MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 334/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 334         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 8 mai 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

94. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014

 

447. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014

 

95. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2017 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

448. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2017 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

96. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2016 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război şi pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război

 

449. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2016 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război şi pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război

 

97. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

 

450. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 48 din 2 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (5) din Codul de procedură penală şi ale art. 20-25 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

291. - Hotărâre pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011

 

292. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 24/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

395. - Decizie privind eliberarea domnului Dorel Fronea din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

396. - Decizie pentru eliberarea doamnei Carmen-Elena Tatu din funcţia publică de conducere de inspector general antifraudă al Direcţiei generale antifraudă fiscală din structura Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27 din 28 iunie 2016 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 29 iunie 2016.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 94.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 447.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2017 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea

unor acte normative

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15 din 9 februarie 2017 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 13 februarie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 95.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2017 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2017 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 448.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2016 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război şi pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92 din 29 noiembrie 2016 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război şi pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1,005 din 14 decembrie 2016, cu următoarele modificări şi completări:

1. Titlul ordonanţei de urgenţă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile acordate veteranilor de război, invalizilor şi văduvelor de război, precum şi văduvelor veteranilor de război”

2. Articolul II se abrogă.

3. După articolul III se introduc două noi articole, articolele IV şi V, cu următorul cuprins:

„Art. IV. - (1) Drepturile băneşti acordate în temeiul Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare, al Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare, şi plătite prin casele de pensii/casele de pensii sectoriale, nu se au în vedere la acordarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, CU modificările ulterioare.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică Începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care intră în vigoare legea de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. V. - (1) Drepturile băneşti acordate în temeiul Legii nr. 49/1991, cu modificările şi completările ulterioare, al Legii nr. 44/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 49/1999, cu modificările şi completările ulterioare, se indexează anual prin legea bugetului de stat.

(2) La data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:

a) art. 21 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 1 august 1991, cu modificările şi completările ulterioare;

b) art. 21 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7B3din 28 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

c) alin. (2) al art. 3 din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., publicată în Monitorul Oficial, Partea L al României nr. 135 din 1 aprilie 1999, cu modificările şi completările ulterioare.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 96.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2016 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război şi pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2016 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război şi pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 449.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16 din 23 februarie 2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 26 februarie 2017, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul unic punctul 2, partea introductivă a alineatului (5) al articolului 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Persoanele fizice sau juridice ori grupurile de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe calculate conform prevederilor art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro, şi care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi terenuri destinate activităţilor de recreere pot fi considerate fermier activ dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:”.

2. La articolul unic punctul 4, literele a) şi b) ale alineatului (21) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) forma asociativă de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeaşi forţă juridică, iar în lipsa acestor documente, pe baza adeverinţei emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole şi a unui tabel centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru deţinător de animale privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploatatei zootehnice din Registrul naţional al exploataţilor şi numărul de animale deţinute de fiecare membru, precum şi suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat, la care se anexează hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor;

b) membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa deţinută în proprietate. Dovada utilizării legale a acestor suprafeţe de pajişti de către fiecare membru al formei asociative de proprietate 6 constituie copia titlului de proprietate al formei asociative sau a altor acte cu forţă juridică, iar în lipsa acestor documente pe baza adeverinţei emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole şi centralizatorul care cuprinde acordul, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale deţinute de fiecare membru, precum şi suprafeţele repartizate membrilor de către forma asociativă şi hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor.”

3. La articolul unic, după punctul 4 se introduc două noi puncte, punctele 41 şi 42, cu următorul cuprins:

„41. La articolul 71 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«a) membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa concesionată/închiriată, iar dovada utilizării legale a acestor suprafeţe de pajişti de către fiecare membru al asociaţiei o constituie copia de pe contractul de concesionare/închiriere şi centralizatorul care cuprinde acordul, datele de identificare, numărul de animale pe fiecare membru al asociaţiei şi datele de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor membrilor;

b) asociaţia crescătorilor de animale care asigură încărcătura cu animale, pe baza unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie, datele personale de identificare şi codurile membrilor asociaţiei ale exploataţiilor zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale, precum şi hotărârea adunării generale a asociaţiei privind utilizarea fondurilor;».

42. La articolul 71 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

«c) asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa concesionată/închiriată, prin păşunat cu animalele înregistrate în exploataţia asociaţiei pe perioada păşunatului în tabere de vară conform prevederilor

Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/ autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/ exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.»“

4. La articolul unic punctul 5, literele c) şi n) ale alineatului (1) al articolului 8 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha şi/sau, după caz, să deţină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere şi solare, pentru care se acordă sprijinul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), suprafaţa minimă a exploataţiei este de 0,3 ha, iar suprafaţa minimă a parcelei este de 0,03 ha;

.....................................................................................................

n) să prezinte la depunerea cererii unice de piaţă sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziţia lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii;”.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 97.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează.

