MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 345/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 345         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 10 mai 2017

 

SUMAR

 

ORDONANŢE DE URGENTĂ ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

36. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

398. - Decizie pentru modificarea pct. 13 din anexa la Decizia prim-ministrului nr. 135/2013 privind stabilirea componenţei nominale a Consiliului consultativ al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei

 

399. - Decizie privind numirea domnului Daniel Robert Marin în funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 23 iunie 2015 în Cauza Opri împotriva României

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

14. - Decizie privind stabilirea datei organizării alegerilor pentru comisiile de disciplină, adoptarea Regulamentului electoral privind alegerea membrilor comisiilor de disciplină şi aprobarea componenţei Comisiei Electorale Centrale

 

ORDONANŢE DE URGENŢĂ ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013

 

Având în vedere faptul că prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007--2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, au fost reglementate măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013,

luând în considerare faptul că dintre proiectele finanţate în cadrul Programului operaţional sectorial Mediu 2007-2013 un număr de 52 de proiecte, în valoare de peste 1,2 miliarde de euro, nu au fost finalizate în perioada de eligibilitate, iar autorităţile române au convenit cu Comisia Europeană eşalonarea acestora astfel încât a două fază a proiectelor să fie implementată în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare 2014-2020 (POIM), în baza prevederilor art. 39-41 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1,260/1999 şi ale Deciziei Comisiei C (2015) 2.771 din 30.04.2015 care amendează Decizia Comisiei C (2013) 1.573 din 20.03.2013 privind aprobarea orientărilor referitoare la încheierea programelor operaţionale adoptate pentru a beneficia de asistenţă din partea Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului social european şi a Fondului de coeziune (2007-2013),

având în vedere faptul că faza a două a acestor proiecte finanţate prin POIM include contractele de servicii, furnizare şi lucrări atribuite în cadrul Programului operaţional sectorial Mediu 2007-2013 şi preluate integral sau parţial în cadrul POIM,

având în vedere faptul că finanţarea acestor proiecte este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând seama de consecinţele negative ale nepromovării în regim de urgenţă a prezentului act normativ, prin imposibilitatea aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi a asigurării finanţării proiectelor preluate în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare, cu efecte negative imediate asupra continuării investiţiilor demarate în cadrul Programul operaţional sectorial Mediu, situaţie în care Comisia Europeană va fi în poziţia de a recupera contribuţia UE aferentă acestor proiecte, în valoare de 2,3 miliarde de euro, având în vedere faptul că nepromovarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ conduce la blocarea plăţilor către beneficiarii POIM din sectorul de mediu, la neîndeplinirea previziunilor de declaraţii de cheltuieli aferente anului 2017, asumate de Guvernul României prin Memorandumul aprobat la data de 27 ianuarie 2017, şi la întârzierea investiţiilor din sectoarele de apă şi apă uzată şi managementul deşeurilor, fiind în acest fel afectate ţintele de conformare asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, cu implicaţii negative grave, prin declanşarea procedurilor de infringement şi plata penalităţilor aferente, ţinând seama de consecinţele negative ale nepromovării în regim de urgenţă a prezentului act normativ, prin neîndeplinirea, în 2018, a obiectivelor de etapă POIM, conducând astfel la realocarea rezervei de performanţă aferentă axelor prioritare afectate, de către Comisia Europeană, către alte programe sau axe prioritare performante, în conformitate cu art. 22 şi art. 76 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 august 2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul se modifică şi va avea următorul cuprins:

ORDONANŢĂ

privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 ş/ pentru proiecte preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020

2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1 - - Prezenta ordonanţă se aplică beneficiarilor de fonduri europene, instituţii publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi operatori regionali, astfel cum sunt definiţi la art. 2 lit. h) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din cadrul Programului operaţional sectorial Mediu 2007-2013, pe întreaga perioadă de implementare a Programului operaţional sectorial Mediu, precum şi beneficiarilor de fonduri europene, instituţii publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi operatori regionali, astfel cum sunt definiţi la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care implementează proiecte preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, pe întreaga perioadă de implementare a Programului operaţional Infrastructură mare.”

3. La articolul 2, alineatele (1)-(3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Creanţele bugetare rezultate din corecţiile financiare şi sumele de recuperat rezultate în urma stabilirii corecţiilor, în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu, de la o poziţie distinctă din cadrul titlului 56 «Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», în situaţiile prevăzute la alin. (4).

(2) Sumele rezultate sau care vor rezulta din reducerile procentuale stabilite, în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu şi de autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare, de la poziţia distinctă prevăzută la alin. (1), respectiv de la poziţia distinctă prevăzută la în situaţiile prevăzute la alin. (4).

(3) Sumele recuperate atât în cazul proiectelor finalizate care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, sunt contestate sau în litigiu, precum şi în cazul proiectelor aflate în implementare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, în urma stabilirii corecţiilor financiare, în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu şi de autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare, de la poziţia distinctă prevăzută la alin. (1), respectiv de la poziţia distinctă prevăzută la alin. (11) în situaţiile prevăzute la alin. (4).”

4. La articolul 2, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

,,(11) Creanţele bugetare rezultate din corecţiile financiare şi sumele de recuperat rezultate în urma stabilirii corecţiilor, în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, se suportă, conform prevederilor art. 9 lit. m) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare, de la o poziţie distinctă din cadrul titlului 58 «Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», în situaţiile prevăzute la alin. (4), pentru proiecte preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare 2014-2020”

5. La articolul 21, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 21. - (1) Sumele prevăzute la art. 2 alin. (4) lit. d) se recuperează de la beneficiar dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) sumele aferente corecţiilor financiare au fost restituite beneficiarilor prevăzuţi la art. 1, în aplicarea prevederilor art. 2 alin. (4) lit. d), pe perioada de derulare în instanţă a litigiilor având ca obiect anularea titlurilor de creanţă;

b) corecţiile financiare stabilite în urma aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, sunt menţinute prin hotărâri judecătoreşti definitive în sarcina beneficiarilor prevăzuţi la art. 1

6. La articolul 3, alineatele (1)-(3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Creanţele bugetare rezultate din corecţiile financiare şi sumele de recuperat rezultate în urma stabilirii corecţiilor, în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru încălcarea dispoziţiilor art. 38 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu şi de autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare, de la poziţia distinctă prevăzută la art. 2 alin. (1), respectiv de la poziţia distinctă prevăzută la alin. (11), în situaţiile prevăzute la alin. (4) al art. 2.

(2) Sumele rezultate sau care vor rezulta din reducerile procentuale stabilite, în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru încălcarea art. 38 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu şi de autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare, de la poziţia distinctă prevăzută la art. 2 alin. (1), respectiv de la poziţia distinctă prevăzută la alin. (11), în situaţiile prevăzute la alin, (4) al art. 2.

(3) Sumele recuperate în cazul proiectelor finalizate care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe sunt contestate sau în litigiu, precum şi în cazul proiectelor aflate în implementare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, pentru încălcarea art. 38 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu şi de autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare, de la poziţia distinctă prevăzută la art. 2 alin. (1), respectiv de la poziţia distinctă prevăzută la alin, (11), în situaţiile prevăzute la alin. (4) al art. 2.”

7. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Beneficiarii prevăzuţi la art. 1 transmit solicitările privind suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare şi a accesoriilor acestora, după caz, aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, autorităţii de management a Programului operaţional sectorial Mediu, respectiv autorităţii de management a Programului operaţional Infrastructura mare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, dacă se încadrează în prevederile art. 2 şi 3.

(2) Autoritatea de management al Programului operaţional sectorial Mediu, respectiv autoritatea de management a Programului operaţional Infrastructura mare verifică şi certifică solicitările prevăzute la alin. (1) sub aspectul încadrării acestora în situaţiile prevăzute la art. 2 şi 3 şi le supun aprobării conducerii autorităţii de management.

(3) în situaţiile prevăzute la art. 2 şi 3, pe baza aprobării conducerii autorităţilor de management prevăzute la alin. (2), ordonatorul principal de credite dispune, după caz:

a) încetarea executării creanţelor bugetare prevăzute la art. 2 şi 3 şi, după caz, a accesoriilor acestora, pentru care s-a început procedura de recuperare prevăzută la art. 38 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi comunicarea acesteia către organele fiscale competente;

b) autorităţii de management să solicite organelor fiscale competente restituirea în conturile de recuperare debite ale autorităţii de management a sumelor recuperate de la beneficiarii prevăzuţi la art. 1 şi netransferate până la data primirii comunicării prevăzute la lit. a);

c) stingerea debitelor aferente beneficiarilor prevăzuţi la art. 1 din registrul debitorilor;

d) plata către beneficiar a sumelor recuperate deja de către autoritatea de management, de la acesta, aferente situaţiilor prevăzute la art. 2 şi 3, cu încadrarea în prevederile art. 7 alin. (1).

(4) Măsurile dispuse de către ordonatorul principal de credite prevăzute la alin. (3) se comunică beneficiarilor prevăzuţi la art. 1 de către autoritatea de management a Programului operaţional sectorial Mediu, respectiv de autoritatea de management a Programului operaţional Infrastructură mare.

(5) Sumele aferente debitelor nerecuperate pentru fondurile externe nerambursabile, cofinanţare şi taxa pe valoarea adăugată, pentru care beneficiarii definiţi la art. 1 nu mai au calitate de debitor, se sting conform surselor de finanţare prin transferul din contul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu, alimentat din poziţia bugetară prevăzută la art. 2 alin. (1) în contul de disponibil destinat încasării creanţelor bugetare aferent Programului operaţional sectorial Mediu, în vederea transferării acestora în conturile de disponibil aferente fiecărei surse de finanţare şi vor fi utilizate pentru continuarea finanţării Programului operaţional sectorial Mediu, respectiv prin transferul din contul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare, alimentat din poziţia bugetară prevăzută la art. 2 alin. (11) în contul de disponibil destinat încasării creanţelor bugetare aferent Programului operaţional Infrastructură mare, în vederea transferării acestora în conturile de disponibil şi/sau de cheltuieli bugetare aferente fiecărei surse de finanţare şi vor fi utilizate pentru continuarea finanţării Programului operaţional Infrastructură mare, cu excepţia sumelor plătite în anii precedenţi şi recuperate în anul curent, pentru care se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare.”

