MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 340/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 340         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 9 mai 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 91 din 28 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Codul penal

 

ACTE ALE CONSILIULUI DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII CONVENŢIEI PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI

 

2. - Ordin privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

1. - Instrucţiuni privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea unitară a alegerilor locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 91

din 28 februarie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Codul penal, excepţie ridicată de Liliana Doinita Hunuzău în Dosarul nr. 8.081/105/2015 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 73GD/2016.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 2 februarie 2017, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public şi a autoarei excepţiei şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea formulată de apărătorul ales al autoarei excepţiei şi în vederea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru 16 februarie 2017. Ulterior, constatând că nu sunt toţi judecătorii care au participat la dezbateri, Curtea a amânat succesiv pronunţarea pentru 21 februarie 2017 şi, respectiv, 28 februarie 2017.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 4 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.081/105/2015, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Codul penal, excepţie ridicată de Liliana Doiniţa Hunuzău într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva sentinţei penale nr. 17 din 20 ianuarie 2016 pronunţată de Tribunalul Prahova prin care a fost respinsă contestaţia la executare formulată împotriva Sentinţei penale nr. 63 din 9 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, definitivă prin nerecurare şi prin care autoarea excepţiei a fost condamnată la pedeapsa detenţiunii pe viaţă.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, deoarece soluţia adoptată de legiuitor în textul art. 6 alin. (2) din Codul penal vizează doar ipoteza în care legea nouă prevede pentru aceeaşi faptă numai pedeapsa închisorii, excluzând şi varianta în care ar putea să prevadă pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii,

5. Subliniază că discriminarea se creează în rândul celor condamnaţi la pedeapsa detenţiunii pe viaţă şi cărora li se aplică diferit legea penală mai favorabilă, după cum infracţiunea pe care au săvârşit-o este pedepsită potrivit legii noi numai cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii, deşi situaţia în care se găsesc este identică - au săvârşit aceeaşi faptă.

6. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, neexistând  niciun argument în a constata o situaţie discriminatorie a persoanelor condamnate într-un stat străin şi a căror hotărâre a fost recunoscută în România şi, respectiv, persoanele, cetăţeni români, condamnaţi pentru aceeaşi faptă în ţară. Arată ca în considerentele Deciziei nr. 13 din 5 iunie 2014 pronunţate de Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a stabilit că dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal privitoare la legea penală mai favorabilă după judecarea definitivă a cauzei sunt aplicabile şi cu privire la hotărârea de condamnare pronunţată de un alt stat faţă de cetăţenii români, dacă aceasta a fost recunoscută în procedura reglementată de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată. Aceste dispoziţii reprezintă expresia principiului legalităţii procesului penal prevăzut de art. 2 din Codul de procedură penală şi consecinţa transpunerii în legislaţia naţională a prevederilor Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 27 noiembrie 2008 privind principiul recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană.

7. Potrivit art. 135 alin. (12) din Legea nr. 302/2004, republicată, punerea în executare a pedepsei se face potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură penală, iar art. 144 din acelaşi act normativ stabileşte că legea română guvernează executarea.

8. Prin urmare, condamnaţii transferaţi în România pentru executarea unei pedepse aplicate printr-o hotărâre de condamnare de o instanţă străină, dar recunoscută de instanţa naţională competentă au aceleaşi drepturi ca şi condamnaţii aflaţi în executarea unor pedepse aplicate prin hotărâri judecătoreşti definitive de către instanţele din România, aşa încât susţinerea vizând o eventuală discriminare între cetăţenii români condamnaţi de o instanţă străină şi cei condamnaţi în România nu are nicio justificare.

9. De asemenea, omisiunea dispoziţiei alternative a pedepsei detenţiunii pe viaţă din textul de lege criticat nu poate fi apreciată ca fiind de natură să creeze o discriminare între categoriile de condamnaţi la care se referă, întrucât aceasta reprezintă o opţiune a legiuitorului în cazul celor condamnaţi în mod definitiv la pedeapsa detenţiunii pe viaţă. Se mai arată că şi în reglementarea anterioară, respectiv Codul penal din 1969, sub imperiul căruia a fost recunoscută hotărârea străină de condamnare în cazul contestatoarei, existau dispoziţii similare în art. 14 alin. 2 în privinţa cărora nu a fost pronunţată o decizie de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin, (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, în sensul art. 6 alin. (2) din Codul penal, dacă o persoană a fost condamnată definitiv la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, iar până la executarea pedepsei intervine o lege penală mai favorabilă ce prevede pentru infracţiunea săvârşită doar pedeapsa închisorii, pedeapsa aplicată iniţial se înlocuieşte cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracţiune. Aşadar, în acord cu art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, textul criticat reglementează o situaţie de aplicare obligatorie a legii penale mai favorabile în cazul hotărârilor de condamnare rămase definitive anterior intrării sale în vigoare.

12. Soluţia adoptată de legiuitor constituie o aplicare a principiului retroactivităţi legii penale mai favorabile. Astfel, o lege nouă, care pentru aceeaşi faptă nu mai prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, ci doar pedeapsa închisorii, nu poate fi socotită altfel decât o lege „mai favorabilă”. Pe de altă parte, schimbarea regimului sancţionator reflectă o altă evaluare de către legiuitor a pericolului social abstract al faptei respective, iar aceasta trebuie să se regăsească inclusiv în situaţia juridică a persoanelor condamnate definitiv anterior intrării în vigoare a legii noi, fiind de neconceput ca două persoane care au săvârşit aceeaşi infracţiune să suporte pedepse diferite prin natura şi gravitatea lor, în funcţie de momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

13. Prevederile art. 6 alin. (2) din Codul penal nu sunt discriminatorii. Faptul că legiuitorul a exclus aplicarea lor în cazurile în care legea nouă prevede pentru respectiva infracţiune pedeapsa închisorii alternativ cu detenţiunea pe viaţă nu se constituie într-o discriminare, deoarece în aceste ipoteze raţiunile menţionate mai sus nu mai subzistă. Astfel, câtă vreme legea nouă prevede şi ea pedeapsa detenţiunii pe viaţă (chiar dacă alternativ cu închisoarea), înseamnă că legiuitorul a menţinut evaluarea pericolului abstract făcută prin legea ce constituie temeiul condamnării, deci nu se mai justifică înlocuirea pedepsei iniţial aplicate.

14. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Codul penal prin raportare la art. 16 alin (1) din Constituţie nu poate fi reţinută. Prin dispoziţiile criticate, legiuitorul a limitat aplicarea legii penale mai favorabile în cazul hotărârilor definitive numai la acele situaţii în care sancţiunea prevăzută pentru fapta săvârşită este detenţiunea pe viaţă, iar nu pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii. O asemenea prevedere nu aduce atingere art. 16 din Legea fundamentală, întrucât nu poate fi pus semnul egalităţii între toate persoanele definitiv condamnate, ceea ce ar determina calificarea situaţiei acestora ca fiind identică.

15. Prin Decizia nr. 379 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 7 august 2014, Curtea Constituţională a statuat că situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional. Această soluţie este în concordanţă cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, conform căreia orice diferenţă de tratament, făcută între indivizi aflaţi în situaţii analoage, trebuie să îşi găsească o justificare obiectivă şi rezonabilă.

16. Avocatul Poporului constată, însă, că susţinerile autoarei excepţiei tind la o modificare a legii, prin adăugarea în textul legal criticat a ipotezei în care pedeapsa prevăzută pentru fapta săvârşită este pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii. Or, acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituţie, potrivit căruia „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a tării”, fiind în contradicţie cu dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului

17. Ca atare, Avocatul Poporului apreciază că o asemenea soluţie legislativă nu poate fi modificată pe cale de interpretare, prin introducerea în sfera de aplicare a normei de incriminare prevăzute în art. 6 din Codul penal a unei situaţii nereglementate de legiuitor.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. burtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitateîl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Codul penal cu denumirea marginală Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, care au următorul conţinut:

„(2) Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detenţiune pe viaţă şi până la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeaşi faptă numai pedeapsa închisorii, pedeapsa detenţiunii pe viaţă se înlocuieşte cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracţiune

21. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate dispun cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, sens în care, dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detenţiune pe viaţă şi până la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeaşi faptă numai pedeapsa închisorii, pedeapsa detenţiunii pe viaţă se înlocuieşte cu maximul închisorii prevăzut pentru  acea infracţiune.

