MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 330/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 330         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 8 mai 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 79 din 28 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 5 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Decizia nr. 80 din 28 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

256. - Hotărâre privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 150/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

484. - Ordin al ministrului transporturilor pentru aprobarea Metodologiei de calcul, evidenţiere şi acordare de la bugetul de stat a compensaţiei de serviciu public în transportul feroviar public de călători

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 79

din 28 februarie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 5 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 5 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Emil Ioan Nedelea în Dosarul nr. 3.430/265/2013/a4 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 510D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea civilă nr. 190 din 7 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.430/265/2013/a4, Tribunalul Bistriţa Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 5 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia a fost invocată cu ocazia soluţionării unei cereri de reexaminare împotriva încheierii din 18 februarie 2016, prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar formulată de Emil Ioan Nedelea.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că, în speţă, instanţele interpretează reglementarea criticată în aşa fel încât „să prejudicieze accesul la justiţie prin anularea cererii atunci când taxa nu se poate plăti”. Apreciază că sintagma „în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces”, cuprinsă în art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, ar trebui reformulată şi înlocuită cu sintagma „în situaţia în care i s-ar îngrădi dreptul de acces la justiţie din pricina unei taxe”, sau chiar eliminat în totalitate acest articol, deoarece există deja un prag valoric impus prin art. 8 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, iar interpretările instanţelor judecătoreşti sunt de a nu acorda ajutorul public judiciar celor care nu au venituri periodice sub pragul impus.

6. Arată că art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 impune la calculul veniturilor „copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani” (dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului), ceea ce conduce la o situaţie ireală, deoarece există numeroase situaţii în care multe asemenea persoane se află în întreţinerea familiei şi cheltuie/consumă veniturile periodice ale familiei, încălcându-se astfel accesul la justiţie prin imposibilitatea de a beneficia de ajutorul public judiciar.

7. Susţine, totodată, că art. 8 din ordonanţa de urgenţă criticată impune un prag prea mic pentru situaţia economică reală a ţării, împrejurare ce conduce la îngrădirea accesului la justiţie al oamenilor săraci cu venitul minim pe economie şi care nu pot face faţă cheltuielilor unui proces.

8. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că textele legale criticate nu încalcă accesul liber la justiţie, consacrat de Legea fundamentală, deoarece condiţiile impuse de legiuitor pentru acordarea ajutorului judiciar în materie civilă ţin de opţiunea acestuia.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia nr. 657 din 11 mai 2010, prin care Curtea a reţinut că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege, fără nicio discriminare, acelor persoane care îndeplinesc condiţiile legale. Acestea sunt conforme cu prevederile art. 21 şi art. 24 din Constituţie, precum şi cu cele ale art. 6 şi art. 13 din Convenţie, având în vedere că atât accesul la justiţie, cât şi dreptul la apărare sunt asigurate tuturor persoanelor beneficiare ale ajutorului public de stat. Mai mult, atât prevederile legale criticate, cât şi ordonanţa de urgenţă în întregul ei constituie o garanţie suplimentară a accesului efectiv la justiţie, mai ales pentru persoanele aflate în situaţiile menţionate În cuprinsul acesteia.

11. Avocatul Poporului învederează făptui că şi-a mai exprimat punctul de vedere cu privire la aspectele criticate în prezenta cauză, în sensul constituţionalităţii prevederilor criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. Invocă, în susţinerea punctului său de vedere, Decizia nr. 374 din 26 iunie 2014, prin care Curtea a constatat „că stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţa de urgenţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care arii în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie.”

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4, art. 5 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. Prevederile criticate au următorul conţinut:

- Art. 4: „Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.

- Art. 5: (1) în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin familie se înţelege soţul/soţia, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.

(2) în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.

- Art. 8: „(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în căzui în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.*

15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (2) potrivit cărora nicio lege nu poate îngrădi exercitarea accesului liber la justiţie.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, exemplu fiind, în acest sens, Decizia nr. 374 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 8 august 2014, Decizia nr. 103 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014, sau Decizia nr. 661 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 noiembrie 2015, decizii prin care Curtea a reţinut că prin reglementările cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 nu se îngrădeşte accesul la justiţie.

17. Astfel, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă transpunerea în planul legislaţiei interne a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii. Scopul acestei reglementări este prevăzut la art. 1 şi constă în „asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii”. În vederea realizării acestui deziderat, legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistenţă acordată de stat, în condiţiile legii, oricărei persoane fizice, în situaţia în care aceasta nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale. Prin această reglementare se urmăreşte asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii. Prin urmare, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută susţinerea potrivit căreia actul normativ criticat împiedică accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil, din moment ce tocmai înlesnirea realizării acestor drepturi reprezintă scopul declarat al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008.

18. Prin Decizia nr. 374 din 26 iunie 2014, precitată, Curtea a constatat că, prin reglementarea cadrului legal al ajutorului public judiciar, se urmăreşte asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii. S-a arătat, astfel, că stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţa de urgenţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi i-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul electiv la justiţie. De asemenea, dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reglementează criteriile în funcţie de care beneficiul ajutorului public judiciar în formele prevăzute la art. 6 se avansează de către stat fie în întregime, fie în proporţie de 50%, acestea nefiind de natură a limita accesul electiv la justiţie.