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 450.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 48

din 2 februarie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (5) din Codul de procedură penală şi ale art. 20-25 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (5) din Codul de procedură penală şi ale art. 20-25 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, excepţie ridicată de Costel Marin Ghiţă în Dosarul nr. 2.408/828/2011 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 32D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 171 din 24 martie 2016 asupra problemelor ridicate, iar argumentele acolo avute în vedere se aplică mutatis mutandis şi în cauza de faţă. Totodată, reprezentantul Ministerului Public face trimitere la Hotărârea din 16februarie 2010, pronunţată în Cauza Eugenia Lazăr împotriva României, cauză în care Curtea de la Strasbourg a lăsat legiuitorului român opţiunea de a alege între reglementarea activităţii de medicină legală în cadrul unor instituţii publice sau în cadrul unor instituţii private. De asemenea, din hotărârea precitată a rezultat că este necesară îndeplinirea a două cerinţe, şi anume: expertul medico-legal/comisiile care efectuează/ avizează anumite acte medico-legale să coopereze cu organele judiciare şi să îşi motiveze actele. Or, art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 nu ar putea fi interpretat în sensul că ar permite comisiilor medico-legale să nu îşi motiveze avizele, împrejurarea că acest lucru s-a întâmplat în practică nu conferă textului criticat valenţe neconstituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 16 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.408/828/2011, Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (5) din Codul de procedură penală şi ale ârt. 20-25 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, excepţie ridicată de partea civilă Costel Marin Ghiţă într-o cauză penală în apel în care se fac cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, la garantarea dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi la garantarea dreptului la apărare, deoarece activitatea de avizare nu este asimilată activităţii de expertizare, motiv pentru care la ea nu pot participa experţi desemnaţi de părţi, aşa cum se întâmplă în cazul tuturor celorlalte categorii de expertiză, reglementate de Codul de procedură penală. De asemenea, nici Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 şi nici Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale, aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii nr. 1.134/C/255/2000 nu includ precizări cu privire la eventualele informaţii obligatorii pe care aceste avize trebuie să le includă, iar, potrivit art. 28 alin. (1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, „în cazul în care Comisia superioară medico-legală a eliberat un aviz. organele judiciare nu pot solicita efectuarea altor expertize medico-legale unor unităţi medico-legale ierarhic subordonate acesteia decât dacă au apărut date noi medicale sau de anchetă. În acest caz efectuarea expertizei medico-legale este de competenţa Institutului de Medicină Legală «Prof. Dr. Mina Minovici» Bucureşti

6. Nefiind reglementată de Codul de procedură penală, activitatea membrilor Comisiei superioare medico-legale şi ai Comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale nu respectă un minimum de garanţii privitoare la imparţialitatea membrilor lor, legiuitorul român neprevăzând mecanismele consacrate atât la nivelul legislaţiei naţionale, cât şi în jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg referitoare la abţinere şi recuzare.

7. Totodată, prin Anexa nr. 3 pct. 4 şi Anexa nr. 4 pct. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.196/2013 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei superioare medico-legale, a Comisiei de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, a componenţelor nominale ale comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare Cluj-Napoca, laşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Craiova, precum şi a modului de funcţionare a acestor comisii, „Calitatea de membru al Comisiei superioare medico-legale este incompatibilă cu calitatea de expert recomandat”, iar „Calitatea de membru al Comisiei de avizare şi control este incompatibilă cu calitatea de expert recomandat” Aşa fiind, susţine autorul excepţiei, este restrânsă în mod nejustificat aria de specialişti dintre care persoanele interesate îşi pot alege experţii medico-legali de care au nevoie.

8. Se mai arată că, în fapt, inculpatul a fost condamnat pentru că, în calitate de medic primar obstetrică ginecologie din cadrul Spitalului „Dr. I. Crăciun” Călineşti, prin acte şi proceduri medico-chirurgicale necorespunzătoare şi insuficiente, a determinat, în condiţiile unei culpe medicale, instalarea unei stări de septicemie generalizată post-partum la o pacientă în vârstă de 28 de ani care, ulterior, a decedat. Deoarece în cursul urmăririi penale nu fusese cerut avizul Comisiei superioare medico-legale de pe lângă Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, instanţa de fond, respectiv Judecătoria Topoloveni, a solicitat acest aviz. În lunile octombrie 2013 şi martie 2014 au fost eliberate două avize, al căror conţinut a fost apreciat de către Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală, ca instanţă de control judiciar, ca fiind contradictoriu, motiv pentru care s-a solicitat un al treilea aviz, sub forma unei completări în care să se precizeze în mod clar, neechivoc, dacă în cazul pacientei decedate tratamentul medico-chirurgical aplicat de medic a prezentat sau nu deficienţe, sub aspectul temporizării reintervenţiei chirurgicale şi al neefectuării histerectomiei de necesitate ori al trimiterii  cauzei către un eşalon superior competent, iar, în caz afirmativ, dacă între deces şi deficienţe există legătură de cauzalitate. Adresa instanţei a fost emisă la data de 25 iunie 2015 şi, deşi potrivit art. 24 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, Comisia superioară medico-legală avea obligaţia de a înainta acest aviz în cel mult 40 de zile de la data cererii, aceasta nu a comunicat nimic Curţii de Apel Piteşti.

9. Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece avizele care se emit de către Comisia de avizare şi control, respectiv de către Comisia superioară medico-legală sunt diferite de expertizele medico-legale şi, prin urmare, în privinţa lor nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 173 alin. (4) din Codul de procedură penală referitoare la participarea, la emiterea avizului, a unui expert recomandat de părţi ori de subiecţi procesuali principali.

10. Este de observat că dreptul la un expert recomandat este recunoscut pe deplin la efectuarea expertizelor medico-legale, iar avizarea presupune verificarea concluziilor acestora, prin prisma datelor medicale din dosar, respectiv a opiniei experţilor recomandaţi de părţi, dacă este cazul, iar această verificare se efectuează de către specialiştii cu cele mai vaste şi aprofundate cunoştinţe în domeniu din cadrul instituţiilor de medicină legală din ţară.

