MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 327/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 327         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 5 mai 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

92. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat

 

445. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat

 

93. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale şi de investiţii europene

 

446. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale şi de investiţii europene

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 30 din 19 ianuarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

287. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale „Loteria Română” - S.A.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

350/M.18/35/1.303/15.169/148/246/336. - Ordin al ministrului sănătăţii, al ministrului apărării naţionale, al ministrului afacerilor interne, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, al directorului Serviciului de Informaţii Externe şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază privind aprobarea Normelor proprii de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, adaptate la specificul organizării asistenţei medicale în reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, aplicabile în relaţiile contractuale dintre Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente care aparţin acestei reţele

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72 din 26 octombrie 2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 1 noiembrie 2016.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 92.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 4 mai 2017.

Nr. 445.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale şi de investiţii europene

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23 din 16 iunie 2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale şi de investiţii europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 21 iunie 2016, cu modificările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 93.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale şi de investiţii europene

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale şi de investiţii europene şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 4 mai 2017.

Nr. 446.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 30

din 19 ianuarie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

               

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Lucuţ în Dosarul nr. 838/111/2015 al Tribunalului Bihor - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 194D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 246D/2016, nr. 383D/2016 şi nr. 515D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 374 alin (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de George Sorin Alexandrescu în Dosarul nr. 6.528/2/2013 (3.232/2013) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, de Ioan Crăciun în Dosarul nr. 1.098/100/2015 al Tribunalului Maramureş - Secţia penală şi de Dorel Puşcov în Dosarul nr. 2.900/108/2015 al Tribunalului Arad - Secţia penală.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 383D/2016, partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Maramureş a depus un punct de vedere prin care lasă la aprecierea Curţii Constituţionale soluţionarea excepţiei invocate, iar partea Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise. De asemenea, în Dosarul nr. 515D/2016, partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

7. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu se opune conexării dosarelor.

8. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 246D/2016, nr. 383D/2016 şi nr. 515D/2016 la Dosarul nr. 194D/2016, care a fost primul înregistrat.

9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin încheierile din 8 şi 24 februarie 2016,16 martie 2016 si 13 aprilie 2016, pronunţate în dosarele nr. 838/111/2015, nr. 6.528/2/2013 (3.232/2013), nr. 1.098/100/2015 şi nr. 2.900/108/2015, Tribunalul Bihor - Secţia penală, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, Tribunalul Maramureş - Secţia penală şi Tribunalul Arad - Secţia penală au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală.

11. Excepţia a fost ridicată de Vasile Lucuţ, George Sorin Alexandrescu, Ioan Crăciun şi Dorel Puşcov în dosarele de mai sus, având ca obiect soluţionarea unor cauze penale la fond.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece contestarea probelor în condiţiile permise de textul criticat prezintă utilitate doar în ce priveşte readministrarea lor în faza de cercetare judecătorească, fiind imposibilă excluderea acestora ca urmare a contestării lor în faţa judecătorului de fond. Astfel, dispoziţiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală creează un impediment în contestarea legalităţii anumitor probe care fundamentează trimiterea în judecată a unei persoane în condiţiile în care suspiciunea asupra legalităţii acestora ar reieşi ulterior, din administrarea probelor în faza de judecată. Arată că, în cursul urmăririi penale, nu a avut posibilitatea concretă de a lua cunoştinţă de conţinutul suporţilor optici şi nici posibilitatea de a contesta legalitatea obţinerii probei constând în interceptările şi înregistrările efectuate în cursul urmăririi penale. Prin urmare, deşi în timpul judecăţii pe fond, s-ar constata nelegalitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale, părţile nu mai au posibilitatea de a invoca nulitatea lor şi nici instanţa nu are la dispoziţie vreun mijloc procedural pentru a le înlătura. O astfel de situaţie permite posibilitatea soluţionării unei cauze penale în baza unor probe administrate în mod neloial, fapt care contravine flagrant principiului legalităţii procesului penal.

13. Tribunalul Bihor - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece problematica legalităţii trimiterii în judecată şi a legalităţii administrării probelor face obiectul camerei preliminare, instituţie în care nu se discută fondul litigiului, ci aspecte legate exclusiv de sesizarea instanţei şi legalitatea urmăririi penale. Legiuitorul a separat această activitate de judecare a fondului litigiului tocmai pentru a facilita soluţionarea cu celeritate a cauzei, sens în care verificarea legalităţii probelor şi în cursul judecăţii ar lipsi de conţinut instituţia camerei preliminare şi ar duce la tergiversarea nejustificată a judecăţii.

14. Legalitatea probelor care fundamentează trimiterea în judecată a unor persoane este discutată şi verificată în cadrul procedurii camerei preliminare, iar probele care sunt propuse în faza de judecată, potrivit art. 374 alin. (6), (9) şi (10) din Codul de procedură penală, sunt puse în discuţia contradictorie a părţilor, ocazie cu care se poate invocă nelegalitatea ori netemeinicia lor, propunerea lor neimplicând automat şi încuviinţarea lor fără a se verifica legalitatea.