23. O reglementare similară se găsea şi în Codul penal din 1969, respectiv în art. 14 alin. 2 referitor la aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive, potrivit căruia „Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detenţiune pe viaţă şi până la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeaşi faptă pedeapsa închisorii, pedeapsa detenţiunii pe viaţă se înlocuieşte cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracţiune”,

24. Analizând criticile formulate, Curtea constată că extraactivitatea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei, deşi vine în concurs cu principiul autorităţii de lucru judecat, are totuşi loc atunci când legea mai favorabilă intervine după ce o faptă a fost definitiv judecată. Prin urmare, mitior lex are în vedere principiul nulla poena sine lege, care trebuie să-şi găsească aplicare nu numai în cazul abrogării incriminării, ci şi în cazul în care legea nouă, fără a dezincrimina, prevede o pedeapsă mai uşoară (mitior poena). Toate acestea nu sunt altceva decât o reflectare a exigenţelor constituţionale consacrate de art. 15 alin. (2), precum şi a celor ale art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit cărora „Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul săvârşirii, nu constituia o infracţiune potrivit dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii” Cu alte cuvinte, după cum nimeni nu poate fi condamnat la O pedeapsă mai gravă decât cea prevăzută în momentul judecării, tot astfel nimeni nu poate executa o pedeapsă mai gravă decât cea prevăzută în momentul executării. De asemenea, atunci când legea nouă intervine după judecarea definitivă a cauzei, extraactivitatea legii penale mai favorabile poate privi numai legea nouă (care retroactivează).

25. Autoarea excepţiei susţine că dispoziţiile legii noi, respectiv art. 6 alin. (2) din Codul penal sunt discriminatorii, deoarece limitează aplicarea legii penale mai favorabile numai la situaţiile în care pedeapsa prevăzută de legea nouă este doar închisoarea, excluzând posibilitatea aplicării principiului în cazul în care pedeapsa prevăzută de legea nouă este închisoarea alternativ cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă.

26. O astfel de critică nu poate fi primită, deoarece prevederile legale contestate se aplică fără privilegii şi discriminări tuturor persoanelor aflate în situaţia normativă ipotetic reglementată, neoperând nicio distincţie între subiectele de drept supuse incidenţei lor. Astfel, principiul egalităţii cetăţenilor în drepturi presupune egalitatea de tratament juridic pentru situaţii identice, după cum impune şi aplicarea unui tratament juridic diferit, pentru situaţii care se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat că „nu poate fi pus semnul egalităţii între toate persoanele definitiv condamnate, ceea ce ar determina calificarea situaţiei acestora ca fiind identică, deoarece diferenţa rezidăm aceea că, în cazul unei categorii, sancţiunile aplicate depăşesc maximul special al noii reglementări, nemaigăsindu-şi corespondent în noua legislaţie, situându-ne astfel în ipoteza aplicării obligatorii a legii penale mai favorabile, reglementate atât de art. 14 din Codul penal din 1969, cât şi de art. 6 din Codul penal actual, pe când în cazul celeilalte categorii, sancţiunile aplicate acestora nu depăşesc maximul special cuprins în noua reglementare, ceea ce ar îi putut atrage aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive, doar sub imperiul art. 15 din Codul penal din 1969, reglementare nepreluată însă în Codul penal actual” (a se vedea Decizia nr. 677 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 4 decembrie 2015, paragraful 17).

27. Or, o persoană condamnată la pedeapsa detenţiunii pe viaţă pentru o infracţiune care se sancţiona, atât sub imperiul legii vechi, cât şi sub imperiul legii noi, cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu o persoană condamnată la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, pentru o infracţiune care se sancţiona sub imperiul legii vechi cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii, dar pentru care legea nouă a prevăzut doar pedeapsa închisorii. Astfel, sub incidenţa dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Codul penal intră doar situaţia în care pedeapsa aplicată prin hotărâre definitivă este detenţiunea pe viaţă (pentru o infracţiune pentru care legea veche prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii), iar legea nouă prevede pentru aceeaşi infracţiune doar pedeapsa închisorii. Prin urmare, legiuitorul a exceptat din sfera de aplicare a legii penale mai favorabile situaţia în care legea nouă - ca şt legea veche - prevede pentru aceeaşi infracţiune pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii.

28. Raţiunea soluţiei la care s-a oprit legiuitorul trebuie analizată în raport cu întreaga reglementare în materie. În acest sens, pentru a conserva cât mai eficient hotărârile definitive şi principiul intangibilităţii lor, legiuitorul a limitat aplicarea legii penale noi mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei doar la cazurile care marchează diferenţe stringente între cele două legi. Dacă, pentru un condamnat sub imperiul legii vechi la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, s-ar admite ca lege nouă mai favorabilă şi legea care ar fi prevăzut pedeapsa închisorii alternativ cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă, s-ar fi ajuns la o nouă Judecată, care să-l permită Judecătorului să aleagă dintre cele două pedepse alternative (detenţiunea pe viaţă şi închisoarea). Prin urmare, câtă vreme principiul aplicării legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei reprezintă o excepţie de la principiul autorităţii de lucru judecat, legiuitorul, în funcţie de raţiunile de politică penală impuse atât de realitatea socială, cât şi de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, este liber să stabilească situaţiile în care acest principiu devine incident, fără ca prin aceasta să fie afectat principiul constituţional al egalităţii în faţa legii. Aşa fiind, opţiunea aleasă nu reprezintă altceva decât o manifestare a libertăţii autorităţii legiuitoare, care a înţeles să menţină aceeaşi evaluare a pericolului social abstract al faptei ce a constituit temei al condamnării.

29. În plus, o situaţie similară, referitoare, de această dată, la tandemul dintre pedeapsa închisorii cu pedeapsa amenzii, se regăsea şi în art. 14 alin. 3 din Codul penal din 1969 care a fost preluată în art. 6 alin. (3) din Codul penal, potrivit căruia „Dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai amenda, pedeapsa aplicată se înlocuieşte cu amenda, fără a se putea depăşi maximul special prevăzut în legea nouă”.

30. Potrivit dispoziţiilor art. 53 din Codul penal, pedepsele principale sunt detenţiunea pe viaţă, închisoarea şi amenda. Pentru a da eficienţă criteriilor generale de individualizare a pedepselor consacrate de art. 74 din Codul penal, legiuitorul a prevăzut pentru unele infracţiuni din partea specială fie detenţiunea pe viaţă alternativ cu închisoarea, fie închisoarea alternativ cu amenda, iar pentru altele a prevăzut numai pedeapsa închisorii în diferite limite. Prin urmare, câtă vreme pericolul social abstract al faptei care a constituit temei al condamnării nu a fost modificat de legea nouă, atunci nu mai este posibilă pe calea unei contestaţii la executare o modificare a pedepsei anterior aplicate, deoarece s-ar tinde la o nouă reindividualizare. Or, contestaţia la executare este o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale prin care nu se poate reclama nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii.

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liliana Doiniţa Hunuzău în Dosarul nr. 8.081/105/2015 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE CONSILIULUI DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII CONVENŢIEI PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂTI

 

CONSILIUL DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII CONVENŢIEI PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

 

Având în vedere Referatul nr. 49 din 28.02.2017 cu privire la necesitatea emiterii unui ordin de aprobare a Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (9) şi art. 8 alin. (3) din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi emite prezentul ordin,

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi,

Marta-Iozefina Bencze

 

Bucureşti, 28 februarie 2017.

Nr. 2.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament de organizare şi funcţionare al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi este întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Dispoziţiile regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, denumit în continuare regulament, se aplică personalului Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, denumit în continuare Consiliul de monitorizare.

Art. 3. - Consiliul de monitorizare funcţionează ca autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, sub control parlamentar, cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 1, Str. Polonă nr. 17.

Art. 4. - Consiliul de monitorizare este înfiinţat în scopul promovării, protecţiei şi monitorizării implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi ratificată de România prin Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Convenţie.

Art. 5. - Consiliul de monitorizare este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte numiţi de Senatul României.

Art. 6. - Consiliul de monitorizare are cont propriu în bancă/trezorerie, ştampilă proprie, iar actele emise sunt semnate de către preşedinte.

Art. 7. - Cheltuielile pentru activităţile desfăşurate de către Consiliul de monitorizare în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin se finanţează de la bugetul de stat.

Art. 8. - Consiliul de monitorizare elaborează un raport anual de activitate, care este avizat de Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului României şi aprobat de plenul acestuia.

 

CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea Consiliului de monitorizare

 

Art. 9. - În structura organizatorică a Consiliului de monitorizare funcţionează Cabinetul preşedintelui, vicepreşedintele, Serviciul inspectorilor de monitorizare, Compartimentul audit şi Biroul resurse umane/juridic/economic/ administrativ.

 

SECŢIUNEA 1

Preşedintele Consiliului de monitorizare

 

Art. 10. - (1) Consiliul de monitorizare este condus de un preşedinte, numit de Senatul României, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului, la propunerea organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a organizaţiilor neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilităţi.

(2) Funcţia de preşedinte este asimilată funcţiei de secretar de stat, iar funcţia de vicepreşedinte, funcţiei de subsecretar de stat.

