MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 356/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 356         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 15 mai 2017

 

SUMAR

 

DECRETE

 

457. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

459. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

460. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

461. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

462. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

463. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

464. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

465. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

467. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

468. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

469. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 111 din 9 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative şi ulterior prin art. XXIV pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

313. - Hotărâre privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru dezvoltare durabilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

409. - Ordin al ministrului transporturilor pentru publicarea acceptării amendamentelor din 2017 la Regulamentul anexat la Acordul european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000, şi a rectificărilor la acestea, precum şi a rectificărilor la Regulamentul anexat la ADN aplicabil de la 1 ianuarie 2015, adoptate de Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) la Geneva

 

600. - Ordin al ministrului afacerilor externe pentru aprobarea Licenţei generale de transfer definitiv de expediere din teritoriul României de produse militare către destinatari certificaţi, nr. LGTDC-RO-01

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 443/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 19 mai 2017, domnul Stelian-Victor Ulmet, judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Gorj, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 12 mai 2017.

Nr. 457.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale aii. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 436/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Iulia Beatrice Diaconu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial laşi, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 12 mai 2017.

Nr. 459.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale aii. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 447/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 iulie 2017, doamna Titiana Ungureanu, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 12 mai 2017.

Nr. 460.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 441/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Aurel Galeş, procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 12 mai 2017.

Nr. 461.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 440/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Cristian Nan, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 12 mai 2017.

Nr. 462.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 438/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Dan Chirculescu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 12 mai 2017.

Nr. 463.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 506/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 25 mai 2017, doamna Marinela Giurginca, judecător la Curtea de Apel Timişoara, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 12 mai 2017.

Nr. 464.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin, (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 509/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 iunie 2017, doamna Daniela Mihaela Diko, judecător la Tribunalul Bucureşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 12 mai 2017.

Nr. 465.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 511/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 iunie 2017, domnul Emil Maţ, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 12 mai 2017.

Nr. 467.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 510/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 19 iunie 2017, doamna Miliana Marcov, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, delegată în funcţia de prim-procuror la această unitate de parchet, se eliberează din funcţie ca urmare a

pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 12 mai 2017.

Nr. 468.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 508/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Daniela Maria Cristea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 12 mai 2017.

Nr. 469.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 111

din 9 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative şi ulterior prin art. XXIV pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgăneseu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea Bayer - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 2.714/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 12D/2016.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, avocatul Răzvan Ionescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar pentru partea Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se prezintă consilierul juridic Constantin Robert Niculae, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 16D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative şi ulterior prin art. XXIV pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, excepţie ridicată de Societatea Bayer - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 3.560/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, avocatul Răzvan Ionescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar pentru partea Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se prezintă consilierul juridic Constantin Robert Niculae, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, pune în discuţie, din oficiu, conexarea acestora. Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 16D/2016 la Dosarul nr. 12D/2016, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei, care arată că dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, însă consideră că sunt suficiente motive pentru care Curtea ar putea reveni asupra jurisprudenţei sale, cu atât mai mult cu cât soluţia pronunţată a fost de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei. În acest sens prezintă contextul apariţiei taxei clawback şi arată că în anul 2011 contribuţia statului a fost plafonată la suma de 1.515 milioane lei, în timp ce contribuţia deţinătorilor de autorizaţi^ de punere pe piaţă a medicamentelor a rămas variabilă. În continuare susţine că prin creşterea volumului de medicamente necesare incluse în programele de sănătate, contribuţia deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor a devenit din ce în ce mai mare. Ca atare, apreciază că norma legală care plafonează bugetul aprobat trimestrial la suma de 1.515 milioane lei este imprecisă şi încalcă atât dreptul de proprietate privată, cât şi principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale, principiu care presupune ca sarcina să fie dreaptă. Pentru toate aceste motive solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Reprezentantul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate susţine respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, din perspectiva unor critici asemănătoare, statuând conformitatea acestora cu prevederile Constituţiei, şi nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii. În acest sens menţionează Decizia nr. 802 din 18 noiembrie 2015.

8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere că, în această materie, există precedent constituţional.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

9. Prin încheierile din 5 noiembrie 2015 şi 8 decembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 2.714/2/2015 şi nr. 3.560/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din

Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative şi ulterior prin art. XXIV pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri. Excepţia a fost ridicată de Societatea Bayer - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, în cauze având ca obiect anularea unor acte administrative, respectiv acte emise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin care s-a comunicat valoarea procentului „p” pe trimestrul IV al anului 2014 şi trimestrul I al anului 2015 şi consumul de medicamente.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că motivul principal al instituirii taxei clawback a fost acela de a acoperi (parţial sau integral) deficitul fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru suportarea costurilor pentru medicamentele compensate. Astfel, în fiecare an este alocată o anumită valoare din bugetul asigurărilor de sănătate pentru suportarea costurilor decontării medicamentelor compensate sau a celor consumate în spitalele din reţeaua publică, valoare care a fost în mod constant constatată ca fiind insuficientă, motiv pentru care s-a decis de către legiuitor instituirea unei taxe clawback, calculabilă prin raportare la valoarea fondurilor alocate de la buget, fonduri pe care este menită să le şi alimenteze/compenseze.