11. În plus, partea civilă motivează excepţiile şi prin raportare la dispoziţii legale cuprinse în alte acte normative decât legile sau ordonanţele în vigoare, pentru controlul legalităţii cărora nu se poate folosi procedura excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece acestea nu sunt supuse controlului instanţei de contencios constituţional.

12. În raport cu aceste aspecte, maniera în care legiuitorul a înţeles să reglementeze prin dispoziţiile Codului de procedură penală şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 instituţia avizării expertizelor şi lucrărilor medico-legale de către Comisia superioară medico-legală şi de către Comisa de avizare şi control din cadrul Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti nu este de natură a încălca drepturile constituţionale ale părţilor şi subiecţilor procesuali principali din proces.

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

14. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, deoarece autorul acesteia s-a mărginit să enumere o serie de dispoziţii constituţionale despre care a afirmat că ar fi încălcate de textele legale criticate, fără a arăta concret în ce constă contrarietatea reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie să fie redactate în scris şi motivate.

15. În subsidiar, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, din coroborarea prevederilor art. 172-191 din Codul de procedură penală referitoare la expertiză şi constatare cu cele ale dispoziţiilor art. 20-25 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 rezultă că argumentele autorului excepţiei nu sunt adevărate. Astfel, faptul că nu s-a respectat într-o anumită cauză termenul prevăzut de lege nu poate constitui un argument în favoarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate. De asemenea, faptul că într-un act normativ secundar ar fi inserate prevederi care contravin unor dispoziţii dintr-o lege nu poate constitui un argument în ce priveşte neconstituţionalitatea legii respective. Legea stabileşte faptul că, în toate cazurile, expertul recomandat de o parte sau de părţi poate participa la efectuarea expertizei medico-legale, iar dacă are altă opinie decât expertul desemnat, urmează să întocmească un raport cu concluziile sale, raport care va fi transmis organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei. În acest din urmă caz, valoarea probantă a celor două rapoarte nu este una prestabilită, acestea urmând a fi apreciate, ca orice alte probe, numai prin coroborare cu celelalte probe administrate în condiţiile legii.

16. Pentru aceste motive, Guvernul apreciază ci nu sunt afectate nici dreptul la un proces echitabil, nici dreptul la apărare, drepturi consacrate de art. 21 şi art. 24 din Constituţie, precum şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

17. În ce priveşte prevederile art. 22 din Legea fundamentală, referitoare la dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, se arată că sunt valabile mutatis mutandis considerentele avute în vedere de Curtea Constituţională cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 132 din 7 martie 2013.

18. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, acestea nu aduc atingere sub niciun aspect dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, ci, dimpotrivă, constituie o garanţie a acestora, instituind o formă de coordonare şi control a activităţilor de medicină-legală. Aceste activităţi prezintă un caracter strict specializat, art. 1 din ordonanţa contestată stabilind că activitatea de medicină legală „constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator şi alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viaţă, cadavrelor, produselor biologice şi corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanelor ori în alte situaţii prevăzute de lege, precum şi în efectuarea de expertize medico-legale psihiatrice şi de cercetare a filiaţiei”. Ca atare, activitatea acestor comisii nu impietează asupra dreptului părţilor de a-şi valorifica drepturile prin formularea de cereri în faţa instanţelor judecătoreşti, deoarece pot solicita administrarea oricăror probe în apărarea lor, serviciile prestate potrivit art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, respectiv constatări, expertize, precum şi alte lucrări medico-legale putând fi prestate contra cost nu numai din dispoziţia organelor de urmărire penală sau a instanţelor de judecată, ci şi la cererea persoanelor interesate.

19. Activitatea Comisiei superioare medico-legale nu îmbracă o formă jurisdicţională, întrucât aceasta verifică şi avizează, din punct de vedere ştiinţific, la cererea organelor în drept, concluziile diverselor acte medico-legale şi se pronunţă asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale. Astfel, Comisia superioară medico-legală nu soluţionează un litigiu privind existenţa, întinderea sau exercitarea drepturilor subiective ale unei persoane - atribuţii de esenţa activităţii jurisdicţionale - şi nici nu adoptă măsuri de tragere  la răspundere juridică de competenţa instanţelor judiciare, ci efectuează activităţi (operaţiuni) tehnico-ştiinţifice. în plus, conform art. 172 alin. (11) şi (12) din Codul de procedură penală, certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare, care poate fi contestat, asigurându-se în acest mod atât accesul la justiţie, cât şi dreptul la apărare.

20. În ce priveşte invocarea prevederilor art. 22 din Constituţie, Avocatul Poporului arată că acestea nu sunt incidente în cauză.

21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 172 alin. (5) cu denumirea marginală Dispunerea efectuării expertizei sau a constatării din Codul de procedură penală şi ale art. 20-25 referitoare la Organizarea şi atribuţiile Comisiei superioare medico-legale şi ale comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 996 din 10 noiembrie 2005, care au următorul conţinut:

- Art. 172 alin. (5) din Codul de procedură penală: „Expertiza şi examinarea medico-legală se efectuează în cadrul instituţiilor medico-legale.