8. La articolul 5, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Dobânzile aferente sumelor datorate bugetului Uniunii Europene se calculează până la data transmiterii comunicării prevăzute la art. 4 alin. (4) şi se vor suporta de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu şi de autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare, de la poziţia distinctă prevăzută la art. 2 alin. (1), respectiv de la poziţia distinctă prevăzută la alin (11).”

9. La articolul 6, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - Nu fac obiectul prezentului act normativ sumele aferente contractelor finanţate din fonduri europene din cadrul Programului operaţional sectorial Mediu 2007-2013, respectiv din cadrul Programului operaţional Infrastructură mare 2014-2020:

a) asupra cărora au fost formulate sesizări către Agenţia Naţională de Integritate, Departamentul pentru Luptă Antifraudă şi/sau organele de urmărire penală pentru suspiciune de fraudă, tentativă de fraudă sau conflict de interese, pentru care instanţele judecătoreşti, prin hotărâri definitive, au stabilit săvârşirea unei fapte penale;

b) asupra cărora au fost formulate sesizări către Agenţia Naţională de Integritate, Departamentul pentru Luptă Antifraudă şi/sau organele de urmărire penală pentru suspiciune de fraudă, tentativă de fraudă sau conflict de interese până în momentul soluţionării definitive de către organele competente cărora le-a fost înaintată sesizarea sau până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţele judecătoreşti prin care se stabileşte inexistenţa unei fapte penale;

c) în situaţia în care corecţiile financiare şi/sau creanţele bugetare stabilite prin note de constatare a neregulilor şi de Stabilire a corecţiilor financiare, precum şi sumele rezultate din aplicarea reducerilor procentuale au fost menţinute de instanţele judecătoreşti în sarcina beneficiarilor prevăzuţi la art. 1, prin hotărâri definitive.”

10. La articolul 7, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Solicitările realizate de beneficiarii prevăzuţi la art. 1, potrivit prevederilor art. 4, se soluţionează de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în ordinea înregistrării acestora, cu încadrarea în sumele alocate prin legile bugetare anuale cu această destinaţie, pe întreaga perioadă de implementare a Programului operaţional sectorial Mediu, respectiv a Programului operaţional Infrastructură mare.”

11. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, aferente situaţiilor prevăzute la art. 2 alin. (4), şi pentru neregulile rezultate din încălcarea art. 38 din Directiva 2004/18/CE, aferente situaţiei prevăzute la art. 3 alin. (4), în Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare se menţionează că sumele reprezentând creanţe bugetare se recuperează de autoritatea de management în contul de disponibil destinat încasării creanţelor bugetare aferent Programului operaţional, din sumele alocate în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu şi de autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare, de la poziţia distinctă din cadrul titlului 56 «Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», respectiv de la poziţia distinctă din cadrul titlului 58 «Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare».

(2) Sumele care vor rezulta din reducerile procentuale pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, aferente situaţiilor prevăzute la art. 2 alin. (4), şi pentru neregulile rezultate din încălcarea art. 38 din Directiva 2004/18/CE, aferente situaţiei prevăzute la art. 3 alin. (4), se recuperează de autoritatea de management în contul de disponibil destinat încasării creanţelor bugetare aferent Programului operaţional, din sumele alocate în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu şi de autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare, de la poziţia distinctă din cadrul titlului 56 «Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», respectiv de la poziţia distinctă din cadrul titlului 58 «Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare».”

Art. II. - În termen de maximum 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se emit norme metodologice de aplicare, inclusiv modelul solicitărilor şi documentele justificative ce însoţesc solicitările beneficiarilor de fonduri europene care implementează proiecte preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare 2014-2020, aprobate prin ordin al ministrului delegat pentru fonduri europene.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează;

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Rovana Plumb

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 36.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru modificarea pct. 13 din anexa la Decizia prim-ministrului nr. 135/2013 privind stabilirea componenţei nominale a Consiliului consultativ al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei

 

Având IM vedere propunerea preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, formulată prin Adresa nr. 1.071 din 4 mai 2017, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/8.412/M.B. din 5 mai 2017,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 6 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Punctul 13 din anexa la Decizia prim-ministrului nr. 135/2013 privind stabilirea componenţei nominale a Consiliului consultativ al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 25 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Instituţia pe care o reprezintă

„13.

Emil Niţă

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor”

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 10 mai 2017.

Nr. 398.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Daniel Robert Marin în funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Daniel Robert Marin se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 10 mai 2017.

Nr. 399.

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA ATREIA

 

HOTĂRÂREA

din 23 iunie 2015

în Cauza Opriş împotriva României

(Cererea nr. 15.251/07)

Strasbourg

 

Definitivă la 23 septembrie 2015

 

Hotărârea a rămas definitivă în temeiul art. 44 § 2 din Convenţie. Aceasta poate suferi modificări de formă, în Cauza Opriş împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită într-o cameră compusă din Josep Casadevall, preşedinte, Luis Lopez Guerra, Jan Sikuta, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, Valeriu Griţco, Iulia Antoanella Motoc, judecători, şi Stephen Phillips, grefier de secţie, după ce a deliberat în camera de consiliu la 2 iunie 2015,

pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la aceeaşi dată.

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află Cererea nr. 15.251/07 îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Ioan Radu Claudiu Opriş (reclamantul), a sesizat Curtea la 21 martie 2007, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia).

2. Reclamantul a fost reprezentat de V. Jur], avocat în Baia Mare. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantul se plânge, în special, de caracterul inechitabil al procedurii penale derulate împotriva sa: acesta afirmă că a făcut obiectul unei provocări poliţieneşti, că nu a beneficiat de asistenţă din partea unui avocat în cursul primului interogatoriu şi că nu a avut posibilitatea de a solicita audierea persoanelor - un agent infiltrat şi colaboratorul acestuia - care au intervenit sub acoperire în cadrul investigaţiei care l-a vizat.

4. Prin Decizia din 21 mai 2013, Curtea a comunicat capetele de cerere întemeiate pe art. 6 § 1 şi 3 lit. (d) din Convenţie şi a declarat cererea inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere.

ÎN FAPT

I. Circumstanţele speţei

5. Reclamantul s-a născut în 1974 şi locuieşte în Sighetu Marmaţiei.

A. Ancheta sub acoperire şi acţiunea de prindere în flagrant

6. La 5 iunie 2003, Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog Cluj s-a sesizat din oficiu cu privire la cazul reclamantului şi al V.R, pe motiv că, potrivit informaţiilor de care dispunea şi investigaţiilor poliţiei, aceste două persoane acţionau în cadrul unei reţele de traficanţi de droguri. În aceeaşi zi,Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş i-a autorizat pe agentul investigator „Liviu” şi pe colaboratorul acestuia, „Tucu”, să se infiltreze în reţea pentru o perioadă de treizeci de zile şi să procure un kilogram de heroină. Tot în aceeaşi zi, parchetul a deschis o anchetă împotriva reclamantului pentru infracţiunea de trafic de droguri, pedepsita la art. 2 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

7. La 20 iunie 2003, reclamantul a fost arestat de poliţie la Cluj. Potrivit procesului-verbal întocmit în aceeaşi zi de către procurorul care a condus acţiunea de prindere în flagrant, în momentul arestării, reclamantul conducea un autovehicul în care s-a găsit un pachet care conţinea o substanţă care, potrivit testului efectuat la faţa locului, s-a dovedit a fi heroină. În aceeaşi zi, agentul investigator „Liviu” a întocmit raportul său. Acesta a descris în detaliu evenimentele din ziua respectivă şi a menţionat, printre altele, că reclamantul i-a spus că era prima dată când încerca să îşi procure droguri. Laboratorul din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române a confirmat ulterior că în pachet se afla aproximativ un kilogram de heroină, amestecată cu lactoză.

8. Tot la 20 iunie 2003, poliţia a percheziţionat apartamentul reclamantului, în prezenţa soţiei sale. Potrivit procesului-verbal de percheziţie, poliţiştii nu au găsit nimic ilegal în apartament.

B. Ancheta parchetului

9. La 20 iunie 2003, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj l-a audiat pe reclamant, care a declarat, în absenţa unui avocat, că o persoană cu numele „Nelu”, care i-ar fi fost prezentată de V.P., i-a solicitat insistent să îi procure droguri cu scopul de a le revinde. Reclamantul a adăugat următoarele: a acceptat această cerere din cauza unor probleme financiare şi a procurat drogurile de la un cetăţean ucrainean; ulterior, în cursul procedurii, a identificat această persoană ca fiind I.S.; „Nelu” i l-a prezentat ulterior pe „Liviu” şi s-a ajuns la un acord cu privire la termenii tranzacţiei; la 20 iunie 2003, acesta s-a deplasat la Cluj pentru a-i înmâna drogurile lui „Liviu”.

10. La 21 şi 23 iunie 2003, reclamantul a fost audiat din nou de procuror, în prezenţa unui avocat numit din oficiu. Acesta a confirmat declaraţia făcută la 20 iunie 2003,

11. La 21 şi 23 iunie 2003, parchetul a extins urmărirea penală faţă de I.S. şi V.P., sub suspiciunea că i-ar fi furnizat droguri reclamantului şi, respectiv, că ar fi acţionat ca intermediar în tranzacţie.”

12. La 23 iunie 2003, I.S. a negat că i-a furnizat droguri reclamantului. În aceeaşi zi, repetând o declaraţie în acest sens, făcută cu două zile înainte, V.P. a afirmat că „Nelu” i-a solicitat cu insistenţă să îi procure droguri şi că acesta i l-a prezentat pe reclamant în acest scop. Parchetul a audiat, de asemenea, patru martori, dar niciunul dintre aceştia nu a fost în măsură să furnizeze informaţii cu privire la traficul de droguri.

