MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 507/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 507         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 30 iunie 2017

 

SUMAR

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

49. - Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri în vederea accelerării implementării proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, pentru completarea Legii nr. 105/2011 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare Teritorială Europeană”, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind unele măsuri în vederea accelerării implementării proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, pentru completarea Legii nr. 105/2011 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare Teritorială Europeană”, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative

 

Luând în considerare prevederile art. 136 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, conform cărora Comisia Europeană dezangajează orice parte din suma aferentă unui program operaţional, care nu a fost utilizată pentru prefinanţarea iniţială şi anuală şi pentru plăţile intermediare până la data de 31 decembrie a celui de al treilea exerciţiu financiar care urmează anului angajamentului bugetar, este imperios necesară adoptarea cadrului legislativ naţional care reglementează gestionarea financiară a proiectelor finanţate din fonduri europene.

Având în vedere că până la 31 decembrie 2018 România trebuie să transmită Comisiei Europene aplicaţii de plată în valoare de minimum 3,4 miliarde euro, este imperios necesar, pe de o parte, lărgirea bazei de proiecte care pot genera cheltuieli eligibile prin majorarea procentului de contractare de la 120% la 150%, corelat cu punerea la dispoziţia beneficiarilor a unor instrumente variate care să sprijine beneficiarii pentru asigurarea fluxului financiar necesar implementării proiectelor.

În considerarea faptului că în lipsa reglementării cadrului legal necesar nu pot fi asigurate fluxurile financiare necesare implementării accelerate a proiectelor, îndeosebi a celor de infrastructură, acest fapt generând riscul dezangajării de sume alocate României, fiind astfel vizat interesul general public şi constituind o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

având în vedere închiderea perioadei de programare 2007-2013, precum şi necesitatea finalizării programelor, aferente acestei perioade, se impune o intervenţie legislativă, în sensul introducerii de reglementări care să facă posibilă continuarea finanţării programelor până la finalizarea, în bune condiţii, a acestora.

Ţinând cont de responsabilităţile ţărilor participante privind gestionarea şi controlul programelor transfrontaliere ce decurg din prevederile art. 114 Gestionare şi control din Regulamentul (CE) nr. 718/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.085/2006 al Consiliului de instituire a unui instrument de asistenţă pentru preaderare (IPA), luând în considerare prevederile art. 60 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, potrivit cărora Autoritatea de management va fi responsabilă pentru managementul şi implementarea programului operaţional în conformitate cu principiul managementului financiar eficace,

ţinând seama de prevederile art. 17 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondului european de dezvoltare regională şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.783/1999, potrivit cărora, Contribuţia FEDER este virată într-un cont unic sau în subconturi naţionale,

luând în considerare prevederile art. 27 din Regulamentul (CE) nr. 951/2007 al Comisiei din 9 august 2007 de stabilire a normelor de aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră finanţate în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1,638/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a dispoziţiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate şi de parteneriat ENPI,

având în vedere că în absenţa actului normativ stabilirea fluxului financiar al fondurilor pentru implementarea prevederilor art. 10 din secţiunea a 6-a a Memorandumului de înţelegere încheiat între România şi Republica Bulgaria, ca state membre partenere în program, prima în calitate Autoritate de management, iar cea de a două în calitate de Autoritate Naţională, nu poate fi realizată,

ţinând cont de Memorandumul de înţelegere pentru implementarea Programului IPA de cooperare transfrontalieră România - Republica Serbia, precum şi de art. 40 alin. (5) din Regulamentul (CE) nr. 718/2007, care prevede faptul că sumele cumulate reprezentând prefinanţarea şi plăţile intermediare de la CE nu pot depăşi 95% din contribuţia IPA, se impun reglementarea contribuţiei minime de 5% necesare continuării finanţării proiectelor până la închiderea Programului şi rambursarea plăţilor finale de la Comisie, ce va fi suportată pentru partenerii români de către Autoritatea de management şi pentru partea sârbă prin contribuţia proprie a beneficiarilor, proporţional cu bugetul aferent activităţilor partenerilor români şi sârbi. Astfel, până la plata de către Comisia Europeană a soldului final, cele două programe se află în situaţia indisponibilităţii de fonduri externe necesare rambursărilor finale către beneficiari, cu consecinţe negative în privinţa capacităţii financiare necesare implementării/închiderii unor proiecte cu finanţare europeană aferente perioadei de programare 2007-2013.