Art. 11. - Preşedintele Consiliului de monitorizare îndeplineşte, conform legii, funcţia de ordonator principal de credite. În cazul în care funcţia de preşedinte al Consiliului de monitorizare este vacantă, precum şi în orice alte cazuri în care preşedintele se află în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, calitatea de ordonator principal de credite este exercitată de vicepreşedintele Consiliului de monitorizare.

Art. 12. - (1) în cadrul procedurii de numire a preşedintelui, organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi organizaţiile neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilităţi înaintează în scris Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului cel puţin două propuneri.

(2) Propunerile depuse vor fi publicate pe pagina web a Senatului, la solicitarea Biroului permanent al Senatului.

(3) Candidaţii pentru postul de preşedinte trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de Legea nr. 8/2016, cu modificările şi completările ulterioare, urmând a fi audiaţi în şedinţa publică a Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului.

Art. 13. - Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedintelui este de 4 ani şi poate fi reînnoit o singură dată.

Art. 14. - Revocarea din funcţie a preşedintelui şi a vicepreşedintelui se realizează în condiţiile legii.

Art. 15. - Preşedintele conduce activitatea Consiliului de monitorizare şi îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu persoanele juridice şi fizice române şi străine.

Art. 16. - În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi instrucţiuni. Ordinele şi instrucţiunile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în condiţiile legii.

Art. 17. - Preşedintele Consiliului de monitorizare aprobă programul anual de vizitare.

Art. 18. - Preşedintele Consiliului de monitorizare aprobă prin ordin regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului de monitorizare, repartizarea numărului total de posturi, structura organizatorică, repartizarea numărului maxim de posturi şi statul de funcţii.

Art. 19. - (1) Preşedintele Consiliului de monitorizare stabileşte prin ordin procedura de selecţie a celor 20 de experţi independenţi, precum şi conţinutul protocolului-cadru ce va fi semnat cu experţii independenţi.

(2) Preşedintele Consiliului de monitorizare face parte din comisia de selecţie a experţilor independenţi.

(3) Preşedintele Consiliului de monitorizare aprobă protocolul-cadru convenit cu fiecare colaborator extern selectat.

Art. 20. - Preşedintele Consiliului de monitorizare îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:

a) organizează, coordonează şi controlează aplicarea actelor normative în vigoare, a ordinelor şi actelor administrative emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate;

b) aprobă sau avizează, după caz, proiecte de acte normative;

c) fundamentează şi elaborează propuneri pentru bugetul anual, pe care le înaintează Guvernului;

d) urmăreşte proiectarea şi realizarea investiţiilor, în baza bugetului aprobat;

e) iniţiază şi negociază, în condiţiile legii, încheierea de convenţii, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale sau propune întocmirea formelor de aderare la cele existente;

f) urmăreşte şi controlează, prin personalul de specialitate, aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte şi ia măsuri atunci când acestea se impun.

Art. 21. - Preşedintele Consiliului de monitorizare aprobă Raportul de vizită întocmit de membrii echipei de monitorizare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Cabinetul preşedintelui

 

Art. 22. - (1) Cabinetul preşedintelui este un compartiment funcţional din cadrul structurii organizatorice a instituţiei, în subordinea preşedintelui,

(2) Conducerea Cabinetului preşedintelui este asigurată de directorul de cabinet, iar în lipsa acestuia, în limitele mandatului dat de directorul de cabinet, de către persoana desemnată de acesta, de regulă dintre consilierii preşedintelui.

(3) Directorul de cabinet este persoana care asigură interfaţa operativă a preşedintelui cu oricare dintre compartimentele funcţionale ale instituţiei.

Art. 23. - (1) Atribuţiile specifice ale Cabinetului preşedintelui sunt:

a) gestionează activităţile de pregătire, verificare, distribuire a tuturor documentelor care urmează să fie supuse atenţiei demnitarului, inclusiv notificările transmise de către instituţiile supuse monitorizării în conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 8/2016, cu modificările şi completările ulterioare;

b) verifică modul de conformare a avizării documentelor supuse aprobării demnitarului cu documentele interne de avizare;

c) asigură gestionarea şi managementul programului zilnic al demnitarului;

d) asigură colaborarea cu diverse instituţii şi organizaţii naţionale sau internaţionale;

e) participă la elaborarea de studii, sinteze şi analize în domeniul instituţiei;

f) asigură preşedintelui suportul tehnic necesar desfăşurării activităţilor specifice Consiliului de monitorizare, păstrează şi ţine evidenţa ordinelor emise de către acesta;

g) pregăteşte şi desfăşoară activităţi de relaţii publice pe plan intern şi extern, în limitele stabilite de preşedintele Consiliului de monitorizare;

h) asigură consilierea preşedintelui pe probleme specifice.

(2) Cabinetul preşedintelui duce la îndeplinire deciziile preşedintelui Consiliului de monitorizare.

(3) Cabinetul preşedintelui eliberează actele emise de Consiliul de monitorizare, precum şi copii, duplicate ale rapoartelor de monitorizare, pe baza unei cereri motivate şi aprobate de preşedinte.

(4) Cabinetul preşedintelui Consiliului de monitorizare colaborează, în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, cu Mecanismul de coordonare a măsurilor pentru implementarea Convenţiei, precum şi cu punctele de contact pentru implementarea Convenţiei, organizate conform prevederilor Legii nr. 8/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Cabinetul preşedintelui Consiliului de monitorizare exercită orice alte atribuţii dispuse de către preşedinte.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Serviciul inspectorilor de monitorizare

 

Art. 24. - (1) Serviciul inspectorilor de monitorizare este o structură de autoritate, organizată la nivel de serviciu, subordonată direct şi nemijlocit preşedintelui Consiliului de monitorizare.

(2) Serviciul inspectorilor de monitorizare este condus de către un şef serviciu, numit de preşedintele Consiliului de monitorizare.

(3) Serviciul inspectorilor de monitorizare funcţionează şi îşi îndeplineşte atribuţiile cu respectarea următoarelor principii: legalităţii, obiectivităţii, eficacităţii, eficienţei, controlului preventiv, asigurării egalităţii de tratament, imparţialităţii şi independenţei, integrităţii morale, cinstei şi corectitudinii, priorităţii interesului public şi respectării demnităţii umane.

Art. 25. - Conform prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare, Serviciul inspectorilor de monitorizare este format din inspectori de monitorizare, funcţii publice cu statut special, pentru ocuparea acestora impunându-se respectarea condiţiilor specifice prevăzute de lege,

Art. 26. - Statutul special al inspectorului de monitorizare, drepturile, responsabilităţile şi obligaţiile acestuia sunt aprobate prin ordin al preşedintelui Consiliului de monitorizare.

Art. 27. - Inspectorii de monitorizare sunt abilitaţi, conform ordinului emis de către preşedintele Consiliului de monitorizare, să efectueze vizite de monitorizare.

Art. 28. - Vizitele de monitorizare se desfăşoară, de regulă, inopinat, pe baza unui program anual de vizitare stabilit de preşedintele Consiliului de monitorizare sau neprogramat, din dispoziţia acestuia; inspectorii de monitorizare acţionează la nivel naţional.

Art. 29. - Vizitele de monitorizare vor fi programate astfel încât:

a) să vizeze cu maximă prioritate facilităţi de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi spitale/secţii de psihiatrie, unde au fost sesizate cazuri de încălcări grave ale drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;

b) să acopere echilibrat tipurile de facilităţi de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi spitale/secţii de psihiatrie, în funcţie de situarea geografică a acestora;

c) să urmărească evoluţia situaţiei constatate cu ocazia vizitelor anterioare în facilităţi de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi în spitale/secţii de psihiatrie (vizite de follow-up).

Art. 30. - Inspectorii de monitorizare efectuează vizitele de monitorizare organizaţi în echipe compuse din 3 membri, din care un inspector este din partea Consiliului de monitorizare şi 2 experţi independenţi, în calitate de colaboratori externi, conform prevederilor art. 14 alin (1) din Legea nr. 8/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 31.  - în exercitarea atribuţiilor sale, Serviciul inspectorilor de monitorizare are acces neîngrădit, în condiţiile legii, la orice documente, date şi informaţii necesare, cu respectarea legislaţiei privind protecţia informaţiilor clasificate.

Structurile verificate au obligaţia de a pune la dispoziţie, cu celeritate, personalului aflat în vizită de monitorizare toate documentele solicitate şi de a asigura echipelor ce urmează a realiza monitorizarea accesul neîngrădit în spaţiile, terenurile, mijloacelor de transport aparţinând instituţiei sau asociaţiei supuse vizitei, în scopul ducerii la îndeplinire a obiectivelor vizitei.