13. La 15 iulie 2003, reclamantul a solicitat parchetului o confruntare cu „Liviu”, identificarea şi audierea lui „Nelu”, precum şi realizarea unei expertize a substanţei găsite în cursul acţiunii de prindere în flagrant. Printr-o decizie din aceeaşi zi, parchetul a deschis o anchetă în vederea identificării lui „Nelu”, dar a respins celelalte cereri, pe motiv că elementele de probă legate de acestea nu erau nici utile şi nici pertinente.

14. Prin rechizitoriul din 15 iulie 2003, reclamantul şi I.S. au fost trimişi în judecată pentru trafic de droguri, iar V.fr pentru complicitate la trafic de droguri.

C. Condamnarea reclamantului pentru trafic de droguri

1. Prima fază a procedurii

15. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj. La 23 septembrie 2003, tribunalul l-a audiat pe reclamant. Acesta din urmă a negat faptele de care era acuzat şi a declarat că drogurile fuseseră plasate în maşină de către „Nelu”. A negat, de asemenea, că a primit droguri de la I.S. şi a precizat că anterior declarase contrariul deoarece poliţiştii i-ar fi promis o reducere a pedepsei. Avocatul reclamantului a depus ulterior concluzii scrise prin care a invocat provocarea din partea poliţiei.

16. Tribunalul i-a audiat şi pe I.S. şi V.P., care şi-au menţinut declaraţiile, precum şi doi martori, care au declarat că nu aveau cunoştinţă de existenţa unui trafic de droguri. Prin încheierea din 24 februarie 2004, tribunalul a renunţat la audierea altor martori care nu se prezentaseră.

17. Prin Hotărârea din 27 februarie 2004, Tribunalul Cluj l-a condamnat pe reclamant la 5 ani de închisoare pentru trafic de droguri, pe baza declaraţiilor obţinute atât de parchet, cât şi de instanţă, a listei de numere de telefon apelate de pe telefoanele mobile ale inculpaţilor, precum şi pe baza fotografiilor realizate în cursul acţiunii de prindere în flagrant. În ceea ce priveşte declaraţiile reclamantului, tribunalul a reţinut doar declaraţiile obţinute de parchet, considerând că acestea se coroborau cu celelalte probe de la dosar. Instanţa nu a răspuns la argumentele referitoare la provocarea din partea poliţiei.

18. Reclamantul a declarat apel, motivând, între altele, că fusese provocat de un agent sub acoperire. Prin Decizia din 21 aprilie 2004, Curtea de Apel Cluj a respins apelul. Instanţa de apel nu a răspuns la argumentul referitor la provocarea din partea poliţiei şi a hotărât că raportul agentului sub acoperire se corobora cu celelalte elemente de probă şi demonstra vinovăţia reclamantului.

19. Prin Decizia din 28 octombrie 2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul reclamantului şi a retrimis cauza tribunalului, dispunând examinarea elementelor de probă solicitate de inculpaţi şi de procuror.

2. A două fază a procedurii

20. Cauza a fost înregistrată din nou pe rolul Tribunalului Cluj. La termenul din 7 februarie 2005 au fost din nou audiaţi reclamantul şi I.S., care au confirmat declaraţiile date în faţă instanţei de fond în cursul primei faze a procedurii. Printr-o încheiere pronunţată în aceeaşi zi, tribunalul a autorizat, la cererea reclamantului, audierea â cinci noi martori şi a agentului sub acoperire, precum şi realizarea unei expertize asupra substanţei găsite în maşină. Instanţa a solicitat de asemenea parchetului să îi transmită fotografiile şi înregistrările audio şi video, precum şi documentele care au justificat autorizarea intervenţiei agentului sub acoperire.

21. Tribunalul a audiat patru martori. Niciunul nu a declarat că ar fi avut cunoştinţă de existenţa unui trafic de droguri.

22. La 29 martie 2005, avocatul reclamantului a depus la tribunal note scrise în care a invocat, între altele, provocarea din partea poliţiei.

23. La 13 aprilie 2005, parchetul a comunicat instanţei Rezoluţia din 3 septembrie 2003, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de „Nelu”, pe motiv că „Nelu” şi „Tucu” erau una şi aceeaşi persoană şi că acesta acţionase legal, în calitate de colaborator al agentului sub acoperire.

24. La 21 aprilie 2005, parchetul a informat instanţa că autorizaţia fusese acordată agentului sub acoperire pe baza unor „informaţii obţinute şi culese prin intermediul unor investigaţii specifice activităţii poliţiei”, fără să ofere precizări suplimentare. Parchetul a indicat că, la 20 iunie 2003, fuseseră efectuate doar fotografii şi nu fusese realizată nicio înregistrare. În ceea ce priveşte audierea agentului sub acoperire, parchetul a indicat că nu dispunea de mijloacele tehnice care să permită o ascultare în directa acestuia, cu distorsionarea vocii şi a imaginii.

25. Prin încheierea din 10 mai 2005, Tribunalul Cluj a decis să procedeze la audierea agentului sub acoperire şi a renunţat la audierea martorului „Nelu”, pe motiv că agentul sub acoperire putea să clarifice intervenţia acestuia din urmă. Instanţa a solicitat inculpaţilor să îşi comunice întrebările în termen de 10 zile. La 10 iunie 2005,un judecător l-a audiat pe „Liviu” doar în prezenţa procurorului. Agentul sub acoperire a confirmat raportul pe care l-a întocmit în ziua desfăşurării acţiunii de prindere în flagrant, furnizând şi detalii suplimentare. Judecătorul i-a adresat mai multe întrebări, dintre care una a urmărit în mod special să stabilească dacă reclamantul era cunoscut pentru implicarea în activităţi de trafic de droguri. Agentul sub acoperire nu a putut să ofere un răspuns precis. La 13 iunie 2005, transcrierea şi o înregistrare a audierii acestuia, cu distorsionarea vocii, au fost depuse la dosar, în plic sigilat.

26. La 14 iunie 2005, Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj a depus la dosar un raport de evaluare a reclamantului, potrivit căruia acesta din urmă avea un comportament antisocial şi că, în trecut, prin intermediul relaţiilor sale, reuşise să scape de răspunderea penală pentru diverse fapte contrare legii. Serviciul de probaţiune a menţionat existenţa mai multor condamnări anterioare ale reclamantului, pentru lovire sau alte violenţe, distrugere, precum şi pentru conducerea unui vehicul neînmatriculat.

27. La 12 iulie 2005, avocatul reclamantului a depus la Tribunalul Cluj o listă de 17 întrebări, în vederea unei noi audieri a agentului sub acoperire. Prin încheierea din 19 iulie 2005, instanţa a respins această cerere ca tardivă.

28. Deşi tribunalul a solicitat insistent realizarea expertizei ştiinţifice a substanţei găsite în maşină, prin încheierile din 14 iunie, 19 iulie, 11 august, 1 şi 29 noiembrie 2005, aceasta nu a fost realizată.

29. La 4 octombrie 2005 şi 27 ianuarie 2006, avocaţii reclamantului au depus concluzii scrise în care au invocat, printre altele, provocarea din partea poliţiei.

30. Prin Hotărârea din 31 ianuarie 2006, Tribunalul Cluj l-a condamnat pe reclamant la 5 ani de închisoare pentru trafic de droguri. Instanţa s-a bazat pe declaraţia dată de reclamant în faţa parchetului, considerând că aceasta era mai credibilă decât cea pe care a făcut-o ulterior, având în vedere declaraţiile agentului sub acoperire şi ale martorilor. A considerat că O expertiză, ca mijloc de probă specific, era irelevantă în speţă, deoarece substanţa găsită în maşină fusese testată de două Ori, demonstrând prezenţa heroinei. Tribunalul a respins argumentul reclamantului, întemeiat pe provocarea din partea poliţiei, în următorii termeni:

„[...] susţinerile sale în sensul că întreaga operaţiune ar fi fost o înscenare pusă la cale chiar de către organele de poliţie este mai mult decât puerilă, posibil aşezată pe statutul pe care şi l-a creat această persoană în zona de domiciliu, ce i-a creat o atitudine psihică adecvată (surse de informaţii susţin că acest inculpat deţinea sume mari de bani din mai multe afaceri suspectate a fi ilegale ce ar fi fost cunoscute şi de organele de politie, f. 184-188), cu afişarea unui aer de bravură, fără conştientizarea pe fond a gravităţii faptelor săvârşite şi asumarea responsabilităţii pentru infracţiunea comisă, atitudini grefate şi pe o convingere falsă că «având relaţii va fi exonerat de răspundere», cu un suport moral şi material nu întotdeauna adecvat din partea familiei.

31. Reclamantul a formulat apel; a solicitat efectuarea de cercetări suplimentare şi a precizat că fusese victima unei înscenări organizate de poliţie. Prin încheierea din 23 martie 2006, curtea de apel a respins cererea acestuia de administrare de probe, pe motiv că acestea nu erau utile. Prin Hotărârea din 11 mai 2006, Curtea de Apel Cluj a respins apelul în cauză. Aceasta a reţinut, între altele, că tribunalul nu a putut să îl audieze pe „Nelu”, deoarece acesta era colaboratorul agentului sub acoperire. Instanţa a considerat că expertiza solicitată era irelevantă, având în vedere că reclamantul intenţiona să demonstreze că pachetul confiscat conţinea o concentraţie mică de heroină şi nu că acesta nu conţinea deloc heroină. Curtea de apel nu a examinat argumentul referitor la provocarea din partea poliţiei.