În considerarea faptului că în lipsa reglementării fluxului financiar şi aplicabil exerciţiului financiar 2007-2013 nu pot fi încheiate şi proiecte finanţate din FEDR şi IPA, acest fapt vizând interesul general public şi constituind situaţie de urgenţă şi extraordinară a căror reglementare nu poate fi amânată,

de asemenea, existenţa situaţiei extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată este justificată de asigurarea cadrului necesar pentru recuperarea cu celeritate a debitelor constituie la nivelul programelor în contextul procesului de închidere şi evitarea unor consecinţe economice negative cu impact asupra bugetului de stat. În cazul unor debite nerecuperate, statul membru este obligat conform regulamentelor specifice perioadei de programare 2007-2013 să transfere către bugetul programelor sumele datorate de către beneficiarii situaţi pe teritoriul său.

Ţinând cont de aspectele menţionate, se instituie măsurile necesare pentru reîntregirea cu celeritate a bugetului de stat. În lipsa acestor măsuri, recuperarea sumelor presupune un proces de durată cu impact asupra disponibilităţii unor fonduri necesare asigurării altor finanţări urgente şi necesare.

Având în vedere faptul că reţelele de transport transeuropene, care au traseul prestabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, vizează interesul public şi strategic, fiind inclusiv o prioritate asumată a programului de guvernare, accelerarea implementării acestora reprezentând o situaţie de urgenţă şi extraordinară,

ţinând cont de faptul că, potrivit acordului de parteneriat încheiat cu Uniunea Europeana şi Cărţii Albe a Transporturilor, România are obligaţia de a finanţa, inclusiv prin utilizarea fondurilor structurale nerambursabile şi finaliza cu prioritate proiectele de infrastructură de transport transeuropeană situate pe reţeaua TEN-T Core şi pe reţeaua TEN-T Comprehensive, care contribuie

la îmbunătăţirea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor, capitalurilor şi serviciilor şi la promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi contribuie la realizarea unei economii de piaţă sociale mai competitive,

întrucât prin Hotărârea Guvernului nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Maşter Planul General de Transportai României, s-a aprobat Maşter Planul General de Transport al României, care cuprinde toate proiectele de importanţă strategică ce asigură conectivitatea cu coridoarele de transport europene şi implicit dezvoltarea economică la nivel naţional,

ţinând cont de faptul că includerea proiectelor în Maşter Planul General de Transport al României are la bază o analiză complexă bazată pe utilizarea Modelului Naţional de Transport, analiza cost-beneficiu, utilizarea standardelor de cost şi a metodologiei de prioritizare stabilită de comun acord cu Comisia Europeană, analiză care conţine elemente de similaritate cu studiul de prefezabilitate prevăzut de lege,

întrucât potrivit Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor şi oraşelor exercită competenţe partajate cu autorităţile administraţiei publice centrale privind amenajarea teritoriului şi urbanismul,

întrucât legislaţia în vigoare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că planurile urbanistice generale cuprind prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean şi că aceste prevederi, precum şi investiţiile prioritare de interes naţional, regional sau judeţean, sunt preluate din planurile de amenajare a teritoriului naţional,

având în vedere necesitatea de a se clarifica un mecanism prin care statul să asigure implementarea proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional şi a compatibilităţii dintre acestea şi documentaţiile de urbanism prin care este reglementată dezvoltarea localităţilor în plan spaţial, în respectul legii-cadru a descentralizării şi cu asigurarea sursei de finanţare, întrucât întârzierea realizării proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional, care includ şi coridoarele transeuropene, reprezintă o situaţie extraordinară, care poate aduce grave atingeri interesului public, având impact negativ direct asupra dezvoltării economice a României,

având în vedere Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2015, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, prin care pentru toate categoriile de personal din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de sănătate multifuncţionale, unităţile specializate de urgenţă şi transport sanitar publice, inclusiv unităţile sanitare aflate în subordinea sau coordonarea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, personalul din cabinetele medicale şi de medicină dentară, de unitate, ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor interne, precum şi ale Serviciului Român de Informaţii, personalul din reţeaua de medicină şcolară şi universitară, preşcolară şi antepreşcolară, asistenţă medicală comunitară, precum şi din alte unităţi sanitare şi medico-sociale publice, inclusiv personalul din unităţile prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, finanţate integral de la bugetul de stat şi din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Sănătăţii,

