MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 342/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 342         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 10 mai 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

285. - Hotărâre pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului finanţelor publice locale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

491. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 875/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul endoscopic al pacienţilor critici cu hemoragie digestivă superioară şi protezare endoscopică digestivă

 

1.381. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 631/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare de înregistrare/anulare a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată

 

1.382. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 35

din 19 ianuarie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.682/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.341D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă domnul avocat Valeriu Stoica, în calitate de reprezentant al autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, cu împuternicire avocaţială depusă la dosarul cauzei. Lipsesc celelalte părţi, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.357D/2016, nr. 1.379D/2016, nr. 1.380D/20Î6, nr. 1.6330/ 2016, nr. 1.913D/2016, nr. 2.Q14D/2016, nr. 2.079D/2016, nr. 2.111D/2016, nr. 2.195D/2016, nr. 2.243D/2016, nr. 2.278D/ 2016, nr. 2.329D/2016, nr. 2.419D/2016, nr. 2.427D/2016 şi nr. 2.455D/2016, având un obiect similar al excepţiei de neconstituţionalitate. Excepţia a fost ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.861/327/2016 al Judecătoriei Tulcea - Secţia civilă şi penală, în dosarele nr. 3.806/221/2016/a1, nr. 3.880/221/2016/a1 şi nr. 3.986/221/ 2016 ale Judecătoriei Deva - Secţia civilă, în Dosarul nr. 12.796/197/2016 al Judecătoriei Braşov, în Dosarul nr. 7.970/193/2016 al Judecătoriei Botoşani, în dosarele nr. 8.366/271/2016 şi nr. 7.797/271/2016 ale Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.084/254/2016 al Judecătoriei Mangalia, în Dosarul nr. 14.103/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, în Dosarul nr. 14.560/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 16.860/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 5.873/306/2016 al Judecătoriei Sibiu - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.785/252/2016 al Judecătoriei Lugoj şi în Dosarul nr. 8.683/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă. În Dosarul nr. 1.379D/2016 excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată şi de către Societatea ERB New Europe Funding II B.V din Bucureşti.

4. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti, domnul avocat Valeriu Stoica, cu împuternicire avocaţială depusă la dosarele nr. 1.341D/2016, nr. 1.357D/2016, nr. 1.379D/2016 şi nr. 1.380D/2016. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării lor.

6. Reprezentantul autoarei Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.357D/2016, nr. 1.379D/2016, nr. 1.380D/2016, nr. 1.633D/2016, nr. 1.913D/ 2016. nr. 2.014D/2016, nr. 2.079D/2016, nr. 2 111 D/2016, nr. 2.195D/2016, nr. 2.243D/2016, nr. 2.278D/2016, nr. 2.329D/ 2016, nr. 2.419D/2016, nr. 2.427D/2016 şi nr. 2.455D/2016 la Dosarul nr. 1.341 D/2016, care a fost primul înregistrat.

8. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în dosarele nr. 1.341D/2016, nr. 1.357D/2016, nr. 1.379D/2016 şi nr. 1.380D/2016, autoarea Societatea Bancpost - S A. din Bucureşti a depus un înscris denumit Dezvoltări ale criticilor de neconstituţionalitate, prin care, în esenţă, completează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost ridicată în faţa instanţei judecătoreşti, cu dispoziţiile art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016.

9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti, care solicită Curţii ca, în cazul în care se va considera legal învestită şi cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3), art. 7 alin. (4) şi art. 8 alin. (3) din Legea nr. 77/2016, să se pronunţe cu privire la temeinicia acesteia. În caz contrar, Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti va reitera criticile de neconstituţionalitate ale acestor texte legale, de data aceasta în faţa instanţelor judecătoreşti. În încheierea pledoariei face trimitere la concluziile formulate în şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2017, când au fost dezbătute dosarele Curţii Constituţionale soluţionate prin Decizia nr. 15 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 7 aprilie 2017, şi depune concluzii scrise la dosarul cauzei.

10. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că instanţa constituţională trebuie să se pronunţe cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum aceasta apare în încheierile de sesizare ale instanţelor judecătoreşti. Invocând Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 a Curţii Constituţionale, formulează concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a două şi ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza întâi şi ale art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016, precum şi de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 77/2016, în raport cu criticile formulate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

11. Prin încheierea din 30 iunie 2016 şi prin Sentinţa nr. 7.681 din 14 octombrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 8.682/318/2016 şi nr. 8.683/318/2016, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţii ridicate de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în cauze având ca obiect contestaţii privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată.

12. Prin încheierea din 14 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.861/327/2016, Judecătoria Tulcea - Secţia civilă şi penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o contestaţie privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată

13. Prin încheierea din 13 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.806/221/2016/a1, Judecătoria Deva - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi de Societatea ERB New Europe Funding II B.V. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o contestaţie privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată.

14. Prin încheierile din 13 iulie 2016 şi din 19 octombrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 3.880/221 /2016/a1 şi nr. 3.986/221/2016, Judecătoria Deva - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţii ridicate de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în cauze având ca obiect contestaţii privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată.

15. Prin încheierea din 12 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 12.796/197/2016, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o contestaţie privind neîndeplinirea condicilor de admisibilitate a procedurii dării în plată.

16. Prin încheierea din 24 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.970/193/2016, Judecătoria Botoşani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o contestaţie privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată.

17. Prin încheierile din 26 septembrie 2016 şi din 4 octombrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 8.366/271/2016 şi nr. 7.797/271/2016, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţii ridicate de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în cauze având ca obiect contestaţii privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată.

18. Prin încheierea din 14 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.084/254/2016, Judecătoria Mangalia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o contestaţie privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată.

19. Prin încheierea nr. 14.458 din 29 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.103/212/2016/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - SA din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o contestaţie privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată.

20. Prin încheierea din 12 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.560/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o contestaţie privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată.

21. Prin încheierea din 6 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 16.860/245/2016, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o contestaţie privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată.

22. Prin încheierea din 3 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.873/306/2016, Judecătoria Sibiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o contestaţie privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii darii în plată.

23. Prin încheierea din 20 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.785/252/2016, Judecătoria Lugoj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile În vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o contestaţie privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată.

24. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că art. 8 alin. (5) şi ari. 11 din Legea nr. *77/2016 sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât consacră efectul retroactiv al legii, în totalitatea sa. Astfel, Legea nr. 77/2016 este aplicabilă contractelor de credit încheiate anterior intrării sale în vigoare, precum şi executărilor silite demarate anterior acestui moment, indiferent de stadiul lor. Se face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la deciziile nr. 713 din 4 decembrie 2014 şi nr. 745 din 3 noiembrie 2015, prin care instanţa constituţională a constatat încălcarea principiului neretroactivităţii în cazul unor dispoziţii legale care prevedeau, în mod similar, aplicarea lor şi actelor juridice în curs, încheiate anterior intrării în vigoare a legii noi.

25. Se consideră că dispoziţiile legale criticate instituie, cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, un tratament discriminatoriu al creditorilor faţă de consumatorii care au încheiat contracte de credit garantate cu ipotecă, întrucât acestea pun creditorul într-o poziţie de inferioritate, câtă vreme transferul dreptului de proprietate nu este condiţionat de acordul creditorului pentru dobândirea imobilului. Consumatorului i se recunoaşte dreptul absolut de a se libera de datorie prin simplul transferai imobilului constituit drept garanţie, fără a ţine cont de interesul şi opţiunea creditorului, situaţie de natură să îl plaseze într-o poziţie privilegiată pe debitor, cu nesocotirea dispoziţiilor constituţionale.

26. Autoarele excepţiei mai susţin că, prin dispoziţiile criticate, se aduce o atingere nepermisă dreptului de proprietate privată al creditorului asupra sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut, sume care nu se vor mai restitui în integralitate ca urmare a aplicării Legii nr. 77/2016. Or, creditorii deţin un drept de proprietate asupra întregii sume acordate cu titlu de împrumut, iar dispoziţiile legale prin care se prevede recuperarea creanţei numai în limita valorii imobilului adus în garanţie şi supus transferului forţat de proprietate echivalează cu o expropriere, câtă vreme nu se va recupera toată suma acordată. Această expropriere nu se produce în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, întrucât pierderea dreptului de proprietate asupra creanţei nu este compensată de o prealabilă şi dreaptă despăgubire, iar această pierdere nu Operează pentru o cauză de utilitate publică, stabilită conform legii.

27. Deşi accesul liber la o activitate economică şi libera iniţiativă sunt garantate prin art. 45 din Constituţie, dispoziţiile legale Criticate limitează această garanţie sub două aspecte. Operaţiunile de creditare, care reprezintă unele dintre activităţile principale ale creditorilor, sunt limitate sub aspectul operaţiunilor de recuperare a sumelor acordate, în baza cărora au fost întocmite planurile de profitabilitate, cu atât mai mult cu cât legea afectează contractele şi executările anterioare intrării sale în vigoare. Cel de-al doilea aspect vizează transformarea forţată a creditorului într-un „vehicul imobiliar”, deşi nu a exprimat liber o astfel de iniţiativă economică. Banca nu are ca obiect principal de activitate desfăşurarea activităţilor comerciale privitoare la imobile, iar prin transferul forţat al proprietăţii asupra imobilelor va fi obligată să desfăşoare această activitate neprevizionată.

28. Articolul 53 din Constituţie este încălcat, întrucât niciuna dintre cauzele pentru care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale nu este incidenţă. În plus, nici condiţiile prevăzute la art. 53 alin. (2) teza a două din Constituţie nu sunt îndeplinite, respectiv măsura restrângerii exerciţiului dreptului/libertăţii să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi să nu aducă atingere existenţei dreptului sau libertăţii.

29. În final, se susţine că, întrucât Legea nr. 77/2016 aduce atingere art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1)-(3), art. 45 şi art. 53 din Constituţie, este evidentă încălcarea art. 1 din Constituţie.

30. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă apreciază, în opinia exprimată în Dosarul Curţii nr. 1.341D/2016, că dispoziţiile Legii nr. 77/2016 sunt constituţionale, întrucât nu se încalcă dreptul de proprietate al petentei, aceasta primind, în schimbul creditului neachitat, imobilul debitorului. De asemenea, prin aplicarea Legii nr. 77/2016 şi contractelor încheiate anterior intrării sale în vigoare, nu se încalcă principiul neretroactivităţii legii, având în vedere dispoziţiile art. 6 alin. (6) din Codul civil, potrivit cărora „Dispoziţiile legii noi sunt de asemenea aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din (...) raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor

31. Judecătoria Tulcea - Secţia civilă şi penală apreciază, în opinia exprimată în Dosarul Curţii nr. 1.357D/2016, că art. 3, art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi art. 44 alin. (2) din Constituţie. Astfel, se arată că imixtiunea legislativă în derularea unui contract ce reprezintă legea părţilor, care nu a încălcat şi nu încalcă nici în prezent legile în vigoare în materia contractelor de împrumut cu garanţii imobiliare, este de natură să retroactiveze şi să schimbe raportul negociat al părţilor, înclinând balanţa în mod nepermis în favoarea debitorilor şi luând orice posibilitate de negociere sau ofertă din partea creditorului. Nu este de neglijat faptul că, la momentul la care s-a încheiat contractul de creditare între părţi, creditorul nici nu avea posibilitatea de previziune în schimbarea legislaţiei de o asemenea natură, încât să îşi poată nuanţa criteriile de ofertare. Or, principiul securităţii juridice priveşte claritatea, certitudinea şi previzibilitatea normei juridice. Privarea de proprietate, respectiv constatarea stingerii obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului către creditor, este de natură să constituie o ingerinţă în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin adoptarea Legii nr. 77/2016, legiuitorul a încercat să construiască o lege favorabilă numai unei anumite categorii de debitori şi nu oricărui debitor în relaţia cu banca, astfel că interesul public nu este justificat

32. Judecătoria Deva - Secţia civilă consideră, în opiniile exprimate în dosarele Curţii nr. 1.379D/2016, nr. 1.3S0D/2016 şi nr. 2.427D/2016, că sintagma „prezenta lege se aplica atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare” din cuprinsul art. 11 din Legea nr. 77/2016 intră în contradicţie cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, având în vedere că valabilitatea, efectele, executarea şi încetarea contractului sunt supuse legii în vigoare la data încheierii acestuia.

33. Judecătoria Braşov apreciază, în opinia exprimată în Dosarul Curţii nr. 1.633D/2016, că excepţia invocată este neîntemeiată. Astfel, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea şi accesibilitatea. Aceste condiţii presupun posibilitatea persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist .- să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Prin raportare la aceste dispoziţii, normele a căror constituţionalitate se contestă respectă principiile previzibilităţii şi accesibilităţii, atât consumatorii, cât şi instituţiile de credit putând prevedea, în mod rezonabil, ce condiţii trebuie să îndeplinească şi în ce situaţii este aplicabil acest act normativ, precum şi efectele generate de acesta.