32. Întemeindu-se pe aceleaşi argumente invocate în cadrul apelului, reclamantul a formulat recurs. Prin Hotărârea din

20 septembrie 2006, motivată la 22 februarie 2007, Înalta Curte a respins recursul, fără să examineze argumentul întemeiat pe provocarea din partea poliţiei. Înalta Curte s-a bazat pe declaraţia reclamantului în faţa poliţiei şi a considerat că, prin declaraţia contradictorie făcută în faţa instanţelor, acesta a încercat doar să fie exonerat de orice răspundere.

II. Dreptul şi practica interne şi internaţionale relevante

33. Dispoziţiile relevante în speţă din Codul de procedură penală privind interdicţia folosirii unor mijloace de constrângere pentru obţinerea de elemente de probă, precum şi dispoziţiile relevante în speţă din Legea nr. 143/2000 sunt descrise în Cauza Constantin şi Stoian împotriva României (nr. 23.782/06 şi 46.629/06, pct. 34,29 septembrie 2009). Mai precis, art. 862 din Codul de procedură penală, astfel cum era în vigoare la momentul faptelor, autoriza ascultarea unui martor prin intermediul unei reţele interne de televiziune, care permitea ca imaginea şi vocea martorului în cauză să nu fie recunoscute, dacă „exist[au] mijloacele tehnice adecvate”.

34. Dispoziţiile relevante în speţă din Codul de procedură penală, referitoare la dreptul suspectului sau inculpatului la apărare, precum şi practica instanţelor române sunt descrise în Cauza Argintam împotriva României [(dec.), nr. 26.622/09, pct. 17-19,8 ianuarie 2013].

35. Textele Consiliului Europei referitoare la tehnicile speciale de investigaţie sunt descrise în Cauza Ramanauskas împotriva Lituaniei [(MC), nr. 74.420/01, pct. 35-37, CEDO 2008].

ÎN DREPT

I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenţie

36. Reclamantul denunţă o încălcare a dreptului său la un proces echitabil: în primul rând, acesta ar fi făcut obiectul unei provocări din partea poliţiei, în al doilea rând, nu ar fi beneficiat de prezenţa unui avocat în cursul primului său interogatoriu din cursul urmăririi penale şi, în al treilea rând, nu ar fi avut posibilitatea de a solicita audierea agentului sub acoperire şi nici a colaboratorului acestuia. Reclamantul invocă prevederile art. 6 § 1 şi art. 3 lit. b) şi d) din Convenţie, redactate după cum urmează:

„(1) Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzaţii penale îndreptate împotriva sa. [...]

(3) Orice acuzat are, în special, dreptul: [...]

b) să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale;

[...]

d) să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării; [...]”

A. Cu privire la admisibilitate

1. Cu privire la capătul de cerere întemeiat pe absenţa unui avocat în cursul primului interogatoriu din cursul urmăririi penale

37. Guvernul indică faptul că primul interogatoriu al reclamantului din cursul anchetei preliminare a avut Ioc la 20 iunie 2003 şi că respectivul capăt de cerere al reclamantului poate fi raportat doar la acest act de procedură, având în vedere că persoana în cauză a fost reprezentată de avocaţi aleşi de aceasta în cursul restului procedurii. Astfel, în opinia Guvernului, acest capăt de cerere a fost prezentat după împlinirea termenului de sase luni, prevăzut la art. 35 § 1 din Convenţie.

38. În subsidiar, Guvernul susţine că reclamantul nu a invocat acest capăt de cerere în faţa instanţelor interne şi nici nu a solicitat ca declaraţia dată la 20 iunie 2003 să fie eliminată din elementele de probă depuse la dosarul său.

39. Reclamantul nu a prezentat observaţii cu privire la admisibilitatea acestui capăt de cerere.

40. Curtea reaminteşte că, în temeiul art. 35 § 1 din Convenţie, nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de atac interne. Este necesar ca fiecare reclamant să fi oferit instanţelor interne ocazia pe care această dispoziţie o acordă, în principiu, statelor contractante, şi anume de a evita sau de a repara încălcările invocate faţă de ele [McFariane împotriva Irlandei (MC), nr. 31.333/06, pct. 107,10 septembrie 2010],

41. În speţă, Curtea constată că reclamantul nu a invocat în faţa instanţelor interne capătul de cerere întemeiat pe absenţa unui avocat la interogatoriul acestuia din 20 iunie 2003 şi că, prin urmare, acesta nu le-a oferit ocazia să se pronunţe în această privinţă.

42. Rezultă că acest capăt de cerere trebuie să fie respins pentru neepuizarea căilor de atac interne, în temeiul art. 35 § 1 şi § 4 din Convenţie.

2. Cu privire la capetele de cerere întemeiate pe provocarea din partea poliţiei şi imposibilitatea de a solicita audierea agentului sub acoperire şi a colaboratorului acestuia

43. Constatând că aceste capete de cerere nu sunt în mod vădit nefondate în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenţie şi că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea le declară admisibile.

B. Cu privire la fond

44. Curtea reaminteşte că, în general, a examinat împreună capetele de cerere referitoare la faptul că agenţii investigatori nu au fost audiaţi în prezenţa reclamantului şi întemeiate pe provocarea din partea poliţiei, din perspectiva art. 6 § 1 din Convenţie (Lagutin şi alţii împotriva Rusiei, nr. 6.228/09, 19.123/09, 19.678/07, 52.340/08 şi 7.451/09, pct. 98-101, 24 aprilie 2014, cu referinţele citate). Va adopta aceeaşi abordare în speţă şi, prin urmare, va examina împreună capetele de cerere formulate de reclamant.

1. Argumentele părţilor

45. Reclamantul susţine că a fost victima unei provocări din partea poliţiei. Acesta  afirmă că nu existau indicii privind implicarea sa în vreun trafic de droguri şi că a fost instigat să săvârşească infracţiunea în cauză de către poliţişti, care nu s-ar fi mulţumit să adopte o atitudine pur pasivă, având în vedere că aceştia au plasat pachetul cu droguri în maşină.

46. Reclamantul adaugă că, în timpul procedurii desfăşurate împotriva sa, nu a avut posibilitatea de a verifica o serie de probe, printre care audierea agentului sub acoperire şi a colaboratorului acestuia în aceleaşi condiţii ca şi acuzarea, precum şi expertiza substanţei găsite în pachet Mai exact, conform susţinerilor reclamantului, instanţele nu au precizat motivele pentru care nu i s-a permis să fie prezent la audierea agentului sub acoperire şi nu au oferit justificări nici cu privire la faptul că nu a fost audiat colaboratorul acestuia din urmă. În plus, susţine că instanţele interne nu au examinat în mod echitabil argumentele sale referitoare Ia provocare.

47. Guvernul susţine că procedura a fost echitabilă în ansamblu şi că reclamantul nu a făcut obiectul pretinsei provocări din partea poliţiei. Afirmă că existau indicii serioase că reclamantul se ocupa, pe de o parte, cu traficul de droguri, ceea ce l-ar fi determinat pe procuror să autorizeze intervenţia agentului sub acoperire şi a colaboratorului acestuia în scopul stabilirii faptelor, identificării autorilor şi obţinerii elementelor materiale de probă, şi, pe de altă parte, cu procurarea de droguri. Acesta adaugă că cele două persoane mandatate în acest scop de procuror au rămas pasive şi nu l-au instigat pe reclamant să săvârşească infracţiunea în cauză.

48. În plus, Guvernul precizează că reclamantul a recunoscut faptele ulterior flagrantului şi că acesta a invocat argumente întemeiate pe provocare numai în faţa instanţelor. Apreciază că persoana în cauză a dat dovadă de o schimbare de atitudine pentru care nu ar fi oferit o explicaţie serioasă. Mai adaugă că Tribunalul Cluj, care s-a pronunţat în primă instanţă, a examinat totuşi argumentele acestuia întemeiate pe provocare, dar a considerat că erau nefondate, iar instanţele superioare au aderat [a acest raţionament.

49. În cele din urmă, Guvernul precizează că agentul sub acoperire a fost audiat de instanţe în condiţii de confidenţialitate şi că cererea de audiere a acestuia a fost introdusă de reclamant Observă că audierea agentului în cauză, cu distorsionarea imaginii şi a vocii, nu a fost posibilă din cauza absenţei mijloacelor tehnice necesare şi că reclamantului i s-a oferit posibilitatea de a adresa întrebări în scris agentului respectiv. De asemenea, precizează că reclamantul a ales să se prevaleze de această posibilitate abia la o dată ulterioară audierii, deoarece tribunalul respinsese deja întrebările acestuia ca irelevante sau din cauza riscului de identificare a agentului, în plus, Guvernul apreciază că nu s-a adus atingere principiului egalităţii armelor, prin prezenţa procurorului la audierea în cauză,  deoarece acesta din urmă nu a intervenit în timpul audierii şi nu a adresat întrebări.

2. Principiile generale

50. Principiile generale referitoare la garanţiile unui proces echitabil, în contextul recurgerii la tehnici speciale de investigaţie, cu scopul de a combate traficul de droguri sau corupţia, sunt detaliate în cauzele Bannikova împotriva Rusiei (nr. 18.757/06, pct. 33-65,4 noiembrie 2010) şi Lagutin şi alţii (citată anterior, pct. 89-101).

51. Curtea a subliniat, în special, că este conştientă de dificultăţile implicate de lupta împotriva infracţiunilor grave şi de necesitatea ca autorităţile să recurgă uneori la metode de anchetă mai elaborate. În principiu, jurisprudenţa sa nu împiedică, în stadiul cercetărilor şi în cazurile în care natura infracţiunii o justifică, depunerea la dosar a unor elemente obţinute prin intermediul unei operaţiuni sub acoperire desfăşurate de poliţie (Ludi împotriva Elveţiei, 15 iunie 1992, seria Â, nr. 238). Cu toate acestea, intervenţia unor agenţi sub acoperire trebuie să fie restrânsă: deşi poate acţiona în secret, poliţia nu poate să provoace săvârşirea unei infracţiuni (Teixeira de bastro împotriva Portugaliei, 9 funie 1998, pct. 36, Culegere de hotărâri şi decizii 1998 IV, şi Vaniane împotriva Rusiei, nr. 53.203/99, pct. 46-47,15 decembrie 2005).