- Art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000: „(1) Comisia superioară medico-legală este compusă din următorii membri permanenţi:

a) directorul general al Institutului Naţional de Medicină Legală «Mina Minovici» Bucureşti:

b) directorul adjunct medical al Institutului Naţional de Medicină Legală «Mina Minovici» Bucureşti;

c) directorii institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare;

d) şefii disciplinelor de profil din facultăţile acreditate din cadrul centrelor medicale universitare;

e) şeful disciplinei de morfopatologie de la Universitatea de Medicină «Carol Davila» Bucureşti;

f) 4 medici primari legişti, cu experienţă în specialitate, desemnaţi la propunerea directorului general al Institutului Naţional de Medicină Legală «Mina Minovici» Bucureşti.

(2) La lucrările Comisiei superioare medico-legale pot fi cooptaţi, În funcţie de specificul lucrărilor, profesori - şefi de disciplină, din diferite specialităţi medicale, precum şi specialişti din alte domenii ale ştiinţei, care pot contribui la lămurirea problemelor a căror rezolvare o cere justiţia în diferite expertize medico-legale.

(3) Preşedintele Comisiei superioare medico-legale este desemnat prin votul majorităţii membrilor Comisiei, pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

- Art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000: „(1) Comisia de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare este compusă din:

a) directorul institutului de medicină legală din centrul medical universitar respectiv;

b) 4 medici primari legişti, cu experienţă în specialitate, desemnaţi la propunerea directorului general al Institutului Naţional de Medicină Legală «Mina Minovici» Bucureşti.

(2) La lucrările Comisiei de avizare şi control al actelor medico-legale pot ti cooptaţi, în funcţie de specificul lucrărilor, profesori-şefi de disciplină, din diferite specialităţi medicale.

(3) Preşedintele Comisiei de avizare şi control al actelor medico-legale este desemnat prin votul majorităţii membrilor Comisiei pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.”;

- Art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000: „Componenţa nominală şi modul de funcţionare ale Comisiei superioare medico-legale şi ale comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea Consiliului superior de medicină legală.”;

- Art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000: „(1) Membrii Comisiei superioare medico-legale primesc o indemnizaţie pentru activitatea desfăşurată în afara funcţiei de bază, care nu face parte din salariul de bază, din bugetul Institutului Naţional de Medicină Legală «Mina Minovici» Bucureşti, iar membrii comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale primesc o indemnizaţie, în aceleaşi condiţii, din bugetele institutelor de medicină legală.

(2) Cuantumul indemnizaţiei, stabilit în raport cu numărul şedinţelor la care participă membrii comisiilor, nu poate depăşi, în cursul unei luni, 25% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite.

(3) De indemnizaţia prevăzută la alin. (1) beneficiază şi persoanele cooptate la lucrările Comisiei superioare medico-legale şi ale comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare

- Art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000: „(1) Comisia superioară medico-legală verifică şi avizează, din punct de vedere ştiinţific, la cererea organelor în drept, concluziile diverselor acte medico-legale şi se pronunţă asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale.

(2) În cazul în care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, Comisia superioară medico-legală recomandă refacerea totală sau parţială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare şi avizare, formulând propuneri în acest sens sau concluzii proprii.

(3) Avizele Comisiei superioare medico-legale se trimit solicitanţilor în cel mult 40 de zile de la data cererii şi se comunică unităţilor de medicină legală care s-au pronunţat în cauza respectivă.”;

- Art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000: „(1) Comisiile de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală examinează şi avizează:

a) actele de constatare sau de expertiză medico-legală, efectuate de serviciile de medicină legală judeţene, în cazurile în care organele de urmărire penală sau instanţele judecătoreşti consideră necesară avizarea;

b) actele noilor expertize efectuate de serviciile medico-legale judeţene înainte de a fi transmise organelor de urmărire penală sau instanţelor judecătoreşti.

(2) Prevederile art. 24 alin. (2) se aplică în mod corespunzător în cazul comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală.

(3) Avizele comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale se transmit solicitanţilor în cel mult 30 de zile de la data cererii. “

24. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 22 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi ale art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare.

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că majoritatea criticilor autorului excepţiei nu se fundamentează pe conţinutul normativ al art. 172 alin. (5) din Codul de procedură penală ori al art. 20-25 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, ci pe cel al actelor de executare a ordonanţei, respectiv Ordinul ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii nr. 1.134/C/255/2000, Hotărârea  Guvernului nr. 774/2000, precum şi a Anexei nr. 3 pct. 4 şi Anexei nr. 4 pct. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.196/2013, care dispun cu privire la faptul că organele judiciare nu pot solicita efectuarea altor expertize medico-legale unor unităţi medico-legale ierarhic subordonate Comisiei superioare medico-legale sau Comisiei de avizare şi control, după caz, decât dacă au apărut date noi medicale sau de anchetă şi care dispun şi cu privire la incompatibilitatea calităţii de expert recomandat cu cea de membru al Comisiei superioare medico-legale ori cu cea de membru al Comisiei de avizare şi control. Prin urmare, aceste critici nu pot fi primite, deoarece competenţa Curţii Constituţionale se circumscrie exclusiv controlului constituţionalităţii legilor şi ordonanţelor Guvernului. Or, nu Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 interzice posibilitatea efectuării unei noi expertize în cazul în care Comisia superioară medico-legală a emis anterior un aviz, ci dispoziţiile art. 28 alin. (1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 774/2000, hotărâre care poate fi Insă supusă controlului instanţei de contencios administrativ şi nicidecum celei de contencios constituţional. Mai mult, potrivit art. 9 alin. (2) lit. e) din Ordinul ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii nr. 1.134/C/255/2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 19 septembrie 2000, prin aviz medico-legal se înţelege „actul întocmit de Comisia superioară medico-legală, precum şi de comisiile de avizare şi control al actelor medicale, la solicitarea organelor judiciare, prin care se aprobă conţinutul şi concluziile actelor medico-legale şi se recomandă efectuarea unor noi expertize sau se formulează concluzii proprii”, Prin urmare, în măsura în care actele medicale supuse avizării nu lămuresc aspectele necesare, comisia în cauză este obligată să recomande efectuarea unei noi expertize sau să formuleze propriile concluzii cu privire la problematica supusă atenţiei sale în aşa fel încât să ofere organelor judiciare răspunsurile necesare.