34. Instanţa arată că, deşi normele criticate instituie o ingerinţă în dreptul de proprietate al contestatoarei, aceasta este proporţională cu scopul urmărit, respectiv echilibrarea riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea imobilelor, prin oferirea posibilităţii consumatorilor de a-şi stinge datoriile izvorâte din contractul de credit prin darea în plată a imobilului ipotecat. Scopul dispoziţiilor legale este compatibil cu dispoziţiile art. 53 şi aii. 45 din Constituţie, instituţia de credit dobândind dreptul de proprietate asupra imobilului în contul creditului acordat, chiar dacă, la momentul încheierii contractului, nu exista o astfel de posibilitate.

35. În fine, instanţa consideră că nu este încălcat nici principiul neretroactivităţii, întrucât Legea nr. 77/2016 nu intervine asupra efectelor trecute ale situaţiilor juridice născute înainte de intrarea acesteia în vigoare, ci reglementează doar efectele viitoare ale unor astfel de situaţii. Or, un act normativ nu este retroactiv atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici când suprimă producerea, în viitor, a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să reglementeze pentru perioada ulterioară intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare, cum, de altfel, a decis şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.

36. Judecătoria Botoşani consideră, în opinia exprimată în Dosarul Curţii nr. 1.913D/2016, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, instanţa apreciază că Legea nr. 77/2016 nu reglementează cazuri de nulitate a contractelor încheiate între bănci şi consumatori care să se aprecieze în raport cu momentul încheierii actului juridic şi, implicit, cu caracter retroactiv, astfel că jurisprudenţa Curţii Constituţionale invocată de autoare, cu referire la reglementarea unor cazuri de nulitate cu aplicabilitate retroactivă şi pentru contractele încheiate anterior intrării în vigoare a legii ce le instituiau, este irelevantă pentru speţa de faţă. Legea nr. 77/2016 dezvoltă un cadru instituţional al executării garanţiilor imobiliare convenite prin chiar contractele încheiate între instituţiile de credit şi consumatori, în ipoteza ivirii unei situaţii financiare precare a consumatorului şi a altor motive pentru care legea impune purtarea unui dialog în vederea ajungerii la un acord, conform art. 3 din lege.

37. În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, instanţa subliniază că această critică este neîntemeiată prin prisma legislaţiei naţionale şi europene de protecţie a consumatorilor, care prevede un nivel ridicat de protecţie a acestora, tocmai pe considerentul că, la încheierea contractelor de adeziune, nu acţionează de pe aceeaşi poziţie cu profesionistul. În susţinerea acestei opinii invocă dispoziţiile art. 12, art. 114 şi art. 169 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, precum şi art. 38 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Din aceleaşi raţiuni, conchide instanţa, dispoziţiile Legii nr. 77/2016 nu aduc atingere nici art. 44 alin. (1)-(3), art. 45 şi art. 53 din Constituţie.

38. Judecătoria Oradea - Secţia civilă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat punctul de vedere în Dosarul Curţii nr. 2.014D/2016.

39. Judecătoria Oradea - Secţia civilă arată, în opinia exprimată în Dosarul Curţii nr. 2.079D/2016, că art. 3 din Legea nr. 77/2016 nu cuprinde dispoziţii neconstituţionale, părţile fiind libere să încheie sau nu convenţii de creditare, în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 8 alin (5), art. 10 şi art. 11 din lege sunt constituţionale, în măsura în care, în considerarea prevederilor art. 44 alin. (1) teza a doua, art. 53 din Constituţie, art. 1.271 din Codul civil, art. 970 alin. (2) din Codul civil din 1864, se urmăreşte restabilirea echilibrului contractual. Efectul pe care îl urmăreşte reclamanta prin eventuala admitere a excepţiei de neconstituţionalitate este neaplicarea dispoziţiilor criticate şi admiterea contestaţiei, în sensul constatării neîndeplinirii condiţiilor pentru darea în plată a imobilului ipotecat, în sensul stingerii datoriilor izvorâte din contractele de credit.

40. Judecătoria Mangalia apreciază, în opinia exprimată în Dosarul Curţii nr. 2.111D/2016, că, întrucât în cauză excepţia nu a fost ridicată din oficiu, ci de către una dintre părţi, instanţa se va limita la a-şi exprima succint opinia, în sensul că prevederile legale vizate de excepţie contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.

41. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă consideră, în opinia exprimată în Dosarul Curţii nr. 2.195D/2016, că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi, implicit, cele ale art. 8 alin. (5) din acelaşi act normativ contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât, modificând contractele de credit aflate în derulare, în sensul că acestea pot fi stinse printr-o cauză nouă, necunoscută la data încheierii lor şi care operează împotriva voinţei celeilalte părţi, prin mecanismul dării în plată silite a imobilului ipotecat şi stingerea în întregime a tuturor debitelor, Legea nr. 77/2016 dobândeşte un caracter retroactiv.

42. Instanţa apreciază că nu se încalcă dreptul de proprietate, întrucât, deşi garantat de Constituţie, acesta nu este unul absolut, ci, dimpotrivă, poate suporta limite, în condiţiile art. 44 alin. (1) teza finală din Constituţia României. Se mai arată totodată că dispoziţiile invocate din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât principiul egalităţii presupune un tratament juridic egal pentru situaţii egale, însă, în mod evident, consumatorul şi creditorul se află în situaţii diferite.

43. Referitor la nesocotirea prevederilor art. 45 şi art. 53 din Constituţie, instanţa consideră că Legea nr. 77/2016 nu le încalcă, întrucât nu aduce atingere nici libertăţii economice, nici restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.

44. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază, în opinia exprimată în Dosarul Curţii nr. 2.243D/2016, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Procedura dării în plată nu este susceptibilă de a crea un efect discriminatoriu pentru creditorul ipotecar în raport cu alte categorii de creditori, întrucât aceştia nu se află în situaţii egale. Instituţia bancară a acordat, în principiu, un credit, în condiţiile în care valoarea imobilului a fost stabilită chiar de către evaluatori agreaţi de creditor, iar darea în plată reprezintă o soluţie echitabilă atât pentru debitor, cât şi pentru creditor care, la momentul acordării creditului, a apreciat că imobilul adus garanţie acoperă valoarea acordată. Astfel, prin aplicarea legii, creditorul primeşte drept prestaţie echivalentă bunul imobil ipotecat în favoarea sa, fără ca prin aceasta să fie încălcat art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1)-(3) sau art. 45 din Constituţie. Protecţia consumatorilor persoane fizice şi a dreptului la locuinţă familială a debitorului reprezintă scopuri legitime care justifică ingerinţa legiuitorului, normele legale sunt previzibile, iar măsura este proporţională. Limitele aduse dreptului de proprietate privată şi libertăţii economice au, aşadar, un caracter rezonabil, măsurile sunt adecvate pentru îndeplinirea scopului urmărit şi există un just echilibru între interesele economice ale creditorului şi cele ale debitorului, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 53 din Constituţie. Se reţine astfel că prin legea specială - art. 3 şi art. 10 - s-au instituit condiţii derogatorii de la dreptul comun, care nu generează o sarcină excesivă asupra creditorului, de natură de a-i afecta dreptul de proprietate sau de a aduce atingere principiilor libertăţii contractuale, din moment ce acesta primeşte în proprietate un imobil care, la momentul încheierii contractului, a fost evaluat ca acoperind creditul acordat.

45. De asemenea, instanţa arată că art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 nu încalcă principiul neretroactivităţii legii, ci reprezintă o aplicare a principiului aplicării imediate a legii civile noi. Astfel, legea nouă se aplică, de la data intrării sale în vigoare (fără a putea fi considerată retroactivă), nu numai situaţiilor juridice care se vor naşte, modifica sau stinge după această dată, ci şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice trecute (facta futura). Pe planul dreptului intertemporal, ori de câte ori o lege ulterioară modifică efectele viitoare ale unor specii de contracte sau le exclude, pentru satisfacerea unui interes de ordine publică, trebuie să se considere că dispoziţia modificatoare sau prohibitivă a legii ulterioare se aplică şi la efectele nerealizate ale contractului încheiat anterior, pentru motivul că ordinea publică, astfel cum legiuitorul o stabileşte, trebuie să aibă, prin esenţa ei, un caracter de unitate şi de uniformă obligativitate pentru toţi, neputând prevala legea privată a contractului asupra dispoziţiilor legale de interes public [Decizia nr. 13/2006 privind examinarea recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitor la aplicarea dispoziţiilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, în cazul contractelor de credit bancar încheiate înainte de data intrării în vigoare a acestei legi]. Având în vedere cele reţinute anterior, rezultă că dispoziţiile art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 vizează efectele viitoare (nerealizate în momentul intrării în vigoare a legii) ale situaţiilor juridice trecute, respectiv executări silite şi contracte de credit aflate în derulare, fără ca prin aceasta să fie nerespectat principiul neretroactivităţii legii,

46. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă consideră, în opinia exprimata în Dosarul Curţii nr. 2.278D/2016, că excepţia este neîntemeiată, întrucât Legea nr. 77/2016 are caracter social, urmărind echilibrarea riscurilor izvorâte din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, avându-se în vedere şi interesul creditorilor cărora li se transmite dreptul de proprietate asupra imobilelor ipotecate.

47. Judecătoria Sibiu - Secţia civilă apreciază, în opinia exprimată în Dosarul Curţii nr. 2.329D/2016, că, în ceea ce priveşte contractele aflate în derulare, se ridică problema de constituţionalitate a art. 11 din Legea nr. 77/2016 în raport cu art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. În materie contractuală, valabilitatea contractului, efectele, executarea şi încetarea acestuia sunt supuse legii în vigoare la data la care a fost încheiat, având în vedere şi art. 6 alin. (2) şi (6) din noul Cod civil. Or, având în vedere conţinutul art. 15 alin. (2) din Constituţie şi raportat la considerentele arătate, critica de neconstituţionalitate sub acest aspect a art. 11 din Legea nr. 77/2016 este întemeiată.

48. În ceea ce priveşte celelalte motive invocate de autoare, sub aspectul excepţiei de neconstituţionalitate a art. 3, art. 8 alin. (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016, în opinia instanţei, acestea nu sunt întemeiate, legea în discuţie fiind în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale considerate a fi încălcate.

49. Judecătoria Lugoj arată, în opinia exprimată în Dosarul Curţii nr. 2.419D/2016, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată în măsura în care se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, deoarece este contrară principiului neretroactivităţii legii civile. Astfel, în opinia instanţei, chiar dacă legea are drept scop stabilirea unui mijloc de stingere a obligaţiilor rezultate din contractele de credit în vederea salvgardării intereselor private ale consumatorilor aflaţi în situaţii defavorabile, totuşi nu trebuie omisă din vedere împrejurarea că instituirea unui regim de stingere a obligaţiilor, inexistent la epoca încheierii contractului de credit, reprezintă o atingere însemnată adusă previzibilităţii efectelor juridice ale contractelor în curs de derulare.

50. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă apreciază, în opinia exprimată în Dosarul Curţii nr. 2.455D/2016, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât nu se încalcă principiile separaţiei puterilor în stat, neretroactivităţii, securităţii raporturilor juridice, şi nici art. 44 şi art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. (a) din Constituţie. Sunt invocate Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.321/2011, precum şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene potrivit căreia o lege internă de protecţie a consumatorilor poate fi aplicată şi unor contracte în derulare.

Codul civil statuează, în art. 6 alin. (6), că, dacă o situaţie juridică anterioară intrării în vigoare a unei legi noi este generată de regimul juridic al proprietăţii sau al bunurilor, atunci efectele viitoare ale acestei situaţii juridice anterioare sunt reglementate de legea nouă. În plus, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 se aplică şi contractelor în derulare, dacă este vorba despre dreptul la refinanţare sau la rambursarea anticipată a creditului (precum şi la informaţie, costuri maximale etc.).

51. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

52. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

53. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

54. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Textele de lege criticate au următorul conţinut:

- Art. 3: „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare. prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.”;

- Art. 8 alin. (5): „Dreptul de a cere instanţei sa constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.”;

- Art. 10: „(1) La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentara.

(2) De dispoziţiile prezentului articol beneficiază şi codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligaţia debitorului principal.”;

- Art. 11: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată.”

55. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate, art. 45 privind libertatea economică şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

56. Cu plivire la completarea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate de către autoarea Societatea Bancpost - SA din Bucureşti, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate se soluţionează în cadrul procesual stabilit în faţa instanţei judecătoreşti care a sesizat-o. Prin urmare, Curtea Constituţională constată că extinderea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate direct în faţa instanţei de control constituţional nu poate fi reţinută.

57. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează să analizeze îndeplinirea condiţiilor referitoare la admisibilitatea acesteia prevăzute de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor[...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei precum şi de dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.”

58. Astfel, Curtea reţine, ca element comun situaţiei de fapt din cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat Curtea în prezentele dosare, că toate contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod Civil, respectiv 1 octombrie 2011. Curtea reţine, în plus, că autoarele excepţiei au invocat neconstituţionalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv aceea care vizează aplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare] şi cea care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiţii, instanţa de contencios constituţional va respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016.

59. Faptul că toate contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat Curtea în prezentele dosare au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil, este relevant şi în examinarea admisibilităţii excepţiei având ca obiect neconstituţionalitatea tezei a două a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Curtea reţine că, potrivit primei teze a acestuia, dispoziţiile Legii nr. 77/2016 se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a două teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.