52. De asemenea există provocare din partea poliţiei atunci când agenţii implicaţi - membri ai forţelor de ordine sau persoane care intervin la solicitarea acestora - nu se limitează la examinarea într-o manieră pur pasivă a activităţii infracţionale, ci exercită asupra persoanei care face obiectul unei supravegheri o influenţă de natură să o incite la săvârşirea unei infracţiuni, pe care, altfel, aceasta nu ar fi săvârşit-o, pentru a face posibilă constatarea infracţiunii, adică pentru a aduce dovada în acest sens şi pentru a determina urmărirea penală a persoanei în cauză [Teixeira de Castro, citată anterior, pct. 38; a se vedea, a contrario, Eurofinacom împotriva Franţei (dec.), nr. 58.753/00, CEDO 2004-VII).

53. În plus, atunci când informaţiile divulgate de organele de urmărire penală nu îi permit Curţii să constate dacă reclamantul a fost sau nu victima unei provocări din partea poliţiei, este esenţial să fie examinată procedura în cadrul căreia s-a pronunţat cu privire la acuzaţia de provocare din partea poliţiei, astfel încât să se verifice, în cazul în speţă, dacă a fost protejat în mod corespunzător dreptul la apărare şi în special respectarea principiilor contradictorialităţii şi egalităţii armelor [Edwards şi Lewis împotriva Regatului Unit (MC), nr. 39.647/98 şi 40.461/98, pct. 46-48, CEDO 2004 X, Constantin şi Stoian, citată anterior, pct. 56-57, şi Lagutin şi alţii, citată anterior, pct. 94-95]

54. În cele din urmă, obligaţia de a dovedi absenţa unei provocări revine organelor de cercetare penală, cu condiţia ca acuzaţiile reclamantului să nu fie total lipsite de credibilitate (Ramanauskas, citată anterior, pct. 70, şi Furcht împotriva Germaniei, nr. 54.648/09, pct. 53, 23 octombrie 2014). În lipsa unei astfel de probe contrare, este de competenţa organelor judiciare să procedeze la o examinare a faptelor cauzei şi să ia măsurile necesare pentru aflarea adevărului, cu scopul de a stabili dacă a existat sau nu o provocare. Instanţele naţionale trebuie sa examineze, în special, motivele pentru care a fost organizată operaţiunea specială de investigare, amploarea participării poliţiei la săvârşirea infracţiunii, precum şi natura provocării sau a presiunilor exercitate asupra reclamantului (Ramanauskas, citată anterior, pct. 71).

3. Aplicarea acestor principii în speţă

55. Aplicând aceste principii în speţă, Curtea va proceda la o examinare în două etape (Bannikova, citată anterior, pct. 67). Prima etapă va consta în a stabili dacă agenţii statului implicaţi în activităţile de investigare au adoptat o atitudine pur pasivă sau, dimpotrivă, dacă au depăşit limitele, acţionând ca „agenţi provocatori”. În ceea ce priveşte acest criteriu material, examinarea de către Curte va depinde în mare măsură de disponibilitatea informaţiilor referitoare la activităţi de investigaţie premergătoare acţiunii de prindere în flagrant şi, în special, natura contactelor pe care le-au avut agenţii statului cu reclamantul înainte de procedura flagrantului. În lipsa acestor informaţii, Curtea va proceda la a două etapă a analizei sale şi va examina procedura în cursul căreia instanţele naţionale au abordat argumentele întemeiate pe provocarea din partea poliţiei.

56. În speţă, în ceea ce priveşte criteriul material, Curtea observă că există divergenţe între părţi cu privire la eventuala implicare a reclamantului în activităţi legate de droguri înainte de operaţiunea sub acoperire a poliţiei. Într-adevăr, Guvernul susţine că existau indicii serioase că reclamantul era implicat în traficul de droguri, fapt contestat de persoana în cauză (supra, pct. 45 şi 47). Cu toate acestea, Guvernul nu a precizat care erau aceste indicii. În această privinţă, Curtea reaminteşte că trebuie să stabilească dacă existau indicii concrete şi obiective care să justifice o operaţiune specială de investigare [a se vedea, în acest sens, Sequeira împotriva Portugaliei (dec.), nr. 73.557/01, CEDO 2003-VI, Shannon împotriva Regatului Unit (dec.), nr. 67.537/01, CEDO 2004-IV, şi Malininas împotriva Lituaniei, nr. 10.071/04, pct. 36,1 iulie 2008].

57. În speţă, Curtea observă că indiciile la care face referire Guvernul nu au fost dezvăluite nici în cursul procesului penal desfăşurat împotriva reclamantului; deşi Tribunalul Cluj a formulat o cerere în acest sens, parchetul nu a furnizat precizări legate de natura acestor indicii, limitându-se să afirme că acestea fuseseră colectate potrivit unor metode specifice activităţii poliţiei (supra, pct. 24). Rezultă că instanţele naţionale nu au avut niciodată ocazia să verifice indiciile în cauză [Vaniane. citată anterior, pct. 49, şi Khoudobine împotriva  Rusiei, nr. 59.696/00, pct. 134, CEDO 2006 XII (extrase)]. În plus, Guvernul nu a susţinut că există motive imperioase care să împiedice divulgarea acestor indicii în cursul procedurii naţionale sau în cursul procedurii în faţa Curţii.

58. De asemenea, Curtea apreciază că mai multe elemente din dosar confirmă mai degrabă versiunea reclamantului. Astfel, agentul sub acoperire a precizat în raportul său, întocmit chiar în ziua desfăşurării acţiunii de prindere în flagrant, că partea în cauză îi menţionase faptul că se afla la prima sa încercare de a-şi procura droguri (supra, pct. 7). În cadrul audierii sale în faţa tribunalului, agentul sub acoperire nu a furnizat niciun indiciu cu privire la vreo activitate legată de drogurile care ar fi avut-o reclamantul în trecut (supra, pct. 25). În plus, percheziţia efectuată la domiciliul reclamantului nu a evidenţiat niciun indiciu cu privire la o astfel de activitate (supra, pct. 8; a se vedea, în acest sens, şi Constantin şi Stoian, citată anterior, pct. 55).

59. Aceste elemente de fapt atestă, cel puţin, faptul că reclamantul nu fusese implicat în activităţi legate de traficul de droguri înainte de incidentul în speţă şi că susţinerile acestuia întemeiate pe provocarea din partea poliţiei nu erau lipsite de orice credibilitate (Ramanauskas, citată anterior, pct. 70, şi, a contrario, Sequeira, citată anterior).

60. Cu toate acestea, în lipsa unor elemente faptice care să indice că poliţiştii au depăşit limitele activităţilor lor, după ce l-au contactat pe reclamant şi l-au instigat pe acesta la săvârşirea unei infracţiuni, Curtea nu poate stabili cu certitudine că într-adevăr aşa s-au petrecut lucrurile (Lagutin şi alţii, citată anterior, pct. 111, şi a se vedea, a contrario. Furcht, citată anterior, pct. 57-58). Prin urmare, aceasta va proceda la a două etapă a examinării sale (supra, pct. 53 şi 54).

61. În această privinţă, Curtea observă că reclamantul a susţinut în mod constant în faţa instanţelor naţionale că a fost victima unei provocări din partea poliţiei (supra, pct. 15, 18,22, 29 şi 31 ). Or, cu excepţia Tribunalului Cluj, în calitate de instanţă de fond în cadrul celei de-a două etape a procedurii, instanţele naţionale nu au răspuns în niciun fel argumentelor acestuia.

62. În plus, Curtea arată că examinarea acestor argumente de către tribunal, în Hotărârea din 31 ianuarie 2006, este discutabilă. Într-adevăr, instanţa a respins aceste argumente, considerându-le „puerile”, pe motiv că reclamantul a avut un comportament antisocial în trecut (supra, pct. 30). Acest raţionament nu poate fi reţinut. Curtea aminteşte că a reţinut deja că o condamnare penală anterioară nu furnizează nicio indicaţie privind existenţa unor activităţi infracţionale în curs (Constantin şi Stoian, citată anterior, pct. 55, şi Bannikova, citată anterior, pct. 41). Prin urmare, nu poate să tragă concluzii din condamnările anterioare ale reclamantului, cu atât mai mult cu cât acestea nu au implicat traficul de droguri (supra, pct. 26).

63. În plus, Curtea constată că Tribunalul Cluj s-a bazat, în mare parte, pe declaraţia făcută de reclamant în faţa parchetului, prin care acesta a recunoscut faptele de care era acuzat: instanţa a considerat că această declaraţie se corobora cu cele ale agentului sub acoperire şi cu cele ale mai multor martori (supra, pct. 30). Curtea constată, de asemenea, că, în observaţiile sale, Guvernul a acordat importanţă acestui argument (supra, pct. 48).

64. Or, Curtea reaminteşte că recunoaşterea unei infracţiuni săvârşite ulterior unei provocări nu este de natură să elimine nici provocarea, nici efectele acesteia (Ramanauskas, citată anterior, pct. 72). Aşadar, argumentul Guvernului nu poate fi admis, având în vedere lipsa unei examinări serioase de către tribunal a motivelor care au condus la desfăşurarea operaţiunii sub acoperire, a amplorii intervenţiei poliţiei şi a naturii provocării sau a presiunilor la care a putut fi supus reclamantul (Ramanauskas, citată anterior, pct. 71).

65. Prin urmare, în absenţa unei decizii motivate în mod detaliat şi complet de către tribunal, argumentul Guvernului conform căruia curtea de apel şi Înalta Curte au aderat la raţionamentul instanţei de fond (supra, pct. 48) trebuie, de asemenea, respins (a se vedea, mutatis mutandis, Boldea împotriva României, nr. 19.997/02, pct. 33, 15 februarie 2007).