26. În esenţă, celelalte critici au în vedere activitatea de avizare care - în opinia autorului excepţiei - nu respectă un minimum de garanţii privitoare la imparţialitatea membrilor comisiilor, întrucât în astfel de comisii nu pot participa experţi parte, situaţie care este de natură a afecta dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare şi dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.

27. Cu privire la aceste critici, Curtea constată că prin Decizia nr. 132 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 16 aprilie 2013, a statuat că dispoziţiile legale criticate reglementează competenţa Comisiei superioare medico-legale de a verifica şi de a aviza din punct de vedere ştiinţific concluziile diverselor acte medico-legale şi de a se pronunţa asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale. În acest sens, Comisia superioară poate recomanda refacerea totală sau parţială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare şi avizare, formulând propuneri sau concluzii proprii.

28. Prin urmare, din analiza acestor competenţe rezultă că dispoziţiile legale criticate constituie, dimpotrivă, o garanţie a dreptului părţilor la un proces echitabil, instituind o formă de coordonare şi control sub aspect metodologic şi ştiinţific a activităţilor de medicină-legală, deoarece acestea se caracterizează printr-un caracter strict specializat. În acest sens, art. 1 din ordonanţa contestată prevede că activitatea de medicină legală „constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator şi alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viaţă, cadavrelor, produselor biologice şi corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanelor ori în alte situaţii prevăzute de lege, precum şi în efectuarea de expertize medico-legale psihiatrice şi de cercetare a filiaţiei”.

29. În concluzie, s-a statuat că activitatea Comisiei superioare medico-legale nu impietează valorificarea de către părţi a drepturilor lor, prin formularea de cereri în faţa instanţelor judecătoreşti, deoarece pot solicita administrarea oricăror probe în apărarea lor, serviciile prestate potrivit art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, respectiv constatări, expertize, precum şi alte lucrări medico-legale putând fi executate contra cost, nu numai din dispoziţia organelor de urmărire penală sau a instanţelor de judecată, ci şi la cererea persoanelor interesate.

30. De asemenea prin Decizia nr. 171 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 12 mai 2016, Curtea Constituţională a statuat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 172 alin. (5) şi art. 173 alin. (3) din Codul de procedură penală. Cu acel prilej s-a reţinut că instituţiile de medicină legală sunt singurele entităţi sanitare care efectuează, potrivit legii, constatări, expertize, precum şi alte lucrări medico-legale, fiind nominalizate ca instituţii sanitare cu caracter public care realizează activitatea de medicină legală. Această exclusivitate se justifică prin caracterul strict specializat al expertizelor, în principal al expertizelor medico-legale, mai ales al celor medico-legale psihiatrice, care au ca obiectiv principal stabilirea capacităţii psihice pentru o anumită faptă sau circumstanţă.

31. De asemenea, anterior avizării lor, la realizarea expertizelor medico-legale, expertul parte are posibilitatea să îşi exprime opinia, iar instanţa are în vedere, la soluţionarea cauzei, întregul material probator administrat, inclusiv existenţa unor eventuale neconcordanţe între opiniile experţilor, proba cu expertiză neavând un caracter absolut.

32. Totodată, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 172 alin. (5) şi art. 173 alin. (3) din Codul de procedură penală constituie norme speciale în domeniul expertizelor, ce reglementează, în mod distinct, cu privire la expertizele medico-legale. Acestea se completează cu prevederile generale în materia expertizelor, cuprinse la art. 172-191 din Codul de procedură penală, în privinţa aspectelor pe care dispoziţiile Codului de procedură penală şi legislaţia specială în domeniul activităţii de expertiză medico-legală nu le reglementează în mod expres. Astfel, dispoziţiile art. 173 alin. (3) din Codul de procedură penală, referitoare la numirea de către instituţia medico-legală a expertului sau a experţilor şi în cazul expertizelor medico-legale, nu exclud aplicarea în cazul acestor expertize a prevederilor art. 173 alin. (4) din Codul de procedură penală, potrivit cărora părţile şi subiecţii procesuali principali, procurorul şi instanţa de judecată au dreptul să solicite ca la efectuarea expertizei să participe un expert recomandat de acestea.

33. De asemenea, în scopul asigurării aceloraşi garanţii procesuale, legiuitorul a prevăzut la art. 173 alin. (5) din Codul de procedură penală că expertul, instituţia medico-legală, institutul sau laboratorul de specialitate, la cererea expertului, poate solicita, atunci când consideră necesar, participarea specialiştilor de la alte instituţii sau avizul acestora. Totodată, aplicarea normelor procesual penale referitoare la expertizele medico-legale nu exclude aplicabilitatea prevederilor art. 176, 180 şi 181 referitoare la înlocuirea expertului, la suplimentul de expertiză şi la efectuarea unei noi expertize.