60. În continuare, Curtea constată că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, a reţinut că dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească are posibilitatea şi obligaţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte. Curtea a mai reţinut că, în cazul în care instanţa judecătorească nu ar avea posibilitatea să verifice îndeplinirea condiţiilor impreviziunii, aceste prevederi legale ar încălca dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.

61. Curtea subliniază că, în prezentele dosare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate este constituit, inter alia, de dispoziţiile art. 3, art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 şi că acestea sunt criticate de autoarele excepţiei de neconstituţionalitate din perspectiva dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1)-(3), art. 45 şi art. 53 din Constituţie. Având în vedere însă dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, faptul că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească, în condiţiile manifestării opoziţiei creditorului, poate şi trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare, precum şi faptul că decizia precitată a fost pronunţată ulterior datei la care a fost sesizată Curtea Constituţională în dosarele conexate în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la prevederile art. 3 teza a două şi ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 va fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

62. În continuare, Curtea observă că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, a reţinut că dispoziţiile criticate din Legea nr. 77/2016 nu încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 73 alin. (3) lit. m) privind adoptarea legilor organice, ale art. 135 privind economia şi ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private, iar cu privire la dispoziţiile art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană a constatat că nu au incidenţă în cauză [paragraful 130], Curtea reţine că autoarele excepţiei de neconstituţionalitate repun în discuţie conformitatea dispoziţiilor criticate din Legea nr. 77/2016 cu o parte dintre aceste texte constituţionale Astfel, se apreciază că sunt încălcate prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 45 şi art. 53 din Constituţie. În urma examinării criticilor formulate de autoarele excepţiei din perspectiva acestor dispoziţii constituţionale, Curtea constată că atât considerentele, cât şi soluţia reţinute în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 surit aplicabile mutatis mutandis în prezenta cauză.

63. Astfel, în ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut, prin decizia antereferită, c㠄Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 şi art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează.”[paragraful 115],

64. În ceea ce priveşte critica autoarelor excepţiei, potrivit căreia dispoziţiile legale criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie referitor la egalitatea în faţa legii, întrucât instituie un tratament discriminatoriu al creditorilor faţă de consumatorii care au încheiat contracte de credit garantate cu ipotecă, Curtea reiterează jurisprudenţa sa constantă referitoare la conceptul de egalitate în faţa legii, care nu presupune că stabilirea unui tratament juridic diferenţiat unor situaţii distincte este discriminatorie. Dimpotrivă, în acest fel, se asigură deplina respectare a acestui principiu constituţional fundamental. Astfel, în Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, Curtea a precizat c㠄Egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat”. Cu referire la criticile autoarelor excepţiei, Curtea reţine că deosebirile obiective dintre categoria profesioniştilor şi cea a consumatorilor sunt suficient de relevante şi semnificative încât să justifice opţiunea legiuitorului de a le aplica un regim juridic distinct.

65. Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 formulate din perspectiva art. 45 din Constituţie, Curtea reţine, în plus faţă de ceea ce reiese din motivarea Curţii din Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că însuşi textul art. 45 din Constituţie dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate în condiţiile legii. Or, dispoziţiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condiţiile legii - legiuitorul constituant însuşi acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condiţiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum şi pe cele ale liberei iniţiative. De altfel, Curtea Constituţională a stabilit, în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, c㠄principiul libertăţii economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor.”[paragraful 16]

66. În fine, referitor la prevederile art. 11 teza întâi prin raportare la celelalte dispoziţii ale Legii nr. 77/2016 criticate în prezenta cauză, respectiv dispoziţiile art. 10, Curtea constată, în primul rând, că toate considerentele, anterior reţinute la paragrafele 62-65, sunt aplicabile mutatis mutandis. În plus, Curtea reiterează cele reţinute în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 128, cu privire la criticile aduse din perspectiva art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată. Astfel, în accepţiunea art. 44 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate şi atributele acestuia şi se instituie m vederea apărării intereselor sociale şi economice generale sau pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altor persoane, esenţial fiind ca, prin aceasta, să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate. De asemenea, Curtea a statuat că, în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Aşadar, textul art. 44 din Constituţie cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziţie specială în temeiul căreia legiuitorul are competenţa de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiţii, Curtea reţine că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăşi suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condiţiile exercitării sale cu bună-credinţă. Dreptul de proprietate al instituţiilor de credit nu cunoaşte nicio limitare în condiţiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate.

67. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 8.682/318/2016 şi nr. 8.683/318/2016 ale Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.861/327/2016 al Judecătoriei Tulcea - Secţia civilă şi penală, în dosarele nr. 3,880/221/2Q16/a1 şi nr. 3.986/221/2016 ale Judecătoriei Deva - Secţia civilă, în Dosarul nr. 12.796/197/2016 al Judecătoriei Braşov, în Dosarul nr. 7.970/193/2016 al Judecătoriei Botoşani, în dosarele nr. 8.366/271/2016 şi nr. 7.797/271/2016 ale Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.084/254/2016 al Judecătoriei Mangalia, în Dosarul nr. 14.103/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, în Dosarul nr. 14.560/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 16.860/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 5.873/306/2016 al Judecătoriei Sibiu - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 1.785/252/2016 al Judecătoriei Lugoj, precum şi de către Societatea Bancpost - S A din Bucureşti şt Societatea ERB New Europe Funding II B.V. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.806/221/2016/a1 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă,

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a două şi ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe.

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe, şi constată că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă, Judecătoriei Tulcea - Secţia civilă şi penală, Judecătoriei Deva - Secţia civilă, Judecătoriei Braşov, Judecătoriei Botoşani, Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, judecătoriei Mangalia, Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, Judecătoriei Sibiu - Secţia civilă şi Judecătoriei Lugoj şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 ianuarie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva

 

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului finanţelor publice locale

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 28 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Tezele prealabile ale proiectului Codului finanţele publice locale, prevăzute în anexa care tace parte integrantă din prezenta hotărâre

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 27 aprilie 2017.

Nr. 285.

 

ANEXĂ

 

TEZELE PREALABILE

ale proiectului Codului finanţelor publice locale

 

I. Informaţii generale relevante cu privire la necesitatea elaborării Codului finanţelor publice locale

Doctrina şi practica juridică din România au fost preocupate în mod constant de sistematizarea şi simplificarea legislaţiei financiar-fiscale, în contextul unei inflaţii normative caracterizate de abundenţa textelor normative şi instabilitatea regulilor. Demersurile de codificare urmăresc asigurarea unei mai mari securităţi juridice şi a unei mai bune accesibilităţi a dreptului, în acord cu exigenţele constituţionale legate de garantarea drepturilor substanţiale.

Dreptul administrativ modern este un domeniu evolutiv, iar influenţele exercitate de dreptul european asupra sistemelor de drept naţionale, precum şi procesul invers de influenţare sunt în prezent o evidenţă. La nivel european există deja iniţiative de codificare a regulilor juridice, spre exemplu, iniţiativa Comisiei Europene „Actualizarea şi simplificarea acquis-ului comunitar “, prin urmare este normal ca acest demers să fie promovat şi în plan intern, în cadrul sistemelor juridice naţionale.

Prin cod se înţelege un corp coerent de texte înglobând, conform unui plan sistematic, ansamblul regulilor referitoare la o materie. Imperativul coerenţei legislaţiei presupune ca un domeniu de activitate să fie reglementat în ansamblul său de un singur act normativ. De asemenea, claritatea legislaţiei, un alt aspect indispensabil unei administraţii moderne, nu poate fi asigurată doar prin calitatea redacţională a actelor normative, ci presupune şi accesibilitatea acestor acte, în pofida modificărilor ce le sunt aduse. Pe de altă parte, principiul legalităţii - un adevărat postulat constituţional - presupune la rândul său reguli sistematizate, clare şi coerente care să guverneze activitatea autorităţilor administraţiei publice locale, în aşa fel încât sistemul normativ să fie înţeles de toţi şi, prin urmare, în mod facil controlabil. Destinatarii legii trebuie să poată cunoaşte fără ambiguitate drepturile şi obligaţiile care le sunt conferite, respectiv impuse prin lege, iar legea trebuie să fie previzibilă.

Nu poate fi negată dificultatea acestui demers legislativ datorată anvergurii sale covârşitoare. În acest context, limitele practice ale procesului de codificare sunt date de faptul că nu pot fi codificate absolut toate dispoziţiile legale sau reglementare dintr-un anumit domeniu de activitate. Excepţiile se justifică prin aceea că specificitatea unor reguli nu fundamentează soluţia codificării lor. Cu toate acestea, codificarea este un aspect indispensabil al îmbunătăţirii cunoaşterii directe a materiilor şi textelor administrative, fiind, aşadar, o „necesitate tehnic㔠pentru utilizatorii dreptului administrativ.

Din perspectiva reformei administrative, codificarea are o importanţă deosebită. Aceasta furnizează autorilor proiectelor de reformă o bază clară şi ordonată de texte aflate în vigoare - „dreptul constant”, pregătind astfel reforma şi simplificarea ulterioară a actelor normative. Mai mult, codificarea poate fi folosită ca o oportunitate de îmbunătăţire a reglementărilor dintr-un domeniu.

Trebuie arătat faptul că adoptarea Codului finanţelor publice locale va facilita folosirea unei terminologii unitare pentru aceleaşi realităţi juridice, instituţii, principii şi concepte juridice, reducându-se astfel riscul interpretării lor diferenţiate.

Nu trebuie omis faptul că adoptarea unor coduri stabile în timp, cu toate piedicile inerente acestei perioade de aşezare a instituţiilor statale, ar spori încrederea cetăţenilor în continuitatea şi durabilitatea reglementărilor legale.

În plus, elaborarea Codului finanţelor publice locale a fost solicitată în cadrul întâlnirilor periodice cu reprezentanţii structurilor asociative ale autorităţile administraţiei publice locale: Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România.

Nesoluţionarea acestor probleme identificate îngreunează continuarea reformei în administraţia publică locală, după cum urmează:

a) diminuarea autonomiei administrative şi financiare a autorităţilor publice locale;

b) slăbirea capacităţii administrative a acestora.

Problemele identificate şi menţionate anterior nu au un caracter izolat, cu ele confruntându-se toate autorităţile administraţiei publice locale din România, astfel încât desfăşurarea activităţii acestora în condiţii de eficienţă este grav afectată.

De asemenea, momentul promovării Codului finanţelor publice locale este corelat cu măsurile cuprinse în Programul de guvernare 2017-2020, care conţine, la capitolul „Administraţie publică. Politici regionale” o măsură referitoare la modificări legislative pentru administraţia publică locală, inclusiv reanalizarea surselor de finanţare ale bugetelor locale (Programul de guvernare 2017-2020 prevede creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit alocate bugetelor locale, de la 71,5%, în prezent, la 100% din 2018) şi revizuirea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat.

Programul de guvernare 2017-2020 prevede ca una dintre măsurile de asigurare a capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale să fie reaşezarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale din anul 2018, astfel încât fiecare unitate administrativ-teritorială să beneficieze de un buget minim de 750 lei/capita, buget care ar asigura funcţionarea fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.

Pe măsură ce vor fi elaborate standarde de cost pentru serviciile descentralizate sistemul de echilibrare se va modela prin alocarea pe bază de standarde de cost/beneficiar.

II. Rezultatele cercetărilor, studiilor şi documentărilor ştiinţifice efectuate

În prezent, legislaţia din România abundă în reglementări cu privire la aspecte ce vizează domeniul financiar-fiscal. Această multitudine de reglementări prevede o serie de proceduri speciale şi derogări de la dreptul comun în materie, conţinând deseori şi contradicţii între prevederi, fapt ce duce la o aplicare greoaie şi neunitară a lor de către contribuabili - atât autorităţi publicaşi instanţe judecătoreşti, cât şi cetăţeni.

Din practica existentă, din cercetările realizate, precum şi din doctrina dedicată materiei în ultimii ani rezultă cu pregnanţă următoarele probleme:

a) lipsa coerenţei legislative în domeniu, determinată de multitudinea actelor normative existente;

b) lipsa clarităţii actelor normative în domeniu şi limitarea accesibilităţii, determinată de modificările succesive ale legislaţiei specifice;

c) lipsa sistematizării regulilor, care să guverneze activitatea în domeniul financiar-fiscal, în aşa fel încât sistemul normativ să fie înţeles de toţi şi, prin urmare, să fie în mod facil controlabil;

d) lipsa unei terminologii unitare.

III. Descrierea succintă a soluţiilor şi a variantelor propuse de Codul finanţelor publice locale

Prin Codul finanţelor publice locale se sistematizează şi concentrează într-o structură unitară reglementările din domeniul finanţelor publice locale, subordonate principiilor descentralizării financiare şi autonomiei locale, respectiv:

Codul finanţelor publice locale constituie reglementarea specială pentru:

a) finanţele publice locale;

b) criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale;

c) administrarea impozitelor şi taxelor locale;

d) procedura fiscală locală.

Prevederile Codului finanţelor publice locale se completează cu cele ale prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevalând asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile acestuia.