19. Totodată, prin Decizia nr. 394 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013, Curtea a subliniat faptul că, în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a estimat că, dacă din punctul de vedere al art. 6 paragraful 1 din Convenţie, executarea obligaţiei de a asigura un drept efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă pur şi simplu absenţa unei ingerinţe, ci necesită măsuri pozitive din partea statului, acest lucru nu înseamnă niciun drept necondiţionat de a obţine un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă şi nici dreptul la o procedură gratuită în această materie. Curtea a reţinut, astfel, că dispoziţiile art. 8 alin. (3) prevăd că ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România. Or, aceste dispoziţii permit instanţei de judecată să individualizeze acordarea acestui ajutor în funcţie de nevoile reale ale solicitantului.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şt considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

21. În subsidiar, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că sintagma „în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces”, cuprinsă în art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, ar trebui reformulată şi înlocuită cu sintagma „în situaţia în care i s-ar îngrădi dreptul de acces la justiţie din pricina unei taxe”, sau chiar eliminat în totalitate acest articol. Prin critica astfel formulată, Curtea apreciază că autorul excepţiei are în vedere completarea textului de lege, soluţia legislativă în cauză nemulţumindu-l pe acesta din prisma a ceea ce nu cuprinde. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

22. Totodată, referitor la susţinerea potrivit căreia instanţele judecătoreşti interpretează reglementarea criticată în aşa fel încât „să prejudicieze accesul la justiţie prin anularea cererii atunci când taxa nu se poate plăti”, Curtea subliniază că aceste aspecte nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare a legii de către instanţa de judecată, care nu intră în competenţa instanţei de contencios constituţional.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emil Ioan Nedelea în Dosarul nr. 3.430/265/2013/a4 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 4, art. 5 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 80

din 28 februarie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, excepţie ridicată de Traian Dragoş Curtifan în Dosarul nr. 12.342/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureş. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 520D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că aspectele invocate de autorul excepţiei nu reprezintă veritabile motive de neconstituţionalitate a prevederilor de lege criticate, având în vedere că acesta solicită, de fapt, introducerea unui termen de soluţionare a cererilor de plată a despăgubirilor adresate Fondului de garantare a asiguraţilor, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 31 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 12.342/320/2015, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor. Excepţia a fost invocată de Traian Dragoş Curtifan cu ocazia soluţionării unei cauze civile având ca obiect o acţiune în răspundere contractuală.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că, întrucât prevederile legale criticate nu prevăd un termen de soluţionare a cererilor de despăgubire pe cale administrativă, dreptul său de creanţă este supus nu numai arbitrariului - soluţionarea cererii fiind practic lăsată exclusiv în sarcina Fondului de garantare a asiguraţilor -, ci şi întinderii nelimitate în timp în ceea ce priveşte soluţionarea cererilor de despăgubire, având în vedere că legea nu prevede un termen de soluţionare a acestor cereri, ci doar calea de atac împotriva soluţiei adoptate. Aşa fiind, apreciază că art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 este neconstituţional, deoarece limitează accesul la justiţie şi nu respectă dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil, aducând atingere, totodată, şi dispoziţiilor art. 51 alin. (4) din Constituţie, privind dreptul de petiţionare, prin inexistenţa unui termen de soluţionare a cererilor de despăgubire.

6. Judecătoria Târgu Mureş opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate, Astfel, în ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei cu privire la încălcarea art. 51 alin. (4) din Constituţie, instanţa reţine că prevederile de lege criticate nu numai că nu aduc atingere dreptului consacrat prin norma constituţională, ci, dimpotrivă, ele sunt edictate tocmai în susţinerea şi aplicarea acestei libertăţi fundamentale. Precizează că, raportat la prevederile art. 22 alin. (1) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 16 din 31 august 2015, privind Fondul de garantare a asiguraţilor, termenul de soluţionare a cererilor de despăgubire nu este lăsat în mod discreţionar la latitudinea Fondului de garantare a asiguraţilor, legiuitorul prevăzând că o astfel de cerere trebuie analizată şi soluţionată, de la caz la caz, în limitele stabilite de părţi în cadrul contractelor de asigurare.

7. În ceea ce priveşte critica autorului excepţiei potrivit căreia, în ipoteza prevăzută de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015, existenţa dreptului de creanţă născut dintr-un raport de asigurări ar fi supusă verificărilor efectuate de către un organ cu activitate nejurisdicţională, încălcându-se, astfel, dispoziţiile constituţionale care garantează accesul liber la justiţie, instanţa de judecată a reţinut că, reglementând această procedură, legiuitorul a urmărit degrevarea instanţelor de judecată de o mare parte a cauzelor privind drepturile de creanţă rezultate din raporturile de asigurări în situaţia deschiderii procedurii falimentului împotriva societăţii asigurătoare. O asemenea procedură nu poate fi privită, însă, ca aducând atingere dreptului de acces la justiţie, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanţei de judecată, în condiţiile art. 13 alin. (5) din acelaşi act normativ.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor este neîntemeiată. Arată, astfel, că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale privind dreptul de petiţionare în sensul arătat de autorul excepţiei. Precizează, totodată, că nemulţumirile acestuia nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate, întrucât se doreşte completarea normei criticate prin introducerea în cuprinsul său a termenului de soluţionare a cererilor de despăgubiri.

10. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor este inadmisibilă. Arată, astfel, că prin art. 51 alin. (4) din Constituţie este stabilită obligaţia corelativă a autorităţilor publice de a răspunde la petiţiile ce le sunt adresate în termenele şi condiţiile stabilite de lege. Acestea din urmă sunt reglementate la nivel legislativ în mod diferit, atât în funcţie de tipul petiţiilor, cât şi în funcţie de nivelul autorităţii publice competente. Din această perspectivă apreciază că normele constituţionale invocate nu au incidenţă asupra procedurii reglementate de prevederile de lege criticate, iar cererea motivată depusă de persoana interesată care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în faliment, adresată Fondului, nu are caracterul unei petiţii,

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 24 iulie 2015, potrivit cărora „în vederea încasării indemnizaţiilor/despăgubirilor, orice persoană care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată Fondului în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data naşterii dreptului de creanţă, atunci când acesta s-a născut ulterior. Cererea-tip de plată va fi prevăzută în reglementările emise în aplicarea prezentei legi.”

14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi celor ale art. 51 alin. (4) potrivit cărora Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata că aspectele invocate de autorul excepţiei nu reprezintă veritabile motive de neconstituţionalitate a prevederilor de lege criticate, întrucât nemulţumirea acestuia rezidă în absenţa unui termen-limită în care să fie soluţionate cererile-tip de plată pe care orice persoană care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în faliment le poate formula în vederea încasării indemnizaţiilor/ despăgubirilor, cereri care sunt adresate Fondului de garantare a asiguraţilor. Prin critica astfel formulată, din perspectiva unei omisiuni de reglementare, autorul excepţiei solicită, indirect, completarea normei legale criticate, în sensul inserării în cuprinsul acesteia a unui termen-limită de soluţionare a acestor cereri de despăgubire pe cale administrativă. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. “

16. Mai mult, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate îşi fundamentează critica şi prin prisma încălcării dreptului de petiţionare prevăzut de art. 51 alin, (4) din Constituţie, normă care stipulează că autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile prevăzute de lege. Or, cererea motivată de plată depusă de persoana care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în faliment, adresată Fondului de garantare, nu are caracterul unei petiţii, în accepţiunea normei constituţionale menţionate, care, din această perspectivă, nu are incidenţă în cauză.