11. Autoarea excepţiei consideră că, prin fixarea taxei clawback în mod arbitrar şi necorelat cu bugetul aprobat pentru medicamente, se încalcă principiul fundamental al justei aşezări a sarcinilor fiscale. Astfel, indicele BAt ar trebui să fie determinat în corelaţie cu bugetul stabilit pentru medicamentele compensate pentru anul în curs. Pentru ca indicele BAt să fie cât mai aproape de realitate, la stabilirea acestuia ar trebui să fie avute în vedere consumul de medicamente din anul precedent, valoarea indicelui BAt urmând a fi stabilită în raport de consumul efectiv al medicamentelor compensate anul precedent şi nu o valoare fixă, artificială, întrucât se aduc prejudicii deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă, şi inclusiv subscrisei. Ca atare, autoarea afirmă că, pentru a se respecta principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale, consacrat de Constituţie în art. 56, indicele BAt trebuie calculat prin raportare la bugetul naţional aprobat pentru medicamentele compensate şi nu fixat în mod arbitrar la o sumă prestabilită şi invariabilă.

12. În continuare, autoarea excepţiei apreciază că fixarea indicelui BAt prin lege şi nedeterminarea lui prin împărţirea bugetului alocat medicamentelor compensate au puternice implicaţii şi asupra dreptului de proprietate ocrotit de art. 44 din Constituţie, precum şi de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Practic, după depăşirea bugetului stabilit la suma de 1.515 milioane lei, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă suportă în integralitate restul medicamentelor compensate, fără a primi în schimb nicio contraprestaţie. Ca atare, consideră că indicele BAt trebuie să fie determinat în concordanţă cu realitatea economică a României şi pe baza unui sistem transparent şi fundamentat.

13. De asemenea, autoarea susţine că modalitatea de determinare a indicelui BAt, pe baza căruia se calculează contribuţia clawback, lasă loc unei situaţii disproporţionate în care, deşi ar exista suficienţi bani alocaţi bugetului medicamentelor compensate, totuşi deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă ar fi nevoiţi să suporte taxa de clawback. Astfel, taxa clawback, fiind o taxă parafiscală, ar trebui colectată cu titlu excepţional doar când nu sunt îndeplinite anumite condiţii, respectiv atunci când statul român nu poate suporta, în totalitate, din punct de vedere economic, compensarea medicamentelor.

14. Or, la momentul comunicării notificării de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, valoarea „p” a fost calculată prin raportare la o valoare artificială, fixă şi nu la bugetul real alocat medicamentelor compensate, aprobat prin legea bugetului de stat. Astfel, din cauza calculării deficitare a valorii „p” se încalcă în mod nejustificat şi disproporţionat dreptul său de proprietate.

15. În concluzie, autoarea excepţiei apreciază că se instituie o taxă disproporţionată în sarcina deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă ce duce la încălcarea dreptului de proprietate prevăzut atât de art. 44 din Constituţie, cât şi de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

16. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 12D/2016, consideră că, prin stabilirea unei modalităţi de calcul a procentului „p” bazate pe un buget aprobat trimestrial fix de 1.515 milioane lei, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 se abate de la scopul declarat al contribuţiei clawback, astfel încât contribuţia îşi pierde claritatea şi devine injustă, încălcând art. 56 alin. (2) din Constituţie. Consecutiv, odată stabilit caracterul injust al unei contribuţii, devine evident că perceperea acesteia va reprezenta o ingerinţă în dreptul de proprietate al contribuabililor care nu mai urmăreşte un scop legitim sau, deşi urmăreşte un scop legitim, va deveni o ingerinţă care este disproporţionată, deoarece îşi pierde caracterele de apt şi necesar pentru atingerea acelui scop legitim. Ca atare, instanţa apreciază că textele legale criticate sunt neconstituţionale.

17. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 16D/2016, apreciază că, în raport de considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 268 din 7 mai 2014, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

19. Guvernul apreciază ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, întrucât cuantumul taxei reprezintă un element esenţial al acesteia urmând a fi reglementat, în concret, în cuprinsul normei care o instituie, fie prin indicarea cuantumului, fie prin stabilirea mecanismului după care acesta va fi determinat. De asemenea, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 367 din 26 aprilie 2012 şi Decizia nr. 43 din 4 februarie 2014.

20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 24 august 2012, aprobată prin Legea nr. 280/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 5 noiembrie 2013, şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 184/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 5 noiembrie 2014, şi, ulterior prin art. XXIV pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din data de 13 martie 2015.

23. Din analiza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, Curtea observă că dispoziţiile art. 3 alin. (2), astfel cum au fost modificate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014, nu mai sunt în vigoare, întrucât conţinutul lor a fost modificat de art. XXIV pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015. Însă, deşi nu mai sunt în vigoare în forma criticată, dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum au fost modificate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014, produc în continuare efecte juridice în cauze, deoarece reprezintă temeiul juridic al notificărilor emise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi a căror anulare constituie obiectul cauzelor civile în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. Prin urmare, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011. astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 69/2014.