Dacă vreo prevedere a Codului finanţelor publice locale contravine unei prevederi a vreunui tratat la care România este parte, prevalează prevederile acelui tratat.

Codul finanţelor publice are în vedere:

1. stabilirea principiilor, a cadrului general şi a procedurilor privind formarea, administrarea şi utilizarea resurselor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale serviciilor/instituţiilor publice de interes local, precum şi a responsabilităţilor autorităţilor administraţiei publice locale şi cele ale instituţiilor publice Implicate în domeniul finanţelor publice locale;

2. elaborarea, aprobarea, executarea şi raportarea bugetelor locale ale comunelor, ale oraşelor, ale municipiilor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi ale judeţelor, precum şi a celorlalte bugete subsecvente acestora;

3. clarificarea terminologiei utilizate şi realizarea unui dicţionar de termeni;

4. administrarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi oricare alte venituri proprii ale bugetelor locale şi/sau ale celorlalte bugete subsecvente ale acestora;

5. facilităţile fiscale obligatorii, precum şi cele care sunt în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat, în cazul operatorilor economici;

6. drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea creanţelor bugetelor locale;

7. actul administrativ-fiscal, comunicarea acestuia, îndreptarea erorilor materiale, soluţionarea contestaţiilor;

8. titlul de creanţă, termenele de plată ale obligaţiilor fiscale locale, accesoriile pentru neplată la termenele legale;

9. urmărirea şi executarea silită a creanţelor bugetare şi fiscale locale;

10. adnotarea sarcinilor ce grevează asupra bunurilor mobile/imobile care sunt supuse valorificării prin procedurile de executare silită;

11. darea în plată şi facilităţile fiscale ce pot fi acordate contribuabililor;

12. procedurile de colaborare cu celelalte instituţii şi cu notarii publici pentru a eficientiza activitatea de colectare a veniturilor publice şi pentru a simplifica relaţia cetăţeanului cu organele fiscale locale, precum şi pentru soluţionarea problemelor sesizate de notarii publici în activitatea acestora;

13. preluarea prevederilor privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale în cod şi corijarea anumitor inadvertenţe constatate în practica aplicării în perioada 2013-2017;

14. sancţiunile.

Prin Codul finanţelor publice locale se stabilesc:

A principiile fiscalităţii locale, respectiv:

1. niciun impozit sau nicio taxă locală nu poate fi instituită de către consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene decât în limitele şi în condiţiile Codului finanţelor publice locale;

2. dobândirea dreptului de proprietate, prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, atrage toate obligaţiile prevăzute de lege stabilite în sarcina titularilor dreptului de proprietate;

3. imparţialitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de contribuabili, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale contribuabililor români şi străini;

4. echitatea fiscală la nivelul contribuabililor, respectiv tratament fiscal egal pentru contribuabili cu situaţii fiscale similare;

5. certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la aplicări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare contribuabil, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

6. eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului finanţelor publice locale, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru contribuabili, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către aceştia a unor decizii investiţionale majore;

7. simplificarea procedurilor administrative, cu impact pozitiv atât asupra contribuabililor, cât şi asupra activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice locale;

8. fundamentarea relaţiilor dintre instituţiile publice şi contribuabili pe buna-credinţă, în sensul că fiecare parte trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile şi să îşi exercite drepturile potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege;

9. stabilitatea sistemului fiscal local pentru asigurarea predictibilităţii obligaţiilor fiscale stabilite în sarcina contribuabililor;

10. realizarea unui ansamblu de măsuri, instrumente şi prevederi legale care să determine, pe de o parte, organele fiscale locale să întreprindă toate diligentele pentru asigurarea unei bune colectări a taxelor şi impozitelor locale, iar, pe de altă parte, să determine contribuabilii să se conformeze la îndeplinirea obligaţiilor legale privind declararea şi plata obligaţiilor fiscale locale la termen;

B. principiile şi regulile bugetare locale, respectiv:

1. principiul autonomiei locale financiare - unităţile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autorităţile administraţiei publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuţiilor lor, pe baza şi în limitele prevăzute de lege; alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul lor de competenţă;

2. principiul proporţionalităţii - resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale stabilite prin lege;

3. principiul consultării - autorităţile administraţiei publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele locale;

4. principiul universalităţii - veniturile şi cheltuielile se includ în bugetul local în totalitate, în sume brute; veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte:

5. principiul unităţii monetare - toate operaţiunile bugetare se exprimă în lei;

6. principiul anualităţii - veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar, respectiv anului calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie a aceluiaşi an; toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget local aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv;

7. principiul specializării bugetare - veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora; sumele defalcate cu destinaţie specială se utilizează de către autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu prevederile legale;

8. principiul echilibrului-cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv; nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare;

9. principiul transparenţei şi publicităţii - procesul bugetar este deschis şi transparent, realizându-se după cum urmează: prin publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei publice şi afişarea la sediul acesteia a proiectului bugetului local

şi a contului anual de execuţie a acestuia, prin dezbaterea publică a proiectului bugetului local, cu prilejul aprobării acestuia, precum şi prin prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă publică;

10. principiul unităţii - veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale;

11. principiul solidarităţii - prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a persoanelor fizice aflate în situaţie de extremă dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local; din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene, după caz, pot aproba acordarea de ajutoare către unităţile administrativ-teritoriale şi către persoane fizice aflate în situaţii de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor acestor unităţi administrativ-teritoriale sau din proprie iniţiativă;

12. principiul predictibilităţii - asigurarea resurselor financiare pentru unităţile administrativ-teritoriale, care trebuie să fie constante, continue şi corelate cu necesităţile reale ale autorităţilor administraţiei publice locale;

13. principiul maximizării şi stimulării colectării veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale - ansamblul de măsuri şi instrumente care să determine autorităţile administraţiei publice locale să întreprindă toate diligentele pentru asigurarea unei bune colectări a taxelor şi impozitelor locale;

Prin elaborarea Codului finanţelor publice locale se vor respecta prevederile din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985;

C. condiţiile care trebuie avute în vedere la stabilirea taxelor locale instituite de autorităţile administraţiei publice locale pentru organizarea şi funcţionarea unor instituţii/servicii publice de interes local, cu sau fără personalitate juridică, respectiv:

1. taxele locale sunt instituite în vederea prestării unor servicii şi acestea se încasează, în limitele şi în condiţiile legii, de la instituţiile sau autorităţile publice, respectiv de la persoanele fizice şi/sau operatori economici care beneficiază de serviciile oferite de instituţia/serviciul public de interes local, dar numai în baza regulamentului de organizare şi funcţionare al acesteia/acestuia sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii. La nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, în aparatul de specialitate sau sub autoritatea consiliilor locale, sunt organizate ca servicii publice locale organe fiscale locale, cu sau fără personalitate juridică. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa servicii publice locale care să presteze servicii pentru cetăţeni sau persoane juridice pentru care trebuie să plătească taxa stabilită de consiliul local;

2. nu se pot stabili taxe locale în legătură cu atribuţiile exercitate de primar în calitate de reprezentant al statului.

IV. Prezentarea succintă a conţinutului proiectului Codului finanţelor publice locale

Prin implementarea Codului finanţelor publice locale se realizează:

1. sistematizarea şi concentrarea normelor juridice specifice acestui domeniu, subordonate unor principii comune, cu precizarea acestora;

2. corelarea legislaţiei în vigoare, astfel că se vor abroga expres dispoziţiile legale căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate în domeniul finanţelor publice locale;

3.  o structură unitară şi armonizată care să înlesnească cunoaşterea acestor prevederi de către contribuabili, pe de o parte şi, implicit, de către autorităţile administraţiei publice locale din România, învestite cu organizarea executării şi executării în concret a acestor prevederi, în mod unitar, pe de altă parte;

4. premisele ca autorităţile administraţiei publice locale să poată elabora şi aproba strategii privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, pe termen mediu şi lung, în concordanţă cu proiecţiile bugetare locale multianuale;

5. gruparea articolelor în 4 cărţi, pentru a asigura o tranziţie mai uşoară şi firească de la cele 4 acte normative înglobate la un singur act normativ, iar în interiorul acestora pe titluri şi capitole.

V. Descrierea, în funcţie de specificul prevederilor incluse, a capitolelor, a secţiunilor propuse şi a aspectelor care urmează a fi reglementate:

Prin adoptarea Codului finanţelor publice locale vor fi incluse prevederile din următoarele acte normative:

1. Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 2 iulie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

3. prevederile titlului IX din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare;

4. prevederile referitoare la procedurile ce trebuie îndeplinite de către autorităţile administraţiei publice locale, prin organele fiscale locale din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare;

5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 24 mai 2013, aprobată, cu modificări şi completări prin Legea nr. 35/2016;

6. prevederile titlului IX din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 13 ianuarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare.

VI. Descrierea activităţilor planificate pentru desfăşurarea discuţiilor publice

În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, proiectul actului normativ va fi afişat pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în vederea acordării posibilităţii cetăţenilor şi reprezentanţilor societăţii civile de a formula propuneri şi observaţii.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 875/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul endoscopic al pacienţilor critici cu hemoragie digestivă superioară şi protezare endoscopică digestivă

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 2.451/2017 al Serviciului medicină de urgenţă,

având în vedere prevederile art. 100 alin. (5) şi (6) şi art. 368 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Adresa Spitalului Universitar de Urgenţă Elias nr. 15.948 din 17.11.2016, înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 72.646 din 23.11.2016, şi Avizul Colectivului de lucru al AP-ENDO nr. 8.547 din 10.02.2017,

în temeiul prevederilor art. 7 alin (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 875/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul endoscopic al pacienţilor critici cu hemoragie digestivă superioară şi protezare endoscopică digestivă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 24 iulie 2015, se completează după cum urmează:

- La articolul 24 litera b), după punctul 11 se introduce un nou punct, punctul 12, cu următorul cuprins:

„12. Spitalul Universitar de Urgenţă Elias”.

Art. II. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unităţile sanitare care derulează acţiunile prioritare pentru tratamentul endoscopic al pacienţilor critici cu hemoragie digestivă superioară şi protezare endoscopică digestivă din secţiile de gastroenterologie vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Bucureşti, 2 mai 2017.

Nr. 491.

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 631/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare de înregistrare/ anulare a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată

 

În temeiul art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere dispoziţiile art. 316, 317 şi 322 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 342 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 631/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare de înregistrare/anulare a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din data de 19 februarie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) «Declaraţie de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraţie de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii, precum şi pentru agricultorii care efectuează livrări intracomunitare de bunuri (091)», cod 14.13.01.10.11/a, prevăzute în anexa nr. 1.”

2. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.

3. Anexa nr. 4 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2 la prezentul ordin.

4. La anexa nr. 6, denumirea secţiunii I se modifică şi va avea următorul cuprins:

„I. Declaraţie de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraţie de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii, precum şi pentru agricultorii care efectuează livrări intracomunitare de bunuri (091)”.

5. La anexa nr. 6 secţiunea I, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. Denumire: «Declaraţie de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraţie de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii, precum şi pentru agricultorii care efectuează livrări intracomunitare de bunuri (091)».”

6. La anexa nr. 6 secţiunea I, punctul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„7. Se utilizează la atribuirea codului de înregistrare în scopuri de TVA şi la eliberarea certificatului de înregistrare în scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare sau pentru servicii a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau servicii sau pentru agricultorii care efectuează livrări intracomunitare de bunuri, precum şi la actualizarea unor informaţii despre aceste persoane.”

Art. II. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,

Art. IV. - Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, precum şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi unităţile fiscale subordonate acestora vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Bogdan-Nicolae Stan

 

Bucureşti, 27 aprilie 2017.

Nr. 1.381.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 631/2016)

 

ANAF

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

DECLARAŢIE DE ÎNREGISTRARE ÎN SCOPURI DE TVA/ DECLARAŢIE DE MENŢIUNI A ALTOR PERSOANE CARE EFECTUEAZĂ ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE SAU PENTRU SERVICII, PRECUM ŞI PENTRU AGRICULTORII CARE EFECTUEAZĂ LIVRĂRI INTRACOMUNITARE DE BUNURI

091

Număr de înregistrare ca operator de date cu caracter personal 759

A

FELUL DECLARAŢIEI

 

1. Declaraţie de înregistrare



2. Declaraţie de menţiuni



a) Persoană impozabilă care nu este înregistrată şi nu are obligaţia să se înregistreze conform art.316 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare( Codul fiscal)



b) Persoană juridică neimpozabilă



c) Agricultor care efectuează livrări intracomunitare de bunuri



B

DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI

 

1. Cod de înregistrare în scopuri de TVA ......................................................................................

2. Denumire/Nume şi prenume ........................................................................................................

3 Cod de identificare fiscală .............................................................................................................

4. Date privind domiciliul fiscal .......................................................................................................

Stradă ........................................ Nr. .... Bloc ....

Scară .... Etaj .... Ap. .... Localitate ........................................

Sector .... Judeţ ........................................ Cod poştal ........................................

Fax ........................................ Telefon ........................................

E-mail ........................................

C

ALTE DATE DESPRE CONTRIBUABIL

 

1. Reprezentare prin împuternicit

Nr. act împuternicire ........................................ Data ........................................