17. Distinct de cele mai sus reţinute, Curtea constată că art. 14 din Legea nr. 213/2015 instituie doar o procedură necontencioasă pentru soluţionarea pretenţiilor formulate de creditorii de asigurări. Dispoziţiile acestui act normativ dispun Că Obţinerea de despăgubiri din disponibilităţile Fondului nu se face prin acţiune în justiţie pe calea dreptului comun, creditorii de asigurări trebuind să sesizeze în prealabil Fondul de garantare a asiguraţilor prin formularea unei cereri de plată, declanşând astfel procedura de plată administrativă, necontencioasă, pusă la dispoziţie de Legea nr. 213/2015 şi prevăzută de art. 22 alin. (1) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 16 din 31 august 2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 2 septembrie 2015, care stipulează că „Indemnizaţiile/ Despăgubirile se plătesc creditorilor de asigurări, persoane fizice şi/sau juridice, potrivit condiţiilor prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu societatea de asigurare în faliment, în conformitate cu prevederile prezentei norme.” Astfel, în urma analizării cererii de plată, Fondul va emite o decizie care, în situaţia în care petentul nu este mulţumit de modalitatea de soluţionare a cererii de plată (în sensul respingerii parţiale sau totale a cererii de plată), aceasta poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 10 zile, fiind astfel garantat dreptul de acces la justiţie. Exercitarea dreptului de a formula o cerere adresată instanţei de judecată nu poate exclude respectarea unor proceduri prealabile, care sunt prevăzute de legiuitor tocmai în ideea soluţionării amiabile, cu celeritate, a pretenţiilor exprimate de creditorii de asigurări, fără a fi nevoie de învestirea instanţelor de judecată. În acest sens este Legea nr. 213/2015, care stabileşte o procedură necontencioasă prealabilă acţiunii în instanţă, ce trebuie urmată de creditorul de asigurări, a priori formulării unei cereri de chemare în judecată.

18. De altfel, referitor la constituţionalitatea unei astfel de proceduri prealabile, prin Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, Curtea a reţinut faptul că „o astfel de procedură nu poate fi privită ca aducând eo ipso atingere dreptului de acces liber la justiţie, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanţei de judecată. Prevederile art. 21 din Constituţie nu interzic existenţa unei astfel de proceduri administrative prealabile şi nici obligativitatea acesteia atât timp cât nu are un caracter jurisdicţional.”

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, excepţie ridicată de Traian Dragoş Curtifan în Dosarul nr. 12.342/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureş.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 150/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 150/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 157 din 11 martie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice - obiective care au fost avizate, în condiţiile legii, în Consiliul interministerial, inclusiv cele care au fost aprobate de Guvern şi la care se schimbă indicatorii tehnico-economici iniţial avizaţi, cu excepţia situaţiei în care se modifică în urma intervenţiilor legislative în domeniul fiscal-bugetar, modificarea fiind realizată şi aprobată de către ordonatorii principali de credite, în conformitate cu reglementările în vigoare;”.

2. La articolul 11, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Documentaţia tehnico-economică prevăzută la alin. (1) întocmită conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde:

a) studiu de fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii/studiu de fezabilitate pentru obiective mixte de investiţii - întocmite conform Hotărârii Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare;

b) nota conceptuală;

c) tema de proiectare;

d) avizul ordonatorului principal de credite cu cheltuielile necesare realizării obiectivului de investiţii actualizate la data avizării;

e) avizele şt acordurile conforme, inclusiv certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire;

f) avizul Ministerului Finanţelor Publice, pentru proiectele de investiţii cu o valoare mai mare de 100 milioane lei şi care nu au fost avizate anterior, în condiţiile legii, în Consiliul interministerial;

g) nota de prezentare;

h) documente relevante privind nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, cum ar fi: acord de finanţare, memorandum de finanţare şi altele similare.”

3. La articolul 11, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Documentaţia tehnico-economică prevăzută la alin. (1) care intră sub incidenţa prevederilor art. 15 din Hotărârea

Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde:

a) studiul de fezabilitate/documentaţia de avizare pentru lucrări de intervenţie/studiu de fezabilitate pentru proiect complex de investiţii - întocmite în conformitate cu legislaţia în vigoare la data elaborării/întocmirii acestora;

b) tema de proiectare/caietul de sarcini;

c) avizul ordonatorului principal de credite;

d) avizele şi acordurile preliminare obţinute conform prevederilor legale;

e) avizul Ministerului Finanţelor Publice, pentru proiectele de investiţii cu o valoare mai mare de 100 milioane lei şi care nu au fost avizate anterior, în condiţiile legii, în Consiliul interministerial;

f) nota de prezentare;

g) orice alte documente relevante, cum ar fi: acord de finanţare, memorandum de finanţare şi altele similare.”

4. La articolul 11, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Membrii Consiliului interministerial pot, la cerere, înainte de data şedinţei, să consulte documentaţiile tehnico-economice complete prevăzute la alin. (2) sau alin. (21), după caz, înaintate spre analiză şi avizare, la sediul Secretariatului Consiliului interministerial.”

5. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 24. - Ordonatorii de credite bugetare şi operatorii economici prezintă documentaţiile prevăzute la art. 11 alin. (2) sau (21), după caz, însoţite de avizul ordonatorului principal de credite - condiţie eliminatorie de eligibilitate, de avizele şi de acordurile prealabile, stabilite potrivit legii,”

6. La articolul 25, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) După obţinerea avizului, indicatorii tehnico-economici avizaţi de Consiliul interministerial sau modificaţi de către ordonatorii principali de credite, conform prevederilor alin. (22), se aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene fiind unul dintre ministerele avizatoare.”