Art. 32. - Inspectorii de monitorizare au dreptul de a examina orice documente, registre, acte aflate la dosarul beneficiarilor, precum şi orice alte evidenţe legate de situaţia beneficiarilor din centrul vizitat, indiferent de modul în care sunt depozitate sau stocate (suport fizic sau electronic) şi de a obţine copii sau extrase după acestea.

Art. 33. - Instituţia/Asociaţia/Organizaţia neguvernamentală supusă vizitei de monitorizare are următoarele obligaţii:

a) să permită inspectorilor de monitorizare, fără întârziere, începerea şi derularea vizitei;

b) să faciliteze, pe întreaga durată a vizitei, accesul la toate documentele şi informaţiile necesare îndeplinirii misiunii inspectorilor de monitorizare;

c) să furnizeze într-o formă completă documentele, informaţiile, înregistrările şi evidenţele solicitate, precum şi orice lămuriri necesare, cu respectarea legislaţiei privind protecţia informaţiilor clasificate.

Art. 34. - Vizitele de monitorizare se desfăşoară, de regulă, inopinat, pe baza unui program anual de vizitare stabilit de preşedintele Consiliului de monitorizare sau neprogramat, din dispoziţia acestuia, la nivel naţional.

Art. 35. - Constatările rezultate în urma vizitelor de monitorizare sunt cuprinse în rapoarte de vizită. Rapoartele includ, de asemenea, recomandările făcute de Consiliul de monitorizare.

Art. 36. - Raportul de vizită se întocmeşte de membrii echipei de monitorizare, în termen de 30 de zile de la data finalizării acesteia, fiind aprobat de preşedintele Consiliului de monitorizare, şi se comunică instituţiilor vizitate şi autorităţilor publice în subordinea şi coordonarea cărora se află acestea.

Art. 37. - Deciziile echipei se iau prin consens sau prin votul majorităţii membrilor.

Art. 38. - În vederea desfăşurării activităţii specifice de monitorizare, inspectorii de monitorizare formează echipe de vizită cu experţi independenţi. Aceştia sunt selectaţi (în baza criteriilor stabilite) în urma unui anunţ publicat pe pagina de internet a Consiliului de monitorizare (conform procedurii aprobate), de către o comisie formată din preşedintele, vicepreşedintele şi 3 inspectori de monitorizare din cadrul Consiliului de monitorizare. Experţii independenţi selectaţi trebuie să aibă şi experienţă în domeniul drepturilor omului şi al drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. În selectarea experţilor independenţi se va acorda atenţie reprezentării echilibrate pe criterii de gen şi participării persoanelor cu dizabilităţi.

Art. 39. - În urma procedurii de selecţie prevăzute, comisia de selecţie va urmări recrutarea a cel puţin 20 de experţi independenţi, care vor încheia un protocol-cadru cu Consiliul de monitorizare.

Art. 40. - Inspectorului de monitorizare i se interzice:

a) să deţină funcţii şi să desfăşoare activităţi remunerate sau neremunerate în cadrul sau în interesul entităţilor supuse controlului;

b) să efectueze vizite de monitorizare la entităţile la care el, soţul/soţia sau rudele de gradele I-IV au interese directe profesionale, economice sau de altă natură;

c) să efectueze vizite de monitorizare la entităţile cu care au încheiate relaţiile de muncă sau de colaborare în decursul a 3 ani de la data încetării acestora.

Art. 41. - Activitatea de audit public intern este realizată de Ministerul Finanţelor Publice, prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI).

Art. 42. - Misiunile de audit public intern planificate, aprobate în prealabil de conducătorul instituţiei, sunt incluse în planurile de activitate ale UCAAPI şi sunt realizate în baza normelor metodologice privind exercitarea activităţii de audit public intern specifice elaborate de către aceasta.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Biroul resurse umane/juridic/economic/administrativ

 

Art. 43. - (1) Biroul resurse umane/juridic/economic/ administrativ funcţionează în subordinea directă a preşedintelui Consiliului de monitorizare, fiind condus de un şef birou.

(2) Biroul resurse umane/juridic/economic/administrativ are următoarele atribuţii:

1. asigură prin consilierul juridic apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Consiliului de monitorizare, asigurând astfel respectarea cadrului legal;

2. avizează pentru legalitate, prin consilierul juridic, ordinele preşedintelui, contractele de achiziţie publică, precum şi alte acte juridice pentru care legislaţia prevede obligaţia avizării de legalitate, acordă consultanţă juridică compartimentelor funcţionale din cadrul Consiliului de monitorizare;

3. reprezintă, prin consilierul juridic, Consiliul de monitorizare în faţa instanţelor judecătoreşti, aceasta incluzând activitatea de întocmire a întâmpinărilor şi răspunsurilor la întâmpinări, notelor de şedinţă, concluziilor scrise, precum şi activitatea ce ţine de pledarea cauzelor în faţa instanţelor judecătoreşti;

4. Întocmeşte, prin consilierul juridic, cererile de chemare în judecată şi căile de atac ordinare şi/sau extraordinare împotriva hotărârilor judecătoreşti ce vor fi semnate de către preşedintele Consiliului de monitorizare ori înlocuitorul acestuia;

5. Întocmeşte proiectul Programului anual al achiziţiilor publice de produse, servicii şi lucrări pe baza necesităţilor obiective identificate în funcţie de fondurile alocate prin bugetul anual, îl înaintează spre avizare conducătorului Biroului resurse umane/juridic/economic/administrativ şi îl supune aprobării ordonatorului principal de credite;

6. actualizează, ori de câte ori este cazul, în funcţie de necesităţile obiective ale instituţiei, Programul anual al achiziţiilor publice în baza alocărilor bugetare, ca urmare a rectificărilor/redistribuirilor de buget efectuate în condiţiile legii;

7. iniţiază şi aplică procedurile de achiziţie publică în strânsă corelaţie cu fondurile alocate, necesităţile obiective şi duratele de finalizare a contractelor aflate în derulare;

8. asigură pregătirea, iniţierea şi atribuirea contractelor de achiziţie publică, selectate în concordanţă cu bugetul de stat şi/sau alte surse legal constituite;

9. asigură activitatea de achiziţie publică privind lucrări, bunuri şi servicii finanţate din surse alocate de la bugetul de stat şi/sau alte surse legal constituite;

10. participă ca reprezentanţi ai ordonatorului principal de credite sau ca specialişti invitaţi în comisiile de evaluare pentru achiziţiile derulate de instituţie;

11. elaborează/revizuieşte proceduri operaţionale/norme interne specifice activităţilor desfăşurate;

12. organizează şi conduce evidenţa contabilă şi analitică, conform normelor metodologice privind utilizarea acestora, emise de Ministerul Finanţelor Publice;

13. Întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru activitatea proprie;

14. Întocmeşte lunar balanţe analitice pentru fiecare cont analitic din balanţa de verificare sintetică;

15. Întocmeşte situaţiile financiare trimestriale şi anuale, ce se compun din bilanţ, cont de execuţie bugetară şi anexe;

16. Înregistrează în contabilitate operaţiunile patrimoniale în mod cronologic, cu respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau intrare în instituţie şi sistematic în conturi analitice şi sintetice;

17. verifică documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, acestea angajând răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat ori înregistrat în contabilitate;

18. organizează şi conduce contabilitatea creditelor bugetare alocate şi deschise;

19. organizează şi conduce contabilitatea imobilizărilor corporale şi necorporale, a gestiunii de materiale, a obiectelor de inventar şi a benzinei consumate cu autoturismele instituţiei, conform reglementărilor legale;

20. organizează şi conduce contabilitatea decontărilor cu privire la asigurările sociale, fondul de şomaj, asigurări de sănătate, impozitul pe salarii;

21. organizează şi conduce contabilitatea avansurilor spre decontare şi a celorlalţi debitori;

22. organizează şi conduce contabilitatea decontărilor pentru deplasările interne şi externe ale salariaţilor instituţiei;

23. organizează şi conduce contabilitatea decontărilor pentru acţiunile de protocol, conform reglementărilor legale;

24. organizează şi conduce contabilitatea salariilor;

25. răspunde de înregistrarea obiectivelor de investiţii în evidenţele contabile după punerea acestora în funcţiune;

26. urmăreşte debitorii înregistraţi în contabilitatea instituţie pentru recuperarea debitelor;

27. răspunde de efectuarea Inventarierilor periodice şi anuale ale gestiunilor de valori materiale şi băneşti şi de valorificarea rezultatelor acestora;

28. Înregistrează în contabilitate plusurile şi/sau minusurile constatate cu ocazia inventarierii patrimoniului instituţiei;

29. ţine evidenţa angajamentelor bugetare şi legale, pentru activitatea de organizare şi funcţionare a instituţiei, concomitent cu persoana împuternicită să exercite controlul financiar-preventiv propriu;