 

2. Date de identificare ale împuternicitului

Cod de identificare fiscală ........................................

Nume, prenume/Denumire ........................................

Adresa: Stradă ........................................ Nr. .... Bloc ....

Scară .... Etaj .... Ap. .... Localitate ........................................

Sector .... Judeţ ........................................ Cod poştal ........................................

Fax ........................................ Telefon ........................................

E-mail ........................................

D

DATE PRIVIND VECTORUL FISCAL

 

I. Înregistrare în scopuri de TVA

1. Înregistrare prin depăşirea plafonului de achiziţii intracomunitare



2. Înregistrare pentru prestări de servicii care au locul în alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform echivalentului din legislaţia altui stat membru al art.307 alin.(2) din Codul fiscal,



3. Înregistrare pentru primirea de servicii de la un prestator, persoană impozabilă stabilita în alt stat membru, pentru care beneficiarul este persoană obligată la plata taxei în România conform art.307 alin.(2) din Codul fiscal



4. Înregistrare prin opţiune pentru achiziţii intracomunitare, conform art.268 alin.(6) din Codul fiscal



 

 

5. Înregistrarea pentru livrări intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 3151 alin. (8) lit. c) sau d) din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabilă care aplică regimul special pentru agricultori prevăzut la art. 3151 din Codul fiscal

 

II. Anularea înregistrării în scopuri de TVA



1. Anularea înregistrăm pentru persoanele impozabile care au fost înregistrate ca urmare a depăşirii plafonului de achiziţii

 

a) valoarea achiziţiilor intracomunitare în anul calendaristic anterior solicitării anulării ........................................



b) valoarea achiziţiilor intracomunitare în anul calendaristic în care se solicită anularea ........................................



c) nu a fost exercitată opţiunea prevăzută la art.317 alin.(7) din Codul fiscal



2. Anularea înregistrării pentru persoanele impozabile care au fost înregistrate prin opţiune, conform art.268 alin.(6) din Codul Fiscal



a) valoarea achiziţiilor intracomunitare în anul calendaristic anterior solicitării anulării ........................................



b) valoarea achiziţiilor intracomunitare în anul calendaristic în care se solicită anularea ........................................



c) nu a fost exercitată opţiunea prevăzută la art.317 alin.(7) din Codul fiscal



3. Anularea înregistrării pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA pentru prestări de servicii intracomunitare sau achiziţii de servicii intracomunitare, pentru care persoana impozabilă s-a înregistrat în conformitate cu prevederile art317 alin.(l) lit. b) şi c) din Codul fiscal



4. Anularea înregistrării pentru persoanele impozabile care au fost înregistrate în scopuri de TVA conform art.316 din Codul Fiscal



5. Anularea înregistrării pentru livrări intracomunitare de bunuri prevăzute la art.3151 alin,(8) lit. c) sau d), efectuate de persoana impozabilă care aplică regimul special pentru agricultori prevăzut la art.3151 din Codul fiscal



Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în declaraţii, declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete.

Numele persoanei care face declaraţia ........................................

Semnătura ........................................

Data ............../.........../..............

 

Se completează de organul fiscal

Denumire organ fiscal ........................................

Nr. de înregistrare ........................................ Data înregistrării ............../.........../..............

Numele şi prenumele persoanei care a verificat ........................................

Număr legitimaţie ........................................

 

Cod M.F.P.: 14.13.01.10.11/a

A4/t2

 

 

INSTRUCŢIUNI

de completare a formularului „Declaraţie de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraţie de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii, precum şi pentru agricultorii care efectuează livrări intracomunitare de bunuri (091)”

 

Declaraţia de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraţia de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii, precum şi pentru agricultorii care efectuează livrări intracomunitare de bunuri (091), denumită în continuare declaraţie, se depune de către:

a) persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi persoana juridică neimpozabilă stabilită în România, neînregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal), şi care nu sunt deja înregistrate conform art. 317 alin. (1) lit. b)-d) sau alin. (2) din Codul fiscal, care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, înainte de efectuarea achiziţiei intracomunitare, dacă valoarea achiziţiei intracomunitare respective depăşeşte plafonul pentru achiziţii intracomunitare în anul calendaristic în care are loc achiziţia intracomunitară;

b) persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România, neînregistrată şi care nu are obligaţia să se înregistreze conform art. 316 din Codul fiscal şi care nu este deja înregistrată conform art. 317 alin. (1) lit. a), c) sau d) ori alin. (2) din Codul fiscal, dacă prestează servicii care au locul în alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform echivalentului din legislaţia altui stat membru al art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, înainte de prestarea serviciului;

c) persoana impozabilă care îşi are stabilit sediul activităţii economice în România, care nu este înregistrată şi nu are obligaţia să se înregistreze conform art. 316 din Codul fiscal şi care nu este deja înregistrată conform art. 317 alin. (1) lit. a), b) sau d) ori alin. (2) din Codul fiscal, dacă primeşte de la un prestator, persoană impozabilă stabilită în alt stat membru, servicii pentru care este obligată la piaţa taxei în România conform art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, înaintea primirii serviciilor respective;

d) persoana impozabilă care aplică regimul special pentru agricultori prevăzut la art. 3151 din Codul fiscal, care nu este deja înregistrată conform art. 317 alin. (1) lit. a)-c) ori art. 317 alin. (2) din Codul fiscal, dacă efectuează livrări intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 3151 alin. (8) lit. c) sau d) din Codul fiscal, înainte de livrarea bunurilor.

Formularul se completează în două exemplare, înscriindu-se cu majuscule, citeţ şi corect, toate datele prevăzute:

a) un exemplar, semnat conform legii, se depune la organul fiscal competent, direct la registratură sau la poştă, prin scrisoare recomandată;

b) un exemplar se păstrează de către persoana impozabilă.

A. Felul declaraţiei

Se marchează cu „X” pct. 1 sau 2, după caz. Declaraţia de înregistrare se completează la solicitarea înregistrării în scopuri de TVA, iar declaraţia de menţiuni se completează ori de câte ori se modifică datele declarate anterior,

În cazul declaraţiei de înregistrare se marchează, după caz, lit. a), b) sau c).

Atenţie! în cazul declaraţiei de menţiuni se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate.

B. Date de identificare a contribuabilului

1. Cod de înregistrare în scopuri de TVA - nu se completează la înregistrarea iniţială.

Atenţie! Acest cod este valabil şi se utilizează numai pentru achiziţii intracomunitare sau pentru serviciile prevăzute la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, primite de la persoane impozabile stabilite în alt stat membru sau prestate către persoane impozabile stabilite în alt stat membru sau pentru livrări intracomunitare de bunuri efectuate de agricultori.

2. Denumire/Nume şi prenume - se înscrie, după caz, denumirea sau numele şi prenumele persoanei care efectuează achiziţii intracomunitare (contribuabilul) sau ale agricultorului care efectuează livrări intracomunitare de bunuri.

3. Cod de identificare fiscală - se înscrie codul de identificare fiscală a contribuabilului.

4. Date privind domiciliul fiscal - se completează cu datele privind adresa domiciliului fiscal al contribuabilului.

C. Alte date despre contribuabil

1. Reprezentare prin împuternicit - se marchează cu „X” în cazul în care declaraţia este completată de către împuternicitul desemnat potrivit Codului de procedură fiscală şi se înscriu numărul şi data cu care împuternicitul a înregistrat actul de împuternicire, în formă autentică şi în condiţiile prevăzute de lege, la organul fiscal.

2. Date de identificare ale împuternicitului - se completează cu datele privind codul de identificare fiscală, numele şi prenumele sau denumirea împuternicitului, precum şi adresa acestuia.

D. Date privind vectorul fiscal

I. Înregistrare în scopuri de TVA

1. Înregistrare prin depăşirea plafonului de achiziţii intracomunitare - se marchează cu „X” de către persoanele impozabile care au sediul activităţii economice în România şi de persoanele juridice neimpozabile stabilite în România, care nu sunt înregistrate şi nu au obligaţia să se înregistreze conform art. 316 din Codul fiscal şi care nu sunt deja înregistrate conform art. 317 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul fiscal ori conform art. 317 alin. (2) din Codul fiscal, care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, înainte de efectuarea achiziţiei intracomunitare, dacă valoarea achiziţiei intracomunitare respective depăşeşte plafonul pentru achiziţii intracomunitare în anul calendaristic în care are loc achiziţia intracomunitară.

2. Înregistrare pentru prestări de servicii care au locul în alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform echivalentului din legislaţia altui stat membru al art. 307 alin. (2) din Codul fiscal - se marchează cu »X” de către persoanele impozabile care au sediul activităţii economice în România, care nu sunt înregistrate şi nu au obligaţia să se înregistreze conform art. 316 din Codul fiscal şi care nu sunt deja înregistrate conform art. 317 alin. (1) lit. a) sau c) din Codul fiscal ori conform art. 317 alin. (2) din Codul fiscal, dacă acestea prestează servicii care au locul în alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoană obligată la plata taxei conform echivalentului din legislaţia altui stat membru al art. 307 alin. (2), înainte de prestarea serviciilor.

3. Înregistrare pentru primirea de servicii de la un prestator, persoană impozabilă stabilită în alt stat membru, pentru care beneficiarul este persoană obligată la plata taxei în România conform art. 307 alin. (2) din Codul fiscal - se marchează cu „X” de către persoanele impozabile care au stabilit sediul activităţii economice în România, care nu sunt înregistrate şi nu au obligaţia să se înregistreze conform art. 316 din Codul fiscal şi care nu sunt deja înregistrate conform art. 317 alin. (1) lit. a) sau b) din Codul fiscal ori conform art. 317 alin. (2) din Codul fiscal, dacă primesc de la un prestator, persoană impozabilă stabilită în alt stat membru, servicii pentru care este obligată la plata taxei în România conform art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, înaintea primirii serviciilor.

4. Înregistrare prin opţiune pentru achiziţii intracomunitare, conform art. 268 alin. (6) din Codul fiscal - se marchează cu „X” de către persoanele impozabile care au sediul activităţii în România, dacă nu sunt înregistrate şi nu au obligaţia să se înregistreze conform art. 316 din Codul fiscal şi de persoanele juridice neimpozabile, dacă realizează achiziţii intracomunitare de bunuri conform art. 268 alin. (4) din Codul fiscal şi optează pentru taxarea acestor operaţiuni, conform art. 268 alin. (6) din Codul fiscal.

5. Înregistrarea pentru livrări intracomunitare de produse agricole efectuate de un agricultor - se marchează cu „X” de către persoana impozabilă care aplică regimul special pentru agricultori prevăzut la art. 3151 din Codul fiscal, care nu este deja înregistrată conform art. 317 alin. (1) lit. a)-c) ori art. 317 alin. (2) din Codul fiscal, dacă efectuează livrări intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 3151 alin. (8) lit. c) sau d) din Codul fiscal, înainte de livrarea bunurilor

II. Anularea înregistrării în scopuri de TVA

1 .Anularea înregistrării pentru persoanele impozabile care au fost înregistrate ca urmare a depăşirii plafonului de achiziţii - se marchează cu „X” de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA ca urmare a depăşirii plafonului de achiziţii, care solicită anularea înregistrării oricând, după expirarea anului calendaristic următor celui în care au fost înregistrate, dacă valoarea achiziţiilor intracomunitare nu a depăşit plafonul de achiziţii în anul în care fac această solicitare sau în anul calendaristic anterior şi dacă nu şi-au exercitat opţiunea conform art. 317 alin. (7) din Codul fiscal.

2. Anularea înregistrării pentru persoanele impozabile care au fost înregistrate prin opţiune, conform art. 268 alin. (6) din Codul fiscal - se marchează cu „X” de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA prin opţiune, care solicită anularea înregistrării oricând, după expirarea a 2 ani calendaristici care urmează anului în care au optat pentru înregistrare, dacă valoarea achiziţiilor intracomunitare nu a depăşit plafonul de achiziţii în anul în care depun această solicitare sau în anul calendaristic anterior şi dacă nu şi-au exercitat opţiunea conform art. 317 alin. (7) din Codul fiscal.

la) şi 2a). Valoarea achiziţiilor intracomunitare în anul calendaristic anterior solicitării anulării - se înscrie suma totală a achiziţiilor intracomunitare ale persoanei impozabile care solicită anularea înregistrării, realizată în anul calendaristic anterior solicitării anulării.

1b) şi 2b). Valoarea achiziţiilor intracomunitare în anul calendaristic în care se solicită anularea - se înscrie suma totală a achiziţiilor intracomunitare ale persoanei impozabile care solicită anularea înregistrării, realizată în anul în care face această solicitare.

Toate sumele vor fi înscrise în lei.

1c) şi 2c). Nu a fost exercitată opţiunea prevăzută la art. 317 alin. (7) din Codul fiscal - se marchează cu „X” de către persoanele impozabile care solicită anularea înregistrării, în cazul în care nu şi-au exercitat opţiunea conform art. 317 alin. (7) din Codul fiscal.

3. Anularea înregistrării pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA pentru prestări de servicii intracomunitare sau achiziţii de servicii intracomunitare, pentru care persoana impozabilă s-a înregistrat în conformitate cu prevederile art. 317 alin. (1) lit. b) şi c) - se marchează cu „X” de către persoanele impozabile care nu mai efectuează astfel de operaţiuni.