24. În ceea ce priveşte forma art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, modificată prin art. XXIV pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015, Curtea observă că notificarea a cărei anulare se solicită de către autoarea excepţiei vizează valoarea procentului „p” pe trimestrul I al anului 2015, valoare care a fost calculată, până la data de 12 martie 2015. potrivit art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014, şi, ulterior acestei date, potrivit art. XXIV pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015. Dispoziţiile legale criticate prevăd următoarele:

- Art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012: „începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuţiei trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu completările ulterioare, unde CTt şi BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.”;

- Art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014: „(2) Procentul «p» se calculează astfel:

p = (CTt - BAt)/CTt x 100,

unde:

CTt - valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligaţia de plată prevăzută la art. 1, suportată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, raportată Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate:

BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, unde CTt şi BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.”;

- Art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum a fost modificat prin art. XXIV pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015: „(2) Procentul «p» se calculează astfel:

p = [(CTt-BAt)/CTt]x 100, unde:

CTt = valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligaţia de plată prevăzută la art. 1, suportată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, raportată Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, unde CTt şi BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei”

25. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 56 alin. (2) referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale. De asemenea, se invocă şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, din perspectiva unor critici identice, formulate de acelaşi autor, s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi prin Decizia nr. 802 din 18 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din data de 16 februarie 2016, a respins excepţia ca inadmisibilă.

27 Cu acel prilej, Curtea a observat că prin dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 se modifică formula de calcul a procentului „p” prevăzută la art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, respectiv în formula de calcul a contribuţiei trimestriale nu se mai include taxa pe valoarea adăugată, iar bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii (BAt), este de 1.515 milioane lei. În forma iniţială, BAt (bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii) era calculat prin împărţirea la 4 a bugetului anual aprobat iniţial prin legea bugetului de stat. Ca atare, Curtea a reţinut că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumită de modul de stabilire a indicelui BAt - bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii - respectiv de faptul că acesta are o sumă fixă - 1,515 milioane lei, iar, în opinia sa, ar trebui determinat în corelaţie cu bugetul stabilit pentru medicamente compensate aferent anului în curs, buget la constituirea căruia ar trebui avut în vedere consumul de medicamente din anul precedent.

28. Curtea a observat că, astfel cum reiese chiar din titlul Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012, la adoptarea acesteia s-au avut în vedere raţiuni de politică financiară şi bugetară a statului, respectiv „reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare”. Or, planificarea bugetului statului şi concretizarea politicilor şi măsurilor financiare şi bugetare ale statului în plan legislativ surit aspecte ce nu privesc controlul de constituţionalitate exercitat de Curte, în caz contrar realizându-se o ingerinţă a acestei instanţe în atributele puterilor legislativă şi executivă ale statului, ceea ce ar contraveni principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consfinţit de art. 1 alin. (4) din Constituţie, sens în care este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 214 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 20 mai 2005.

29. În continuare, Curtea observă că soluţia legislativă referitoare la modul de calcul al procentului „p”, cuprinsă în art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate şi prin Decizia nr. 789 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 17 februarie 2016, şi Decizia nr. 43 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 11 aprilie 2014, excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă.

30. Astfel, în ceea ce priveşte critica privind încălcarea principiului justei aşezări a sarcinilor fiscale, instituit de art. 56 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează şi pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiţia existenţei unui „just echilibru” între cerinţele interesului general şi imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (ase vedea Hotărârea din 23februarie 2006, pronunţată în Cauza Stere şi alţii împotriva României, paragraful 50). Astfel, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale şi economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc” (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragrafele 41 şi 49).

31. Curtea a reţinut că reglementarea criticată a fost determinată de un interes public general, respectiv pentru asigurarea accesului neîntrerupt al populaţiei, cu şi fără contribuţie personală, la medicamentele acordate în ambulatoriu, în cadrul programelor naţionale de sănătate, şi ţinând cont de necesitatea implementării unui sistem de contribuţie sustenabil, pentru suplimentarea în continuare a surselor de finanţare a sistemului public de sănătate în regim de urgenţă, în vederea asigurării asistenţei medicale a populaţiei. În acest context şi pentru realizarea unui just echilibru între interesul general arătat şi drepturile particularilor vizaţi prin reglementarea criticată, modul de calcul al contribuţiei stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 a fost reglementat în considerarea regimului juridic distinct al deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor. Astfel, spre deosebire de distribuitori şi farmaciile care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, deţinătorii de APP au exclusivitatea punerii pe piaţă a medicamentelor, au certitudinea vânzării şi încasării contravalorii lor, motiv pentru care legiuitorul a stabilit doar în sarcina acestora suportarea contribuţiei în discuţie, cu excluderea celorlalte categorii de operatori economici menţionate, care nu beneficiază de aceste avantaje. Formula identificată de legiuitor pentru calculul contribuţiei dă expresie, aşadar, acestui just echilibru între interesul general care a determinat stabilirea acesteia şi avantajele conferite unei categorii de operatori economici, respectiv deţinătorilor de APP.