66. Aceste elemente sunt suficiente pentru a permite Curţii să concluzioneze că a avut loc o încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie.

67. Prin urmare, Curtea apreciază că nu este necesar să examineze restul capătului de cerere întemeiat pe faptul că agentul sub acoperire şi colaboratorul acestuia nu au fost audiaţi în prezenţa reclamantului (Bulfinsky împotriva României, nr. 28.823/04, pct. 49, 1 iunie 2010).

II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie

68. În conformitate cu art. 41 din Convenţie,

„În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă,”

A. Despăgubiri

69. Reclamantul solicită suma de 150.000 euro (EUR) cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material pe care susţine că l-a suferit. Precizează că această sumă reprezintă echivalentul salariului minim pe care l-ar fi putut primi de la începutul procedurii penale derulate împotriva sa. Solicită, de asemenea, suma de 200.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral pe care susţine că l-a suferit ca urmare a sentimentelor de nelinişte, nedreptate şi stigmatizare socială, pe care i le-ar fi cauzat procedura în cauză.

70. Guvernul se opune acordării oricărei sume cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material. În plus, acesta consideră că suma solicitată de reclamant cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral este excesivă. Consideră că hotărârea Curţii, precum şi posibilitatea de care beneficiază reclamantul, de a solicita redeschiderea procesului, în temeiul noului Cod de procedură penală, ar putea constitui o reparaţie suficientă pentru prejudiciul moral invocat.

71. Curtea nu identifică existenţa niciunei legături de cauzalitate între încălcarea constatată şi prejudiciul material pretins şi respinge cererea privitoare la prejudiciul material. Pe de altă parte, aceasta consideră că solicitantului ar trebui să i se acorde suma de 2.400 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.

B. Cheltuieli de judecată

72. Reclamantul solicită, de asemenea, 8.500 EUR pentru cheltuielile de judecată efectuate în fata instanţelor interne şi în faţa Curţii, Acesta a trimis documente justificative doar pentru o parte din această sumă.

73. Guvernul solicită Curţii să acorde reclamantului doar suma corespunzătoare cheltuielilor reale, dovedite şi necesare.

74. Conform jurisprudenţei Curţii, un reclamant nu poate obţine rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabileşte caracterul real, necesar şi rezonabil al acestora. În speţă, având în vedere documentele de care dispune şi jurisprudenţa sa, Curtea consideră că este rezonabil să îi acorde reclamantului suma de 425 EUR pentru toate cheltuielile.

C. Dobânzi moratorii

75. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA:

1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveşte capetele de cerere întemeiate pe provocarea din partea poliţiei şi imposibilitatea de a solicita audierea agentului sub acoperire şi a colaboratorului acestuia şi inadmisibilă în ceea ce priveşte celelalte capete de cerere:

2. hotărăşte că a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie;

3. hotărăşte:

a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, următoarele sume, care trebuie convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii:

(i) 2.400 EUR (două mii patru sute de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;

(ii) 425 EUR (patru sute douăzeci şi cinci de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit de reclamant, pentru cheltuielile de judecată;

b) că, de la expirarea termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu trei puncte procentuale;

4. respinge cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris, la 23 iunie 2015, în temeiul art. 77 § 2 şi § 3 din Regulamentul Curţii.

 

PREŞEDINTE

JOSEP CASADEVALL

Grefier,

Stephen Phillips

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

privind stabilirea datei organizării alegerilor pentru comisiile de disciplină, adoptarea Regulamentului electoral privind alegerea membrilor comisiilor de disciplină şi aprobarea componenţei Comisiei Electorale Centrale

 

În temeiul art. 453 şi 454 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 113 din Statutul Colegiului Medicilor din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor din România nr. 2/2012 privind adoptarea Statutului şi a Codului de deontologie medicală ale Colegiului Medicilor din România, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România decide:

Art. 1. - (1) Se stabileşte data organizării alegerilor pentru comisiile de disciplină de la nivel teritorial şi pentru Comisia Superioară de Disciplină, după cum urmează:

a) pentru comisiile de disciplină de la nivel teritorial, turul I în perioada 14-21 septembrie 2017, respectiv, dacă este cazul, turul II în perioada 1-8 octombrie 2017;

b) pentru Comisia Superioară de Disciplină, turul I în 13 octombrie 2017, respectiv, dacă este cazul, turul II în 27 octombrie 2017.

(2) Desfăşurarea votării pentru alegerea comisiilor de disciplină teritoriale se va organiza în maximum 3 zile consecutive stabilite de către consiliile colegiilor teritoriale în perioadele prevăzute pentru organizarea turului I şi, după caz, a turului II. Turul II se va organiza, dacă va fi cazul, la 10 zile de la data terminării turului I de alegeri.

Art. 2. - În vederea desfăşurării alegerilor pentru Comisia Superioară de Disciplină Biroul executiv al Colegiului Medicilor din România convoacă Adunarea generală extraordinară a Colegiului Medicilor din România în zilele de desfăşurare a alegerilor.

Art. 3. - Se adoptă Regulamentul electoral privind alegerea membrilor comisiilor de disciplină, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 4. - (1) Se aprobă componenţa Comisiei Electorale Centrale, după cum urmează:

1. dr. Adrian Nedelciu;

2. dr. Marius Alexandru Liţu;

3. dr. Cristian Soreanu;

4. dr. Octavian Verescu;

5. dr. Romina Drăgan;

6. Laura Barbu;

7. Florentin Stoicescu.

(2) Secretariatul tehnic al Comisiei Electorale Centrala va fi asigurat de către Secretariatul Colegiului Medicilor din România.

(3) Se stabileşte indemnizaţia pentru membrii Comisiei Electorale Centrale, după cum urmează:

a) preşedinte - 1.500 lei;

b) secretar - 1.200 lei;

c) membru - 1.000 lei.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă Decizia Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România nr. 4/2011 privind stabilirea datei organizării alegerilor pentru comisiile de disciplină, adoptarea Regulamentului electoral privind alegerea membrilor comisiilor de disciplină şi aprobarea componenţei Comisiei Electorale Centrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 22 iunie 2011.

Art. 6. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Colegiului Medicilor din România,

Gheorghe Borcean

 

Bucureşti, 28 aprilie 2017.

Nr. 14.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT ELECTORAL

privind alegerea membrilor comisiilor de disciplină

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiilor teritoriale, precum şi cei ai Comisiei Superioare de Disciplină se aleg prin vot personal, direct, secret şi liber exprimat de către membrii colegiului teritorial, respectiv de membrii Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor din România.

Art. 2. - Dreptul de vot, precum şi dreptul de a fi ales în comisiile de disciplină îl au numai medicii membri ai Colegiului Medicilor din România.

Art. 3. - (1) Dreptul de a alege şi de a fi ales se poate exercita numai în cadrul colegiului al cărui membru este medicul respectiv.

(2) Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleşi din rândul medicilor primari cu o vechime în profesie de peste 7 ani şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.

(3) Dovada calităţii de membru al colegiului local se va face, acolo unde alegătorul nu se găseşte pe lista alegătorilor, cu ultima chitanţă a plăţii cotizaţiei sau cu Certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România vizat pe anul în curs.

Art. 4. - Calitatea de membru în comisia de disciplină locală este incompatibilă cu aceea de membru în Comisia Superioară de Disciplină, precum şi cu aceea de membru în organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, cu excepţia calităţii de membru în adunarea generală a colegiului teritorial.

Art. 5. - În vederea organizării şi desfăşurării alegerilor se vor organiza comisii electorale teritoriale de către consiliul colegiului teritorial al medicilor, respectiv o comisie electorală centrală organizată de către Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România şi aprobată de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.

Art. 6. - (1) Membrii comisiilor electorale teritoriale nu pot candida în legislatura pentru care se organizează alegerile.

(2) înaintea alegerii în această funcţie, aceştia se vor angaja în scris să nu candideze la o funcţie electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele alegeri.

 

CAPITOLUL II

Comisiile electorale

 

SECŢIUNEA A

Comisia electorală teritorială

 

Art. 7. - (1) Comisia electorală teritorială este formată din 3-15 membri, în funcţie de numărul membrilor colegiului respectiv, aprobaţi în mod individual de către consiliul local, la propunerea biroului consiliului.

(2) Comisia electorală de la nivelul colegiului teritorial al medicilor se va alege cu cel puţi 30 de zile înaintea datei organizării alegerilor.

Art. 8. - (1) Comisiile electorale teritoriale nu sunt subordonate consiliilor colegiilor teritoriale sau birourilor acestor consilii.

(2) Acestea îşi vor desfăşura activitatea sub supravegherea şi controlul Comisiei Electorale Centrale respectând prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Statutului Colegiului Medicilor din România şi ale prezentului regulament.

Art. 9. - Comisia electorală teritorială va funcţiona la sediul consiliului local. Acesta va pune la dispoziţia comisiei, pe toată durata funcţionării sale, un spaţiu corespunzător desfăşurării activităţilor, asigurând totodată condiţiile materiale şi financiare necesare funcţionării comisiei şi organizării alegerilor.

Art. 10. - (1) La prima întrunire, comisia electorală teritorială îşi va alege dintre membrii săi un preşedinte şi un secretar.

(2) Preşedintele conduce şedinţele comisiei electorale teritoriale şi este singurul abilitat să facă publice datele şi informaţiile ce decurg din activitatea comisiilor electorale. În lipsa preşedintelui şedinţa va fi condusă de secretarul comisiei.

Art. 11.-fn termen de maximum 3 zile de la data constituirii sale, comisia electorală teritorială, prin preşedinte, va comunica Comisiei Electorale Centrale componenţa comisiei, funcţiile deţinute în cadrul comisiei de fiecare membru, adresa sediului unde îşi desfăşoară activitatea, numerele de telefon şi de fax la care poate fi contactată.

Art. 12. - (1) Deciziile comisiei electorale teritoriale se iau cu majoritate de voturi, în prezenţa a minimum două treimi din membrii săi.