4. Anularea înregistrării pentru persoanele impozabile care au fost înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal - se marchează cu „X” de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare sau pentru servicii conform art. 317 din Codul fiscal, care au fost înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal.

5. Anularea înregistrării pentru agricultorii care au fost înregistraţi pentru livrări intracomunitare cu produse agricole - se marchează cu „X” de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA pentru livrări intracomunitare de bunuri conform art. 317 din Codul fiscal.

 

ANEXA Nr. 21

(Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 631/2016)

 

ANAF

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art.316 alin.(l) lit. a) din Legea nr.227/ 2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările

ulterioare

098

Nr. de operator de date cu caracter personal - 759

A. DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI IMPOZABILE

1. DENUMIRE

 

2. SEDIUL SOCIAL DECLARAT CU OCAZIA ÎNMATRICULĂRII ÎN REGISTRUL COMERŢULUI

Judeţ

 

Localitate

 

Sector

 

Strada

 

Nr.

 

Bloc

 

Sc.

 

Et.

 

Ap.

 

Cod poştal

 

Ţara

 

Telefon

 

Fax

 

E-mail

 

3.Numărul de înregistrare la Registrul comerţului a cererii de înmatriculare

 

Data

 

B. SOLICITANT, ÎN CALITATE DE:

Reprezentant legal

 

Asociat

 

Act constitutiv

 

Împuternicire

Nr.

 

Data

 

 

Date de identificare

DENUMIRE /NUME. PRENUME

 

DOMICILIU FISCAL

Judeţ

 

Localitate

 

Sector

 

Strada

 

Nr.

 

Bloc

 

Sc.

 

Et.

 

Ap.

 

Cod poştal

 

Telefon

 

Fax

 

E-mail

 

COD DE IDENTIFICARE FISCALĂ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C. ALTE DATE PRIVIND CONTRIBUABILUL

Contabilitatea este organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilităţii, conform art. 10 alin. (3) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

 

 

 

DA Datele de identificare ale persoanei care asigură organizarea şi conducerea contabilităţii conform prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 82/1991 sunt prevăzute în Anexa la prezenta cerere

 

 

 

 

 

NU

 

 

 

D. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

1. Cifra de afaceri estimată a se realiza, conform art.310 alin.( 1) din Codul fiscal

 

 

 

 

 

 

 

 

lei

2. Înregistrare în scopuri de TVA conform art.316 alin.(l) lit. a) pct. l din Codul fiscal ca urmare a declarării faptului că cifra de afaceri urmează să atingă sau să depăşească plafonul de scutire prevăzut la art.310 alin. (1) din Codul fiscal, cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici

 

3. Înregistrare prin opţiune pentru aplicarea regimului normal de TVA, conform art.316 alin.(l) lit. a) pct.2 din Codul fiscal, respectiv cifra de afaceri declarată este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art.310 alin.(l) din Codul fiscal

 

4. Perioada fiscală:

4.1. Lunară

 

4.2. Trimestrială

 

 

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în declaraţii, declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete

Numele persoanei care face declaraţia

 

Funcţia

 

 

Semnătura

 

Data

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

 

Se completează de personalul orcanului fiscal

Denumire organ fiscal

 

Număr înregistrare

 

Dată înregistrare

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

Numele şi prenumele persoanei care a verificat

 

Număr legitimaţie

 

 

Cod M.F.P. 14.13.01.10.11/tva

 

Anexa la formularul 098 „Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal”

 

DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI IMPOZABILE

1. DENUMIRE

 

2.Numărul de înregistrare la Registrul comerţului a cererii de înmatriculare

 

Data

 

 

Nr. crt.

Denumire/Nume, prenume persoană autorizată potrivit legii, membră a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

Cod de identificare fiscală (CIF/CNP)

Nr. contract

Data încheierii contractului de prestări servicii în domeniul contabilităţii

Dată început contract

Dată sfârşit contract

Număr autorizaţie emisă de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România valabilă la data semnării contractului

1

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

INSTRUCŢIUNI

de completare a formularului (098) „Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal”

 

Cererea de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, denumită în continuare cerere (formular 098), se completează şi se depune de către societăţile care se înfiinţează în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

Cererea se depune de către solicitant, în calitate de reprezentant legal al societăţii pentru care se solicită înregistrarea în scopuri de TVA, de către un asociat al acesteia sau altă persoană împuternicită, potrivit legii, la registratura organului fiscal competent ori la poştă prin scrisoare recomandată.

Organul fiscal competent este organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sediul social declarat în cererea de înmatriculare în registrul comerţului.

Formularul se completează în două exemplare, înscriindu-se cu majuscule, citeţ şi corect toate datele prevăzute. Un exemplar se păstrează de contribuabil, iar celălalt exemplar se depune la organul fiscal competent.

A. Date de Identificare a persoanei impozabile

Rândul 1. Denumire

Se completează cu denumirea societăţii pentru care a fost depusă cererea de înmatriculare în registrul comerţului şi pentru care se solicită înregistrarea în scopuri de TVA.

Rândul 2. Sediul social declarat cu ocazia înmatriculării în registrul comerţului

Se completează cu adresa sediului social declarat în cererea de înmatriculare în registrul comerţului.

B. Solicitant, în calitate de

Se marchează cu „X” calitatea de „Reprezentant legal”, în situaţia în care cererea este completată de reprezentantul legal al societăţii pentru care a fost solicitată înmatricularea în registrul comerţului sau de către altă persoană împuternicită să o reprezinte, potrivit legii.

Se marchează cu „X” calitatea de „Asociat”, în situaţia în care cererea este completată de unul dintre asociaţii societăţii pentru care a fost solicitată înmatricularea în registrul comerţului.

Se marchează cu „X” rubrica „Act constitutiv”, în situaţia în care calitatea de reprezentant legal sau asociat rezultă din actul constitutiv al societăţii pentru care a fost solicitată înmatricularea în registrul comerţului.

În situaţia în care calitatea de reprezentant legal al societăţii pentru care a fost solicitată înmatricularea în registrul comerţului rezultă dintr-un alt document, se înscriu numărul şi data împuternicirii.

Rubrica „Date de identificare” se completează cu datele de identificare ale solicitantului.

C. Alte date privind contribuabilul

Se marchează cu „X” caseta corespunzătoare, după caz,

D. Taxa pe valoarea adăugată

Se completează de către societăţile care se înfiinţează în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

Rândul 1. Se estimează cifra de afaceri preconizată a se realiza în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic din operaţiuni taxabile, scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere, din operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România, conform art. 297 alin. (4) lit. b) şi d) din Codul fiscal, din operaţiuni scutite cu drept de deducere şi, dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, a operaţiunilor scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) şi f) din Codul fiscal.

Prin excepţie, nu se cuprind în cifra de afaceri, dacă sunt accesorii activităţii principale, livrările de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, şi livrările de active necorporale, efectuate de persoana impozabilă.

Rândul 2 se marchează cu „X” datorită obligativităţii înregistrării în scopuri de TVA ca urmare a declarării unei cifre de

afaceri egale cu/mai mare decât plafonul de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 lei.

Rândul 3 se marchează cu „X” în cazul în care se optează pentru aplicarea regimului normal de TVA, deşi cifra de afaceri declarata este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal.

Rândul 4. Perioada fiscală

Se marchează cu „X” perioada fiscală care urmează a fi utilizată pentru taxa pe valoarea adăugată.

Persoana impozabilă care se înregistrează în cursul anului declară cu ocazia înregistrării cifra de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic. Dacă cifra de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul prevăzut la art. 322 alin. (2) din Codul fiscal, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoana impozabilă va depune deconturi trimestriale în anul înregistrării. În caz contrar sau în situaţiile prevăzute la art. 322 alin. (7) şi (8) din Codul fiscal, va depune deconturi lunare.

 

INSTRUCŢIUNI

de completare a anexei formularului 098 „Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal”

 

Date de identificare a persoanei impozabile

Rândul 1. Denumire

Se completează cu denumirea societăţii pentru care a fost depusă Cererea de înmatriculare în registrul comerţului şi pentru care se solicită înregistrarea în scopuri de TVA.

Coloana „Denumire/Nume, prenume persoană autorizată potrivit legii, membră a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România” se completează cu denumirea persoanei juridice sau cu numele şi prenumele persoanei fizice, după caz, care asigură organizarea şi conducerea contabilităţii conform prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Coloana „Cod de identificare fiscală (CIF/CNP)” se completează codul de înregistrare fiscală acordat la înregistrarea fiscală, înscris în certificatul de înregistrare fiscală sau codul numeric personal, în cazul persoanei fizice.

Coloana „Număr contract” se completează cu numărul contractului de prestări servicii încheiat în domeniul contabilităţii

Coloana „Data încheierii contractului de prestări servicii în domeniul contabilităţii” se completează cu data încheierii contractului.

Coloanele „Dată început contract” şi „Dată sfârşit contract” se completează cu data începerii contractului respectiv cu data de sfârşit a contractului.

Coloana „Număr autorizaţie emisă de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România valabilă la data semnării contractului” se completează cu numărul autorizaţiei emise de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, valabilă la data semnării contractului de prestări servicii încheiat în domeniul contabilităţii.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal

 

Având în vedere dispoziţiile:

- art. 86, 88, 89, 90, art. 91 alin. (4) şi art. 342 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 şi 979 bis din 30 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, precum şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi unităţile fiscale subordonate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Bogdan-Nicolae Stan

 

Bucureşti, 27 aprilie 2017.

Nr. 1.382.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 3.698/2015)

 

ANAF

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

DECLARAŢIE DE ÎNREGISTRARE FISCALĂ/DECLARAŢIE DE MENŢIUNI/DECLARAŢIE DE RADIERE PENTRU PERSOANE JURIDICE, ASOCIERI ŞI ALTE ENTITĂTI FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ

010

Nr. de operator de date cu caracter personal - 759

 

I. FELUL DECLARAŢIEI

1. DECLARAŢIE DE ÎNREGISTRARE FISCALĂ

 

2. DECLARAŢIE DE MENŢIUNI

 

3. DECLARAŢIE DE RADIERE

 

 

II. DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI

COD DE IDENTIFICARE FISCALĂ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. DENUMIRE

 

3. DOMICILIU FISCAL

Judeţ

 

Localitate

 

Sector

 

Strada

 

Nr.

 

Bloc

 

Sc.

 

Et.

 

Ap.

 

Detalii adresă

 

Cod poştal

 

Tara

 

Telefon   

 

Fax

 

E-mail

 

4. FORMA DE ORGANIZARE

Persoană juridică

 

Întreprindere familială

 

Asociaţie

 

Asociaţie de proprietari

 

Fundaţie

 

Federaţie

 

Sindicat, federaţie sindicală, confederaţie

 

Altă asociere sau entitate fără personalitate juridică

 

 

III. REPREZENTARE PRIN:

Împuternicit

 

Reprezentant legal

 

Nr. act împuternicire

 

Data

 

Date de identificare

DENUMIRE / NUME. PRENUME

 

DOMICILIU FISCAL

Judeţ

 

Localitate

 

Sector

 

Strada

 

Nr.

 

Bloc

 

Sc.

 

Et.

 

Ap.