32. De asemenea, prin Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014, Curtea a statutat că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 s-a instituit obligaţia legală pentru deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii legali de a plăti o contribuţie trimestrială, în condiţiile stabilite în această ordonanţă de urgenţă, iar în ceea ce îi priveşte pe „ceilalţi actori de pe lanţul de distribuţie”, Curtea a reţinut că aceştia au obligaţii contractuale. Ca atare, Curtea a apreciat că măsurile instituite prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 sunt tocmai o transpunere a celor statuate în conţinutul Legii fundamentale, cu privire la garantarea dreptului la ocrotirea sănătăţii şi, prin urmare, nu aduc atingere prevederilor art. 34 şi 44 din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 paragraful 2 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, referitor la protecţia proprietăţii. Ca atare, legitimitatea masurilor instituite prin actul normativ criticat îşi are fundamentul în prevederile constituţionale,

33. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile pronunţate de Curte prin deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi1,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Societatea Bayer - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, în dosarele nr. 2.714/2/2015 şi nr. 3.560/2/2015 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative şi, ulterior prin art. XXIV pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apei Bucureşti - Secţia a Viii-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 9 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici


1 A se vedea opinia separată ataşată Deciziei nr. 668 din 12 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru dezvoltare durabilă

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 23 alin. (4) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) în cadrul aparatului de lucru al Guvernului se înfiinţează Departamentul pentru dezvoltare durabilă, denumit în continuare Departamentul, structură fără personalitate juridică care funcţionează în subordinea prim-ministrului, finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Departamentul are următoarele funcţii:

a) de coordonare a activităţilor de implementare rezultate din setul

de 17 obiective de dezvoltare durabilă - ODD ale Agendei 2030;

b) de planificare şi de integrare a datelor şi informaţiilor comunicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, în vederea formulării propunerilor de măsuri de eficientizare a proceselor/documentelor elaborate de către autorităţile administraţiei publice, de raportare către Guvern, ori de câte ori este cazul, asupra elaborării sau implementării setului de măsuri prin dezvoltare durabilă la nivel naţional şi de coordonare a activităţilor de localizare şi prioritizare a ţintelor şi obiectivelor specifice, elaborate de autorităţile administraţiei publice de specialitate;

c) de monitorizare a indicatorilor dezvoltării durabile stabiliţi la nivelul Uniunii Europene (Eurostat) şi la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite (Comisia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Statistică), precum şi a indicatorilor specifici, adaptaţi la condiţiile României, cu privire la eventuale decalaje şi asupra măsurilor de remediere a acestora; se vor formula propuneri de ajustare a Obiectivelor-ţintă pe plan naţional şi a termenelor de execuţie, precum şi de identificare de noi indicatori necesari în funcţie atât de situaţia reală, cât şi de facto constatată de prevederile directivelor Uniunii Europene în materie, adaptate pe parcurs;

d) de reprezentare a Departamentului în raporturile cu ministerele, autorităţile administraţiei publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice române şi străine.

(3) Departamentul este condus de un consilier de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului.

(4) Departamentul are sediul în municipiul Bucureşti, Piaţa Victoriei nr. 1, sectorul 1.

Art. 2. - Activitatea Departamentului este guvernată de principiile independenţei, imparţialităţii şi subsidiarităţii, în scopul de a contribui la asigurarea unei dezvoltări durabile pentru România, la îmbunătăţirea semnificativă a nivelului de trai pentru toţi cetăţenii ţării, inclusiv pentru acele persoane care sunt într-o poziţie vulnerabilă, printr-o abordare integrată a directivelor şi politicilor care să reflecte natura intersectorială a obiectivelor, corelată cu acţiunea spre un viitor durabil stabilită la nivelul Uniunii Europene şi al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Art. 3. - (1) Departamentul exercită următoarele atribuţii:

a) analizează stadiul îndeplinirii indicatorilor dezvoltării durabile ai României, astfel cum au fost avizaţi de Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional;

b) coordonează localizarea şi prioritizarea ţintelor şi obiectivelor specifice, elaborate de autorităţile administraţiei publice de specialitate;

c) avizează propunerile aferente setului naţional de măsuri de dezvoltare durabilă, urmărind o abordare integrată şi multidimensională a acestora, precum şi racordarea strategiei naţionale la obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite la nivelul Uniunii Europene şi al Organizaţiei Naţiunilor Unite;

d) sprijină Institutul Naţional de Statistică în coordonarea elaborării şi actualizării setului de indicatori pentru monitorizarea implementării obiectivelor dezvoltării durabile la nivel naţional, regional şi sectorial, indicatori realizaţi în cadrul Sistemului statistic naţional, în cooperare cu Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional şi în congruenţă cu reglementările convenite în cadrul Uniunii Europene, vizând asigurarea relevanţei, termenelor de realizare, acurateţei şi comparabilităţii datelor cu cele ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene;

e) cooperează cu Institutul Naţional de Statistică, coordonator al activităţii de realizare a indicatorilor disponibili din surse proprii, precum şi din surse administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în vederea măsurării implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă. Sprijină demersurile iniţiate de Institutul Naţional de Statistică în scopul colectării de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale a datelor şi informaţiilor necesare evaluării gradului de implementare şi realizare a obiectivelor prevăzute în Strategia naţională de dezvoltare durabilă. Indicatorii vor fi incluşi în setul de indicatori de dezvoltare durabilă din baza de date a Institutului Naţional de Statistică şi vor fi utilizaţi de Departament pentru realizarea rapoartelor, informărilor şi a altor materiale documentare;