30. ţine evidenţa angajamentelor, lichidităţilor, ordonanţărilor şi plăţilor efectuate pentru toate operaţiunile supuse vizei de control financiar-preventiv propriu;

31. asigură efectuarea plăţilor efectuate din bugetul de stat, pe baza documentaţiilor primite de la structurile de specialitate;

32. controlează şi răspunde de aplicarea reglementărilor legale privind calculul drepturilor salariale şi a altor drepturi de personal pentru salariaţii instituţiilor;

33. răspunde de corectitudinea calculului salariilor şi întocmirea la timp a documentelor de plată a acestora;

34. Întocmeşte lucrări cu privire la plata salariilor în conformitate cu prevederile legale pentru salariaţii instituţiei şi alimentează cârdurile de salarii;

35. asigură aplicarea reglementărilor în vigoare cu privire la plata concediilor de odihnă;

36. Întocmeşte lunar raportările privind asigurările de sănătate, contribuţia la fondul de şomaj, CAS, precum şi alte raportări conform legii;

37. Întocmeşte documentaţia necesară în vederea achiziţionării valutei necesare deplasărilor externe finanţate din bugetul de stat;

38. asigură relaţia permanentă cu organele financiar-bancare, precum şi cu direcţiile de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice;

39. efectuează plăţi prin ordine de plată sau numerar, faţă de terţi, după îndeplinirea condiţiilor de angajare, lichidare şi ordonanţare, după verificarea disponibilităţilor în conturile bancare, subdiviziunii bugetului aprobat de la care se face plata pentru a se stabili că este cea corectă şi corespunzătoare naturii cheltuielilor respective. De asemenea, înainte de efectuarea plăţii se verifică existenţa tuturor documentelor justificative, semnăturile de pe documente aparţinând ordonatorului de credite sau persoanelor desemnate de acesta;

40. Întocmeşte propunerile pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, cu încadrarea în limitele comunicate de Ministerul Finanţelor Publice, în baza propunerilor fondamentate ale structurilor de specialitate ale instituţiei;

41. elaborează lucrările privind susţinerea legii bugetului în Parlament;

42. Întocmeşte propunerile de repartizare pe trimestre a prevederilor bugetare, după aprobarea bugetului de stat/bugetului asigurărilor sociale de stat/bugetului asigurărilor pentru şomaj, pe care le transmite către Ministerul Finanţelor Publice;

43. elaborează propuneri de rectificare a bugetului administrat pe baza propunerilor structurilor de specialitate ale instituţiei;

44. asigură execuţia bugetară, întocmeşte toate documentaţiile solicitate de Ministerul Finanţelor Publice;

45. monitorizează lunar cheltuielile de personal, cheltuielile de capital, cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, întocmind situaţia centralizatoare a acestor categorii de cheltuieli finanţate din bugetul de stat;

46. Întocmeşte toate situaţiile/raportările din domeniul de activitate conform legislaţiei în vigoare;

47. aplică şi respectă prevederile legale referitoare la gestionarea funcţiilor publice şi funcţiilor contractuale din cadrul instituţiei;

48. efectuează lucrările de evidenţă şi modificare a raporturilor de serviciu/muncă ale personalului;

49. primeşte fişele de pontaj de la compartimentele de specialitate semnate de conducerea acestora, ţine evidenţa concediilor de odihnă, a concediilor medicale, a concediilor cu plată, a concediilor fără plată aprobate şi a absenţelor nemotivate;

50. solicită compartimentelor de specialitate şi întocmeşte programarea pentru anul următor a concediilor de odihnă ale salariaţilor instituţiei;

51. monitorizează întocmirea şi actualizarea de către conducătorii de compartimente a fişelor de post pentru posturile din structura organizatorică a instituţiei şi asigură gestionarea lor conform prevederilor legale;

52. asigură evidenţa declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese pe suport hârtie, pentru personalul instituţiei care are obligaţia întocmirii declaraţiei de avere şi de interese, conform prevederilor Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin persoana desemnată prin ordin al preşedintelui Consiliului de monitorizare, şi transmite copii ale acestora, conforme cu originalul, Agenţiei Naţionale de Integritate;

53. Îndrumă personalul de conducere implicat în procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale anuale, în scopul aplicării corecte a procedurilor de evaluare pentru toate situaţiile menţionate de legiuitor;

54. prezintă preşedintelui Consiliului de monitorizare situaţia funcţionarilor publici/personalului contractual care au/a obţinut la evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale calificativul „nesatisfăcător”;

55. Întocmeşte proiecte de ordin privind: numirea/încadrarea, promovarea, suspendarea, detaşarea, mutarea, încetarea raporturilor de serviciu/de muncă, reintegrări în funcţii, delegare de atribuţii, stabilirea drepturilor salariale pentru personalul instituţiei, pe baza adreselor compartimentelor de specialitate/cererilor personalului sau propunerilor de numire, după caz;

56. Întocmeşte proiecte de ordin privind constituirea comisiilor de concurs/contestaţii, comisiilor de disciplină şi paritară;

57. Întocmeşte proiecte de ordin privind: statul de funcţii, structura, regulamentul de organizare şi funcţionare şi regulamentul intern ale instituţiei;

58. asigură evidenţa ordinelor emise de preşedintele Consiliului de monitorizare şi comunicarea lor persoanelor interesate, după caz;

59. centralizează rapoartele privind necesarul de formare profesională transmise de personalul de conducere din instituţie;

60. elaborează proiectul planului de măsuri privind pregătirea profesională a funcţionarilor publici din instituţie şi proiectul planului anual de perfecţionare profesională şi le înaintează conducerii instituţiei;

61. asigură întocmirea şi transmiterea situaţiilor statistice din domeniul de competenţă potrivit actelor normative în vigoare;

62. asigură respectarea prevederilor legale privind ocuparea funcţiilor publice, numirea şi promovarea, precum şi respectarea

prevederilor legale privind modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici din cadrul instituţiei;

63. colaborează în domeniul gestionării funcţiilor publice şi funcţionarilor publici cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;

64. solicită avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru stabilirea funcţiilor publice din cadrul instituţiei, conform prevederilor legale;

65. solicită avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru exercitarea cu caracter temporar a funcţiilor publice de conducere numite prin ordin al preşedintelui Consiliului de monitorizare, conform prevederilor legale;

66. asigură respectarea prevederilor legale cu privire la ocuparea posturilor contractuale, încadrarea, promovarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului contractual din cadrul instituţiei;

67. aplică legislaţia privind salarizarea personalului din cadrul instituţiei şi propune spre aprobare drepturile salariale şi de personal ale angajaţilor;

68. asigură secretariatul comisiilor de concurs şi contestaţii pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante şi întocmeşte lucrările privind numirea în funcţii/încadrarea în muncă a candidaţilor declaraţi admişi, pe baza proceselor-verbale ale comisiilor de concurs şi în conformitate cu prevederile legale;

69. Întocmeşte contractele individuale de muncă şi actele adiţionale pentru personalul contractual din cadrul instituţiei şi asigură evidenţa acestora;

70. calculează vechimea în specialitate şi vechimea în muncă la încadrare şi stabileşte gradaţia corespunzătoare;

71. urmăreşte modificarea tranşelor de vechime în muncă pentru avansarea în gradaţia superioară pentru personalul instituţiei;

72. urmăreşte îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă ale salariaţilor instituţiei;

73. completează Registrul general de evidenţă a salariaţilor în format electronic cu modificările intervenite în situaţia personalului contractual;

74. aplică prevederile legale referitoare la dosarele profesionale ale funcţionarilor publici şi dosarele personale ale personalului contractual din cadrul instituţiei;

75. Întocmeşte statul de funcţii al instituţiei;

76. Întocmeşte regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei, în colaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul instituţiei, şi îl înaintează spre aprobare preşedintelui Consiliului de monitorizare;

77. Întocmeşte regulamentul intern al instituţiei, în colaborare cu compartimentele de specialitate, şi îl înaintează spre aprobare preşedintelui Consiliului de monitorizare;

78. eliberează, în condiţiile legii, documente pentru salariaţii instituţiei;

79. Întocmeşte şi eliberează adeverinţe la solicitarea salariaţilor instituţiei;

80. elaborează propunerile de estimare a cheltuielilor privind drepturile salariale în scopul fundamentării bugetului de venituri şi cheltuieli;

81. asigură întocmirea formalităţilor pentru efectuarea practicii de către studenţii care solicită acest lucru şi eliberează adeverinţe în acest sens;

82. colaborează şi oferă consiliere juridică Serviciului inspectorilor de monitorizare în scopul realizării şi respectării procedurii de înregistrare, realizare a bazei de date şi sesizarea organelor competente (dacă este cazul) pentru toate notificările înregistrate conform prevederilor art. 13 din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL III

Atribuţiile Consiliului de monitorizare

 