7. La articolul 25, după alineatul (21) se introduc două noi alineate, alineatele (22) şi (23), cu următorul cuprins:

(22) în situaţia în care intervin modificări legislative în domeniul fiscal-bugetar, după avizarea indicatorilor tehnico-economici în Consiliul interministerial şi înainte de aprobarea acestora prin hotărâre a Guvernului, în aplicarea cărora se modifică valoarea avizată, ordonatorii principali de credite vor proceda la aprobarea, conform reglementărilor în vigoare, a modificării indicatorilor tehnico-economici avizaţi, fără a mai fi necesară reavizarea acestora în Consiliul interministerial.

(23) În vederea avizării hotărârii Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici modificaţi conform prevederilor alin. (22), ordonatorii principali de credite ataşează documente relevante cu privire la noua valoare.”

8. La articolul 25, alineatul (3) se abrogă.

9. Anexele nr. 1 şi 2 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 la prezenta hotărâre.

10. În tot cuprinsul hotărârii denumirea „Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice” se înlocuieşte cu denumirea „Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene”.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Rovana Plumb

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela-Leocadia Gavrilescu

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana Petcu

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Ministrul apărării naţionale,

Gabriel-Beniamin Leş

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Ministrul economiei,

Mihai Tudose

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 20 aprilie 2017.

Nr. 256.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 150/2010)

 

COMPONENŢA

Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe

 

1. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene - preşedinte

2. Secretar de stat din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - vicepreşedinte

3. Reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice - vicepreşedinte

4. Reprezentantul Ministerului Transporturilor-vicepreşedinte

5. Reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - 2 membri

6. Reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne - membru

7. Reprezentantul Ministerului Economiei - membru

8. Reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - membru

9. Reprezentantul Ministerului Mediului - membru

10. Reprezentantul Ministerului Apelor şi Pădurilor - membru

11. Reprezentantul Ministerului Apărării Naţionale - membru

12. Reprezentantul Ministerului Sănătăţii - membru

13. Reprezentantul Secretariatului General al Guvernului - membru

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 150/2010)

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE

DIRECŢIA GENERALĂ DEZVOLTARE REGIONALĂ ŞI INFRASTRUCTURĂ - DIRECŢIA LUCRĂRI PUBLICE

Secretariatul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe

 

RAPORT DE EVALUARE A ELEGIBILITĂŢII

 

1. Date generale:

1.1. Obiectivul de investiţii: ...................................................................................

1.2. Ordonator principal de credite: ...................................................................................

1.3. Beneficiar: ...................................................................................

1.4. Proiectant: ...................................................................................

1.5. Proiect/Faza de proiectare: ...................................................................................

1.6. Amplasament: ...................................................................................

2. Încadrarea în competenţele de avizare ale Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe (art. 3 din hotărâre):

3. Avizul ordonatorului principal de credite (nr. .../data): ...................................................................................

4. Încadrarea obiectivului de investiţii în politici/strategii/programe/acorduri (nr. .../data, poziţie): ...................................................................................

5. Documentaţia depusă:

5.1. Studiul de fezabilitate/documentaţia de avizare pentru lucrări de intervenţie, conform prevederilor:

a) Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (nr./data): ...................................................................................

b) în vigoare la data elaborării/întocmirii acestora (nr./data): ...................................................................................

- legislaţie, norme, normative în baza cărora a fost întocmită documentaţia: ...................................................................................

5.2. Nota conceptuală/tema de proiectare/caietul de sarcini (nr./data): ...................................................................................

5.3. Avizele şi acordurile preliminare obţinute conform prevederilor legale:

- certificatul de urbanism şi avizele cerute prin acesta (nr./data): ...................................................................................

- alte avize şi acorduri, necesare conform prevederilor legale în vigoare (nr./data): ...................................................................................

5.4. Nota de prezentare:

- este întocmită conform modelului din anexa nr. 5 la hotărâre (da/nu): ...................................................................................

- evaluare indicatori tehnico-economici (da/nu): ...................................................................................

- valoarea totală a investiţiei (cu TVA) ...................................................................................

- din care C+M (cu TVA) ...................................................................................

- finanţarea investiţiei: ...................................................................................

- durata de realizare a investiţiei: ...................................................................................

- costuri specifice, după caz: ...................................................................................

5.5. Alte documente relevante (acorduri, legi etc.) (nr./data): ...................................................................................

6. Concluzii şi propuneri: ...................................................................................

 

 

Director general,

Întocmit,

...................................................

Responsabil lucrare,

 

...................................................

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de calcul, evidenţiere şi acordare de la bugetul de stat a compensaţiei de serviciu public în transportul feroviar public de călători

 

În temeiul prevederilor art. 5 alin. (6) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de calcul, evidenţiere şi acordare de la bugetul de stat a compensaţiei de serviciu public în transportul feroviar public de călători, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin se aplică de Ministerul Transporturilor, în anul 2017, până la data predării acestei atribuţii la Autoritatea de Reformă Feroviară - ARF, conform prevederilor art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

 

Bucureşti, 3 mai 2017.

Nr. 484.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de calcul, evidenţiere şi acordare de la bugetul de stat a compensaţiei de serviciu public în transportul feroviar public de călători

 

Art. 1. - Pentru stabilirea, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, a nivelului compensaţiei aferente pachetului minim social denumit obligaţie de serviciu public prin Regulamentul (CE) nr. 1 .370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 şi nr. 1.107/70 ale Consiliului, care urmează să fie asigurat în anul următor, Ministerul Transporturilor va analiza informaţiile privind:

a) execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor de transport feroviar de călători pentru exerciţiul financiar încheiat;

b) prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat pentru anul în curs şi execuţia preliminată a acestuia pentru fiecare operator de transport feroviar de călători;

c) bugetul de venituri şi cheltuieli propus de operatorii de transport feroviar de călători pentru anul următor;

d) alte date statistice privind activitatea operatorilor de transport feroviar de călători, pe perioadele la care se prezintă bugetele de venituri şi cheltuieli, transmise de aceştia în formatul şi la termenele solicitate de Ministerul Transporturilor;

e) nivelul realizat/estimat al costului mediu pe un tren-km din pachetul de servicii la nivelul fiecărui operator de transport feroviar de călători, pe perioadele la care se prezintă bugetele de venituri şi cheltuieli;

f) numărul de călători-km realizaţi/estimaţi la nivelul fiecărui operator de transport feroviar de călători, pe perioadele la care se prezintă bugetele de venituri şi cheltuieli;

g) nivelul venitului mediu la nivelul fiecărui operator de transport feroviar de călători pe un tren-km aferent fiecărei categorii de trenuri din pachetul de servicii, exclusiv valoarea compensaţiei pentru pachetul social primit pentru perioadele analizate;

h) numărul de călători-km estimaţi pe fiecare categorie de tren.