f) urmăreşte implementarea setului de măsuri de dezvoltare durabilă;

g) propune eventuale măsuri de ajustare a obiectivelor-ţintă pe plan naţional, precum şi măsuri în ceea ce priveşte termenele de execuţie, în funcţie de situaţia reală şi de prevederile europene în materie;

h) în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin propune măsuri de eficientizare a proceselor/documentelor elaborate de către autorităţile administraţiei publice centrale reprezentate în Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional şi alte instituţii, în scopul orientării către o perspectivă obiectivă, în concordanţă cu strategia de dezvoltare pe termen mediu şi lung a României, precum şi cu Programul de guvernare, din perspectiva abordării multisectoriale şi pentru îndeplinirea măsurilor din Programul de guvernare;

i) îndeplineşte orice alte sarcini specifice încredinţate de prim-ministru, în legătură cu Strategia naţională de dezvoltare durabilă;

j) analizează rapoartele trimestriale privind stadiul implementării Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă pe fiecare domeniu în parte, elaborate în cadrul Comitetului interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional, şi face propuneri în scopul integrării şi armonizării tuturor măsurilor în contextul Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă şi în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite la nivel european;

k) prezintă Guvernului, ori de câte ori este cazul, rapoarte, note şi informări asupra stadiului elaborării sau implementării setului de măsuri de dezvoltare durabilă la nivel naţional, precum şi propuneri de ajustare a acestora, pe baza comunicărilor primite de la Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional şi de la alte instituţii;

l) informează Guvernul asupra elementelor care rezultă din activitatea sa în relaţiile cu Comisia Europeană şi celelalte instituţii ale Uniunii Europene şi internaţionale, în privinţa implementării pe plan naţional a Strategiei Uniunii Europene pentru dezvoltare durabilă, precum şi asupra evoluţiei Agendei 2030 la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al instituţiilor sale;

m) elaborează şi înaintează Guvernului, pe baza propunerilor şi a avizului consultativ ale Comitetului interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional, un raport anual care se prezintă Parlamentului României asupra modului de implementare a Strategiei de dezvoltare durabilă a României, pe baza monitorizării indicatorilor dezvoltării durabile conveniţi la nivelul Uniunii Europene, precum şi a indicatorilor specifici, adaptaţi la condiţiile României;

n) contribuie, împreună cu autorităţile administraţiei publice centrale implicate, la îndeplinirea obligaţiei care revine României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, la implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru statele în curs de dezvoltare;

o) monitorizează indicatorii dezvoltării durabile conveniţi la nivelul Uniunii Europene, precum şi indicatorii specifici adaptaţi la condiţiile României, utilizând sisteme informatice în procesul de centralizare şi raportare;

p) prezintă Comisiei Europene, pe baza datelor furnizate de Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional, şi de alte instituţii, ori de câte ori este cazul, un raport asupra implementării Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă, însoţit de propuneri şi recomandări privind eventuala modificare a orientărilor generale, politicilor şi priorităţilor strategiei Uniunii Europene în materie;

q) colaborează cu organismele responsabile pentru implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă a României, cu Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional, precum şi cu structuri specializate din cadrul Parlamentului şi Administraţiei Prezidenţiale, alte instituţii publice sau private, organizaţii neguvernamentale, precum şi cu organizaţii internaţionale cu activităţi în domeniu;

r) asigură reprezentarea şi ţine legătura cu Reţeaua Europeană pentru Dezvoltare Durabilă (European Sustainable Development NetWork - ESDN) la nivelul Uniunii Europene, cu Comisia Europeană şi celelalte instituţii ale Uniunii Europene în vederea implementării pe plan naţional a Strategiei Uniunii Europene pentru dezvoltare durabilă şi Organizaţiei Naţiunilor Unite.

(2) Departamentul îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative.

Art. 4. - (1) în scopul îndeplinirii activităţii sale, Departamentul poate solicita rapoarte, date şi informări asupra stadiului îndeplinirii măsurilor pe fiecare domeniu în parte autorităţilor administraţiei publice centrale sau altor instituţii implicate, ori de câte ori este necesar.

(2) în scopul integrării, monitorizării şi evaluării stadiului măsurilor de dezvoltare durabilă şi în vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, Departamentul poate constitui grupuri de lucru formate din experţi din cadrul instituţiilor sau organismelor cu responsabilităţi în aplicarea măsurilor.

(3) în activitatea de monitorizare a implementării Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă, a Agendei 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă şi a obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite la nivel naţional, Departamentul conlucrează şi poate organiza consultări şi întâlniri cu reprezentanţii comunităţii ştiinţifice şi academice, precum şi ai societăţii civile din România, personalităţi cu prestigiu recunoscut şi competenţe precise în materie.

Art. 5. - (1) Atribuţiile consilierului de stat care conduce Departamentul se stabilesc prin decizie a prim-ministrului.

(2) în îndeplinirea atribuţiilor sale, consilierul de stat emite ordine cu caracter individual.

(3) Consilierul de stat asigură reprezentarea Departamentului în raporturile cu ministerele, cu alte autorităţi ale administraţiei publice, precum şi în raporturile cu persoane fizice şi juridice, române şi străine.

