MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 357/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 357         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 15 mai 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

51. - Hotărâre referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice (reformare) - COM (2016) 864 final

 

52. - Hotărâre privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind piaţa internă a energiei electrice (reformare) - COM (2016) 861 final

 

53. - Hotărâre referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) - COM (2016) 767 final

 

54. - Hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2016 privind politica de extindere a UE - COM (2016) 715 final

 

55. - Hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune european în domeniul apărării - COM (2016) 950 final

 

56. - Hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Schimbul de date cu caracter personal şi protecţia acestora într-o lume globalizată - COM 7 (2017) final

 

57. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 şi a Deciziei nr. 1.247/2002/CE - COM (2017) 8 final

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

307. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2003

 

308. - Hotărâre privind înscrierea unui imobil situat în municipiul Focşani, judeţul Vrancea, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, pentru darea acestuia în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

102. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea unor licenţe de concesionare pentru explorare

 

406. - Ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale pentru aprobarea ghidului orientativ privind indicatorii de rezultat, de realizare imediată/output şi indicatori de impact, care să fie utilizaţi de întreprinderile sociale/întreprinderile sociale de inserţie în raportările anuale

 

601. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul mediului, privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariei naturale protejate de interes naţional Dealul Melcului (Firtuş)

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice (reformare) - COM (2016) 864 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru Afaceri Europene, nr. XXXV/299 din 4.05.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României

1. Constată că:

a) Prezenta propunere de directivă respectă principiul subsidiarităţii deoarece modificările propuse ale dispoziţiilor din Regulamentul privind pieţele energiei electrice, din Directiva privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi din Regulamentul de instituire a Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei sunt necesare pentru a atinge obiectivul unei pieţe integrate a energiei electrice în UE şi nu pot fi realizate la nivel naţional într-un mod la fel de eficient.

b) Temeiul juridic al măsurilor propuse, este articolul 194 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care a consolidat şi a clarificat competenţele UE în domeniul energiei.

Prezenta iniţiativă se bazează, de asemenea, pe un set cuprinzător de acte legislative care se referă la o gamă largă de aspecte, de la accesul la piaţă până la transparenţă, drepturile consumatorilor şi independenţa autorităţilor de reglementare.

Domeniul energiei nu face parte din competenţele exclusive ale Uniunii Europene, ci din competenţele partajate de Uniune cu statele membre şi, în acest caz, statele membre îşi pot exercita competenţa în măsura în care Uniunea nu şi-a exercitat competenţa sau în măsura în care Uniunea a decis să înceteze să îşi exercite această competenţă (articolul 2 TFUE).

Alegerea formei juridice este generată de faptul că Propunerea va modifica principalele acte legislative care făceau parte din cei de-al treilea pachet privind energia.

Printre acestea se numără Regulamentul privind energia electrică (nr. 714/2009) şi Directiva privind energia electrică (2009/72/CE), precum şi Regulamentul de instituire a ACER (nr. 713/2009).

Alegerea unei reformări a acestor acte juridice va spori claritatea juridică.

Alegerea instrumentului necesită prin urmare o revizuire a normelor deja adoptate şi puse în aplicare, ca evoluţie naturală a legislaţiei în vigoare.

2. Apreciază că:

a) Iniţiativele cuprinse în Pachetul de iarnă privind energia curată, inclusiv această propunere de regulament, ar trebui să conducă la consolidarea securităţii în aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, la reformarea pieţei de energie electrică, precum şi la conturarea unui proces de guvernanţă şi de monitorizare integrat, în vederea realizării obiectivelor Uniunii Energiei.

b) Restructurarea cadrului de piaţă trebuie să răspundă atât nevoilor specifice surselor de energie convenţională, cât şi tehnologiilor aferente noi, precum şi utilizării eficiente a capacităţilor de interconexiune,

3. Consideră că:

a) Dispariţia din definiţia serviciului universal a sintagmei „preţuri rezonabile” poate da naştere la interpretări şi, ulterior, la eventuale abuzuri asupra clienţilor care au dreptul la serviciul universal: în acest context este necesar a construi Uniunea Energetică şi legislaţia aferentă fără a afecta drepturile şi competenţele SM, aşa cum sunt acestea incluse în TFUE, respectiv dreptul de stabilire a propriului mix energetic, neutralitatea tehnologică şi dreptul fundamental de a asigura energie electrică către toţi membrii UE, la preţuri stabile, accesibile şi competitive.