Art. 2. - Diferenţa dintre costurile de operare şi veniturile înregistrate de operatorii de transport feroviar de călători, la care se adaugă cota de profit conform prevederilor art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, devine baza de evaluare a compensaţiei propuse pentru anul calendaristic următor, aferentă pachetului de servicii. Compensaţia propusă va fi repartizată pentru indicatorul tren-km şi călători-km, pe ranguri de tren.

Art. 3. - Sumele necesare asigurării compensaţiilor pentru serviciile cuprinse în pachetul de servicii se vor aloca din bugetul Ministerului Transporturilor, cu încadrarea în bugetul aprobat anual pentru transportul feroviar de călători, în condiţiile legii.

Art. 4. - (1) După aprobarea bugetului de stat, repartizarea compensaţiei pe fiecare operator de transport feroviar se realizează de Ministerul Transporturilor proporţional cu volumele de tren-km şi călători-km, pe ranguri de tren, prevăzute a fi realizate în cadrul pachetului de servicii contractat de aceştia. Repartizarea compensaţiei se face conform anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(2) Compensaţia repartizată fiecărui operator de transport feroviar, defalcată pentru indicatorii călători-km şi tren-km, pe ranguri de tren, va fi cuprinsă în contractele/actele adiţionale încheiate cu aceştia, cu respectarea prevederilor art. 5, art. 38 şi ale art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a pct. 2 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007.

Art. 5. - (1) Pentru acordarea compensaţiei de la bugetul de stat pentru serviciile publice de transport din cadrul pachetului de servicii, operatorii de transport feroviar de călători transmit Ministerului Transporturilor următoarele documente:

a) până la data de 7 ale lunii curente:

(i) Cererea de acordare a compensaţiei preliminate pe luna curentă (N), însoţită de declaraţia pe propria răspundere, conform anexei nr. 2 la prezenta metodologie, care cuprinde o coloana cu indicatorii preliminaţi pe luna curentă (N), o coloană cu indicatorii preliminaţi pe luna anterioară (N-1) şi o coloană cu indicatorii realizaţi pe luna (N-2);

(ii) Situaţia indicatorilor realizaţi pe luna (N-2), conform anexei nr. 3 la prezenta metodologie, care cuprinde volumul de tren-km, pe rang de tren şi rute de circulaţie, volumul de călători-km, pe rang de tren şi regularizările aferente volumului de tren-km şi călători-km, pe rang de tren;

(iii) Pentru luna (N-2), documentele prevăzute în Ordinul ministrului finanţelor publice şi ministrului transporturilor nr. 65/1.712/2016 pentru aprobarea Normelor privind fundamentarea, acordarea şi justificarea sumelor primite de la bugetul de stat pentru unele activităţi desfăşurate de unii operatori economici, prin bugetul Ministerului Transporturilor;

b) până la data de 31 ianuarie a anului următor:

(i) Decontul final privind utilizarea compensaţiilor acordate de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile contractelor/actelor adiţionale încheiate în ceea ce priveşte respectarea ponderii compensaţiei pentru tren-km şi a celei pentru călători-km în totalul veniturilor realizate;

(ii) Dovada, confirmată de Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. (C.F.R. - S.A.) privind efectuarea transportului feroviar public de călători aferent obligaţiei de serviciu public şi declaraţia pe propria răspundere privind volumul de călători-km realizat.

(2) Compensaţia ce se va acorda în luna curentă (N) va fi afectată de sumele de regularizat din luna (N-2).

(3) Pentru luna decembrie, compensaţia se va acorda ca diferenţă dintre compensaţia prevăzută în contractul/actul adiţional la acesta şi compensaţia acordată până la luna decembrie.

(4) Compensaţia necuvenită ca urmare a nerealizării indicatorilor tren-km şi călători-km, precum şi neîncadrarea în ponderile compensaţiei pe tren-km şi călători-km în total venituri vor fi regularizate cu bugetul de stat până la data de 31 ianuarie a anului următor.

(5) La data depunerii situaţiilor financiare încheiate pentru anul de referinţă, operatorii de transport feroviar de călători vor transmite Ministerului Transporturilor dovada încadrării în cota de profit prevăzută la art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar sumele aferente depăşirii acestui prag de rentabilitate vor fi restituite bugetului de stat până la aceeaşi dată, aceasta constituind termenul legal de regularizare cu bugetul statului.

Art. 6. - C.F.R. - S.A. va urmări, va certifica şi va transmite spre avizare lunar Ministerului Transporturilor situaţia volumului de tren-km realizat de operatorii de transport feroviar de călători, pe rute de transport.

Art. 7. - Modul de calcul al numărului de călători-km care utilizează abonamente de călătorie, cărţi de circulaţie şi autorizaţii de călătorie este prevăzut în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 8. - Prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (1), în scopul asigurării continuităţii serviciului public de transport feroviar de călători, acordarea compensaţiei se va face după cum urmează:

a) în cazul în care Legea bugetului nu a fost aprobată până la finele anului anterior, în lunile până la aprobarea bugetului de stat, sumele acordate de la bugetul de stat vor fi în limita a 1/12 din sumele alocate prin contractele/actele adiţionale aprobate pentru anul anterior;

b) în cazul în care Legea bugetului de stat a fost aprobată, dar contractele se aprobă ulterior începerii anului bugetar, dar nu mai târziu de 30 iunie, serviciile prestate până la data la care contractele se aprobă, se decontează după aprobarea contractelor, conform prevederilor contractuale, în limitele bugetare anuale aprobate prin legea bugetului de stat, cu respectarea prevederilor legale în domeniul ajutorului de stat;

c) după aprobarea Legii bugetului de stat, a contractelor/actelor adiţionale, după caz, regularizarea sumelor acordate se face potrivit prevederilor contractelor/actelor adiţionale încheiate şi a prezentei metodologii.