Art. 44. - Pentru realizarea scopului său, Consiliul de monitorizare îndeplineşte următoarele atribuţii, cu respectarea principiilor legalităţii, respectării demnităţii persoanelor, nediscriminării, egalităţii de şanse, precum şi ale independenţei funcţionale şi a personalului, imparţialităţii şi obiectivităţii:

a) examinează în mod regulat respectarea exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în cadrul facilităţilor de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi al spitalelor/secţiilor de psihiatrie;

b) face recomandări cu privire la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi aflate în centre de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi în spitale/secţii de psihiatrie şi monitorizează implementarea acestora de către entităţile publice sau private care au atribuţii în acest sens;

c) verifică legalitatea prezenţei persoanelor cu dizabilităţi în facilităţile/centrele de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi în spitalele/secţiile de psihiatrie;

d) sesizează de îndată organele judiciare competente ori de câte ori există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi a fost făcută prin fapte de natură penală şi poate face plângere, dacă este cazul, împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată;

e) sesizează autoritatea competentă legal să dispună sancţiuni disciplinare sau contravenţionale ori să suspende, să retragă şi să anuleze acreditarea facilităţilor de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi a spitalelor/secţiilor de psihiatrie, în cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;

f) primeşte şi analizează notificările de deces transmise conform art. 13 din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare, de către facilităţi de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi de către spitale/secţii de psihiatrie;

g) urmăreşte dacă în cazurile de deces al persoanelor cu dizabilităţi facilităţile de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi spitalele/secţiile de psihiatrie sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale, potrivit legii;

h) facilitează implicarea şi participarea pe deplin a societăţii civile, în special a persoanelor cu dizabilităţi şi a organizaţiilor pe care le reprezintă, la procesul de monitorizare pe care îl organizează;

i) facilitează accesul, anunţat sau inopinat, al reprezentanţilor organizaţiilor neguvemamentale care desfăşoară programe de apărare â drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi ai organizaţiilor neguvemamentale care reprezintă persoanele cu dizabilităţi în facilităţile de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi în spitalele/secţiile de psihiatrie, sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale, potrivit legii, în scopul monitorizării respectării drepturilor lor; pentru a asigura persoanelor cu dizabilităţi o reprezentare independentă în faţa unei instanţe sau în faţa oricărui altui organism independent, organizaţiile neguvernamentale menţionate au calitate procesuală activă în apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestor persoane;

j) colaborează, ori de câte ori este necesar, cu instituţia Avocatul Poporului, ca autoritate naţională desemnată pentru prevenirea torturii şi tratamentelor inumane şi degradante;

k) colaborează, ori de câte ori este necesar, cu punctele de contact, în scopul îndeplinirii de către acestea a rolului care le revine prin Convenţie şi prin prezentul regulament.

Art. 45 - Activitatea de monitorizare a facilităţilor/centrelor de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi a spitalelor/secţiilor de psihiatrie se realizează prin vizite de monitorizare şi prin informarea în orice alt mod asupra respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi de către aceste instituţii.

Art. 46. - În scopul îndeplinirii atribuţiilor de monitorizare a facilităţilor/centrelor de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi a spitalelor/secţiilor de psihiatrie, Consiliului de monitorizare fi sunt asigurate:

a) accesul la toate informaţiile şi documentele referitoare la numărul persoanelor cu dizabilităţi aflat în aceste instituţii, precum şi la numărul şi amplasarea instituţiilor;

b) accesul la toate informaţiile şi documentele care privesc tratamentul aplicat persoanelor cu dizabilităţi, măsurile dispuse faţă de acestea, condiţiile în care trăiesc acestea şi îşi desfăşoară activitatea sau orice alte aspecte relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor Consiliului de monitorizare;

c) accesul inopinat în toate facilităţile/centrele de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi în spitalele/secţiile de psihiatrie şi la instalaţiile şi amenajările acestora;

d) libertatea de a alege instituţiile pe care doreşte să le viziteze şi persoanele cu care doreşte să aibă întrevederi;

e) condiţiile necesare pentru a avea întrevederi cu persoanele alese, fără martori, fie personal, fie cu un interpret, dacă se consideră necesar, precum şi cu orice altă persoană despre care echipa de vizitare consideră că poate furniza informaţii pertinente;

f) încunoştinţarea, de îndată, de către facilităţile/centrele de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi de către spitalele/secţiile de psihiatrie asupra cazurilor de deces al persoanelor cu dizabilităţi aflate în acestea şi asupra sesizării organelor judiciare, potrivit legii, cu privire la aceste decese, conform art. 13 din Legea nr. 8/2016, cu modificările şi completările ulterioare;

g) dreptul de a face sesizări şi recomandări autorităţilor competente;

h) dreptul de a fi informat, în termenul legal sau cu celeritate, cu privire la măsurile luate de autorităţile competente legal ca urmare a sesizărilor, recomandărilor şi măsurilor pe care le-a dispus;

i) calitatea procesuală activă în apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor cu dizabilităţi;

j) dreptul de a menţine legătura cu Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi, de a trimite acestuia informaţii şi de a se întâlni cu membrii săi;

k) dreptul de a publica şi disemina rapoartele proprii.

Art. 47. - Constatările rezultate în urma vizitelor de monitorizare sunt cuprinse în rapoarte de vizită. Rapoartele includ recomandările făcute de Consiliul de monitorizare.

Art. 48. - Raportul de vizită se întocmeşte de membrii echipei de monitorizare, în termen de 30 de zile de la data finalizării acesteia, este aprobat de preşedintele Consiliului de monitorizare şi se comunică instituţiilor vizitate şi autorităţilor publice în subordinea şi coordonarea cărora se află acestea.

Art. 49. - Instituţia vizitată are obligaţia de a comunica Consiliului de monitorizare, în termen de 30 de zile, un răspuns motivat privind recomandările şi măsurile dispuse.

Art. 50. - Raportul de vizită, precum şi răspunsul motivat sunt publice şi se afişează pe pagina de internet a instituţiei vizitate, pe cea a autorităţii publice în subordinea şi coordonarea căreia se află aceasta, precum şi pe cea a Consiliului de monitorizare, cu excepţia datelor personale.

Art. 51. - Consiliul de monitorizare elaborează un raport anual de activitate, care este avizat de Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului şi aprobat de plenul acestuia.

Art. 52. - Consiliul implementează şi gestionează la nivel naţional un sistem electronic unitar de raportare şi evidenţă a notificărilor înregistrate cu privire la cazurile de deces din facilităţile/centrele de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi din spitalele/secţiile de psihiatrie

 

CAPITOLUL IV

Procedura de selecţie a experţilor independenţi

 

Art. 53. - Vizitele de monitorizare se desfăşoară de echipe de vizitare compuse din 3 membri, dintre care un inspector de monitorizare din cadrul Consiliului de monitorizare şi câte 2 experţi independenţi, în calitate de colaboratori externi. Deciziile echipei se iau prin consens sau prin votul majorităţii membrilor.

Art. 54. - Experţii independenţi sunt selectaţi în urma unui anunţ publicat pe pagina de internet a Consiliului de monitorizare, de către o comisie formată din preşedintele, vicepreşedintele Consiliului de monitorizare şi 3 inspectori de monitorizare din cadrul acestuia. Experţii independenţi selectaţi trebuie să aibă şi experienţă în domeniul drepturilor omului şi al drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, în selectarea experţilor independenţi se va acorda atenţie reprezentării echilibrate pe criterii de gen şi participării persoanelor cu dizabilităţi.

Art. 55. - În urma procedurii de selecţie prevăzute, comisia de selecţie va urmări selecţia a cel puţin 20 de experţi independenţi, care vor încheia un protocol-cadru cu Consiliul de monitorizare. Procedura de selecţie şi conţinutul protocolului-cadru se vor stabili prin ordin al preşedintelui Consiliului de monitorizare, în termen de 60 de zile de la data numirii acestuia.

Art. 56. - Constatările rezultate în urma vizitelor de monitorizare sunt cuprinse în rapoarte de vizită. Rapoartele includ recomandările făcute de Consiliul de monitorizare.

Art. 57. - Raportul de vizită se întocmeşte de membrii echipei de monitorizare, în termen de 30 de zile de la data finalizării acesteia, este aprobat de preşedintele Consiliului de monitorizare şi se comunică instituţiilor vizitate şi autorităţilor publice în subordinea şi coordonarea cărora se află acestea.

Art. 58. - Instituţia vizitată are obligaţia de a comunica Consiliului de monitorizare, în termen de 30 de zile, un răspuns motivat privind recomandările şi măsurile dispuse.

Art. 59. - Raportul de vizită, precum şi răspunsul motivat prevăzut la art. 58 sunt publice şi se afişează pe pagina de internet a instituţiei vizitate, pe cea a autorităţii publice în subordinea şi coordonarea căreia se află aceasta, precum şi pe cea a Consiliului de monitorizare, cu excepţia datelor personale.