 

Cod poştal

 

Telefon

 

Fax

 

E-mail

 

COD DE IDENTIFICARE FISCALĂ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

IV. ALTE DATE PRIVIND CONTRIBUABILUL

1. Număr autorizaţie de funcţionare/ Număr act legal de înfiinţare

 

2. Cod CAEN al obiectului principal de activitate

 

3. Felul sediului

Sediul central

 

Filială

 

Codul de identificare fiscală al unităţii înfiinţătoare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Codul de identificare fiscală al unităţii divizate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5. Forma juridică

 

6. Forma de proprietate

 

7. Contabilitatea este organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilităţii, conform art. 10 alin. (3) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

 

 

 

DA Datele de identificare ale persoanei care asigură organizarea şi conducerea contabilităţii conform prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 82/1991 sunt prevăzute în Anexa la prezenta cerere

 

 

 

 

 

NU

 

 

 

 

V. DATE PRIVIND VECTORUL FISCAL

1. Taxa pe valoarea adăugată

 

Înainte de realizarea unor operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere

1.1. Cifra de afaceri estimată a se realiza, conform art. 310 alin.(2) din Codul fiscal

 

 

 

 

 

 

 

 

lei

1.2. Înregistrare în scopuri de TVA ca urmare a declarării faptului că cifra de afaceri urmează să atingă sau să depăşească plafonul de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal, cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici

 

1.3. Înregistrare prin opţiune pentru aplicarea regimului normal de TVA, deşi cifra de afaceri estimată conform art.310 alin. (2) din Codul Fiscal este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art.310 alin. (1) din Codul fiscal

 

1.4. Înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a efectuării de operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ea fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România, conform art.297 alin. (4) lit. b) şi d) din Codul fiscal

 

1.5. Înregistrare prin opţiune pentru taxarea operaţiunilor scutite, conform art.292 al in,(3) din Codul fiscal

 

Ulterior desfăşurării de operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere

1.6. Înregistrare în scopuri de TVA prin atingerea sau depăşirea plafonului de scutire prevăzut la ari.310 alin. (1) din Codul fiscal

 

1.7. Înregistrare prin opţiune pentru aplicarea regimului normal de TVA, deşi cifra de afaceri realizată conform art.310 alin. din Codul fiscal este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art.310 alin. (1) din Codul fiscal

 

1.8. Înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a efectuării de operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România, conform art. 297 alin. (4) lit. b) şi d) din Codul fiscal

 

1.9. Înregistrare prin opţiune pentru taxarea operaţiunilor scutite, conform art.292 alin. (3) din Codul fiscal

 

1.10. Cifra de afaceri din anul precedent, obţinută din operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere

 

 

 

 

 

 

 

 

lei

 

1.11. Perioada fiscală

1.11.1. Lunară

 

1.11.3. Semestrială

 

Nr. aprobare organ fiscal competent

 

1.11.2. Trimestrială

 

1.11.4. Anuală

 

Nr. aprobare organ fiscal competent

 

Anularea înregistrării în scopuri de TVA şi scoaterea din evidentă ca persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA

1.12. Ca urmare a încetării activităţii sale economice

 

1.13. Ca urmare a desfăşurării în exclusivitate de operaţiuni care nu dau drept de deducere a TVA

 

1.14. Ca urmare a faptului că persoana impozabilă nu era obligată şi nici nu avea dreptul să solicite înregistrarea în scopuri de TVA

 

1.15. Ca urmare a solicitării persoanei impozabile, întrucât nici cifra de afaceri din anul precedent, nici cifra de afaceri realizată în anul în curs până la data solicitării nu au depăşit plafonul de scutire prevăzut la art.310 alin.(l) din Codul fiscal

 

1.15.1. Cifra de afaceri din anul precedent realizată, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare

 

 

 

 

 

 

 

 

lei

1. 15.2. Cifra de afaceri realizată în anul în curs, până la data depunerii prezentei, calculată potrivit legii

 

 

 

 

 

 

 

 

lei

1.16. Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

2. Impozit pe profit

 

2.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

2.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

2.3. Perioada fiscală

2.3.1. Trimestrială

 

2.3.2. Anuală, cu plăţi anticipate trimestriale

 

2.3.3. Anuală

 

3. Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

 

3.1. Luare în evidentă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

3.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

4. Accize

 

4.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

4.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5. Impozit pe venitul din salarii şi pe venituri asimilate salariilor şi contribuţii sociale

5.1. La înfiinţare

5.1.1. Număr mediu de salariaţi estimai de până la 3 salariaţi exclusiv

 

5.1.2.Venit total estimat de până la 100.000 curo

 

5.2. Perioada fiscala

5.2.1. Lunară potrivit legii

 

5.2.2. Lunară prin opţiune

 

5.2.3. Trimestrială

 

5.3. Impozit pe venitul din salarii şi pe venituri asimilate salariilor

 

5.3.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.3.2. Scoatere din evidentă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.4. Contribuţia de asigurări sociale

 

5.4.1. Datorată de angajator

 

5.4.1.1. Luare m evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.4.1.2 Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

 

5.4.2. Datorată de angajat

 

5.4.2.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.4.2.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.5. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate

 

5.5.1. Datorată de angajator

 

5.5.1.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.5.1.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.5.2. Datorată de angajat

 

5.5.2.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.5.2.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.6. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii (datorată de angajator)

 

5.6.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.6.2. Scoatere din evidenţă

 

începând eu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.7. Contribuţia de asigurare pentru şomaj

 

5.7.1 Datorată de angajator

 

5.7.1.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.7. 1.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.7.2 Datorată de angajat

 

5.7.2.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.7.2.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.8. Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale (datorată de angajator)

 

5.8.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

l

 

 

 

 

5.8.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.9. Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariate (datorată de angajator)

 

5.9.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

5.9.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

6. Contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii

 

6.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

6.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

7. Redevenţe miniere

 

7.1. Luare în evidentă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

7.2. Scoatere din evidentă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

8. Redevenţe petroliere

 

8.1. Luare în evidentă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

8.2. Scoatere din evidentă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

 

9. Impozit pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural

 

9.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

9.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

10. Impozit asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale

 

10.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

10.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

11. Impozit pe veniturile din activităţile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale

 

11.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

11.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

11.3. Activităţi care intră sub incidenţa acestui impozit

Exploatare forestieră - Cod CAEN 0220

 

Extracţia cărbunelui superior - Cod CAEN 0510

 

Extracţia cărbunelui inferior - Cod CAEN 0520

 

Extracţia petrolului brut Cod CAEN 0610

 

Extracţia minereurilor feroase - Cod CAEN 0710

 

Extracţia minereurilor de uraniu şi toriu - Cod CAEN 0721

 

Extracţia altor minereuri metalifere neferoase - Cod CAEN 0729

 

Alte activităţi extractive

Cod CAEN 081 1

 

Cod CAEN 0812

 

Cod CAEN 0891

 

Cod CAEN 0892

 

Cod CAEN 0893

 

Cod CAEN 0899

 

12. Taxă de autorizare/taxă de licenţă din domeniul jacurilor de noroc

12.1. Luare în evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

12.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

13. Impozit specific unor activităţi

 

13.1. Luare în evidenţa

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

13.2. Scoatere din evidenţă

 

Începând cu data de

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

13.3. Activităţi care intră sub incidenţa acestui impozit

Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare - Cod CAEN 5510

 

Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată - Cod CAEN 5520

 

Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere - Cod CAEN 5530

 

Alte servicii de cazare - Cod CAEN 5590

 

Restaurante - Cod CAEN 5610

 

Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente - Cod CAEN 5621

 

Alte servicii de alimentaţie n.c.a. - Cod CAEN 5629

 

Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor - Cod CAEN 5630

 

 

VI. DATE PRIVIND STAREA CONTRIBUABILULUI

1. Dizolvare cu lichidare

Începerea procedurii de lichidare

 

De la data

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

Radiere

 

De la data

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

2. Dizolvare fără lichidare

Divizare

 

De la data

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

Fuziune

 

De la data

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

Alte cazuri prevăzute de lege

 

De la data

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

Codul de identificare fiscală a unităţii rezultate în urma fuziunii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Radierea înregistrării fiscale

 

De la data

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

 

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în declaraţii, declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete

 

Numele persoanei care face declaraţia

 

Funcţia

 

Semnătura

 

Data

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

 

 

 

Se completează de personalul organului fiscal

Denumire organ fiscal

 

Număr înregistrare

Data

 

 

/

 

 

/

 

 

 

 

Numele şi prenumele persoanei care a verificat

 

Număr legitimaţie

 

 

Cod I4.l3.01.10.ll/1

 

Anexa la Formularul 010 „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”

 

DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI

COD DE IDENTIFICARE FISCALĂ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DENUMIRE

 

 

Nr. crt.

Denumire/Nume, prenume persoană autorizată potrivit legii, membră a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

Cod de identificare fiscală (CIF/CNF)

Nr. contract

Data încheierii contractului de prestări servicii în domeniul contabilităţii

Dată început contract

Dată sfârşit contract

Număr autorizaţie emisă de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România valabilă la data semnării contractului

1

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

INSTRUCŢIUNI

de completare a formularului (010) „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”

 

Depunerea declaraţiei

Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, denumită în continuare declaraţie, se completează şi se depune de către:

- persoanele juridice române;

- asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică;

- deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, persoane juridice române;

- reprezentanţii legali, desemnaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, aprobată prin Legea nr. 184/2015, ai deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române.

Declaraţia de înregistrare se completează cu ocazia primei înregistrări fiscale, de regulă cu ocazia înfiinţării, declaraţia de menţiuni se completează ori de câte ori se modifică datele declarate anterior, iar declaraţia de radiere se completează cu ocazia radierii înregistrării fiscale.

Declaraţia se depune direct (reprezentant legal) sau prin împuternicit la registratura organului fiscal competent ori la poştă prin scrisoare recomandată, la termenele stabilite de legislaţia în vigoare.

Organul fiscal competent pentru contribuabilii care se înregistrează direct (reprezentant legal) sau prin împuternicit este organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal contribuabilul sau, în cazul depunerii declaraţiei de menţiuni, organul fiscal în a cărui evidenţă este înregistrat.

Declaraţia se completează în două exemplare, înscriindu-se cu majuscule, citeţ şi corect, toate datele prevăzute. Un exemplar se păstrează de contribuabil, iar celălalt exemplar se depune la organul fiscal competent.

Completarea declaraţiei

I. Felul declaraţiei

Se marchează cu „X” pct. 1,2 sau 3, după caz.

Atenţie! în cazul declaraţiei de menţiuni/declaraţiei de radiere se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate.

II. Date de identificare a contribuabilului

Rândul 1. Cod de identificare fiscală

Nu se completează la înregistrarea iniţială.

În cazul în care declaraţia de menţiuni/radiere este completată de către împuternicit/reprezentant legal, se va înscrie codul de identificare fiscală al contribuabilului pe care îl reprezintă.

Rândul 2. Denumire

Se completează cu denumirea contribuabilului.

Rândul 3. Domiciliu fiscal

Se completează cu adresa domiciliului fiscal al contribuabilului.

Atenţie! în cazul în care declaraţia este completată de către împuternicit/reprezentant legal se vor trece datele de identificare ale contribuabilului pe care îl reprezintă.

Rândul 4. Forma de organizare

Se marchează cu „X” de către contribuabil, în funcţie de forma de organizare a activităţii.

III. Reprezentare prin

Se marchează cu „X” în funcţie de reprezentarea contribuabilului în relaţiile cu organul fiscal, prin împuternicit/reprezentant legal, şi se înscriu numărul şi data înregistrării la organul fiscal, de către împuternicit, în original sau în copie legalizată.

Date de identificare

Se completează cu datele de identificare ale împuternicitului/reprezentantului legal.

IV. Alte date privind contribuabilul

Rândul 1. Număr autorizaţie de funcţionare/Număr act legal de înfiinţare

Se vor înscrie, după caz, numărul şi data autorizaţiei de funcţionare emise de organul competent,numărul şi data actului normativ prin care s-a înfiinţat contribuabilul, numărul şi data hotărârii judecătoreşti de înfiinţare sau altele asemenea.

Rândul 2. Cod CÂEN al obiectului principal de activitate

Se va înscrie codul CAEN al obiectului principal de activitate, astfel cum a fost declarat cu ocazia înfiinţării sau autorizării.

Rândul 3. Felul sediului

Se marchează cu „X” felul sediului pentru care se solicită înregistrarea, după caz.

Codul de identificare fiscală al unităţii înfiinţătoare se completează numai în cazul declaraţiilor depuse de filiale.

Rândul 4. Codul de identificare fiscală al unităţii divizate

Se completează în cazul în care înfiinţarea contribuabilului se face prin divizare.

Rândul 5. Forma juridică

Se înscrie forma juridică conform nomenclatorului existent la sediul organului fiscal şi pe site-ul de internet al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la adresa www.anaf.ro/Asistenţă contribuabili/Nomenclatorul formelor juridice.

Rândul 6. Forma de proprietate

Se înscrie forma de proprietate conform nomenclatorului existent la sediul organului fiscal şi pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la adresa www.anaf.ro/Asistenţă contribuabili/Nomenclatorul formelor de proprietate.

Rândul 7. Se marchează cu „X” caseta corespunzătoare, după caz.

V. Date privind vectorul fiscal

Rândul 1, Taxa pe valoarea adăugată

Se marchează cu „X” de către contribuabilii care solicită înregistrarea ca persoană impozabilă în scopuri de TVA.

Înainte de realizarea unor operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere

Rândul 1.1. Se estimează cifra de afaceri pe care contribuabilul preconizează să o realizeze în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic, constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situaţia persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mică întreprindere, a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România, conform art. 297 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, din operaţiuni scutite cu drept de deducere şi, dacă nu sunt accesorii activităţii principale, scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) şi f) din Codul fiscal.

Prin excepţie, nu se cuprind în cifra de afaceri, dacă sunt accesorii activităţii principale, livrările de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, şi livrările de active necorporale, efectuate de persoana impozabilă.

Rândul 1.2. Se marchează cu „X” în cazul contribuabililor care optează pentru aplicarea regimului normal de TVA, estimând o cifră de afaceri egală sau mai mare cu plafonul de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal.

Rândul 1.3. Se marchează cu „X” în cazul contribuabililor care optează pentru aplicarea regimului normal de TVA, deşi estimează o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire, prevăzut la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal, constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situaţia persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mică întreprindere, a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România, conform art. 297 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal din operaţiuni scutite cu drept de deducere şi, dacă nu sunt accesorii activităţii principale, scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) şi f) din Codul fiscal.

Prin excepţie, nu se cuprind în cifra de afaceri, dacă sunt accesorii activităţii principale, livrările de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, şi livrările de active necorporale, efectuate de persoana impozabilă.

Rândul 1.4. Se marchează cu „X” în cazul persoanei impozabile care are sediul activităţii economice în România şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni taxabile, scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere şi/sau operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România conform art. 297 alin. (4) lit. b) şi d) din Codul fiscal.