ţinând cont de faptul că există şi unităţi sanitare organizate potrivit art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al căror asociat unic sunt unităţile administrativ-teritoriale care nu beneficiază de creşterile salariale acordate încă din luna octombrie 2015 întrucât nu sunt prevăzute în categoriile de personal stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare că există riscul real al generării de inechităţi al personalului de specialitate medico-sanitar în ceea ce priveşte salarizarea pentru activitatea desfăşurată în aceleaşi condiţii, care poate avea consecinţe negative asupra acordării serviciilor medicale persoanelor asigurate;

ţinând cont că migraţia personalului de specialitate medico-sanitar bine pregătit şi cu experienţă profesională este o realitate care îşi pune amprenta asupra sistemului public sanitar, fapt ce a condus la reale dificultăţi în ceea ce priveşte o optimă funcţionare a întregii activităţi desfăşurate în unităţile sanitare publice, precum şi în asigurarea efectivă a accesului egal al cetăţenilor la îngrijirile medicale şi creşterea calităţii vieţii;

luând în considerare faptul că elementele mai sus menţionate vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 6 octombrie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (3), literele l) şi m) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„l) prefinanţare - sumele transferate din fonduri europene şi din cofinanţarea publică asigurată din bugetul de stat, în tranşe, de către unităţile de plată către beneficiari/lider de parteneriat/parteneri pentru cheltuielile necesare implementării proiectelor finanţate din fonduri europene, fără depăşirea valorii totale eligibile a contractului de finanţare;

m) cerere de prefinanţare - cererea depusă de către un beneficiar/lider de parteneriat prin care se solicită autorităţii de management virarea sumelor necesare pentru plata cheltuielilor necesare implementării proiectelor finanţate din fonduri europene, fără depăşirea valorii totale eligibile a contractului de finanţare, aşa cum sunt prevăzute în bugetele contractelor/ordinelor/deciziilor de finanţare;”,

2. La articolul 12, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Autorităţile de management sunt autorizate să încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanţare a căror valoare poate determina depăşirea sumelor alocate în euro la nivel de program din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune şi cofinanţare de la bugetul de stat în limita a 50% din valoarea acestei alocări, iar Fondul social european, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane şi cofinanţare de la bugetul de stat în limita a 20% din valoarea acestei alocări, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale.

(2) În scopul utilizării eficiente a fondurilor publice, ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management pot dezangaja, în vederea contractării, fondurile rămase neutilizate în urma atribuirii şi/sau finalizării contractelor de achiziţie publică aferente contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, în condiţiile legii.”

3. La articolul 15, alineatele (1) şi (3)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Pentru proiectele finanţate din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane se acordă prefinanţare în tranşe de maximum 10% din valoarea eligibilă a proiectului, fără depăşirea valorii totale eligibile a contractului de finanţare, beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor alţii decât cei prevăzuţi la art. 6 alin. (1)-(4) şi (6).

.................................................................................................................

(3) Cu excepţia primei tranşe de prefinanţare acordate conform alin. (1), următoarele tranşe de prefinanţare se acordă cu deducerea sumelor necheltuite din tranşa anterior acordată.

(4) Beneficiarul/Liderul de parteneriat care a depus cerere de prefinanţare conform alin. (1) are obligaţia depunerii unei cereri de rambursare care să cuprindă toate cheltuieli efectuate în valoarea totală a prefinanţării acordate în termen de maximum 60 de zile calendaristice de la data la care autoritatea de management a virat prefinanţarea în contul beneficiarului, fără a depăşi durata contractului de finanţare.

(5) Beneficiarii/Liderii de parteneriat/Partenerii au obligaţia restituirii integrale/parţiale a prefinanţării acordate potrivit alin, (1), în cazul în care aceştia nu justifică prin cereri de rambursare utilizarea corespunzătoare a acesteia conform alin. (4) şi (41).”

4. La articolul 15, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) Beneficiarii care nu au depus cererea de rambursare conform alin. (4) şi nu au justificat integral valoarea prefinanţării primite nu mai beneficiază de o altă tranşă de prefinanţare şi sunt obligaţi să justifice integral valoarea acesteia înaintea depunerii unei alte cereri de prefinanţare şi/sau de plată.”