Art. 60. - Consiliul de monitorizare elaborează un raport anual de activitate, care este avizat de Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului şi aprobat de plenul acestuia.

Art. 61. - Remunerarea colaboratorilor externi ai Consiliului de monitorizare se face în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul anual al Consiliului de monitorizare, pentru fiecare vizită, pe baza protocolului-cadru convenit între preşedintele Consiliului de monitorizare şi fiecare colaborator extern selectat.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 62. - Pentru fiecare salariat - funcţie de conducere sau de execuţie - se întocmeşte fişa postului, care va cuprinde atribuţiile, competenţele, responsabilităţile şi relaţiile de serviciu. Fişa postului se întocmeşte cu respectarea prevederilor stabilite în regulamentul de organizare şi funcţionare corespunzător fiecărui departament din structura organizatorică a Consiliului de monitorizare, de către şeful ierarhic.

Art. 63. - Şefii de servicii şi de birouri îndeplinesc atribuţiile prevăzute în fişa postului, contrasemnează toate lucrările personalului din subordine, coordonează şi verifică activitatea salariaţilor din cadrul serviciului pe care îl conduc, inclusiv în teren, precum şi orice alte atribuţii dictate de bunul mers al instituţiei şi/sau conferite de conducerea instituţiei cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 64. - Şefii de servicii şi de birouri asigură confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile şi documentele din cadrul serviciilor pe care le conduc; răspund în faţa conducerii instituţiei de modul de îndeplinire a activităţii din cadrul serviciului pe care îl conduc; urmăresc şi răspund de disciplina muncii specifice salariaţilor şi fac propuneri în acest sens.

Art. 65. - Personalul din departamentele structurii organizatorice ale instituţiei este obligat să cunoască şi să aplice prevederile prezentului regulament, precum şi ale fişei postului pe care îl ocupă.

Art. 66. - Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Consiliului de monitorizare se asigură integral de la bugetul de stat. Aceste cheltuieli vor include inclusiv acoperirea costurilor de transport, cazare şi masă ale colaboratorilor externi. Proiectul de buget se întocmeşte de către preşedintele Consiliului de monitorizare şi se înaintează Ministerului Finanţelor Publice, pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat.

Art. 67. - Salarizarea personalului Consiliului de monitorizare se realizează corespunzător funcţiilor similare din aparatul celor două Camere ale Parlamentului, în condiţiile legii.

Art. 68. - În caz de nerespectare a prevederilor prezentului regulament se aplică dispoziţiile legale în vigoare.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

INSTRUCŢIUNI

privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea unitară a alegerilor locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017

 

Având în vedere dispoziţiile art. 11-13, art. 33,36,47, art. 50 alin. (1) şi (2), art. 51 alin. (1), art. 53,57 şi art. 132 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,

ţinând cont de prevederile art. 103 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă asigură, în limita competenţelor sale, aplicarea unitară a dispoziţiilor legale referitoare la organizarea alegerilor,

luând în considerare dispoziţiile art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 55/2016 pentru aprobarea modelelor şi a condiţiilor de tipărire ale buletinelor de vot care sunt folosite la alegerile locale din anul 2016, cu modificările ulterioare, potrivit cărora în cazul alegerilor locale parţiale se folosesc modelele buletinelor de vot prevăzute în anexele nr. 1-3 din acest act normativ,

având în vedere că în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 55/2016, cu modificările ulterioare, este prevăzut modelul buletinului de vot pentru alegerea primarului, acesta fiind aplicabil şi în cazul alegerilor locale parţiale,

văzând Hotărârea Guvernului nr. 56/2016 privind numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a circumscripţiei electorale a municipiului Bucureşti pentru alegerile locale,

dat fiind faptul că, potrivit art. 11 şi 12 din Legea nr. 115/2015, fiecare circumscripţie electorală constituită pentru alegerile locale primeşte un număr unic, care nu poate fi modificat decât în condiţiile schimbării rangului sau a denumirii unităţii administrativ-teritoriale,

ţinând cont de faptul că din prevederile art. 11 şi 12 raportat la art. 132 alin, (1) din Legea nr. 115/2015 rezultă că circumscripţiile electorale constituite pentru alegerile locale parţiale nu pot avea alte numere decât cele atribuite la alegerile locale generale,

luând în considerare prevederile art. 57 alin. (9), art. 66 şi art. 67 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016,

observând că modelul listei susţinătorilor a fost stabilit prin anexa la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 1/2016 pentru aprobarea modelului listei susţinătorilor care va fi folosit la alegerile locale, luând în considerare şi:

- Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 2/2016 pentru aprobarea modelelor listelor electorale permanente care vor fi folosite la alegerile locale şi parlamentare;

- Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 3/2016 pentru aprobarea modelului listei electorale suplimentare care va fi folosit la alegerile locale;

- Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 4/2016 pentru aprobarea modelului extrasului de pe lista electorală permanentă, complementară şi suplimentară care va fi folosit la alegerile locale;

- Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 11/2016 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală complementară care va fi folosit la alegerile locale;

- Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 5/2016 pentru aprobarea modelelor ştampilelor electorale care vor fi folosite la alegerile locale;

- Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 6/2016 pentru aprobarea modelului timbrului autocolant care va fi folosit la alegerile locale;

- Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 7/2016 pentru aprobarea modelului certificatului doveditor al alegerii consilierilor şi a primarilor;

- Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 12/2016 pentru aprobarea modelelor proceselor-verbale privind consemnarea rezultatului votării la alegerile locale, cu modificările ulterioare;

- Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 8/2016 pentru aprobarea modelelor cererilor de înscriere în Registrul electoral,

văzând şi Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 3/H/30.Q3.2016 privind documentele pe care trebuie să le conţină dosarele de candidatură care vor fi depuse la birourile electorale de circumscripţie la alegerile locale din anul 2016,

Observând prevederile art. 13 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 253/2017 privind stabilirea măsurilor tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017,

în vederea sprijinirii candidaţilor, formaţiunilor politice, precum şi organismelor electorale implicate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017,

în temeiul art. 104 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezentele instrucţiuni.

Art. 1. - (1) Modelul propunerii de candidatură care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Modelul declaraţiei de acceptare a candidaturii care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este prevăzut în anexa nr. 2.

(3) Modelul declaraţiei de renunţare la candidatură care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 2. - (1) Modelul listei susţinătorilor care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este cel prevăzut în anexa la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 1/2016 pentru aprobarea modelului listei susţinătorilor care va fi folosit la alegerile locale.

(2) Listele de susţinători vor fi îndosariate, iar dosarele şi filele din acestea vor fi numerotate. La începutul fiecărui dosar se va anexa un opis în care vor fi declarate pe propria răspundere de către persoana care a întocmit dosarul respectiv numărul de semnături, judeţul aferent, precum şi numărul de file al dosarului.

(3) Listele de susţinători prevăzute la alin. (1) trebuie însoţite de un opis centralizator, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4, semnat şi datat olograf de către persoana desemnată în acest sens de conducerea partidului, a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, a alianţei politice sau a alianţei electorale care a propus candidatura, respectiv de către candidatul independent.

Art. 3. - Până la data de 5 iunie 2017, fiecare birou electoral de circumscripţie va transmite Autorităţii Electorale Permanente numele, prenumele şi codurile numerice personale ale candidaţilor, precum şi denumirile formaţiunilor politice din partea cărora aceştia candidează.

Art. 4. - Modelul buletinului de vot pentru alegerea primarului care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este cel prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 55/2016 pentru aprobarea modelelor şi a condiţiilor de tipărire ale buletinelor de vot care sunt folosite la alegerile locale din anul 2016, cu modificările ulterioare,

Art. 5. - (1) Modelul listei electorale permanente care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este cel prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 2/2016 pentru aprobarea modelelor listelor electorale permanente care vor fi folosite la alegerile locale şi parlamentare.

(2) Modelul listei electorale suplimentare care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este cel prevăzut în anexa la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 3/2016 pentru aprobarea modelului listei electorale suplimentare care va fi folosit la alegerile locale.

(3) Modelul extrasului de pe lista electorală permanentă, complementară şi suplimentară care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este cel prevăzut în anexa la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 4/2016 pentru aprobarea modelului extrasului de pe lista electorală permanentă, complementară şi suplimentară care va fi folosit la alegerile locale.

(4) Modelul copiei de pe lista electorală complementară care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este cel prevăzut în anexa la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 11/2016 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală complementară care va fi folosit la alegerile locale.

Art. 6. - (1) Modelul ştampilei biroului electoral de circumscripţie judeţeană care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este cel prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 5/2016 pentru aprobarea modelelor ştampilelor electorale care vor fi folosite la alegerile locale.