Art. 6. - (1) Structura organizatorică, statul de funcţii şi structura de personal se aprobă prin ordin al secretarului general al Guvernului, la propunerea consilierului de stat care conduce Departamentul.

(2) Atribuţiile şi sarcinile compartimentelor din cadrul Departamentului se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin ordin al consilierului de stat, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului Departamentului se stabilesc prin fişa postului, care se întocmeşte pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare.

Art. 7. - (1) Numărul maxim de posturi ale Departamentului este de 6 posturi, exclusiv demnitarul şi cabinetul demnitarului, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul de lucru al Guvernului.

(2) Personalul necesar desfăşurării activităţii Departamentului este alcătuit din funcţionari publici, care sunt numiţi potrivit legii,şi personal contractual angajat cu respectarea dispoziţiilor legale, în limita numărului maxim de posturi aprobat.

(3) Personalul Departamentului este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile personalului din aparatul de lucru al Guvernului.

 

PRIM-MIIMISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela-Leocadia Gavrilescu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Ana Birchall

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian-Marius Dobre,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 11 mai 2017.

Nr. 313.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru publicarea acceptării amendamentelor din 2017 la Regulamentul anexat la Acordul european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN)y adoptat la Geneva la 26 mai 2000, şi a rectificărilor la acestea, precum şi a rectificărilor la Regulamentul anexat la ADN aplicabil de la 1 ianuarie 2015, adoptate de Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) la Geneva

 

Având în vedere prevederile art. 20 paragraful 5 din Acordul european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000, şi ale art. 3 din Legea nr. 159/2008 pentru aderarea României la Acordul european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000,

în temeiul art. 2 pct. 20 şi art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică amendamentele din 2017 la Regulamentul anexat la Acordul european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000, precum şi rectificările la acestea, adoptate de Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU), prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se publică rectificările la Regulamentul anexat la ADN aplicabil de la 1 ianuarie 2015, adoptate de CEE-ONU, prevăzute în anexa nr. 2,

Art. 3. - Se publică rectificările la Regulamentul anexat la ADN aplicabil de la 1 ianuarie 2015, adoptate de CEE-ONU, prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 4. - Autoritatea Navală Română va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Anexele nr. 1-3) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Dragoş Titea,

secretar de stat

 

Bucureşti, 10 aprilie 2017.

Nr. 409.


*) Anexele nr. 1-3 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

pentru aprobarea Licenţei generale de transfer definitiv de expediere din teritoriul României de produse militare către destinatari certificaţi, nr. LGTDC-RO-01

 

În conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare, republicată,

în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe,

ministrul afacerilor externe emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Licenţa generală de transfer definitiv de expediere din teritoriul României de produse militare către destinatari certificaţi, nr. LGTDC-RO-01, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Departamentul pentru Controlul Exporturilor va acţiona pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 21 aprilie 2017.

Nr. 600.

 

ANEXĂ

 

Licenţa generală de transfer definitiv de expediere din teritoriul României de produse militare către destinatari certificaţi, nr. LGTDC-RO-01

 

Domeniu de aplicare

1.1. Licenţa generală LGTDC-RO-01 autorizează operaţiunile definitive de transfer de expediere din teritoriul României al produselor militare precizate în licenţă către destinatari certificaţi din statele membre ale Uniunii Europene, Islanda şi Norvegia.

1.2. Sunt excluse de la prezenta licenţă operaţiunile efectuate către zone libere şi antrepozite libere, din statele menţionate la punctul 1.1, definite conform Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

Utilizatorii licenţei generale

2. Prezenta licenţă generală poate fi utilizată doar de persoanele înregistrate la Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Controlul Exporturilor, denumit în continuare ANCEX.

Produse

3.1. Prezenta licenţă generală se aplică produselor militare din Lista cuprinzând produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni, aprobată prin ordinul ministrului afacerilor externe, cu precizările din tabelul de mai jos:

 

Categoria de produse militare

Precizări

ML1.

Sunt permise părţi, componente şi accesorii special concepute pentru produsele din categorie, altele decât ţeava, mecanismul de închidere, camera cartuşului, ţeava şi amortizorul de zgomot sau surdină.

ML2.

Sunt permise produsele de la subcategoriile b, c şi d.

ML3.

Sunt permise părţi, componente şi accesorii special concepute pentru produsele din categorie, altele decât capse, focoase, submuniţii conţinând grenade, mine şi proiectile dirijate.

ML4.

Sunt excluse toate produsele din categorie.

ML5.

Sunt permise toate produsele din categorie.

ML6.

Sunt permise toate produsele, cu următoarele excluderi:

- vehicule terestre complete;

- şasiuri şi turele;

- echipamente şi componente excluse de la alte categorii din prezenta licenţă generală.

ML7.

Sunt permise doar componente special concepute pentru echipamentele de protecţie, decontaminare şi detecţie de la subcategoriile f.1, f.2 şi g.

ML8.

Sunt excluse toate produsele din categorie.

ML9.

Sunt permise toate produsele, cu următoarele excluderi:

- nave şi submarine complete;

- dispozitive de detecţie subacvatică şi componente special concepute pentru acestea;

- sisteme de propulsie independentă de aer pentru submarine şi componente special concepute pentru acestea;

- corpuri de navă complete;

- contramăsuri;

- echipamente şi componente excluse de la alte categorii din prezenta licenţă generală.