b) Având în vedere experienţa anterioară în procesul de constituire a pieţei interne de energie, este necesar ca obiectivele şi termenele stabilite în cadrul pachetului legislativ să fie realiste şi realizabile.

c) În contextul în care întregul concept al sistemului energetic se schimbă, se impune o abordare realistă privind perioada de implementare a elementelor de reformare a pieţei energiei, bazată pe o evaluare clară a impactului acestui proces asupra tuturor sectoarelor economice, astfel încât să se asigure echilibrul macroeconomic şi social intern la nivelul fiecărui stat membru.

d) Restructurarea cadrului de piaţă trebuie să răspundă atât nevoilor specifice surselor de energie convenţională, cât şi tehnologiilor aferente noi, precum şi utilizării eficiente a capacităţilor de interconexiune,

e) Reforma trebuie să aibă întotdeauna în vedere costurile induse de tranziţie şi capabilitatea statelor membre de a susţine aceste costuri, în termeni de accesibilitate şi competitivitate.

f) Reiterăm faptul că, având în vedere specificaţiile climatice şi geografice ale României, sursele de energie convenţionale rămân un element-cheie în mixul energetic al României.

g) Pachetul legislativ trebuie construit astfel încât să urmărească permanent problematica pieţei interne de energie electrică.

h) Regionalizarea trebuie să reprezinte numai o etapă tranzitorie în drumul spre piaţa internă, de preferinţă cât mai scurt.

i) Trebuie evitată posibilitatea abordării regionale izolate sau crearea unor centre de putere la nivel regional, de aceea problematica regionalizării nu trebuie, în niciun caz, să se substituie celei legate de piaţa unică.

j) Decarbonarea, unul dintre pilonii de bază ai Uniunii Energetice, trebuie abordată prin promovarea tuturor surselor de producere de energie cu emisii reduse de carbon.

k) Resursele regenerabile şi eficienţa energetică sunt instrumente puternice în acest sens, dar nu singurele, iar propunerile legislative trebuie construite astfel încât să respecte neutralitatea tehnologică şi să evite abordarea prin care se impun soluţii.

l) în strategia de dezvoltare cu emisii scăzute de carbon dorim să se evite poziţionarea dezavantajoasă a unor surse care pot să contribuie în mod real la acest proces, la reducerea dependenţei de resursele din import şi la asigurarea securităţii energetice, care, pentru România, reprezintă principalul pilon al Uniunii Energetice.

m) Susţinem liberalizarea pieţei de energie şi menţinerea derogării pentru aplicarea tarifelor reglementate doar pentru combaterea sărăciei energetice şi protejarea consumatorilor casnici vulnerabili.

n) Dreptul unui stat membru de a-şi proteja consumatorii vulnerabili şi de a asigura competitivitatea entităţilor economice trebuie clar evidenţiat în pachetul legislativ.

o) Formarea liberă a preţurilor transmite un semnal important pentru participanţii din piaţă, având un rol esenţial în identificarea oportunităţilor de investiţii în capacităţile de producţie, în implementarea măsurilor de eficienţă energetică.

p) Funcţionalitatea pieţelor se bazează exclusiv pe preţurile tranzacţionate sau încheiate, consumatorii vulnerabili trebuind să beneficieze de mecanisme adecvate de piaţă direcţionale spre ei.

q) Este de datoria fiecărui stat membru să îşi stabilească nivelul de vulnerabilitate şi modul în care asigură protecţia acestor consumatori.

r) Nivelul de vulnerabilitate variază de la un stat la altul, iar resursele necesare pentru protecţia consumatorilor vulnerabili vor fi şi ele diferite.

s) Considerăm oportună menţinerea în textul directivei a menţiunii privind contractele pe termen lung.

t) Deşi contractele pe termen lung nu trebuie să devină regulă generală a pieţei, ele ar trebui să fie un instrument la îndemâna marilor consumatori industriali de energie electrică care au nevoie de predictibilitatea preţurilor pe perioade lungi de timp, având în vedere că respectivele costuri cu energia reprezintă mai mult de 40% din costurile de producţie.

u) Trebuie analizate mai atent interdicţiile impuse operatorilor de transport şi distribuţie privind deţinerea de facilităţi de stocare a energiei electrice.