Art. 9. - Responsabilitatea pentru datele şi informaţiile transmise Ministerului Transporturilor de operatorii de transport feroviar de călători revine acestora, în baza certificării fiecărui document prin semnăturile autorizate.

Art. 10. - (1) Responsabilitatea în monitorizarea contractelor/ actelor adiţionale la acestea, încheiate cu operatorii de transport feroviar de călători, precum şi stabilirea nivelului indicatorilor preliminaţi/realizaţi pentru serviciul public de transport feroviar de călători revine Ministerului Transporturilor, prin direcţia de specialitate în transportul feroviar.

(2) Responsabilitatea pentru acordarea lunară a compensaţiei calculate pe baza indicatorilor stabiliţi de direcţia de specialitate în transportul feroviar, atât în ceea ce priveşte compensaţia potrivit indicatorilor preliminaţi, cât şi sumele de regularizat potrivit indicatorilor realizaţi, precum şi corelarea CU sumele justificate şi avizate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice şi ministrului transporturilor nr. 65/1.712/2016, revine Ministerului Transporturilor, prin direcţia de specialitate economică.

(3) Deconturile finale transmise de operatorii de transport feroviar de călători până la data de 31 ianuarie a anului următor, avizate de direcţia de specialitate în transportul feroviar din punctul de vedere al indicatorilor realizaţi în cadrul pachetului de servicii contractat, precum şi de direcţia de specialitate economică din punctul de vedere al compensaţiilor acordate pentru serviciile prestate, vor constitui documentele potrivit cărora se vor înregistra în evidenţa contabilă a Ministerului Transporturilor cheltuielile cu compensaţiile utilizate de operatorii de transport feroviar de călători, în limita prevăzută în contractele/actele adiţionale încheiate.

Art. 11. - (1) Modificarea în cursul anului a pachetului de servicii aprobat conform prezentei metodologii se poate face, fără depăşirea volumului anual aprobat de tren-km şi călători-km, cu condiţia ca acestea să fie aprobate conform modelului din anexa nr. 5, după cum urmează:

a) în funcţie de cerinţele pieţei de transport, astfel:

(i) pentru trenurile programate să circule pe secţiile de circulaţie interoperabile sau pe secţiile de circulaţie neinteroperabile administrate de C.F.R. - S.A., la propunerea operatorului de transport feroviar de călători interesat, cu avizul C.F.R. - S.A. privind capacităţile disponibile şi cu aprobarea ministrului transporturilor;

(ii) pentru trenurile programate să circule pe secţiile de circulaţie neinteroperabile închiriate, la propunerea operatorului de transport feroviar care are contract de servicii publice încheiat pe acele secţii de circulaţie, cu avizul gestionarului de infrastructură privind capacităţile disponibile şi cu aprobarea ministrului transporturilor;

(iii) pentru trenurile nou-introduse şi/sau a căror trasă se modifică odată cu schimbarea mersului de tren;

b) în funcţie de lucrările la infrastructura feroviară sau de necesitatea adaptării la situaţii independente de voinţa operatorului de transport - inundaţii, fenomene meteorologice deosebite, defectarea materialului rulant în parcurs (locomotive, automotoare, rame electrice, vagoane), defectări ale elementelor infrastructurii feroviare, accidente sau evenimente feroviare, astfel:

(i) pentru trenurile programate să circule pe secţiile de circulaţie interoperabile sau pe secţiile de circulaţie neinteroperabile administrate de C.F.R. - S.A., la propunerea operatorului de transport feroviar de călători interesat, cu avizul C.F.R. - S A. privind capacităţile disponibile, modificări care se transmit lunar, centralizat, însoţite de Nota de aprobare elaborată conform modelului din anexa nr. 5, cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare, care vor fi analizate de către Ministerul Transporturilor în termen de 10 zile de la data primirii, în vederea aprobării;

(ii) pentru trenurile programate să circule pe secţiile de circulaţie neinteroperabile închiriate, la propunerea operatorului de transport feroviar care are contract de servicii publice încheiat pe acele secţii de circulaţie, cu avizul C.F.R. - S.A./gestionarului de infrastructură, modificări care se transmit lunar, centralizat, însoţite de Nota de aprobare elaborată conform modelului din anexa nr. 5, cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare, care vor fi analizate de către Ministerul Transporturilor în termen de 10 zile de la data primirii, în vederea aprobării.

(2) Operarea modificărilor pachetului de servicii, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor de la alin. (1), se face prin includerea în situaţia realizărilor aferente lunii respective a modificărilor intervenite.

Art. 12. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

REPARTIZAREA

compensaţiei asigurate de la bugetul de stat pentru transportul feroviar de călători

 

Repartizarea compensaţiei ce va fi cuprinsă în contractele de servicii publice/actele adiţionale la acestea pentru a fi acordată de la bugetul de stat pentru susţinerea transportului feroviar public de călători se face după cum urmează:

1. Valoarea totală a compensaţiei de la bugetul de stat se repartizează în funcţie de cei doi indicatori luaţi în calcul, tren-km şi, respectiv, călători-km, a căror pondere în total compensaţie poate diferi de la un an la altul, dar a căror valoare procentuală însumată este 100%:

(procentul din valoarea totală a compensaţiei, acordat pentru indicatorul tren-km) + (procentul din valoarea totală a compensaţiei, acordat pentru indicatorul călători-km) = 100%

Pentru anul 2017, ponderile celor doi indicatori luaţi în calcul sunt de 65% pentru indicatorul tren-km şi 35% pentru indicatorul călători-km.

Stabilirea compensaţiei în funcţie de indicatorii tren-km şi călători-km se face astfel:

Valoarea compensaţiei pentru volumul total de tren-km = (procentul din valoarea totală a compensaţiei, acordat pentru indicatorul tren-km) x (Valoarea totală a compensaţiei de la bugetul de stat)

Valoarea compensaţiei pentru volumul total de călători-km = (procentul din valoarea totală a compensaţiei, acordat pentru indicatorul călători-km) x (Valoarea totală a compensaţiei de la bugetul de stat)

2. Stabilirea compensaţiei aferente indicatorului călători-km în funcţie de rangul trenului

Întrucât se consideră că operarea trenurilor de rang inferior, respectiv trenuri Regio, are nevoie de o compensare diferenţiată faţă de trenurile de rang superior, respectiv InterRegio, valoarea compensaţiei pentru volumul total de călători-km - se distribuie diferenţiat pe ranguri de trenuri, Regio şi InterRegio, în funcţie de cei doi indicatori luaţi în calcul, călători-km - tren Regio şi călători-km-tren InterRegio, cu o pondere în valoarea compensaţiei aferentă indicatorului călători-km, care poate diferi de la un an la altul, dar a căror valoare procentuală însumată este 100%.