Rândul 1.5. Se marchează cu „X” în cazul contribuabililor care efectuează operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora, conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal.

Ulterior desfăşurării de operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere

Rândurile 1.6.-1.9. Se completează numai în cazul în care s-a bifat secţiunea I pct. 2.

Se marchează cu „X” în funcţie de tipul înregistrării ca persoană impozabilă în scopuri de TVA: înregistrare prin depăşirea plafonului de scutire sau prin opţiune.

Rândul 1.10. Se completează În căzui în care s-a bifat secţiunea I pct. 2, dacă în urma calculării cifrei de afaceri realizate în anul precedent se modifică perioada fiscală.

Cifra de afaceri din anul precedent obţinută, potrivit prevederilor art. 310 alin. (2) sau (5) din Codul fiscal, după caz, se calculează în lei, pe baza informaţiilor din jurnalele pentru vânzări aferente operaţiunilor efectuate în cursul anului calendaristic precedent celui în care se depune declaraţia de menţiuni.

Rândul 1.11. Perioada fiscală

Se marchează cu „X” perioada fiscală valabilă la data solicitării înregistrării sau ulterior înregistrării în scopuri de TVA.

Persoana impozabilă care se înregistrează în cursul anului declară cu ocazia înregistrării cifra de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic. Dacă cifra de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul prevăzut la art. 322 alin, (2) din Codul fiscal, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoana impozabilă va depune deconturi trimestriale în anul înregistrării.

Întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului declară cu ocazia înregistrării cifra de afaceri realizată, recalculată în baza activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg. Dacă această cifră depăşeşte plafonul prevăzut la art. 322 alin. (2) din Codul fiscal, în anul respectiv, perioada fiscală va fi luna calendaristică. Dacă această cifră de afaceri recalculată nu depăşeşte plafonul prevăzut la art. 322 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabilă va utiliza trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală, cu excepţia situaţiei în care a efectuat în cursul anului calendaristic respectiv una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri înainte de înregistrarea în scopuri de TVA.

În cazul în care contribuabilul foloseşte, ca perioadă fiscală, semestrul sau anul calendaristic, se va înscrie numărul actului prin care organul fiscal a aprobat utilizarea acestei perioade fiscale.

Anularea înregistrării în scopuri de TVA şi scoaterea din evidenţă ca persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA

Rândurile 1.12.-1.16. Se completează numai în cazul în care s-a bifat secţiunea I pct. 2.

Se marchează cu „X” în funcţie de tipul scoaterii din evidenţă ca persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA.

Rândul 1.15. Se completează de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care solicită, în temeiul art. 310 alin. (7) din Codul fiscal, scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, întrucât nici cifra de afaceri din anul precedent, nici cifra de afaceri realizată în anul în curs până la data solicitării nu au depăşit plafonul de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal

Rândul 1.15.1. Se completează cu cifra de afaceri din anul precedent, obţinută de către persoana impozabilă, calculată potrivit prevederilor art. 310 alin. (2) din Codul fiscal.

Cifra de afaceri se calculează în lei, pe baza informaţiilor din jurnalele pentru vânzări aferente operaţiunilor efectuate în cursul anului calendaristic precedent celui în care se depune declaraţia de menţiuni.

Rândul 1.15.2. Se completează cu cifra de afaceri obţinută în anul în curs, până la data depunerii formularului, calculată potrivit prevederilor art. 310 alin. (2) din Codul fiscal.

Rândul 1.16. Data scoaterii din evidenţă se stabileşte conform prevederilor titlului VII „Taxa pe valoarea adăugat㔠din Codul fiscal şi ale normelor metodologice de aplicare.

Rândul 2, Impozit pe profit

La înregistrarea iniţială se marchează cu „X” numai de către contribuabilii care, potrivit legii, au obligaţia să declare acest impozit.

Rândurile 2.1 şi 2.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Rândurile 2.3.1-2.3.3 se marchează cu „X” perioada fiscală valabilă la data solicitării înregistrării sau ulterior înregistrării.

Rândul 3. Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

La înregistrarea iniţială se marchează cu „X” de către contribuabilii care sunt obligaţi la declararea şi plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit legii.

Rândurile 3.1 şi 3.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Atenţie! Data luării în evidenţă şi scoaterii din evidenţă se stabileşte conform prevederilor titlului III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor din Codul fiscal.

Rândul 4. Accize

La înregistrarea iniţială se marchează cu „X” de către contribuabilii care, conform legilor în vigoare, devin plătitori de accize.

Rândurile 4.1 şi 4.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Rândul 5. Impozit pe venitul din salarii şi pe venituri asimilate salariilor şi contribuţii sociale

La înfiinţare:

Rândul 5.1.1 „Număr mediu de salariaţi estimat de până la 3 salariaţi exclusiv” şi rândul 6.1.2 „Venit total estimat de până la 100.000 euro” se marchează de către contribuabilii prevăzuţi la art. 147 alin. (10) din Codul fiscal, care se înfiinţează în cursul anului şi care estimează că, în cursul anului, vor avea un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv şi, după caz, urmează să realizeze un venit total de până la 100.000 euro.

Perioada fiscală:

Rândul 5.2.1 se marchează cu „X” de contribuabilii care au obligaţia de a declara lunar impozitul pe venitul din salarii şi pe venituri asimilate salariilor şi contribuţii sociale, potrivit legii.

Rândul 5.2.2 se marchează cu „X” de contribuabilii care îndeplinesc condiţiile de la art. 147 alin. (8) din Codul fiscal şi care optează pentru declararea lunară a impozitului pe venitul din salarii şi pe venituri asimilate salariilor şi a contribuţiilor sociale, potrivit legii.

Rândul 5.2.3 se marchează cu „X” de contribuabilii prevăzuţi la art. 147 alin. (4) din Codul fiscal.

Rândul 5.3. Impozit pe venitul din salarii şi pe venituri asimilate salariilor

Se marchează cu „X” numai de contribuabilii care au obligaţia de declarare a impozitului pe venitul din salarii şi pe venituri asimilate salariilor.

Rândurile 5.3.1 şi 5.3.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Rândul 5.4. Contribuţia de asigurări sociale

Rândul 5.4.1 se marchează cu „X” de contribuabilii care au calitatea de angajatori sau sunt asimilaţi acestora, care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Rândurile 5.4.1.1 şi 5.4.1.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 5.4.2 se marchează cu „X” de contribuabilii care au calitatea de angajatori sau sunt asimilaţi acestora, care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Rândurile 5.4.2.1 şi 5.4.2.2 se marchează cu „X”, după caz, 1h funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 5.5. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate

Rândul 5.5.1 se marchează cu „X” de contribuabilii care au calitatea de angajatori sau sunt asimilaţi acestora, care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Rândurile 5.5.1.1 şi 5.5.1.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 5.5.2 se marchează cu „X” de contribuabilii care au calitatea de angajatori sau sunt asimilaţi acestora, care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Rândurile 5.5.2.1 şi 5.5.2.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I,

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 5.6. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii (datorată de angajator)

Se marchează cu „X” de contribuabilii care au calitatea de angajatori sau sunt asimilaţi acestora, care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Rândurile 5.6.1 şi 5 6.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 5.7. Contribuţia de asigurări pentru şomaj

Rândul 5.7.1 se marchează cu „X” de contribuabilii care au calitatea de angajatori sau sunt asimilaţi acestora, care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Rândurile 5.7.1.1 şi 5.7.1.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. f.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 5.7.2 se marchează cu „X” de contribuabilii care au calitatea de angajatori sau sunt asimilaţi acestora, care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Rândurile 5.7.2.1 şi 5.7.2.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. i.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 5.8. Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale (datorată de angajator)

Se marchează cu „X” de contribuabilii care au calitatea de angajatori sau sunt asimilaţi acestora, care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Rândurile 5.8.1 şi 5.8.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 5.9. Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale (datorată de angajator)

Se marchează cu „X” de contribuabilii care au calitatea de angajatori sau sunt asimilaţi acestora, care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Rândurile 5.9.1 şi 5.9.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. i.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 6. Contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii

Se marchează cu „X” numai de persoanele juridice române care au obligaţia să declare această contribuţie, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, aprobată prin Legea nr. 184/2015.

Rândurile 6.1 şi 6.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I, de către plătitorii contribuţiei trimestriale pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii.

Data luării în evidenţă sau a scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 7. Redevenţe miniere

La înregistrarea iniţială se marchează cu „X” numai de contribuabilii care, potrivit legii, au obligaţia să declare această taxă.

Rândurile 7.1 şi 7.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Data luării în evidenţă sau a scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 8. Redevenţe petroliere

La înregistrarea iniţială se marchează cu „X” numai de contribuabilii care, potrivit legii, au obligaţia să declare această taxă.

Rândurile 8.1 şi 8.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. i.

Data luării în evidenţă sau a scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 9. Impozit pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural

Se marchează cu „X” numai de contribuabilii care au obligaţia să declare acest impozit, conform Ordonanţei Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, cu modificările ulterioare.

Rândurile 9.1 şi 9.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. i.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 10. Impozit asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale

Se marchează cu „X” numai de contribuabilii care au obligaţia să declare acest impozit, conform Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările şi completările ulterioare.

Rândurile 10.1 şi 10.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 11. Impozit pe veniturile din activităţile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale

Se marchează cu „X” de contribuabilii care au obligaţia să declare acest impozit, conform Ordonanţei Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare.

Rândurile 11.1 şi 11.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. i.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 11,3 Activităţi care intră sub incidenţa acestui impozit

Se marchează cu „X”, codul CAEN care intră sub incidenţa impozitului pe veniturile din activităţile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale, prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr. 6/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare.

Rândul 12. Taxă de autorizare/taxă de licenţă din domeniul jocurilor de noroc

Se marchează cu „X” numai de contribuabilii care, potrivit legii, au obligaţia să declare aceste taxe.

Rândurile 12.1 şi 12.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Data luării în evidenţă sau a scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 13. Impozit specific unor activităţi

Se marchează cu „X” de contribuabilii care au obligaţia să dedare acest impozit, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi.

Rândurile 13.1 şi 13.2 se marchează cu „X”, după caz, în funcţie de tipul modificării: luare în evidenţă sau scoatere din evidenţă, ulterior înregistrării fiscale, dacă s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Data luării în evidenţă sau scoaterii din evidenţă se stabileşte conform reglementărilor legale în materie.

Rândul 13.3 Activităţi care intră sub incidenţa acestui impozit

Se marchează cu „X” codul CAEN corespunzător activităţilor desfăşurate care intră sub incidenţa impozitului specific prevăzut în Legea nr. 170/2016.

VI. Date privind starea contribuabilului

Se completează numai în cazul în care s-a bifat căsuţa 2 de la pct. I.

Rândul 1. Dizolvare cu lichidare

Se marchează cu „X” în cazul în care se declară începerea procedurii de lichidare, respectiv încheierea acesteia şi radierea societăţii din registrul comerţului.

Se completează data începerii procedurii de dizolvare stabilită conform dispoziţiilor legale în materie, respectiv data radierii din registrul comerţului.

Rândul 2. Dizolvare fără lichidare

Se marchează cu „X” numai în cazul dizolvării fără lichidare.

Se completează data la care a avut loc fuziunea sau divizarea, potrivit dispoziţiilor legale.

În cazul în care fuziunea are loc prin contopire, se va completa şi codul de identificare fiscală al unităţii rezultate în urma fuziunii.

Rândul 3. Radierea înregistrării fiscale Se marchează cu „X” şi se înscrie data radierii înregistrării fiscale.

Atenţie! Declaraţia de radiere va fi însoţită de actul doveditor cu privire la încetarea calităţii de subiect de drept fiscal, precum şi de certificatul de înregistrare fiscală, în vederea anulării acestuia.

 

INSTRUCŢIUNI

de completare a anexei formularului (010) „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/ Declaraţie de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”

 

DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI

Rândul „Cod de identificare fiscal㔠se completează cu codul de identificare fiscală acordat la înregistrarea fiscală, înscris în certificatul de înregistrare fiscală.

Rândul „Denumire” se completează cu denumirea contribuabilului.

Coloana „Denumire/Nume, prenume persoană autorizată potrivit legii, membră a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România” se completează cu denumirea persoanei juridice sau cu numele şi prenumele persoanei fizice, după caz, care asigură organizarea şi conducerea contabilităţii conform prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Coloana „Cod de identificare fiscală (CIF/CNP)” se completează cu codul de înregistrare fiscală acordat la înregistrarea fiscală, înscris în certificatul de înregistrare fiscală sau codul numeric personal, în cazul persoanei fizice

Coloana „Număr contract” se completează cu numărul contractului de prestări servicii încheiat în domeniul contabilităţii

Coloana „Data încheierii contractului de prestări servicii în domeniul contabilităţii” se completează cu data încheierii contractului

Coloanele „Dată început contract” şi „Dată sfârşit contract” se completează cu data începerii contractului respectiv cu data de sfârşit a contractului

Coloana „Număr autorizaţie emisă de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România valabilă la data semnării contractului” se completează cu numărul autorizaţiei emisă de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, valabilă la data semnării contractului de prestări servicii încheiat în domeniul contabilităţii.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.