v) Trebuie analizate cu mare atenţie şi în corelaţie cu prevederile Comunicării COM(2016) 863 Proposal for a Regulation establishing a European Union Agency for the Cooperation of Energy Regulators, noile atribuţii acordate ACER, mai ales acelea care sunt în legătură cu constituirea centrelor operaţionale regionale (ROC), subiect care a ridicat mari preocupări la nivelul SM, mai ales din prisma cedării de competenţe de la nivel naţional (TSO) la nivel regional (ROC).

w) în acest sens atragem atenţia asupra articolelor 61 şi 62, în cadrul cărora apar chiar elemente legate de o structură care nu este definită nicăieri în pachetul Clean Energy Package (regional regulatory authorities).

x) Crearea centrelor operaţionale regionale (ROCs) cu monitorizarea supranaţională asigurată de ACER, poate afecta procesul de armonizare la nivel european, determinând o nouă formă de divizare, respectiv la nivel de regiuni, unde anumite state sau autorităţi să fie în măsură a impune măsuri şi decizii în detrimentul celor cu puteri decizionale sau de reglementare deficitare.

y) în plus, abordarea regională va conduce la un flux întrerupt de date şi informaţii între statele membre privind modul de soluţionare a deficienţelor în funcţionarea pieţei (ca urmare a modului de organizare regional, aspectele de interes aferente unei anumite regiuni nu vor fi cunoscute de către membrii altei regiuni, fiind de natură a da naştere unor redundanţe şi deficienţe de monitorizare şi punere în aplicare).

z) Perioada următoare va asigura cadrul operativ necesar pentru ca statele membre să discute proiectele legislative propuse.

Deşi există o cerinţă generală de reducere a birocraţiei, prevederile Regulamentului introduc documente administrative suplimentare: decizii şi recomandări ale centrelor regionale de operare, aprobări suplimentare ale ACER, alte concepte noi.

Va fi important să se definească cât mai clar o serie de noţiuni precum „comunitate energetică locală”, „agregator”, „consumator activ”, „contract dinamic”.

Este important să se menţioneze ce se întâmplă cu SM care nu îşi îndeplinesc ţinta de 27% energie regenerabilă şi să se stabilească un calendar pentru atingerea acestui obiectiv.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 9 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 9 mai 2017.

Nr. 51.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind piaţa internă a energiei electrice (reformare) - COM (2016) 861 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/298 din 4.05.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României

1. Constată că:

a) Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind piaţa internă a energiei electrice (reformare), nu respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii. Temeiul juridic al măsurilor propuse este articolul 194 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care a consolidat şi a clarificat competenţele UE în domeniul energiei.

Domeniul energiei nu face parte din competenţele exclusive ale Uniunii Europene, ci din competenţele partajate de Uniune cu statele membre şi, în acest caz, statele membre îşi pot exercita competenţa în măsura în care Uniunea nu şi-a exercitat competenţa sau în măsura în care Uniunea a decis să înceteze să îşi exercite această competenţă (articolul 2 TFUE).

b) Alegerea formei juridice este generată de faptul că propunerea va modifica principalele acte legislative care făceau parte din cel de al treilea pachet privind energia. Printre acestea se numără Regulamentul privind energia electrică (nr. 714/2009) şi Directiva privind energia electrică (2009/72/CE), precum şi Regulamentul de instituire a ACER (nr. 713/2009). Alegerea unei reformări a acestor acte juridice va spori claritatea juridică. Este posibil ca utilizarea unui act de modificare să fie insuficientă pentru a aborda o gamă largă de noi dispoziţii.

Alegerea instrumentului necesită prin urmare o revizuire a normelor deja adoptate şi puse în aplicare, ca evoluţie naturală a legislaţiei în vigoare.

Documentul vizează necesitatea de a construi Uniunea Energetică şi legislaţia aferentă fără a afecta drepturile şi competenţele SM, astfel cum sunt acestea incluse în TFUE, respectiv dreptul de stabilire a propriului mix energetic, neutralitatea tehnologică şi dreptul fundamental de a asigura energie electrică către toţi membrii UE, la preţuri stabile, accesibile şi competitive.

2. Apreciază că:

a) Iniţiativele cuprinse în Pachetul de iarnă privind energia curată, inclusiv această propunere de regulament, ar trebui să conducă la consolidarea securităţii în aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, la reformarea pieţei de energie electrică, precum şi la conturarea unui proces de guvernanţă şi de monitorizare integrat, în vederea realizării obiectivelor Uniunii Energiei.

b) Restructurarea cadrului de piaţă trebuie să răspundă atât nevoilor specifice surselor de energie convenţională, cât şi tehnologiilor aferente noi, precum şi utilizării eficiente a capacităţilor de interconexiune.