5. La articolul 20, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(8) în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încasării sumelor virate de către autoritatea de management conform alin. (5), beneficiarii au obligaţia de a depune cererea de rambursare aferentă cererii de plată la organismul intermediar/autoritatea de management, în care sunt incluse sumele din facturile decontate prin cererea de plată. În cazul proiectelor implementate În parteneriat, liderul de parteneriat depune o cerere de rambursare centralizată la nivel de proiect în care sunt incluse sumele din facturile decontate prin cererea de plată, atât liderului, cât şi partenerului/partenerilor.”

6. La articolul 21, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Beneficiarii/Liderii de parteneriat au obligaţia de a depune la autorităţile de management/organismele intermediare cereri de rambursare pentru cheltuielile efectuate, care nu se încadrează la art. 20 alin. (8), în termen de maximum 3 luni de la efectuarea acestora, cu excepţia primei cereri de rambursare care poate cuprinde şi cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanţare.”

Art. II. - Structurile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale şi de investiţii europene, cu modificările ulterioare, pot îndeplini atribuţia de organism intermediar pentru implementarea programelor finanţate din Fondul Social European, în baza acordurilor de delegare încheiate cu autorităţile de management.

Art. III. - După articolul 20 din Legea nr. 105/2011 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 21 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc patru noi articole, articolele 201-204, cu următorul cuprins:

„Art. 201. - (1) în cazul în care România, în calitate de stat membru pe al cărui teritoriu este situat beneficiarul partener, restituie de la bugetul de stat la bugetul general al Uniunii Europene sume pentru acoperirea fondurilor europene considerate plătite necuvenit ca urmare a încălcărilor săvârşite în cadrul proiectului, aceasta solicită liderilor de proiect/partenerilor din România restituirea sumelor respective. Solicitarea de restituire a sumelor datorate se realizează de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

(2) în vederea recuperării sumelor plătite de la bugetul de stat, în condiţiile alin. (1), debitorul va fi notificat cu privire la Obligaţia efectuării plăţii acestor sume. Recuperarea se realizează de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

(3) Dacă beneficiarii parteneri din România nu restituie sumele prevăzute la alin. (2) către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării notificării, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene emite decizii de recuperare a debitului, prin care se individualizează sumele de restituit, în condiţiile alin. (4) şi (5).

(4) În cadrul deciziei de recuperare a debitului aferent fondurilor Uniunii Europene, FEDR, IPA şi ENPI, debitul va fi exprimat atât în euro, cât şi în moneda naţională, iar conversia în lei se efectuează în funcţie de specificul fiecărui program.

(5) Decizia de recuperare a debitului constituie titlu de creanţă şi cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. În titlul de creanţă se indică şi contul în care beneficiarul trebuie să efectueze plata

(6) Debitorii au obligaţia efectuării plăţii sumelor stabilite prin decizia de recuperare a debitului, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.

(7) Titlul de creanţă prevăzut la alin. (3) se comunică debitorului în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

(8) împotriva titlului de creanţă se poate depune contestaţie, în termen de 45 de zile de la data comunicării acestuia, la autoritatea publică emitentă.

(9) Introducerea contestaţiei pe calea administrativă nu suspendă executarea titlului de creanţă

(10) Titlul de creanţă constituie titlu executoriu la împlinirea termenului prevăzut la alin. (6).

(11) Pentru neachitarea la termen a obligaţiilor stabilite prin titlul de creanţă, debitorul datorează o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate, potrivit alin. (15) la soldul rămas de plată al creanţei bugetare, începând cu prima zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (6), până la data stingerii acestora.

(12) în cazul nerecuperării sumelor prevăzute la alin. (2), la expirarea termenului prevăzut la alin. (6), Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene transmite titlurile executorii, împreună cu dovada comunicării acestora, organelor fiscale competente din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care vor efectua procedura de executare silită, precum şi procedura de compensare potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(13) Recuperarea sumelor prevăzute la alin. (2) prin executare silită, în temeiul titlurilor executorii, se efectuează în conturile indicate de organele fiscale competente. Sumele recuperate prin executare silită, precum şi sumele stinse prin compensare se virează de îndată de către organele fiscale în conturile indicate în titlul de creanţă.

(14) în vederea încasării de la debitor a dobânzii prevăzute la alin. (11), Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene are obligaţia de a calcula cuantumul acesteia şi de a emite decizia de stabilire a dobânzii, care constituie titlu de creanţă. Dispoziţiile alin. (5)-(10) şi (12) sunt aplicabile în mod corespunzător.