ML10.

Sunt permise toate produsele, cu următoarele excluderi:

- „aeronave”* complete;

- „UAV”* complete şi componente special concepute sau modificate pentru acestea;

- fuzelaje pentru avioane sau elicoptere de luptă;

- motoare pentru avioane sau elicoptere de luptă;

- echipamente şi componente excluse de la alte categorii din prezenta licenţă generală.

ML11.

Sunt permise doar următoarele produse din subcategoria a:

- echipamente de ghidare şi navigaţie, altele decât cele pentru sisteme portabile de apărare antiaeriană MANPADS;

- sisteme automate de comandă şi control.

ML12.

Sunt excluse toate produsele din categorie.

ML13.

Sunt permise produse din subcategoriile c şi d.

ML14.

Sunt excluse toate produsele din categorie.

ML15.

Sunt permise produse din subcategoriile b, c şi d.

ML16,

Sunt permise toate produsele, cu excepţia:

- produselor legate de MANPADS;

- echipamentelor şi componentelor pentru produse excluse de la alte categorii din prezenta licenţa generală.

ML17.

Sunt permise produse din subcategoriile a, b, d, e, j, k, l, m, o şi p.

ML18.

Sunt excluse toate produsele din categorie.

ML19,

Sunt excluse toate produsele din categorie.

ML20,

Sunt excluse toate produsele din categorie.

ML21.

Sunt permise doar următoarele produse din subcategoria a, aferente unor produse permise prin prezenta licenţă generală:

a. „software”* special conceput sau modificat pentru funcţionarea sau întreţinerea echipamentelor care figurează în Lista cuprinzând produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni, aprobată prin ordin al ministrului afacerilor externe.

b. „software” specific, altul decât cel specificat la ML21.a., astfel:

1. „software” special conceput pentru utilizări militare şi special conceput pentru modelarea, simularea sau evaluarea sistemelor de arme militare;

4. „software” special conceput pentru utilizări militare şi special conceput pentru aplicaţii de comandă, comunicaţii, control şi informaţii C3i sau de comandă, comunicaţii, control, computer şi informaţii C4i.

ML22.

Este permisă „tehnologia”* din subcategoria a, aferentă produselor permise prin prezenta licenţă generală. Este exclusă „tehnologia” necesară pentru dezvoltare şi producţie.


* Conform definiţiei precizate în Lista cuprinzând produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni.

 

3.2. Prezenta licenţă generală nu permite transferul de expediere al produselor care conţin informaţii clasificate conform Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

Destinatari

4.1. Prezenta licenţă autorizează operaţiunile definitive de transfer de expediere către întreprinderi destinatare din statele menţionate la punctul 1.1, care au fost certificate conform prevederilor art. 9 din Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor şi condiţiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunităţii.

4.2. O listă actualizată a întreprinderilor certificate poate fi consultată în baza de date CERTIDER a Comisiei Europene, la adresa http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/certider/index.cfm?fuseaction=undertakings.countries.

Clauze pentru destinatarii certificaţi

5.1. Produsele care sunt transferate prin prezenta licenţă generală pot fi retransferate către destinatari finali din unul dintre Statele menţionate la punctul 1.1.

5.2. Destinatarii certificaţi nu pot exporta ca atare către o altă destinaţie produsele transferate prin prezenta licenţă, cu excepţia situaţiilor în care acestea vor fi folosite ca piese de schimb pentru repararea sau întreţinerea unor produse în care au fost integrate drept componente sau accesorii şi care au fost exportate anterior de destinatarul certificat către respectiva destinaţie.

Termeni şi condiţii

I. Înscriere

6.1. Persoanele înregistrate la ANCEX care doresc să utilizeze prezenta licenţă generală vor solicita înscrierea ca utilizator al licenţei. Cererea de înscriere ca utilizator se va întocmi după modelul prevăzut la punctul 7.6.

6.2. În vederea înscrierii ca utilizator al prezentei licenţe generale, solicitantul trebuie să prezinte ultimul raport de audit intern al Programului intern de conformitate (PIC) şi să facă dovada actualizării PIC în concordanţă cu prevederile prezentei licenţe generale, conform prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 849/2013.

6.3. ANCEX transmite solicitantului confirmarea de înscriere Cuprinzând codul de utilizator al licenţei generale în maximum 30 de zile de la data depunerii cererii de înscriere menţionate şi a documentaţiei complete.

II. Derularea operaţiunilor

6.4. Utilizatorul prezentei licenţe generale trebuie să înştiinţeze ANCEX, în scris, despre prima utilizare a acesteia, în termen de maximum 30 de zile de la data la care a avut loc prima operaţiune.

6.5. Înainte de livrarea produselor, utilizatorul prezentei licenţe generale trebuie să obţină copia documentului care atestă certificarea companiei destinatare conform art. 9 din Directiva 2009/43/CE, tradus în limba română, engleză sau franceză. Utilizatorul are obligaţia să verifice periodic dacă destinatarul mai este certificat.

6.6. Înainte de livrarea produselor, utilizatorul prezentei licenţe generale va obţine de la compania destinatară declaraţia de utilizare finală (End-User Statement) aferentă contractului de livrare încheiat sau comenzii primite, în original, conform

modelului disponibil pe pagina de web www.ancex.ro, la secţiunea Produse militare - Formulare.