15. În mod similar, loialitatea probelor este analizată în cadrul procedurii din camera preliminară, etapă procesuală în care părţile au acces la dosarul cauzei şi la toate piesele pe care le conţine. Or, nu se poate susţine că anumite probe pe care se fundamentează trimiterea în judecată ar parveni ulterior la dosarul cauzei şi, prin urmare, judecătorul de cameră preliminară nu are cum să le verifice şi nici părţile cum să le cunoască. Dispoziţiile art. 328 din Codul de procedură penală stabilesc că rechizitoriul trebuie să arate toate probele şi mijloacele de probă pe care se întemeiază dispoziţia de trimitere în judecată şi care se regăsesc la dosar.

16. Aşa fiind, nu se poate reţine că o parte din probatoriu ar putea scăpa cenzurii judecătorului de cameră preliminară şi că acest probatoriu ar trebui cenzurat sub aspectul legalităţii de către judecătorul fondului.

17. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispoziţiile legale criticate nu conţin restricţia menţionată de autorul excepţiei şi nu permit instanţei de judecată să pronunţe o hotărâre pe baza unor probe administrate de procuror cu încălcarea principiului loialităţii. Practic, autorul confundă legalitatea administrării probelor de către organele judiciare cu loialitatea administrării lor. În acest sens se arată că neloialitatea administrării unei probe presupune că aceasta întruneşte condiţiile de legalitate formală, însă datorită modului concret în care a fost obţinută aduce atingere dreptului la un proces echitabil. De exemplu, obţinerea unei declaraţii a unui martor prin violenţe şi ameninţări nu este un aspect care să rezulte din însuşi actul procedural întocmit. O astfel de împrejurare nu poate fi reţinută de instanţa de judecată decât în urma audierii nemijlocite a martorului respectiv, coroborată, evident, cu alte mijloace de probă administrate în cursul judecăţii.

18. În aceste condiţii, nu se poate reţine că art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală nu ar permite instanţei de judecată să analizeze problema respectării principiului loialităţii de Către Organele de urmărire penală. Dispoziţia conform căreia probele „sunt avute în vedere de instanţă la deliberare” se referă tocmai la faptul că instanţa trebuie să delibereze asupra acestor probe, urmând ca, ulterior deliberării, judecătorul să decidă asupra tuturor împrejurărilor cauzei, inclusiv cu privire la respectarea sau nerespectarea principiului loialităţii în administrarea probelor.

19. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 403 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă „motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate Rezultă, implicit, că instrumentul pus la dispoziţia instanţei în acest scop este chiar hotărârea judecătorească prin care se dispune asupra fondului cauzei.

20. Tribunalul Maramureş - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 342 din 7 mai 2015.

21. Tribunalul Arad - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul dă posibilitatea instanţei de judecată să administreze din oficiu, oricând pe parcursul cercetării judecătoreşti, orice probe necesare pentru aflarea adevărului şi pentru justa soluţionare a cauzei.

22. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

23. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Astfel, probele administrate în faza de urmărire penală pot fi contestate sub două aspecte, respectiv legalitatea administrării lor şi temeinicia acestora. Conform art. 342 din Codul de procedură penală, legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală se examinează în procedura camerei preliminare şi, odată confirmată de către judecătorul de cameră preliminară, nu mai poate fi pusă în discuţie în faza judecăţii.

24. În ce priveşte temeinicia - calitatea probelor de a susţine tezele probatorii prin care au fost propuse - aceasta poate fi contestată în faţa instanţei cu ocazia judecării fondului cauzei penale. Astfel, prima teză a art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală instituie o excepţie de la principiul administrării nemijlocite a probelor de către instanţa de judecată, stabilind că atunci când partea interesată nu contestă temeinicia unei probe legal administrate în faza de urmărire penală, această probă nu se mai readministrează. Aşadar, întrucât reglementarea criticată nu refuză părţii dreptul de a contesta temeinicia unei probe, ci doar prezumă lipsa interesului în readministrarea probei din faptul că aceasta nu a fost contestată de partea interesată, se apreciază că nu se poate susţine încălcarea dreptului la un proces echitabil. Sub acest aspect se arată că, potrivit art. 374 alin. (8) din Codul de procedură penală, chiar şi probele necontestate de părţi pot fi administrate din oficiu de către instanţă, dacă aceasta apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

25. Calitatea unei proceduri judiciare de a fi conformă exigenţelor constituţionale ale dreptului la apărare se apreciază într-un context mai larg, ţinând seama de procedură în ansamblul său, de toate mijloacele pe care legiuitorul le pune la dispoziţia părţilor în vederea realizării acestui drept, iar nu prin raportare doar la o etapă/fază a procedurii (în cazul de faţă, constatarea legalităţii probelor administrate la urmărirea penală). Aşadar, având în vedere că probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege, ci sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză - art. 103 alin, (1) din Codul de procedură penală -, că potrivit tezei a două a art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, probele necontestate nu sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor şi procurorului, dar şi că, în temeiul art. 374 alin. (5) din Codul de procedură penală, părţile au dreptul nu doar de a contesta temeinicia probelor legal administrate în faza de urmărire penală, ci şi de a solicita administrarea unor probe noi - toate aceste prevederi constituindu-se În garanţii ale dreptului la apărare, se apreciază că nu încalcă art. 24 din Constituţie. În acest sens, este invocată şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 245 din 7 aprilie 2015, Decizia nr. 342 din 7 mai 2015 şi Decizia nr. 486 din 23 iunie 2015.

26. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, textul legal criticat prevede faptul că doar acele probe care au fost administrate în cursul urmăririi penale şi nu au fost contestate de către părţi urmează să nu mai fie readministrate în cursul cercetării judecătoreşti, însă, şi aceste probe sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor. În plus, art. 374 din Codul de procedură penală permite judecătorului să administreze din oficiu atât probele la care se referă alin. (7), precum şi orice alte probe pe care le apreciază a fi necesare pentru aflarea adevărului. Revine judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei să aprecieze, de la caz la caz, care dintre probe trebuie să fie administrate.

27. Prin deciziile nr. 245 din 7 aprilie 2015, nr. 342 din 7 mai 2015 şi nr. 486 din 23 iunie 2015, Curtea Constituţională a statuat următoarele: faptul că instanţa de judecată, nereadministrând probele în condiţiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, va ţine seama de ele la judecarea cauzei, nu poate fi apreciat ca afectând dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil, întrucât, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită de lege, fiind apreciate de organele judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Totodată, s-a făcut trimitere la jurisprudenţa instanţei de la Strasbourg, potrivit căreia utilizarea probelor obţinute în faza instrucţiei penale nu contravine art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât timp cât dreptul la apărare a fost respectat (a se vedea Hotărârea din 20 septembrie 1993, pronunţată în Cauza Saidi împotriva Franţei, paragrafele 43 şi 44 şi Hotărârea din 13 octombrie 2005, pronunţată în Cauza Bracci împotriva Italiei, paragrafele 51 şi 54). Prin urmare, Curtea Constituţională a statuat că prevederile legale criticate dispun cu privire la nereadministrarea probelor necontestate şi nicidecum cu privire la imposibilitatea contestării lor. Aşa fiind, nimic nu opreşte partea căreia probele avute în vedere îi sunt defavorabile să le conteste din perspectiva temeiniciei - în faza de judecată imediat după citirea rechizitoriului, dar anterior audierii inculpatului - cerând astfel readministrarea/refacerea lor de către instanţa de judecată în condiţii de publicitate, nemijlocire şi contradictorialitate. Terminologia utilizată de legiuitor are în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale care nu au fost contestate. În acest sens, Curtea Constituţională a reţinut că, potrivit art. 374 alin. (5) din Codul de procedură penală „Preşedintele întreabă procurorul, părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea de probe”, părţile şi persoana vătămată având posibilitatea să conteste probele administrate şi să propună administrarea de probe, indiferent dacă au fost administrate sau nu în faza de urmărire penală,

28. De altfel, legiuitorul nu a exclus posibilitatea readministării probelor administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de părţi, întrucât, potrivit art. 374 alin. (8) din Codul de procedură penală, acestea pot fi administrate din oficiu de către instanţa de judecată, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi pentru justa soluţionare a cauzei.

29. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

30. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate,

31. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Aducerea la cunoştinţă a învinuirii, lămuriri şi cereri. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. II pct. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Drept urmare, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, potrivit căreia, „în cazul în care, după invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţelor judecătoreşti, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluţia legislativă din legea sau ordonanţa modificată este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificării”, Curtea urmează a se pronunţa asupra prevederilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, deoarece din analiza noilor dispoziţii legale rezultă că, din perspectiva criticilor formulate, a fost preluată soluţia legislativă anterioară. Dispoziţiile legale criticate au următorul conţinut:

„(7) Probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi sau de către persoana vătămată nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului şi sunt avute în vedere de instanţă la deliberare. “

32. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 referitor la Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare, precum şi dispoziţiile art. 6 referitoare la Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

33. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, asupra unor critici similare, s-a mai pronunţat prin mai multe decizii. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 342 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 3 iunie 2015, Deciziei nr. 245 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.473 din 30 iunie 2015, şi Deciziei nr. 486 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 septembrie 2015, Curtea a statuat că prevederile legale criticate dispun cu privire la imposibilitatea nuanţată/condiţionată a readministrării ope legis în cursul cercetării judecătoreşti a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi care nu au test contestate. Din această perspectivă. Curtea a constatat că legiuitorul a impus o singură condiţie cu privire la soluţia legislativă aleasă, respectiv absenţa unei manifestări univoce de voinţă a părţii interesate sau a persoanei vătămate de a contesta probele administrate în cursul urmăririi penale.