(15) Rata dobânzii datorate este rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, în vigoare la data comunicării deciziei de recuperare a debitului.

(16) Sumele reprezentând dobânzi datorate pentru neachitarea la termen a obligaţiilor prevăzute în titlul de creanţă se virează potrivit prevederilor alin. (5) sau alin. (13), după caz.

Art. 202. - (1) Dobânda acumulată aferentă programelor prevăzute la art. 4 alin. (1) Ut. a), alin. (2) şi alin. (3) lit. a) şi b), finanţate în cadrul obiectivului „Cooperare teritorială europeană”, rămasă neutilizată la închiderea programelor, inclusiv dobânda acumulată la sumele de prefinanţare primite de la Comisia Europeană, este utilizată în cadrul programului operaţional pentru reglarea soldului final ca o resursă în contul contribuţiei publice naţionale.

(2) Dobânda pozitivă rămasă neutilizată în urma efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (1) se virează de către Autoritatea de management la bugetul de stat după închiderea programelor.

Art. 203. - (1) Pentru continuarea asigurării sumelor necesare finanţării Programului de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, în situaţia atingerii plafonului prevăzut de art. 79 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, Autoritatea de management şi Autoritatea naţională au obligaţia asigurării acestor sume din bugetul propriu, proporţional cu bugetul aferent activităţilor desfăşurate de partenerii români sau bulgari, aşa cum sunt acestea prevăzute în contractele de finanţare.

(2) Sumele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. j) sunt transferate în euro de către Autoritatea de management către liderii de proiect/beneficiarii/partenerii români şi se regularizează din instrumente structurale primite de la Comisia Europeană, după plata soldului final.

(3) Regularizarea prevăzută la alin. (2) se realizează de către Autoritatea de management prin virarea echivalentului în lei la bugetul de stat a sumei totale transferate în euro către liderii de proiect/beneficiarii/partenerii români, la poziţii bugetare distincte de venituri pentru sumele provenite din finanţarea anului curent şi pentru sumele provenite din finanţarea anilor precedenţi, pe codul de identificare fiscală al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

(4) Sumele aferente fondurilor externe nerambursabile necesare continuării finanţării proiectelor se transferă de către Autoritatea naţională din statul partener într-un cont în euro al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi se plătesc de către Autoritatea de management către liderii de proiect/beneficiarii/partenerii bulgari.

(5) Sumele prevăzute la alin. (4) se regularizează de către Autoritatea de management prin virarea sumei în euro, utilizată pentru plata liderilor de proiect/beneficiarilor/partenerilor bulgari, din sumele primite de la Comisia Europeană după plata soldului final, în contul indicat de Autoritatea naţională din statul partener.

Art. 204. - (1) Pentru continuarea asigurării sumelor necesare finanţării Programului de cooperare transfrontalieră România-Serbia 2007-2013, în situaţia atingerii plafonului prevăzut de art. 40 alin. (5) din Regulamentul (CE) nr. 718/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.085/2006 al Consiliului de instituire a unui instrument de asistenţă pentru preaderare (IPA), Autoritatea de management are obligaţia asigurării acestor sume din bugetul propriu pentru liderii de proiect/beneficiarii/ partenerii români, proporţional cu bugetul aferent activităţilor prevăzute în contracte.

(2) Sumele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. j) sunt transferate în euro de către Autoritatea de management către liderii de proiect/beneficiarii/partenerii români şi se regularizează din instrumente structurale primite de la Comisia Europeană, după plata soldului final.

(3) Regularizarea prevăzută la alin. (2) se realizează de către Autoritatea de management prin virarea în lei la bugetul de stat a echivalentului în lei al sumei totale transferate în euro către liderii de proiect/beneficiarii/partenerii români, la aceeaşi poziţie de cheltuieli bugetare de unde s-a suportat pentru sumele provenite din finanţarea anului curent şi potrivit prevederilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sumele provenite din finanţarea anilor precedenţi, pe codul de identificare fiscală al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

Art. IV. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se pot emite autorizaţii de construire fără elaborarea şi aprobarea prealabilă a unei documentaţii de amenajarea teritoriului sau de urbanism pentru proiectele de infrastructură de transport de interes naţional, care sunt cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport şi/sau în Maşter Planul General de Transport al României, cu excepţia porturilor, aeroporturilor, gărilor, triajelor, depourilor, metroului, terminalelor de transport combinat şi punctelor de trecere a frontierei, fără afectarea prevederilor referitoare la calitatea şi disciplina în construcţii.