34. Nu în ultimul rând, Curtea a mai constatat că, potrivit dispoziţiilor art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, referitor la aprecierea probelor, acestea nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Prin urmare, instanţa are în vedere la soluţionarea cauzei penale întregul material probator administrat, inclusiv existenţa unor eventuale neconcordanţe între opiniile experţilor, expertiza medico-legală şi avizele emise de către comisii, fiecare dintre ele neavând un caracter absolut.

35. Prin urmare, Curtea a constatat că, dimpotrivă, prevederile analizate reprezintă garanţii ale drepturilor fundamentale prevăzute la art. 21 alin. (2) şi (3) şi art. 24 din Constituţie, menite să asigure atât dreptul la un proces echitabil, cât şi posibilitatea părţilor de a se apăra în cadrul procesului penal în care sunt dispuse expertize medico-legale.

36. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

37. Distinct de aceste argumente, Curtea mai constată că, potrivit dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, activitatea de avizare reprezintă un procedeu, atât ştiinţific - ce presupune verificarea, la cererea organelor în drept, a concluziilor diverselor acte medico-legale, comisia putându-se pronunţa şi asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize -, cât şi unul administrativ, având în vedere componenţa şi statutul membrilor celor două comisii. Or, avizarea este o procedură ulterioară prin care, în termen de 40 şi, respectiv 30 de zile, se aprobă conţinutul şi concluziile actelor medico-legale, se recomandă  refacerea totală sau parţială a lucrărilor, formulându-se propuneri în acest sens sau concluzii proprii, împrejurarea că, într-o anumită cauză, una dintre comisii nu a transmis în termenul prevăzut de ordonanţă avizul solicitat nu reprezintă o problemă de constituţionalitate.

38. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, părţile interesate pot solicita, cu plată, medici legişti sau specialişti din lista aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii care să asiste experţii desemnaţi oficial pentru anumite activităţi medico-legale. Aşa fiind, această posibilitate oferită părţii interesate reprezintă una din expresiile procedurale ale garantării dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil.

39. În sfârşit, Curtea constată că autorul excepţiei a făcut trimitere la Hotărârea din 16 februarie 2010, pronunţată în Cauza Eugenia Lazăr împotriva României, prin care Curtea de la Strasbourg a statuat că a fost încălcat art. 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la dreptul la viaţă, deoarece investigaţiile efectuate de autorităţi în urma plângerii penale a reclamantei nu răspund cerinţelor de promptitudine, eficienţă şi diligenţă rezonabilă (a se vedea paragrafele 72 şi 73). Astfel, deşi parchetul a solicitat Serviciului Judeţean de Medicină Legală Deva să efectueze o nouă expertiză privind cauzele decesului, această din urmă instituţie a refuzat să dea curs dispoziţiei procurorului, deoarece nu mai avea competenţa de a efectua o nouă expertiză sau de a o finaliza pe cea deja efectuată, având în vedere că Institutul de Medicină Legală Timişoara şi Institutul „Mina Minovici” din Bucureşti au pronunţat deja câte un aviz (a se vedea paragrafele 21-25). Totodată, instanţa europeană a mai evidenţiat faptul că sistemul intern de expertiză medico-legală trebuie să beneficieze de garanţii suficiente de natură să păstreze credibilitatea şi eficacitatea, mai ales obligând experţii - fie că provin din sectorul public, fie din cel privat - să motiveze avizele şi să coopereze cu organele judiciare ori de câte ori este necesar pentru anchetă (a se vedea paragrafele 84 şi 85).

40. Or, în prezenta cauză, dimpotrivă, nu este aceeaşi situaţie, deoarece autorul excepţiei este nemulţumit de lipsa răspunsului solicitat Comisiei superioare medico-legale.

41. Totodată, la data instrumentării cauzei penale ce a constituit obiectul hotărârii de mai sus, Codul de procedură penală avea o altă configuraţie. În prezent, potrivit art. 173 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală, părţile şi subiecţii procesuali principali au dreptul să solicite ca, la efectuarea expertizei, să participe un expert recomandat de acestea, iar dacă expertiza este dispusă de instanţă, procurorul poate solicita ca un expert recomandat de acesta să participe la efectuarea expertizei. Totodată, poate fi solicitată participarea specialiştilor de la alte instituţii sau avizul acestora. Expertul beneficiază de drepturile prevăzute de art. 175 din Codul de procedură penală, putând fi înlocuit potrivit exigenţelor art. 176 din acelaşi cod şi are obligaţia de a analiza obiectul expertizei, de a indica cu exactitate orice observaţie sau constatare şi de a expune o opinie imparţială cu privire la faptele sau împrejurările evaluate, în conformitate cu regulile ştiinţei şi expertizei profesionale - a se vedea art. 177 alin. (3) din Codul de procedură penală. De asemenea, când organul de urmărire penală sau instanţa constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, iar această deficienţă nu poate fi suplinită prin audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment de expertiză de către acelaşi expert. Când expertiza a fost efectuată în cadrul instituţiei medico-legale, al unui institut sau laborator de specialitate, organul de urmărire penală sau instanţa se adresează instituţiei respective în vederea efectuării suplimentului de expertiză. Totodată, organul de urmărire penală sau instanţa dispune efectuarea unei noi expertize atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare sau contradictorii ori când între conţinutul şi concluziile raportului de expertiză există contradicţii, iar aceste deficienţe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului. Când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată dispune efectuarea unei noi expertize de către o instituţie medico-legală, aceasta este efectuată de o comisie, în condiţiile legii (a se vedea art. 180-181 din Codul de procedură penală).

42. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Costel Marin Ghiţă în Dosarul nr. 2.408/828/2011 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 172 alin. (5) din Codul de procedură penală şi ale art. 20-25 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 2 februarie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - După alineatul (7) al articolului 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, se introduc zece noi alineate, alineatele (8)-(17), cu următorul cuprins:

„(8) Prin excepţie de la prevederile alin, (3), la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 1691 din lege, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situaţii, respectiv:

a) stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5 la lege;

b) stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 56 şi 57 din lege;

c) stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 58 şi 59 din lege.

(9) Cererile de recalculare a pensiei, în condiţiile prevederilor art. 107 din lege, pentru persoanele care fac obiectul art. 1691, se soluţionează utilizând stagiile complete de cotizare prevăzute de lege la data depunerii cererii.

(10) De recalcularea pensiei potrivit prevederilor art. 1691 din lege beneficiază şi pensionarii de invaliditate ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 şi care, ulterior acestei date, nu au avut o schimbare a gradului de invaliditate sau trecere la pensie pentru limită de vârstă. La recalcularea pensiilor de invaliditate conform prevederilor art. 1691 din lege se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute la alin. (8), iar numărul de puncte aferent stagiului potenţial este cel acordat prin ultima decizie de stabilire/modificare a drepturilor de pensie.

(11) La recalcularea pensiilor de urmaş conform prevederilor art. 1691 din lege se aplică alin. (8) sau (10) în funcţie de categoria de pensie a susţinătorului decedat din care s-a stabilit pensia de urmaş.

(12) Prevederile art. 1691 din lege se aplică numai pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă, condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă valorificate la calculul drepturilor de pensie anterior datei de 1 ianuarie 2011.

(13) Prevederile alin. (8)-(10) şi (12) se aplică şi pentru persoanele în situaţia cărora, în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau, după caz, a unor hotărâri judecătoreşti definitive, puse în executare de casele teritoriale de pensii, la determinarea punctajului mediu anual, în baza căruia a fost calculat cuantumul pensiei, s-a utilizat un stagiu complet de cotizare mai mic decât cel prevăzut de legislaţia în vigoare la data stabilirii drepturilor de pensie.

(14) Recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor art. 1691 din lege se efectuează din oficiu.

(15) Drepturile de pensie recalculate se plătesc astfel:

a) începând cu luna iulie 2017, în cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1990- 31 martie 2001 inclusiv;

b) începând cu luna noiembrie 2017, în cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-31 decembrie 2010 inclusiv.

(16) în situaţia în care, anterior etapei de plată a drepturilor recalculate, prevăzută la alin. (15), sunt înregistrate la casele teritoriale de pensii cereri care fac obiectul art. 107 din lege, aplicarea prevederilor art. 1691 şi ale art. 107 din lege se efectuează în acelaşi timp, drepturile rezultate din calcul acordându-se conform reglementărilor în vigoare. Plata drepturilor cuvenite se face concomitent, prin excepţie de la termenele prevăzute la alin.(15).

(17) în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor art. 1691 din lege, rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţin punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.”

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 291.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 24/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 24/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 17 ianuarie 2017, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) de autoritate de stat:

1. prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale în domeniul său de activitate;

2. prin care se realizează controlul asupra unităţilor aflate sub autoritatea sa, în vederea asigurării respectării prevederilor legale;”.

2. La articolul 3 alineatul (1), punctul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„11. asigură transpunerea şi creează cadrul normativ pentru aplicarea directă a legislaţiei Uniunii Europene, implementează şi monitorizează aplicarea legislaţiei comunitare şi elaborează ghiduri pentru aplicarea legislaţiei Uniunii Europene, în domeniul coordonat;”.

3. La articolul 3 alineatul (1), după punctul 11 se introduc două noi puncte, punctele 111 şi 112, cu următorul cuprins:

„111. asigură participarea şi elaborează poziţiile României în procesul de negociere şi adoptare a iniţiativelor la nivel european, în domeniul său de activitate, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 34/2017 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene;

112. coordonează implementarea Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne, respectiv a aspectelor referitoare la piaţa unică a serviciilor în domeniul său de activitate, în raport cu demersurile derulate de către Comisia Europeană;”.

4. La articolul 3 alineatul (2), punctele 3, 6 şi 13 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„3. organizează şi realizează activitatea de promovare turistică a României atât pe piaţa internă, cât şi pe pieţele internaţionale;

..........................................................................................

6. exercită toate drepturile ce decurg din calitatea de acţionar al statului privind administrarea, restructurarea, privatizarea, postprivatizarea şi reorganizarea şi, după caz, lichidarea operatorilor economici cu capital de stat din domeniul turismului, exercitând calitatea de instituţie publică implicată şi autoritate tutelară, în condiţiile legii, sens în care:

a) administrează participaţiile deţinute la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, împuternicindu-i pe reprezentanţii săi în adunarea generală a acţionarilor să acţioneze pentru creşterea competitivităţii şi eficienţei economice a acestor societăţi şi companii, pentru restructurarea şi pregătirea acestora pentru privatizare;

b) desfăşoară activităţile de privatizare, potrivit legii, şi activităţi de urmărire a contractelor de privatizare:

c) iniţiază, după caz, lichidarea societăţilor neprofitabile;

d) monitorizează, potrivit legii, aplicarea măsurilor pe perioada de administrare specială şi supraveghere financiară a operatorilor economici cu capital de stat din portofoliul propriu.