34. Faptul că instanţa de judecată, nereadministrând probele în condiţiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, va ţine seama de ele la judecarea cauzei nu poate fi apreciat ca afectând dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil al inculpatului, întrucât, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită de lege, fiind apreciate de organele judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Totodată, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a cristalizat ideea potrivit căreia utilizarea probelor obţinute în faza instrucţiei penale nu contravine art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât timp cât dreptul la apărare a fost respectat (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 20 septembrie 1993, pronunţată în Cauza Saidi împotriva Franţei, paragrafele 43 şi 44, şi Hotărârea din 13 octombrie 2005 pronunţată în Cauza Bracci împotriva Italiei, paragrafele 51 şi 54.) De aceea, utilizarea unei probe, aşa cum a fost administrată în faza de urmărire penală, nu poate fi luată în considerare dacă acuzatul nu a avut posibilitatea, în niciun stadiu al procedurii anterioare, să o conteste. Prin urmare, nu se poate susţine că, prin dispoziţiile legale criticate, este încălcat dreptul la un proces echitabil, câtă vreme acuzatul, deşi a avut posibilitatea, nu a contestat aceste probe. A porni de la premisa administrării părtinitoare a probelor, complinită de nepăsarea acuzatului, nu atrage neconstituţionalitatea unui text, deoarece obiectul acţiunii penale constă în tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni în cadrul unui proces guvernat de principiul aflării adevărului. De altfel, soluţionarea unei cauze penale în baza unei probe nereadministrate de instanţa de judecată în faţa acuzatului nu este incompatibilă în sine cu dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece, în procesul penal, cerinţa ca elementele de probă să fie produse întotdeauna în faţa persoanei acuzate nu este absolută, putând exista situaţii particulare de excepţie cu respectarea dreptului persoanei acuzate de a fi avut ocazia adecvată şi suficientă de a contesta proba şi de a solicita refacerea ei sau de a fi participat la administrarea probei (a se vedea mutatis mutandis Hotărârea din 27 martie 2014, pronunţată în Cauza Matytsina împotriva Rusiei, paragrafele 151-153).

35. Totodată, Curtea a constatat că, întrucât legalitatea şi temeinicia sunt însuşiri fundamentale ale oricărei probe care, prin elementele de fapt conţinute, serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei contribuind la aflarea adevărului în procesul penal, s-ar putea pune în discuţie afectarea dreptului la apărare ori a dreptului la un proces echitabil dacă, în pofida faptului că părţile sau persoana vătămată nu au avut posibilitatea contestării lor în faţa unui judecător anterior cercetării judecătoreşti, probele nu sunt readministrate.

36. Or, dimpotrivă, din perspectiva legalităţii administrării probelor, Curtea a constatat că aceste aspecte pot fi cenzurate, în acord cu art. 342 din Codul de procedură penală, în faţa judecătorului de cameră preliminară, care, potrivit art. 346 alin. (4) din acelaşi cod, va exclude una, mai multe sau toate probele administrate în cursul urmăririi penale. Prin urmare, odată validată legalitatea lor în cadrul procedurii de cameră preliminară, este evident că în faţa judecătorului de fond pot fi puse în discuţie numai aspecte ce ţin de temeinicie referitoare la împrejurări de fapt ce reies din proba contestată şi care, raportat la acuzaţia concretă pentru care a fost dispusă trimiterea în judecată, prezintă relevanţă.

37. Analizând conţinutul normativ al prevederilor legale criticate, Curtea a mai constatat că acestea dispun cu privire la nereadministrarea probelor necontestate şi nicidecum cu privire la imposibilitatea contestării lor. Aşa fiind, nimic nu opreşte partea căreia probele avute în vedere îi sunt defavorabile să le conteste din perspectiva temeiniciei - în faza de judecată imediat după citirea rechizitoriului, dar anterior audierii inculpatului - cerând, astfel, readministrarea/refacerea lor de către instanţa de judecată în condiţii de publicitate, nemijlocire şi contradictorialitate. Terminologia utilizată de legiuitor are în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale care nu au fost contestate. În acest sens, Curtea a reţinut alineatul (5) al art. 374 din Codul de procedură penală, conform căruia „Preşedintele întreabă procurorul, părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea de probe”, părţile şi persoana vătămată având posibilitatea să conteste probele administrate şi să propună administrarea de probe, indiferent dacă au fost administrate sau nu în faza de urmărire penală.

38. În sfârşit, este de observat că legiuitorul nu a exclus posibilitatea readministrării probelor administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi, astfel că potrivit art. 374 alin. (8) din Codul de procedură penală, acestea pot fi administrate din oficiu de către instanţă, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei. Faptul că această posibilitate este atributul exclusiv al instanţei de judecată nu este de natură a afecta în vreun fel dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil, pentru că, potrivit art. 349 alin. (1) din Codul de procedură penală, „Instanţa de judecată soluţionează cauza dedusă judecăţii cu garantarea respectării drepturilor subiecţilor procesuali şi asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii. “

39. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 Ut. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Lucuţ în Dosarul nr. 838/111/2015 al Tribunalului Bihor - Secţia penală, de George Sorin Alexandrescu în Dosarul nr. 6.528/2/2013 (3.232/2013) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, de Ioan Crăciun în Dosarul nr. 1.098/100/2015 al Tribunalului Maramureş - Secţia penală şi de Dorel Puşcov în Dosarul nr. 2.900/108/2015 al Tribunalului Arad - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia penală, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, Tribunalului Maramureş - Secţia penală şi Tribunalului Arad - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 ianuarie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale „Loteria Română” - S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale „Loteria Română” - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 287.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Compania Naţională „Loteria Română” - SA.