(2) în termen de 30 de zile de la aprobarea, în condiţiile legii, a studiului de fezabilitate sau a documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii pentru proiectul de infrastructură de transport de interes naţional, în vederea asigurării corelării obiectivului de investiţii cu direcţiile de dezvoltare a localităţilor, iniţiatorul proiectului va notifica Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, precum şi toate autorităţile publice locale al căror teritoriu este afectat de proiect şi va transmite acestora documentaţia care va cuprinde suportul topocadastral al traseului, inclusiv zonele de protecţie ale acestuia în coordonate Stereografic 1970.

(3) în termen de maximum 6 luni de la primirea notificărilor potrivit alin. (2), pentru corelarea proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional cu strategiile de dezvoltare spaţială şi planurile urbanistice generale ale localităţilor al căror intravilan este afectat de proiectele prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale vor iniţia, elabora şi aproba în condiţiile legii planuri urbanistice zonale, finanţarea realizării acestora fiind asigurată de către iniţiatorul şi implementatorul proiectului de infrastructură de transport naţional.

Art. V. - La articolul 47 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (32) se abrogă.

Art. VI. - Prevederile art. IV sunt aplicabile şi proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport şi/sau Maşter Planul General de Transport al României, pentru care a fost iniţiată procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, aflate în implementare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. VII. - Articolul V din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 20 iulie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 316/2015, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum şi entităţile fără personalitate juridică nu au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri depuse la instituţiile sau autorităţile publice ori emise sau încheiate în relaţia cu instituţiile sau autorităţile publice.”

2. După alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, precum şi entităţilor fără personalitate juridică aplicarea ştampilei pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârşită de către persoana din cadrul unei instituţii sau autorităţi publice, constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale.”

Art. VIII. - Prevederile art. VII intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. IX. - La articolul 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (57) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(57) în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin personal din sistemul public sanitar se înţelege toate categoriile de personal din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de sănătate multifuncţionale, unităţile specializate de urgenţă şi transport sanitar publice, inclusiv unităţile sanitare aflate în subordinea sau coordonarea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, personalul din cabinetele medicale şi de medicină dentară, de unitate, ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi ale Serviciului Român de Informaţii, personalul din reţeaua de medicină şcolară şi universitară, preşcolară şi antepreşcolară, asistenţă medicală comunitară, precum şi din alte unităţi sanitare şi medico-sociale publice, inclusiv personalul din unităţile prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, finanţate integral de la bugetul de stat şi din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Sănătăţii. Începând cu data de 1 iulie 2017, în cadrul personalului sistemului public sanitar se includ şi toate categoriile de personal din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi care au asociat unic unităţile administrativ-teritoriale.”

Art. X. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 32, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna decembrie 2016, salariile de bază ale personalului prevăzut la cap, I pct. 1, 2 şi 3 din anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc potrivit anexei nr. 1. Începând cu data de 1 iulie 2017, în cadrul anexei nr. 1 se includ şi categoriile de personal din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi care au asociat unic unităţile administrativ-teritoriale.”

2. La articolul 32, alineatul (61) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(61) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2), începând cu luna octombrie 2016, pentru gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, tariful orar se determină în funcţie de salariul de bază prevăzut în anexa nr. 1, corespunzător funcţiei de execuţie. Începând cu data de 1 iulie 2017, tariful orar pentru gărzile efectuate de personalul din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi care au asociat unic unităţile administrativ-teritoriale se determină în funcţie de salariul de bază prevăzut în anexa nr. 1, corespunzător funcţiei de execuţie. Influenţele financiare determinate de aplicarea acestei prevederi, pentru personalul încadrat în unităţi sanitare publice, precum şi în cele care au asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziţie distinctă.”

3. La articolul 32, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(7) Pentru personalul încadrat în unităţi sanitare publice, precum şi în cele care au asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influenţele financiare determinate de creşterile salariale prevăzute la alin. (1) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziţie distinctă.”

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Rovana Plumb

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Misa

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Ilan Laufer

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

Ministrul apărării naţionale,

Adrian Ţuţuianu

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Lucian Romaşcănu

 

Bucureşti, 30 iunie 2017.

Nr. 49.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.