..........................................................................................

13. aprobă, în condiţiile legii, înfiinţarea şi atribuţiile reprezentanţelor şi unităţilor teritoriale cu sediul în ţară;”.

5. La articolul 7, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul propriu al Ministerului Turismului este de 183 de posturi finanţate de la bugetul de stat, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor.

(4) în cadrul Ministerului Turismului şi cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat conform alin. (3), funcţionează reprezentanţe şi unităţi teritoriale cu sediul în ţară, structuri fără personalitate juridică, a căror înfiinţare şi ale căror atribuţii se stabilesc prin ordin al ministrului turismului. Activitatea reprezentanţelor şi unităţilor teritoriale se poate desfăşura în spaţii închiriate în condicile legii, cu suportarea cheltuielilor de către Ministerul Turismului.”

6. Anexele nr. 1 şi 3 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 la prezenta hotărâre.

Art. II. - Încadrarea în numărul maxim de posturi şi în noua structură organizatorică se realizează în termenele şi cu procedura aplicabile fiecărei categorii de personal, în termen de minimum 30 de zile şi maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului turismului.

Art. III. - Încetarea activităţii reprezentanţelor de promovare turistică cu sediul în străinătate se realizează în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul turismului,

Mircea-Titus Dobre

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Bogdan Mănoiu,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 292.

 

ANEXA Nr. 11)

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 24/2017)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Turismului

 

Total posturi: 183, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor

 

 

Unitatea de politici publice*

 

 

Cabinet ministru

 

 

Colegiul ministerului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Corp control ministru*

 

 

MINISTRU

 

 

Informaţii clasificate*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Audit intern*

 

 

 

 

 

 

Consiliul consultativ al turismului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cabinet secretar stat

 

Secretar de stat

 

 

 

 

Secretar de stat

 

Cabinet secretar stat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar general

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar general adjunct

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECŢIA INVESTIŢII ŞI DEZVOLTARE TURISTICĂ

 

DIRECŢIA MARKETING ŞI PROMOVARE TURISTICĂ

 

DIRECŢIA RELAŢII INTERNAŢIONALE, AFACERI EUROPENE ŞI FONDURI COMUNITARE

 

BIROU ADMINISTRARE SOCIETĂŢI

 

BIROU ACHIZIŢII PUBLICE

 

DIRECŢIA JURIDICĂ ŞI RELAŢIA CU

PARLAMENTUL

 

DIRECŢIA ECONOMICO-

FINANCIARĂ ŞI SERVICII INTERNE

 

BIROU RESURSE UMANE ŞI RELAŢII PUBLICE

 

 

DIRECŢIA CONTROL

 

 

DIRECŢIA AUTORIZARE ŞI MONITORIZARE

 

* Se organizează la nivel de compartiment.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 24/2017)

 

Nr. crt.

Unitatea

Tipul mijlocului de transport

Numărul maxim aprobat*) (bucăţi)

0

1

2

3

1.

Aparatul propriu

 

 

 

a) pentru transport de marfă şi persoane (delegaţii)

autovehicule

39

 

 

 

 


*) Exclusiv numărul autoturismelor reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru activităţile specifice desfăşurate de reprezentanţele şi unităţile teritoriale cu sediul în ţară, pentru transportul demnitarilor, precum şi pentru parcul comun. Ministerul Turismului are în dotare 39 de autoturisme, cu un consum lunar de carburant de 300 de litri pentru fiecare autoturism.

Autoturismele din parcul auto al aparatului propriu al ministerului pot fi conduse şi de demnitari sau de alte categorii de salariaţi cu funcţii de răspundere, nominalizaţi prin ordin al ministrului turismului.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Dorel Fronea din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere Adresa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. APRS/1.424 din 13 aprilie 2017, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/2,797 din 13 aprilie 2017,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 18 alin. (41) din Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 609/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 21 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie,

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dorel Fronea se eliberează din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Art. 2. - Începând cu data prevăzută la art. 1, domnul Marin-Marius Florea, vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care coordonează Direcţia generală antifraudă fiscală, exercită atribuţiile de coordonare a Direcţiei generale a vămilor, până la numirea, în condiţiile legii, a vicepreşedintelui, cu rang de subsecretar de stat, care coordonează această structură din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 8 mai 2017.

Nr. 395.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea doamnei Carmen-Elena Tatu din funcţia publică de conducere de inspector general antifraudă al Direcţiei generale antifraudă fiscală din structura Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere adresa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. APRS 1.759 din 8 mai 2017, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/3.335 din 8 mai 2017,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare, şi al art. 16 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Carmen-Elena Tatu se eliberează din funcţia publică de conducere de inspector general antifraudă al Direcţiei generale antifraudă fiscală din structura Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Art. 2. - Începând cu data prevăzută la art. 1, atribuţiile inspectorului general antifraudă al Direcţiei generale antifraudă fiscală sunt exercitate de către domnul Alexandru-Gheorghe Condoiu, inspector general adjunct antifraudă din structura Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, până la numirea inspectorului general antifraudă, în condiţiile legii.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 8 mai 2017.

Nr. 396.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.