Adresa: strada Poenaru Bordea nr. 20, sectorul 4, Bucureşti

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

925.400,00

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

924.840,00

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0,00

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0,00

 

2

 

Venituri financiare

5

560,00

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0,00

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

853.717,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

853.677,00

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

59.543,59

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

46.726,25

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

134.182,21

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

109.745,51

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

86.491,45

 

 

 

C2

bonusuri

14

23,254,06

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

647,85

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0,00

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

853,14

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

22.935,71

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

613.224,95

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

40,00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0,00

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

71.683,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

10.503,85

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

61.179,15

 

1

 

Rezerve legale

25

0,00

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0,00

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0,00

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0,00

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0,00

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

61.179,15

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

5.429,82

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

33.304,48

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

33.304,48

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0,00

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

0,00

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

27.874,67

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

0,00

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

0,00

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

0,00

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

0,00

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

0,00

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

0,00

 

 

e)

alte cheltuieli

42

0,00

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

63.728,24

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0,00

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

0,00

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

63.728,24

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

2.691

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

2.556

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

3.004

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2.820

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

361,83

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

X

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

922,54

 

8

 

Plăţi restante

55

0,00

 

9

 

Creanţe restante

56

16.320,15

 

*) Rd. 50 = Rd. 155 din Anexa de fundamentare nr. 2

Notă:

Preţurile medii prognozate în anul 2017 sunt aceleaşi ca În anul 2016.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Nr. 350 din 27 martie 2017

Nr. M.18 din 15 martie 2017

MINISTERULAFACERILOR INTERNE

MINISTERUL JUSTIŢIEI

Nr. 35 din 23 martie 2017

Nr. 1.303 din 21 aprilie2017

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII

SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE

Nr. 15.169 din 3 martie 2017

Nr. 148 din 9 martie 2017

SERVICIUL DE INFORMAŢII EXTERNE

SERVICIUL DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ

Nr. 246 din 8 martie 2017

Nr. 336 din 13 martie 2017

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor proprii de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, adaptate la specificul organizării asistenţei medicale în reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, aplicabile în relaţiile contractuale dintre Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii  Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente care aparţin acestei reţele

 

Pentru aplicarea art. 51 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 56/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 458/2001, şi a art. 180 alin. (2) din Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016- 2017, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 23 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 10 din Legea nr. 92/1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 7 alin. (3) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 8 alin. (3) din Legea nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii, ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, directorul Serviciului de Informaţii Externe şi directorul Serviciului de Protecţie şi Pază emit prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă Normele proprii de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, adaptate la specificul organizării asistenţei medicale în reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, aplicabile în relaţiile contractuale dintre Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente care aparţin acestei reţele, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Relaţiile contractuale dintre Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale se vor derula în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016*) privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin sunt valabile pe toată perioada de valabilitate a Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Ministrul apărării naţionale,

Florian-Dorel Bodog

Gabriel-Beniamin Leş

p. Ministrul afacerilor interne,

Ministrul justiţiei,

Viorel Ştefu,

Tudorel Toader

secretar de stat

Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

Marcel Opriş

Eduard Raul Hellvig

Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază,

p. Directorul Serviciului de Informaţii Externe,

Lucian-Silvan Pahonţu

Silviu Predoiu

 


*) Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 a fost abrogat prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017.

 

ANEXĂ

 

NORME PROPRII

de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, adaptate la specificul organizării asistenţei medicale în reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, aplicabile în relaţiile contractuale dintre Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente care aparţin acestei reţele

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezentele norme stabilesc reguli de aplicare a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Contract-cadru. adaptate la specificul organizării asistenţei medicale în reţeaua sanitară proprie a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

(2) Prevederile prezentelor norme, în măsura în care nu dispun altfel, se completează cu dispoziţiile Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Furnizorii de servicii medicale din reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti sunt cei prevăzuţi la art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 56/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 458/2001.

Art. 3. - Atribuţiile ce revin, potrivit normelor legale în vigoare, direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul asistenţei medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate sunt exercitate de către direcţiile medicale sau structurile similare organizate conform titlului I „Sănătatea publică” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie.

Art. 4. - (1) în vederea încheierii contractului, furnizorii de servicii medicale din reţeaua apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti vor prezenta documentele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi în anexele la modelele de contract pe tipuri de asistenţă din Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Certificatului de înregistrare în registrul unic al cabinetelor medicale li este asimilat actul de înfiinţare a furnizorilor de servicii medicale.

(2) La încheierea contractului de furnizare de medicamente, furnizorii din reţeaua apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti vor prezenta documentele prevăzute în anexa nr. 2, capitolul X din Contractul-cadru referitor la acordarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi în anexa nr. 36 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia certificatului de înmatriculare la registrul comerţului.

(3) Prin act de înfiinţare a furnizorului se înţelege inclusiv ordinele legale de înfiinţare emise de ministerele şi instituţiile din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

Art. 5. - (1) Toate documentele care stau la baza încheierii contractelor şi decontării serviciilor medicale şi medicamentelor şi care conţin informaţii clasificate potrivit legii, datorită specificului instituţiei respective, se certifică prin semnătura reprezentanţilor legali ai furnizorilor, care vor răspunde de exactitatea şi realitatea datelor transmise şi/sau raportate.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se prezintă spre verificare de către reprezentanţii legali ai furnizorilor, la sediul acestora, numai persoanelor nominalizate, potrivit specialităţilor şi competenţelor, de către Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, agreate de instituţiile cu legi specifice de organizare şi funcţionare din a căror structură fac parte respectivii furnizori. Fac excepţie de la activitatea de agreare persoanele din cadrul compartimentului de control al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti pe timpul misiunii.