6.7. Utilizatorul prezentei licenţe generale va include în documentele comerciale clauzele pentru destinatarii certificaţi precizate la punctele 5.1 şi 5.2 din prezenta licenţă, privind condiţiile de retransfer şi restricţiile de reexport al produselor expediate în baza acesteia.

6.8. Utilizatorul prezentei licenţe generale trebuie să menţioneze pe toate documentele comerciale codul de utilizator de licenţă generală acordat de ANCEX, textul „Produse militare supuse controlului prin Licenţa generală nr. LGTDC-RO-01” şi categoria de încadrare (ML) conform Listei cuprinzând produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni.

6.9. Utilizatorul prezentei licenţe generale trebuie să obţină documente din care să rezulte primirea produselor de către destinatarul certificat.

III. Evidenţa operaţiunilor şi raportările către ANCEX

6.10 Utilizatorul prezentei licenţe generale are obligaţia să păstreze toate documentele privind operaţiunile derulate, conform termenului prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare, republicată (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999), şi să menţină baze de date cuprinzând următoarele informaţii:

a) denumirea şi adresa destinatarului certificat (se va preciza adresa exactă a facilităţii de producţie unde au fost livrate produsele):

b) denumirea comercială a produselor;

c) categoria de încadrare în lista de produse militare (ML);

d) cantitatea pentru fiecare tip de produs/unitatea de măsură;

e) valoarea/monedă;

f) nr. facturii externe/data;

g) nr. documentului de transport/data;

h) nr. declaraţiei vamale de export, în cazul destinatarilor certificaţi din Islanda şi Norvegia.

Declaraţia de utilizare finală, documentele din care rezultă primirea produselor la compania certificată destinatară, ambele în original, precum şi copia documentului care atestă certificarea destinatarului trebuie prezentate la cererea echipei de control ANCEX.

6.11. Utilizatorul prezentei licenţe generale este obligat să raporteze la ANCEX operaţiunile derulate în baza licenţei generale, până pe data de 15 a lunii următoare trimestrului de raportat, conform informaţiilor din baza de date precizate la punctul 6,10.

6.12. Raportarea trimestrială se efectuează şi în cazul în care nu au fost derulate operaţiuni în baza prezentei licenţe generale sau, după caz, se notifică renunţarea la utilizarea prezentei licenţe generale.

Dispoziţii finale

7.1. Prezentei licenţe generale i se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999. Termenii specifici utilizaţi sunt cei definiţi la art. 5 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă.

7.2. Prezenta licenţă generală nu trebuie să afecteze prevederile altor acte normative în vigoare privind interzicerile sau restricţiile aplicate importului, exportului, transferului, transportului, deţinerii, păstrării, depozitării produselor militare prevăzute în prezenta licenţă.

7.3. ANCEX poate suspenda sau anula înscrierea ca utilizator al licenţei generale în cazul încălcării termenilor şi condiţiilor acesteia, precum şi în cazul în care utilizatorul a fost sancţionat pentru încălcări ale regimului de control al exporturilor. ANCEX informează în scris utilizatorul cu privire la această decizie. Pe perioada suspendării utilizatorul poate solicita licenţe individuale de transfer.

7.4. ANCEX poate suspenda provizoriu efectele prezentei licenţe generale în raport cu o anumită companie destinatară certificată, faţă de care consideră că există un risc major ca aceasta să nu respecte una dintre condiţiile menţionate în prezenta licenţă.

7.5. Confirmarea de înscriere ca utilizator poate fi însoţită de condiţii suplimentare de utilizare a prezentei licenţe generale.

7.6. Cererea de înscriere ca utilizator al licenţei generale se va întocmi conform modelului următor:

 

Nr. şi data înregistrării la solicitant

Nr. şi data înregistrării la MAE/ANCEX

 

 

 

CERERE

pentru înscrierea ca utilizator al Licenţei generale de transfer de expediere definitivă de produse militare din teritoriul României către destinatari certificaţi nr. LGTDC-RO-01

 

 

Subsemnatul, ........................................, având funcţia de ........................................,  acţionând în calitate de reprezentant legal al ........................................, cu sediul în ........................................, str. ........................................,  nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ........................................,

Telefon ........................................,  fax ........................................,  e-mail ........................................,  website ........................................,  înregistrată la MAE/ANCEX sub codul ........................................ şi având codul unic de identificare fiscală nr. ........................................, solicit înscrierea ca utilizator

al licenţei generale nr. LGTDC-RO-01.

Pe toată durata derulării operaţiunilor, produsele militare vor fi în responsabilitatea societăţii noastre şi mă angajez:

- să efectuez operaţiuni numai cu produsele militare şi către destinaţiile permise prin licenţa generală nr. LGTDC-RO-01 şi prin confirmarea de înregistrare la MAE/ANCEX;

- să respect termenii şi condiţiile de utilizare a licenţei generale, inclusiv obligativitatea raportărilor la MAE/ANCEX;

- să menţin baze de date corespunzătoare.

 

Data

Nume, prenume, funcţia

 

Semnătura

 

Ştampila

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.