(procentul din valoarea compensaţiei aferentă indicatorului călători-km, acordat pentru indicatorul călători-km-tren Regio) + (procentul din valoarea compensaţiei aferentă indicatorului călători-km, acordat pentru indicatorul călători-km-tren InterRegio) = 100%

Pentru anul 2017 ponderile celor doi indicatori luaţi în calcul sunt de 80% pentru indicatorul călători-km-tren Regio şi 20% pentru indicatorul călători-km-tren InterRegio.

a) Pentru trenurile Regio, valoarea compensaţiei aferente indicatorului călători-km-tren Regio se calculează astfel:

valoarea compensaţiei aferentă indicatorului călători-km-tren Regio = (procentul din valoarea compensaţiei aferente indicatorului călători-km, acordat pentru indicatorul călători-km-tren Regio) * (compensaţia pentru volumul total de călători-km)

b) Pentru trenurile InterRegio, valoarea compensaţiei aferente indicatorului călători-km-tren InterRegio se calculează astfel:

valoarea compensaţiei aferentă indicatorului călători-km-tren InterRegio = (procentul din valoarea compensaţiei aferentă indicatorului călători-km, acordat pentru indicatorul călători-km-tren InterRegio) * (compensaţia pentru volumul total călători-km).

3. Calculul valorii unitare a compensaţiei pentru indicatorul tren-km. Această valoare este aceeaşi indiferent de rangul trenului şi se calculează astfel:

valoarea unitară a compensaţiei pentru tren-km = valoarea compensaţiei pentru volumul total de tren-km/numărul total de tren-km

4. Calculul valorii unitare a compensaţiei pentru indicatorul călători-km în funcţie de rangul trenului

a) valoarea unitară a compensaţiei pentru indicatorul călători-km pentru trenurile Regio se calculează astfel:

valoarea unitară a compensaţiei pentru indicatorul călători-km-tren Regio = valoarea compensaţiei aferente indicatorului călători-km-tren Regio/numărul total de călători-km tren Regio

b) valoarea unitară a compensaţiei pentru indicatorul călători-km pentru trenurile InterRegio se calculează astfel:

valoarea unitară a compensaţiei pentru indicatorul călători-km-tren InterRegio = valoarea compensaţiei aferente indicatorului călători-km-tren InterRegio/număr total călători-km tren InterRegio.

Pentru anul 2017, la stabilirea pachetului de servicii, s-a avut în vedere şi un pachet de servicii de rezervă, totalizând un număr de 183.960 tren-km (s-a luat în calcul un număr de 2trenuri/zi pentru fiecare secţie pe care nu se realizează transport public de călători, pentru o perioadă de 180 de zile în considerarea faptului că licitaţiile nu au fost demarate), pentru care s-a constituit compensaţie conform celor de mai sus, în cuantum de 3.110.876,2 lei. În limita pachetului de rezervă constituit conform celor de mai sus, C.F.R. - S.A. are dreptul să scoată la licitaţie linii neinteroperabile neînchiriate cu un pachet de servicii de 4 trenuri/zi pentru fiecare secţie, cu încadrarea în pachetul de servicii alocat, la angajarea pachetului de servicii de rezervă la încheierea contractului de închiriere.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

Societatea: ................................................... - S.A./S.R.L.

 

DECLARAŢIE

cu indicatorii preliminaţi pentru luna curentă (N)

 

Societatea ..................................................., reprezentată prin ................................................... declar:

 

 

Luna: ....................................  Anul ..................

Preliminat luna curentă

(N)

Preliminat luna anterioară

(N-1)

Realizat luna

(N-2)

(Km) Număr total de tren-km preliminaţi

 

 

 

din care:

 

Regio

Interregio

 

 

 

(Călători) Număr total de călători-km preliminaţi

 

 

 

din care:

 

Regio

Interregio

 

 

 

(Lei) valoarea unitară per mia de tren-km - conform contract

 

 

 

(Lei) valoarea unitară per mia de călător-km - conform contract

 

Tren R

Tren IR

 

 

 

(CE) Costuri estimate - Total

 

 

 

(V) Total venituri lunare estimate/luna pentru servicii de transport public, din care:

- Venituri din transportul de călători

- Alte venituri

 

 

 

(Pr) Profit rezonabil estimat

 

 

 

(C) Total compensaţie preliminată solicitată, din care:

 

Tren-km R

Tren-km IR

Călători-km R

Călători-km IR

 

 

 

 

 

Certificăm pe propria răspundere pentru legalitatea, necesitatea, oportunitatea, realitatea şi exactitatea datelor înscrise.

 

Director general,

Director economic,

...................................................

...................................................

 

NOTĂ:

Numărul total de tren-km şi, respectiv, călători-km preliminaţi, solicitat de către operatorul de transport feroviar (OTF) pentru plata preliminată nu va depăşi 1/12 din volumul total anual de tren-km şi, respectiv, călători-km angajat prin actele adiţionale/contractele încheiate.

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

Societatea: ................................................... - S.A./S.R.L.

 

DECLARAŢIE

cu indicatorii realizaţi pentru luna N-2

 

Societatea ..................................................., reprezentată prin ................................................... declar:

 

 

Luna: ....................................  Anul ..................