(3) Persoanele cu drept de control aparţinând Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, prevăzute la alin. (2), vor avea acces la informaţiile clasificate potrivit legii, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.

(4) Aceste documente sunt acte justificative care susţin plăţile efectuate, se arhivează şi se păstrează la sediul furnizorului pe toată durata prevăzută de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - (1) Asiguraţii care plătesc contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate, indiferent de casa de asigurări de sănătate unde aceştia sunt luaţi în evidenţă, precum şi cei din categoriile de persoane prevăzute la art. 224 din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care solicită servicii medicale furnizate în sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, vor face dovada calităţii lor potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(2) Pentru categoriile de asiguraţi care execută o pedeapsă privativă de libertate (arestaţi, reţinuţi şi condamnaţi), în scopul evitării dublei plăţi, instituţiile în evidenţa cărora se află acestea vor informa casele judeţene de asigurări de sănătate şi/sau a municipiului Bucureşti în raza cărora aveau domiciliul aceste persoane despre starea de fapt a acestora.

Art. 7. - (1) Furnizorii de servicii medicale şi medicamente din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti care, potrivit reglementărilor specifice şi restricţiilor interne din domeniul securităţii datelor, nu pot fi conectaţi la internet realizează evidenţa serviciilor efectuate şi prescrierea reţetelor electronice în regim off-line.

(2) Furnizorii de servicii medicale şi medicamente prevăzuţi la alin. (1) vor respecta modalitatea de raportare off-line utilizată în prezent şi de la data punerii în funcţiune a sistemului de raportare în timp real, respectiv raportarea activităţii zilnice realizată conform contractelor de furnizare de servicii medicale şi medicamente, cu respectarea normelor de securitate impuse de lege.

 

CAPITOLUL II

Asistenţa medicală primară

 

SECŢIUNEA 1

Modalităţi de contractare

 

Art. 8. - Pentru cabinetele medicale de unitate/infirmerii contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară se încheie între spitalul militar, spitalul penitenciar sau alte unităţi sanitare care coordonează activităţile medicale din aceste cabinete şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, conform reglementărilor specifice.

Art. 9. - Pentru cabinetele medicale aflate în structura centrelor medicale judeţene şi ale municipiului Bucureşti, contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară se încheie de reprezentantul legal al centrului medical şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Art. 10. - Contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară pentru cabinetele medicale aflate în structura/coordonarea centrelor medicale de diagnostic şi tratament din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti a unităţilor sanitare similare sau în ambulatoriu integrat al unităţilor sanitare cu paturi se încheie de reprezentantul legal al acestora şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Art. 11. - Contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară pentru cabinetele medicale aflate în structura spitalelor din reţelele sanitare aparţinând ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti se încheie de reprezentantul legal al spitalelor şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Art. 12. - Numărul minim de persoane înscrise pe listele medicilor de familie care îşi desfăşoară activitatea în cabinetele medicale ce funcţionează în structura sau în coordonarea unor unităţi sanitare aparţinând ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie se stabileşte de către direcţiile medicale sau structurile similare din ministerele şi instituţiile din sistemul naţional de apărare în funcţie de organizarea, funcţionarea şi necesarul de servicii medicale.

Art. 13. -- (1) Listele ce cuprind persoanele aflate în evidenţa Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, pe baza cărora se încheie contractele de furnizare de servicii medicale în asistenţă medicală primară, se întocmesc cu respectarea specificului ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

(2) Pentru cabinetele medicale de unitate/infirmerii se vor întocmi liste nominale cu elevi şi studenţi militari, care se certifică de către comandantul unităţii şi de către reprezentantul legal al unităţii sanitare în coordonarea căreia se află cabinetul medical.

(3) Medicii din cabinetele medicale de unitate/infirmerii pot înscrie pe listele nominale cadre militare în activitate, funcţionari publici cu statut special, personal civil, membrii de familie ai acestora, pensionari militari şi membrii de familie ai acestora, care au optat pentru medicii de familie respectivi, precum şi alte categorii de persoane, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(4) Medicul din cabinetul medical de unitate/infirmerie are obligaţia să anunţe în scris, în termen de 15 zile, casa de asigurări de sănătate judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz, în a cărei evidenţă se află asiguratul, includerea acestuia pe lista sa.

Art. 14. - Medicii de familie din ministerele şi instituţiile apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti care au legi specifice de funcţionare şi reglementări stricte de protecţie a datelor personalului şi angajatorului raportează numeric în vederea decontării serviciile medicale (per capita, per serviciu, liste de cronici). Evidenţa nominală a asiguraţilor acestora va fi realizată şi actualizată permanent la nivelul fiecărui medic şi va fi verificată periodic de către personalul din structura Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti cu acreditările de securitate prevăzute de lege, la sediul acestora.