(2) Prezenţa preşedintelui sau a secretarului este obligatorie.

Art. 13. - Şedinţele comisiei electorale teritoriale vor fi consemnate de către secretarul comisiei în procese-verbale de şedinţă, care vor fi semnate de către preşedinte, secretar şi ceilalţi membri prezenţi ai comisiei electorale.

Art. 14. - Deciziile emise de către comisia electorală teritoriale sau orice alt act emanând de la aceasta vor fi semnate de către preşedinte şi secretar.

Art. 15. - Pe timpul funcţionării sale, comisia electorală teritorială va avea o ştampilă proprie care va fi ţinută de către preşedintele comisiei sau, în lipsa acestuia, de către secretar.

Art. 16. - Comisiile electorale teritoriale vor informa imediat Comisia Electorală Centrală despre problemele apărute în legătură cu interpretarea şi aplicarea prezentului regulament şi se vor conforma deciziilor de îndrumare ale Comisiei Electorale Centrale.

Art. 17. - (1) Atribuţiile comisiilor electorale teritoriale sunt:

a) organizează desfăşurarea alegerilor la nivel local;

b) preiau listele cu membrii colegiului local;

c) întocmesc şi aduc la zi listele cu alegători;

d) primesc candidaturile depuse;

e) verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi formă pentru ca o persoană să poată candida, înregistrând candidaturile care îndeplinesc cerinţele legale şi respingându-le pe cele neconforme;

f) fac publice, prin afişare la sediul comisiei, candidaturile depuse;

g) soluţionează întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la actele şi operaţiunile sale;

h) tipăresc sau, după caz, pregătesc buletinele de vot cu sprijinul tehnic şi financiar al colegiului local;

i) păstrează sub sigiliu buletinele de vot, comanda de tipărire a buletinelor de vot, copia de pe documentul de plată al tipăririi buletinelor de vot şi procesul-verbal de primire a buletinelor de vot;

j) conduc operaţiunile de votare, luând toate măsurile de ordine în localul în care are loc votarea;

k) numără voturile, stabilesc valabilitatea voturilor exprimate, totalizează voturile exprimate şi stabilesc rezultatele alegerilor;

l) redactează în două exemplare procesele-verbale de desfăşurare a alegerilor şi procesul-verbal al rezultatelor finale;

m) înaintează Comisiei Electorale Centrale un exemplar al procesului-verbal de desfăşurare a alegerilor, al procesului-verbal cu rezultatele finale, însoţite de listele cu alegătorii, listele cu candidaţii, copii ale comenzii de tipărire a buletinelor de vot, dacă este cazul, a documentului de plată a tipăririi buletinelor şi copie de pe procesul-verbal de primire a buletinelor de vot; copiile vor fi certificate sub aspectul conformităţii cu originalul de către preşedintele comisiei electorale;

n) organizează, dacă este cazul, noi alegeri;

o) acreditează, la cerere, observatori ai societăţii civile inclusiv din presă, care vor să urmărească desfăşurarea alegerilor;

p) emit mandatele celor aleşi;

q) orice altă activitate privind alegerile, dispusă de către Comisia Electorală Centrală sau stabilită prin prezentul regulament.

(2) Cu cel puţin 7 zile înaintea datei alegerilor, comisia electorală teritorială, prin grija preşedintelui şi a secretarului, afişează listele cu alegători la sediul colegiului teritorial şi în cel puţin 3 unităţi sanitare sau pe site-ul (pagina web) colegiului respectiv.

(3) Cu ocazia afişării listelor se va întocmi un proces-verbal care va cuprinde data afişării listelor şi locurile unde acestea au fost afişate, respectiv unităţile sanitare sau pagina web a colegiului.

Art. 18. - După stabilirea rezultatelor votării, comisiile electorale teritoriale emit mandatele pentru fiecare membru al comisiei de disciplină şi informează consiliul colegiului teritorial cu privire la componenţa comisiei de disciplină.

 

SECŢIUNEA B

Comisia Electorală Centrală

 

Art. 19. - Comisia Electorală Centrală este formată din 7 membri propuşi de Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România şi aprobaţi în mod individual de către Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.

Art. 20. - (1) Comisia Electorală Centrală va funcţiona la sediul Colegiului Medicilor din România.

(2) Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România va pune la dispoziţia comisiei, pe toată durata funcţionării sale, un spaţiu corespunzător desfăşurării activităţilor, asigurând totodată condiţiile materiale şi financiare necesare funcţionării comisiei.

Art. 21. - Prin grija Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România, Comisia Electorală Centrală va avea la dispoziţia sa un secretariat tehnic condus de către secretarul comisiei.

Art. 22. - (1) La prima întrunire Comisia Electorală Centrală îşi va alege dintre membrii săi un preşedinte şi un secretar.

(2) Preşedintele conduce şedinţele comisiei electorale şi este singurul abilitat să facă publice datele şi informaţiile decurgând din activitatea comisiilor electorale.

Art. 23. - (1) Deciziile comisiei electorale se iau cu majoritate de voturi, în prezenţa a minimum 5 din membrii săi. Prezenta preşedintelui sau a secretarului este obligatorie.

(2) În cazul egalităţii de voturi la luarea unei decizii, votul preşedintelui (sau, în lipsa acestuia, al secretarului) este decisiv.

Art. 24. - Şedinţele comisiei electorale vor fi consemnate de către secretarul comisiei în procesele-verbale de şedinţă, care vor fi semnate de către preşedinte, secretar şi ceilalţi membri prezenţi ai Comisiei Electorale Centrale.

Art. 25. - Deciziile emise de către Comisia Electorală Centrală sau orice alt act emanând de la aceasta vor fi semnate de către preşedinte şi secretar.

Art. 26. - Pe timpul funcţionării sale Comisia Electorală Centrală va avea o ştampilă proprie care va fi ţinută de către preşedintele comisiei sau, în lipsa acestuia, de către secretar.

Art. 27. - Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale sunt:

a) urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale, statutare, privitoare la alegeri şi ale prezentului regulament pe întreg teritoriul ţării;

b) asigură şi răspunde de interpretarea uniformă a acestor dispoziţii;

c) emite decizii de îndrumare cu privire la aplicarea regulamentului de organizare a alegerilor;

d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire şi componenţa comisiilor electorale teritoriale;

e) primeşte şi soluţionează contestaţiile declarate împotriva deciziilor comisiilor electorale teritoriale;

f) organizează alegerile Comisiei Superioare de Disciplină.

Art. 28. - După alegerea Comisiei Superioare de Disciplină şi finalizarea alegerii tuturor comisiilor de disciplină de la nivelul colegiilor teritoriale ale medicilor, Comisia Electorală Centrală îşi încetează activitatea.

 

CAPITOLUL III

Candidaturile

 

Art. 29. - (1) Candidaturile se vor depune personal la secretariatul consiliului local sau, pentru Comisia Superioară de Disciplină, la secretariatul Colegiului Medicilor din România, după cum urmează:

a) 01.08-31.08.2017 pentru candidaturile ca membru al comisiei de disciplină teritorială - în zilele lucrătoare, în timpul programului de lucru;

b) 01.09-30.09.2017 pentru candidaturile ca membru al Comisiei Superioare de Disciplină - în zilele lucrătoare, în timpul programului de lucru.

(2) Secretariatele primesc şi înregistrează depunerea candidaturii, făcând totodată menţiune despre toate actele primite de la candidat, şi înaintează candidatura în termen de cel mult 3 zile comisiei electorale.

Art. 30. - Candidaturile vor fi adresate comisiei electorale şi vor cuprinde:

a) o declaraţie de candidatură;

b) un curriculum vitae.

Art. 31. - Declaraţia de candidatură va fi dactilografiată şi va cuprinde:

a) numele şi prenumele, domiciliul, specialitatea şi gradul profesional şi, acolo unde este cazul, titlul ştiinţific;

b) vechimea în profesie;

c) funcţiile pe care le deţine în alte organisme statale, administrative, sindicale ori profesionale;

d) menţionarea obligatorie dacă a avut sau nu sancţiuni disciplinare în ultimii 5 ani;

e) declaraţie-angajament că va participa, în cazul în careva fi ales, la şedinţele comisiei de disciplină sau ale Comisiei Superioare de Disciplină şi confirmarea faptului că a luat cunoştinţă despre faptul că va fi înlocuit din comisie în cazul a 3 absenţe nemotivate la 3 şedinţe consecutive;

f) data şi semnătura.

Art. 32. - Comisiile electorale, primind candidaturile, vor verifica condiţiile de fond şi de formă ale acestora şi le vor înscrie în listele de candidaturi pe acelea care îndeplinesc cerinţele legale.

Art. 33. - În termen de maximum 3 zile de la primirea candidaturilor, comisiile electorale vor aduce la cunoştinţă, în scris, candidaţilor, după caz, respingerea candidaturii sau lipsurile constatate în vederea acoperirii lor. În notificare se va preciza şi termenul pentru completarea dosarului de candidatură.

Art. 34. - (1) Comisiile electorale teritoriale vor întocmi listele finale cu candidaţi şi le vor trimite împreună cu o copie a procesului-verbal de constatare a rămânerii definitive a candidaturilor Comisiei Electorale Centrale cel mai târziu cu 3 zile înaintea datei alegerilor.

(2) Listele finale, în ordinea alfabetică, vor fi afişate prin grija comisiei electorale locale la sediul acesteia, în spitalele din teritoriul de competenţă sau pe pagina web a colegiului respectiv.

(3) Listele finale vor avea următoarele menţiuni: data, locul şi programul de desfăşurare a alegerilor.

 

CAPITOLUL IV

Buletinele de vot

 

Art. 35. - (1) Buletinele de vot se vor asigura de către comisiile electorale cu sprijinul material şi logistic al colegiilor teritoriale, respectiv al Colegiului Medicilor din România pentru Comisia Superioara de Disciplină.