Valoare realizată

Valoare preliminată*)

Diferenţe +/-

(Km) Număr total de tren-km

 

 

 

din care:

 

Regio

Interregio

 

 

 

(Călători) Număr total de călători-km

 

 

 

din care:

 

Regio

Interregio

 

 

 

(Lei) valoarea unitară per mia de tren-km - conform contract

 

 

 

(Lei) valoarea unitară per mia de călător-km - conform contract

 

Tren R

Tren IR

 

 

 

(CE) Costuri realizate - Total

 

 

 

(V) Total venituri lunare realizate/lună pentru servicii de transport public, din care:

- Venituri din transportul de călători

- Alte venituri

 

 

 

(Pr) Profit rezonabil

 

 

 

(C) Total compensaţie preliminată solicitată, din care:

 

 

 

Tren-km R

Tren-km IR

Călători-km R

Călători-km IR

 

 

 

 

*) Valoarea înscrisă în coloana „Valoare preliminată” este identică cu valoarea înscrisă în Declaraţia cu indicatorii preliminaţi, completată şi depusă la Ministerul Transporturilor până la data de 7 a lunii curente pentru care se acordă compensaţia.

 

Certificăm pe propria răspundere pentru legalitatea, necesitatea, oportunitatea, realitatea şi exactitatea datelor înscrise.

 

Director general,

Director economic,

...................................................

...................................................

 

ANEXA Nr. 4

la metodologie

 

METODOLOGIA

de calcul al indicatorului călător-km în transportul feroviar de călători pe tipuri de legitimaţii de călătorie

 

Nr. crt.

Tip legitimaţie

Călători expediaţi

Călători-km

1

Abonament lunar

2 călătorii/zi * 22 de zile

Călători expediaţi * distanţa (km) parcursă

2

Abonament 15 zile

2 călătorii/zi * 15 zile

Călători expediaţi * distanţa (km) parcursă

3

Abonament 10 zile

2 călătorii/zi * 10 zile

Călători expediaţi * distanţa (km) parcursă

4

Abonament 5 zile/săptămânal

2 călătorii/zi * 5 zile

Călători expediaţi * distanţa (km) parcursă

5

Abonament reducere elevi/studenţi

2 călătorii/zi * 22 de zile

Călători expediaţi * distanţa (km) parcursă

6

Abonament anual

44 de călătorii/lună * 12 luni

Călători expediaţi * distanţa (km) parcursă

7

Cărţi circulaţie pentru deplasarea la/de la serviciu de la/la domiciliu

nr. zile lucrate * 2 călătorii

Călători expediaţi * distanţa (km) parcursă

8

Abonament PARTENER - 32 km

2 călătorii/zi * 22 de zile

Călători expediaţi * distanţa (32 km) parcursă

9

Abonament PARTENER - 93 km

2 călătorii/zi * 22 de zile

Călători expediaţi * distanţa (93 km) parcursă

10

Autorizaţii de călătorie

2 călătorii/zi * 22 de zile

Călători expediaţi * distanţa medie (70,6 km-IR/50,8 km-R) parcursa

 

Se aplică pentru legitimaţiile emise după data intrării în vigoare a metodologiei, cu excepţia legitimaţiilor emise cu valabilitate anuală, pentru care se vor aplica începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei metodologii.

 

ANEXA Nr. 5

la metodologie

 

Antet operator de transport feroviar de călători

Nr. ................/zz/ll/aa

 

 

Aprobat

 

Ministru,

 

...................................................

 

(nume)

 

 

 

De acord

 

Secretar de stat,

 

...................................................

 

(nume)

Direcţia Transport Feroviar

 

Director,

 

...................................................

 

(nume)

 

 

NOTĂ

privind modificarea pachetului minim social, respectiv obligaţia de serviciu pe anul în curs

 

Scopul solicitării şi indicarea suportului normativ

Se va prezenta scopul solicitării (propunerii) OTF - modificarea în cursul anului a pachetului minim social în funcţie de cerinţele pieţei de transport.

Se va indica actul normativ (inclusiv articolul) în baza căruia se face solicitarea.

Expunerea de motive şi justificarea solicitării

Se va prezenta necesitatea/motivaţia solicitării de modificare a pachetului minim social în vederea adaptării serviciului de transport feroviar public de călători la cerinţele pieţei de transport.

Se vor prezenta şi justificarea solicitării, inclusiv rutele şi perioadele aferente acesteia, precum şi alte elemente necesare, dacă este cazul, cu referiri la documentaţia anexată.

Prezentarea solicitării

Se vor prezenta sub formă tabelară rutele propuse pentru modificare, conform structurii pachetului minim social din contractul de servicii publice al operatorilor de transport feroviar, cu indicarea numărului poziţiei din pachetul minim social, sub forma:

- poziţia iniţială;

- poziţia modificată;

- poziţia nouă (dacă este cazul);

- diferenţele +/- ale volumului de tren-km anual an faţă de poziţia iniţială pentru fiecare poziţie, categorie de trenuri (R, IR) şi cumulat, dacă este cazul.

Se va menţiona declaraţia pe propria răspundere a operatorului de transport feroviar că prin modificarea propusă nu va depăşi volumul anual de tren-km aprobat în contractul de servicii publice.

Se va face sumarul solicitării cu indicarea volumului de tren-km (total şi pe categorii de trenuri) solicitat pentru modificare.

Se va menţiona avizul C.F.R. - S.A. sau al gestionarului de infrastructură (după caz) privind capacităţile disponibile, pentru modificările solicitate.

Se va face raportarea situaţiei Pachet Minim Social (PMS) propus a fi modificat faţă de PMS aprobat prin contractul de servicii publice.

Pe total notă se va menţiona totalul modificărilor pe rang de tren faţă de totalul asumat din contractul de servicii publice/act adiţional la contractul de servicii publice, ţinând cont de toate aprobările primite până la acea dată pe total PMS asumat,

 

Nr. crt.

Volum PMS asumat prin contract servicii publice/act adiţional

Volum PMS rezultat în urma tuturor aprobărilor obţinute

Volum PMS propus prin prezenta notă

Volum PMS rezultat (2)+(3)

0

1

2

3

4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Documentaţia referită (Anexele)

Exemple de documente-anexă:

- anexa nr. 1 - Documentaţia OTF de susţinere a necesităţii/motivării solicitări;

- anexa nr. 2 - Documentaţia aferentă primită/solicitată de la CFR sau de la gestionarul de infrastructură, după caz, inclusiv avizul privind capacităţile disponibile;

- anexa nr. 3- Alte documente considerate relevante.

 

Director general,

...................................................

(nume)

ştampilă


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.