(2) Modelul ştampilei biroului electoral de circumscripţie comunală, a biroului electoral de circumscripţie orăşenească şi modelul ştampilei biroului electoral de circumscripţie municipală care vor fi utilizate la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 sunt cele prevăzute în anexa nr. 3 la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 5/2016.

(3) Modelul ştampilei de control a secţiei de votare care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este cel prevăzut în anexa nr. 4 la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 5/2016 pentru aprobarea modelelor ştampilelor electorale care vor fi folosite la alegerile locale.

(4) Modelul ştampilei cu menţiunea „VOTAT” care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este cel prevăzut în anexa nr. 5 la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 5/2016 pentru aprobarea modelelor ştampilelor electorale care vor fi folosite la alegerile locale.

Art. 7. - Modelul timbrului autocolant care va fi utilizat la alegerile locale parţiale din data de 11 iunie 2017 este cel prevăzut în anexa la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 6/2016 pentru aprobarea modelului timbrului autocolant care va fi folosit la alegerile locale.

Art. 8. - Modelul certificatului doveditor al alegerii primarilor care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este cel prevăzut în anexa la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 7/2016 pentru aprobarea modelului certificatului doveditor al alegerii consilierilor şi a primarilor.

Art. 9. - (1) Modelul procesului-verbal privind consemnarea rezultatelor votării pentru primarii comunelor, ai oraşelor şi ai municipiilor care va fi utilizat de birourile electorale ale secţiilor de votare la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este cel prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 12/2016 pentru aprobarea modelelor proceselor-verbale privind consemnarea rezultatului votării la alegerile locale, cu modificările ulterioare.

(2) Modelul procesului-verbal privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatului de primar care va fi utilizat de birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 este cel prevăzut în anexa nr. 9 la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 12/2016, cu modificările ulterioare.

(3) Modelul procesului-verbal privind centralizarea pe judeţ a voturilor şi a rezultatului alegerilor pentru primarii comunelor, ai oraşelor şi ai municipiilor, care va fi utilizat de birourile electorale de circumscripţie judeţeană la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017, este cel prevăzut în anexa nr. 13 la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 12/2016, cu modificările ulterioare.

(4) Birourile electorale de circumscripţie şi birourile electorale judeţene, acolo unde este cazul, asigură transmiterea unei copii certificate a proceselor-verbale prevăzute la alin. (1)-(3) către Autoritatea Electorală Permanentă.

Art. 10. - (1) Pentru numerotarea birourilor electorale judeţene constituite la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 va fi utilizată numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a circumscripţiei electorale a municipiului Bucureşti pentru alegerile locale, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2016.

(2) Circumscripţiile electorale în care se organizează alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 îşi păstrează numerele atribuite la alegerile locale generale din anul 2016.

Art. 11. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

Art. 12. - Prezentele instrucţiuni se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Marian Muhuleţ

Contrasemnează:

Vicepreşedinte,

Constantin-Florin Mituleţu-Buică

Vicepreşedinte,

Marian Muhuleţ

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 1.

 

ANEXA Nr. 1

 

Modelul propunerii de candidatură care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 Iunie 2017

 

Denumirea şi semnul electoral ale partidului politic,

alianţei politice, alianţei electorale sau organizaţiei cetăţenilor

aparţinând minorităţilor naţionale ori menţiunea

„Candidat independent” însoţită de prenumele şi numele acestuia

...............................................................................................................

 

PROPUNERE DE CANDIDATURĂ

la alegerile locale parţiale din data de 11 iunie 2017

pentru primarul .................................................................................................. 1)

 

Numele candidatului

 

Prenumele candidatului

 

Locul naşterii candidatului

 

Data naşterii candidatului

 

Cetăţenia candidatului 2)

 

Domiciliul candidatului conform actului de identitate

 

Denumirea, seria şi numărul actului de identitate al candidatului 3)

 

Ocupaţia candidatului 4)

 

Profesia candidatului 5)

 

Apartenenţa politică a candidatului 6)

 

Alianţa politică sau electorală 7)

 

 

Data ...............................................

Semnătura ...............................................

 

NOTA:

Propunerea de candidatură se semnează de către conducerea organizaţiei judeţene a partidului politic, a alianţei politice, a alianţei electorale, a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri sau de către candidatul independent. În cazul alianţelor electorale dintre partide politice, propunerea de candidatură trebuie semnată şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid politic din alianţă. Dacă alianţele electorale se constituie la nivel comunal, orăşenesc, municipal sau de sector al municipiului Bucureşti, propunerea de candidatură se semnează de conducerea alianţei şi se contrasemnează de conducerea fiecărei organizaţii locale din coaliţie.


1) Se înscrie, după caz, sintagma „comunei”, „oraşului”, „municipiului”, urmată de denumirea acesteia/acestuia.

2) În cazul cetăţenilor Uniunii Europene se va înscrie şi statul membru de origine.

3) În cazul cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, la rubrica „Denumirea, seria şi numărul actului de identitate” se înscriu denumirea, seria şi numărul documentului eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări.

4) Se înscrie activitatea desfăşurată.

5) Conform studiilor absolvite.

6) Se completează cu denumirea formaţiunii politice al cărei membru este candidatul. În cazul candidaţilor independenţi se înscrie menţiunea „independent”.

7) Se completează în cazul propunerilor de candidatură depuse de alianţele politice sau electorale.

 

ANEXA Nr. 2

 

Modelul declaraţiei de acceptare a candidaturii care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017

 

DECLARAŢIE DE ACCEPTARE A CANDIDATURII

 

Subsemnatul, .........................................., cetăţean 1) .........................................., domiciliat în .........................................., str. .......................................... nr. ...., bl. ...., ap. ...., sectorul ...., judeţul .........................................., propus de 2) .........................................., de profesie .........................................., cu ocupaţia (activitatea desfăşurată) .........................................., membru al 3) .........................................., declar prin prezenta că accept să candidez la alegerile locale parţiale din data de 11 iunie 2017, pentru funcţia de primar al 4) .........................................., judeţul ..........................................,

Declar de asemenea, pe propria răspundere, că întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a candida.

 

Data ...............................................

Semnătura ...............................................

 

DATĂ:

Declaraţia se semnează şi se datează olograf.


1) În cazul cetăţenilor Uniunii Europene se va înscrie şi statul membru de origine.

2) Se trece denumirea abreviată şi desfăşurată a partidului politic, a alianţei politice, a alianţei electorale ori a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale sau, după caz, menţiunea de candidat independent

3) Se trece denumirea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale al cărui/cârei membru este. Pentru candidaţii independenţi se trece menţiunea „independent”.

4) Se înscrie, după caz, sintagma „comunei”, „oraşului, „municipiului”, urmată de denumirea acesteia.

 

ANEXA Nr. 3

 

Modelul declaraţiei de renunţare la candidatură care va fi utilizat la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017

 

DECLARAŢIE DE RENUNŢARE LA CANDIDATURĂ

 

Subsemnatul, .........................................., cetăţean 1) .........................................., domiciliat în .........................................., str. .......................................... nr. ...., bl. ...., ap. ...., sectorul ...., judeţul .........................................., declar prin prezenta că renunţ la candidatura propusă de 2) .........................................., la alegerile locale parţiale din data de 11 iunie 2017 pentru funcţia de primar al .......................................... 3), judeţul .........................................., depusa în data de ................................ .

 

Data ...............................................

Semnătura ...............................................

 

DATĂ:

Declaraţia se semnează şi se datează olograf.


1) În cazul cetăţenilor Uniunii Europene se va înscrie şi statul membru de origine.

2) Se trece denumirea abreviată şi desfăşurată a partidului politic, a alianţei politice, a alianţei electorale ori a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale sau, după caz, menţiunea de candidat independent.

3) Se înscrie, după caz, sintagma „comunei”, „oraşului”, „municipiului”, urmată de denumirea acesteia.

 

ANEXA Nr. 4

 

Modelul opisului centralizator

 

Denumirea şi semnul electoral ale partidului politic,

alianţei politice, alianţei electorale sau ale organizaţiei

cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale

ori menţiunea „Candidat independent”

însoţită de prenumele şi numele acestuia

...............................................................................................................

 

OPIS CENTRALIZATOR

al listelor de susţinători pentru alegerea primarului .......................................... 1), judeţul .........................................., la alegerile locale parţiale din data de 11 iunie 2017

 

Nr. crt.

Numărul dosarului

Număr de file

Număr de semnături

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

 

 

 

Data ...............................................

Semnătura ...............................................


1) Se înscrie, după caz, sintagma „comunei”, „oraşului”, „municipiului”, urmată de denumirea acesteia.

2) Se semnează şi se datează olograf de către persoana desemnată în acest sens de conducerea partidului politic, a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, a alianţei politice sau a alianţei electorale care a propus candidatura ori, după caz, de către candidatul independent.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.