Art. 15. - Listele nominale cuprinzând persoanele înscrise pe listele medicilor de familie, precum şi formularele de raportare vor fi întocmite conform modelelor comunicate de Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, atât pe hârtie, cât şi pe suport magnetic, şi vor fi semnate şi parafate de medic, precum şi de către reprezentantul legal al furnizorului de servicii medicale.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Modalităţi de plată

 

Art. 16. - (1) Contribuţia la asigurările sociale de sănătate pentru persoanele private de libertate se virează lunar de către ordonatorul de credite, iar declaraţia pentru contribuţia la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, împreună cu fotocopiile documentelor de plată şi extrasul de cont bancar vizat de trezorerie va fi transmisă Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

(2) Pentru cabinetele medicale în care se acordă asistenţă medicală persoanelor private de libertate, decontarea activităţii de asistenţă medicală primară se face pe baza raportării, conform metodologiei stabilite de comun acord de ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Art. 17. - (1) Plata furnizorilor de servicii medicale pentru asistenţa medicală acordată pentru persoanele private de libertate se efectuează pe baza raportărilor, după următoarele formule, adaptate formularelor de raportare stabilite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate:

 

Total număr de persoane private de libertate în fiecare zi a lunii

= Număr mediu de persoane private de libertate din luna respectiva

Număr de zile calendaristice ale lunii respective

 

Număr mediu de persoane private de libertate pe lună x 7,56

= Număr de puncte neajustate pe lună pentru grupa de vârstă 4-59 ani

12

 

Număr mediu de persoane private de libertate pe lună x 11,76

= Număr de puncte neajustate pe luna pentru grupa de vârstă 60 de ani şi peste

12

 

(2) Prin persoane private de libertate se înţelege reţinuţi şi arestaţi preventiv şi persoane care execută o pedeapsă privativă de libertate

Art. 18. - Pentru personalul angajat în instituţiile şi ministerele din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti şi persoanele private de libertate, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti validează şi decontează serviciile medicale raportate de medicii de familie care, ca urmare a ordinelor generate de specificul activităţii şi dispoziţiilor organelor judiciare, asigură, pe perioada limitată de timp, asistenţa medicală primară a acestora. În cazul categoriilor enunţate mai sus, la terminarea valabilităţii ordinelor/dispoziţiilor organelor judiciare, asiguraţii pot reveni la medicii de familie iniţiali.

Art. 19. - (1) Pentru perioada de absenţă motivată a medicului care acordă asistenţă medicală primară ministerele şi instituţiile în a căror subordine se află acesta organizează preluarea activităţii medicale de către un alt medic cu licenţă de înlocuire şi comunică despre aceasta Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti. Se consideră absenţă motivată următoarele situaţii: concedii de odihnă, incapacitate temporară de muncă, concediu de sarcină/lehuzie, concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la 2 ani, respectiv a copilului cu handicap pană la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, concedii fără plată, permisii pentru cadrele militare în activitate, citaţii de la organele judecătoreşti sau de la alte organe care au dreptul, potrivit legii, de a solicita prezenţa la instituţiile respective şi misiunile ordonate.

(2) Pentru perioadele în care medicul din instituţiile şi ministerele cu reţele sanitare proprii, care acordă asistenţă medicală primară, absentează din motive prevăzute de legislaţia în vigoare şi/sau în situaţiile generate de specificul activităţii acestora (misiuni în teatrele de operaţii, misiuni şi detaşări pe perioade neprecizate în alte localităţi, participarea la activităţi de lungă durată) care presupun imposibilitatea asigurării asistenţei medicale pacienţilor de pe lista proprie se organizează, pe toată perioada derulării acestora, preluarea activităţii medicale de către alţi medici din cadrul unităţii proprii sau al unei unităţi subordonate, prin ordin de zi pe unitate sau prin dispoziţia comandantului instituţiei.

(3) Preluarea activităţii medicale menţionate la alin. (1)şi (2) se realizează în baza Convenţiei de înlocuire, conform anexei nr. 4 sau anexei nr. 5, după caz, din Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016, cu modificările şi completările ulterioare, care se adaptează în mod corespunzător.

Art. 20. - Direcţiile medicale sau alte structuri similare acestora din cadrul ministerelor şi instituţiilor din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti vor pune la dispoziţie Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti liste cuprinzând medicii cu licenţă de înlocuire, fără obligaţii contractuale, cum este şi cazul medicilor militari pensionari sau disponibilizaţi, care pot prelua activitatea în condiţiile legii.

Art. 21. - (1) Pentru perioadele de absenţă motivate sub 30 de zile a medicului care acordă asistenţă medicală primară din instituţiile şi ministerele cu reţele sanitare proprii se organizează preluarea activităţii medicale de către un alt medic prin ordin de zi pe unitate sau prin dispoziţie a comandantului instituţiei.

(2) Obligaţiile medicului înlocuitor sunt cele prevăzute în contractul încheiat de reprezentantul legal al furnizorului de servicii medicale cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

(3) în desfăşurarea activităţii medicul înlocuitor va păstra evidenţele primare în registrul de consultaţii al medicului înlocuit şi va folosi parafa proprie.

(4) Raportarea activităţii medicale se va face de către medicul înlocuit, conform evidenţelor primare din registrul de consultaţii.

(5) Decontarea serviciilor medicale efectuate de medicii încadraţi în instituţiile şi ministerele cu reţele sanitare proprii se face potrivit reglementărilor legale specifice.

(6) Preluarea activităţii medicale menţionate la alin. (1) se realizează în baza Convenţiei de înlocuire, conform anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016, cu modificările şi completările ulterioare, care se adaptează în mod corespunzător.