(2) Un model al buletinelor de vot se va afişa la sediul comisiei electorale şi pe site-ul colegiului teritorial al medicilor, respectiv al Colegiului Medicilor din România pentru Comisia Superioară de Disciplină, cu cel puţin 3 zile înaintea datei votării, după ce a fost vizat şi anulat de preşedintele comisiei electorale.

Art. 36. - (1) în buletinul de vot candidaţii vor fi trecuţi în ordine alfabetică, menţionându-se numele, prenumele, specialitatea şi gradul profesional.

(2) Pe buletinul de vot va fi trecut numărul maxim al membrilor comisiei de disciplină pentru care poate fi exprimat votul pozitiv.

Art. 37. - (1) Buletinele de vot se vor asigura în număr suficient, conform listelor cu alegători, cu un plus de 5% faţă de numărul alegătorilor.

(2) Buletinele de vot vor fi autentificate de către comisia electorală prin aplicarea ştampilei proprii pe faţa buletinului de vot în momentul înmânării buletinului către alegător.

Art. 38. - Buletinele neconforme, inexacte, deteriorate sau cele completate greşit de către alegători în timpul votării vor fi anulate prin menţiunea şi semnătura preşedintelui, aplicându-se totodată şi ştampila comisiei electorale.

 

CAPITOLUL V

Desfăşurarea votării

 

Art. 39. - (1) Votarea se va desfăşura într-un singur loc, la sediul colegiului teritorial al medicilor sau în alt loc aprobat de către consiliul colegiului teritorial al medicilor şi precizat în listele cu candidaturile rămase definitive.

(2) Data, locul şi programul de desfăşurare a votării vor fi comunicate cu cel puţin 7 zile înaintea votării la sediul şi pe site-ul colegiului teritorial.

(3) Cabinele de votare şi urnele sigilate trebuie aşezate în aceeaşi incintă.

(4) Votarea va avea loc numai în prezenţa a cel puţin două treimi dintre membrii comisiei electorale locale şi a preşedintelui comisiei sau, în lipsa temporară a acestuia, a secretarului comisiei electorale.

Art. 40. - (1) Alegerile se vor desfăşura pe parcursul a maximum 3 zile calendaristice consecutive, între orele 8-20, conform deciziei consiliului teritorial.

(2) Cu o oră înaintea începerii votării, preşedintele comisiei electorale teritoriale, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, existenţa listelor electorale, a buletinelor de vot şi, după închiderea urnelor, le sigilează aplicând ştampila secţiei comisiei electorale locale peste semnătura sa, a secretarului şi a încă unui membru al comisiei.

(3) Preşedintele este obligat să ia măsurile necesare pentru exprimarea secretă a votului şi pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii.

(4) Cu excepţia alin. (1), dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru Comisia Electorală Centrală.

Art. 41. - (1) La sfârşitul orelor de votare preşedintele comisiei împreună cu secretarul şi cu încă un alt membru al comisiei, în prezenţa celorlalţi membri ai comisiei, vor sigila urnele, vor întocmi un proces-verbal cu privire la desfăşurarea votării din ziua respectivă, arătând numărul persoanelor care au votat, numărul buletinelor de vot folosite şi al celor anulate.

(2) Listele cu alegători, buletinele de vot rămase şi cele anulate, precum şi ştampila comisiei electorale vor fi depozitate în condiţii de maximă securitate, de regulă un fişet metalic, care va fi închis şi sigilat în prezenţa persoanelor menţionate la alineatul precedent. În aceleaşi condiţii se va închide şi încăperea în care se găseşte urna de votare.

(3) Despre toate aceste operaţiuni se va face menţiune în procesul-verbal întocmit la sfârşitul zilei de votare.

(4) în limita posibilităţilor se poate apela la paza specializată a locurilor de votare.

Art. 42. - La desfăşurarea votării şi numărarea voturilor pot participa observatori locali, naţionali sau străini, acreditaţi în prealabil cu cel puţin 3 zile înaintea datei alegerilor de către comisia electorală locală sau de către Comisia Electorală Centrală dacă acreditarea se solicită pentru participarea la alegerea Comisiei Superioare de Disciplină.

Art. 43. - (1) Comisia Electorală Centrală poate desemna unul sau mai mulţi membri ai săi să controleze desfăşurarea alegerilor.

(2) Aceştia nu vor avea competenţa de a lua măsuri cu privire la desfăşurarea votării, ci doar de a supraveghea şi controla desfăşurarea alegerilor şi vor întocmi la sfârşitul activităţii lor un proces-verbal în care vor consemna cele constatate.

Art. 44. - În afara membrilor comisiei electorale teritoriale, a reprezentantului Comisiei Electorale Centrale şi a observatorilor acreditaţi, nicio altă persoană nu poate staţiona în încăperea în care are loc votarea mai mult decât timpul necesar votării.

Art. 45. - (1) Fiecare medic cu drept de vot este legitimat de comisia electorală judeţeană cu cartea de identitate/buletinul de identitate şi, după ce semnează în lista de votare, primeşte de la membrii comisiei electorale teritoriale un buletin de vot pe care se va aplica ştampila comisiei electorale de către preşedinte sau secretar.

(2) Medicii membri ai colegiului respectiv care nu se regăsesc pe listele de votare vor fi înscrişi de către preşedintele comisiei sau de către secretarul acesteia în listele de votare, menţionându-se toate datele de identificare din buletinul de identitate sau paşaport, precum şi locul de muncă rezultat din prezentarea legitimaţiei de serviciu sau orice alt act doveditor.

Art. 46. - (1) Alegătorii vor vota separat astfel încât să se asigure exprimarea secretă a votului.

(2) Votarea se va face prin marcarea cu „DA” în dreptul numelui candidatului pentru care se optează şi prin tăierea numelui candidatului respins.

 

CAPITOLUL VI

Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor

 

Art. 47. - După închiderea votării, în prezenţa celorlalţi membri ai comisiei electorale şi, după caz, a celorlalte persoane care au dreptul să asiste la votare, preşedintele comisiei procedează la inventarierea şi sigilarea buletinelor de vot rămase neîntrebuinţate, întocmind în acest sens un proces-verbal şi numai după aceea are loc deschiderea urnelor.

Art. 48. - (1) Sunt nule buletinele de vot care:

a) nu poartă pe prima faţă ştampila comisiei electorale;

b) au altă formă sau alt model decât cele aprobate;

c) sunt albe (pe care nu s-a exprimat votul);

d) pentru care s-au exprimat mai multe voturi pozitive decât numărul maxim de mandate pentru care se candidează.

(2) Buletinele de vot care au una sau mai multe exprimări pozitive, dar pentru celelalte nume de candidaţi sau o parte dintre ele nu s-a mai menţionat nimic, vor fi considerate valabile doar pentru candidaţii care au înscrisă în dreptul numelui menţiunea „DA”.

Art. 49. - (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele comisiei electorale teritoriale încheie câte un proces-verbal în două exemplare.

(2) Procesul-verbal va cuprinde:

a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegători;

b) numărul alegătorilor care s-au prezentat Sa votare;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de către fiecare candidat;

f) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a lor;

g) starea sigiliilor de pe urne la închiderea votării;

h) numărul buletinelor de vot primite;

i) numărul buletinelor de vot rămase neîntrebuinţate sau anulate.

(3) Procesele-verbale se vor semna de preşedinte, de secretar şi de ceilalţi membri prezenţi ai comisiei şi vor purta ştampila acesteia.

Art. 50. - (1) Dacă în urma verificării listelor de votare se constată că alegerile nu sunt valabile din cauza neîntrunirii condiţiei de participare a două treimi din numărul membrilor cu drept de vot, se va face menţiune despre acest lucru în procesele-verbale.

(2) Noile alegeri se vor organiza la maximum două săptămâni, dar nu mai puţin de o săptămână de la data alegerilor precedente, în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste de candidaţi şi alegători. Aceste noi alegeri se consideră valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

(3) Decizia de organizare a unor noi alegeri va fi menţionată în procesul-verbal.

(4) Pentru al doilea tur, pe buletinele de vot, inclusiv pe cele nefolosite rămase de la turul I, se va înscrie, prin ştampilare, menţiunea „turul II”.

(5) Reorganizarea alegerilor va fi afişată la sediul şi pe site-ul colegiului teritorial.

Art. 51. - (1) Atribuirea mandatelor se va face în ordinea descrescătoare a numărului de voturi şi până la ocuparea numărului de locuri.

(2) în caz de voturi egale, departajarea se va face prin tragere la sorţi la care pot participa şi cei în cauză.

(3) Ultimul candidat neales ca membru devine membru supleant. Ceilalţi membri supleanţi vor fi stabiliţi în ordinea descrescătoare numărului de voturi.

Art. 52. - În cazul în care unul dintre mandatele titularilor devine vacant, supleanţii vor lua locul titularilor, în ordinea numărului de voturi obţinute.

Art. 53. - Comisia electorală teritorială va întocmi în două exemplare procesul-verbal de stabilire a rezultatelor finale, din care un exemplar va fi înaintat în termen de maximum 3 zile Comisiei Electorale Centrale.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 54. - (1) Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se suportă de către consiliile locale, iar cele pentru funcţionarea Comisiei Electorale Centrale, din bugetul Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

(2) Membrilor comisiilor electorale locale şi ai Comisiei Electorale Centrale li se acordă o indemnizaţie stabilită de către consiliile locale, respectiv Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, la propunerea birourilor.

(3) Birourile locale, respectiv biroul central, vor asigura comisiilor electorale locale şi centrale personalul tehnic auxiliar necesar pe perioada cât acestea funcţionează, stabilind şi suportând indemnizaţia acestora.

Art. 55. - Dispoziţiile privind organizarea şi desfăşurarea votării se vor aplica în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea votării Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România.

Art. 56. - Prin sintagma „consiliul local”, folosită în Regulamentul electoral, se va înţelege consiliul colegiului teritorial al medicilor din fiecare judeţe, respectiv din municipiului Bucureşti.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.