Art. 22. - Schimbarea medicilor de familie din cabinetele medicale de unitate/infirmerii din centrele medicale judeţene şi ale municipiului Bucureşti şi cele aflate în structura/coordonarea centrelor medicale de diagnostic şi tratament, respectiv a spitalelor din reţelele sanitare aparţinând ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti se face, în condiţiile legii, numai cu informarea reprezentantului legal al furnizorului şi al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Art. 23. - (1) Lista cuprinzând cabinetele medicale şi condiţiile specifice sistemului în care se acordă asistenţă medicală primară la care se aplică majorări se stabileşte anual de direcţiile medicale sau de alte structuri similare din ministerele şi instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti în cadrul reţelelor sanitare proprii împreună cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, cu referate justificative bine întemeiate şi în limita fondului aprobat (cabinete aresturi, cabinete penitenciare, zone izolate etc.).

(2) Criteriile de stabilire a cabinetelor medicale la care se pot aplica majorări vor fi înaintate de direcţiile medicale sau de alte structuri similare din ministerele şi instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti spre avizare Ministerului Sănătăţii.

 

CAPITOLUL III

Modul de prescriere, eliberare şi decontare a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu

 

Art. 24. - Asistenţa cu medicamente în tratamentul ambulatoriu se asigură de farmaciile autorizate şi evaluate conform prevederilor legale în vigoare, inclusiv de farmaciile care funcţionează în structura unităţilor sanitare din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească

Art. 25. - Decontarea contravalorii medicamentelor eliberate de farmaciile din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti se efectuează în ordine cronologică, în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data verificării prescripţiilor medicale eliberate asiguraţilor şi acordării vizei „bun de plată” facturilor care le însoţesc. Durata maximă de verificare a prescripţiilor medicale nu poate depăşi 30 de zile calendaristice de la data depunerii acestora de către farmacie la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Art. 26. - Modalitatea de decontare a părţii necompensate de care beneficiază asiguraţii în baza unor legi speciale se stabileşte prin ordin al miniştrilor şi al conducătorilor instituţiilor din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

Art. 27. - Documentele necesare decontării medicamentelor sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL IV

Modalităţi de contractare în asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice, paraclinice, de medicină dentară şi de recuperare, medicină fizică şi balneologie

 

Art. 28. - Sumele care urmează a fi contractate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate cu furnizorii de servicii medicale paraclinice (investigaţii paraclinice - analize de laborator şi radiologie - imagistică medicală) şi cu furnizorii de servicii medicale de recuperare, medicină fizică şi balneologie din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti vor fi stabilite în funcţie de execuţia şi numărul de servicii medicale efectuate în anul precedent.

Art. 29. - Modalitatea de decontare a părţii necompensate - încasată de furnizorii de servicii medicale pentru unele servicii medicale, de care beneficiază asiguraţii în baza unor legi speciale se stabileşte prin ordin al miniştrilor şi conducătorilor instituţiilor din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

 

CAPITOLUL V

Obligaţiile unităţilor sanitare cu paturi

 

Art. 30. - Unităţile sanitare cu paturi din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti au obligaţia să transmită la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, situaţia privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului public, cu respectarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea ministerelor şi instituţiilor din sistemul naţional de apărare.

Art. 31. - Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti încheie contracte cu spitalele din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti pentru secţiile care au personal medical de specialitate încadrat sau îşi desfăşoară activitatea în temeiul unor convenţii/contracte  de colaborare/contracte de prestare servicii în condiţiile respectării prevederilor legale.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 32. - Medicii din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti care sunt mutaţi în interes de serviciu în alte unităţi sanitare similare celei în care şi-au desfăşurat activitatea pot continua relaţiile contractuale CU Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti prin încheierea unui nou contract, în condiţiile legii.

Art. 33. - Crearea bazei de date la nivelul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti pentru funcţionarea sistemului informatic se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind informaţiile clasificate, conform protocolului încheiat între Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi ministerele şi instituţiile din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

 

RECTIFICĂRI

 

La Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2016, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Social Democrat - P.S.D., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 29 aprilie 2017, se fac următoarele rectificări:

 

- la „Situaţia cuantumului total al cotizaţiilor primite în anul 2016”, la numărul curent 23, în coloana „Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna Iulie”, în loc de: „68.337,00” se va citi: „268.337”, în coloana „Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna octombrie”, în loc de: „14.576,23” se va citi: „14.576”, în coloana „Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna noiembrie”, în loc de: „46.753,00” se va citi: „57.253,00”şi în coloana „Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna decembrie”, în loc de: „361.705,30”se va citi: „151.205,30”;

- la „Lista membrilor de partid care au plătit în anul 2016 cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte baremul de 10 salarii de bază minime brute pe ţară”, numerele curente 10 şi 20 se elimină;

- la „Lista persoanelor juridice care au făcut în anul 2016 donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară”, la numărul curent 1, în coloana „Denumirea donatorului”, în loc de: „CRUCEAN HOLDING - S.R.L.”se va citi: „CRIDEN HOLDING - S.R.L.”şi în coloana „Codul unic de înregistrare”, în loc de: „16731607”se va citi: „18731607”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.