3. Consideră că:

a) Pachetul legislativ trebuie astfel construit încât să urmărească permanent problematica pieţei interne de energie electrică şi să fie evitată posibilitatea abordării regionale izolate sau crearea unor centre de putere la nivel regional, pentru a nu substitui problematica regionalizării celei legate de piaţa unică.

Reforma trebuie să aibă întotdeauna în vedere costurile induse de tranziţie şi capabilitatea Statelor Membre de a susţine aceste costuri, în termeni de accesibilitate şi competitivitate.

b) Alt aspect sensibil vizează propunerea de excludere, din mecanismele de capacitate, a capacităţilor cu emisii mai mari de 550 gr CO2/kWh, care necesită o analiză suplimentară, în principal vizând problematica adecvanţei şi securităţii energetice.

Introducerea limitei de 550 gr CO2/kWh pentru capacităţile de producere va conduce la eliminarea unei singure tehnologii din cadrul mecanismelor de capacităţi - producerea de energie pe bază de cărbune.

Ideea dezvoltării unei metodologii unice de calcul de adecvanţă pentru toate statele membre este sustenabilă, dar evaluarea adecvanţei trebuie realizată, în primul rând, la nivel naţional şi ulterior regional.

Realizarea unei evaluări de adecvanţă la nivel european poate fi complementară analizelor naţionale, dar nu trebuie să le înlocuiască.

Mecanismele de capacitate trebuie evaluate, în primul rând, la nivel naţional şi ulterior regional, pentru a putea contracara caracterul impredictibil al regenerabilelor, până la dezvoltarea unor capacităţi de stocare eficiente şi accesibile.

c) în ceea ce priveşte liberalizarea pieţei de energie şi menţinerea derogării pentru aplicarea tarifelor reglementate doar pentru combaterea sărăciei energetice şi protejarea consumatorilor casnici vulnerabili:

Fiecare stat membru trebuie să aibă dreptul de a-şi proteja consumatorii vulnerabili şi de a asigura competitivitatea entităţilor economice; trebuie clar evidenţiat în pachetul legislativ.

Este de datoria fiecărui stat membru să îşi stabilească nivelul de vulnerabilitate şi modul în care asigură protecţia acestor consumatori.

Nivelul de vulnerabilitate variază de la un stat la altul, iar resursele necesare pentru protecţia consumatorilor vulnerabili sunt şi vor fi şi ele diferite.

În conformitate cu principiul subsidiarităţii este esenţial ca în contextul combaterii sărăciei energetice să rămână în competenţa exclusivă a statelor membre modul în care sunt stabiliţi clienţii vulnerabili, precum şi măsurile care pot fi luate la nivel naţional pentru protecţia acestora, precum menţinerea unei derogări pentru aplicarea tarifelor reglementate

d) Problematica constituirii centrelor operaţionale regionale necesită o analiză profundă privind problematica cedării de competenţe de la nivel naţional (TSO) la nivel regional (ROCs).

Acordarea de puteri obligatorii către ROCs este incompatibilă cu responsabilităţile statelor membre în ceea ce priveşte securitatea în aprovizionare, iar împărţirea responsabilităţilor între TSO-ul naţional şi structura regională ar avea efecte asupra funcţionării operative a sistemului naţional de electricitate.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar avizul motivat cuprins în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 9 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 9 mai 2017.

Nr. 52.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) - COM (2016) 767 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. XXXV/297 din 4.05.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României

1. Constată că:

a) Prezenta propunere de regulament respectă principiul subsidiarităţii. Deşi Uniunea nu are competenţe exclusive, problema protecţiei mediului, la care energiile regenerabile contribuie, are un puternic caracter transfrontalier, iar obligaţiile privind clima sunt asumate de UE şi de fiecare stat membru. Propunerea se bazează pe importanţa din ce în ce mai mare a energiei ca provocare politică şi economică şi pe interrelaţia strânsă a acesteia cu domeniile de politică ale siguranţei alimentării cu energie, schimbărilor climatice, pieţei interne şi dezvoltării economice şi sociale.

b) Temeiul juridic al măsurilor propuse este articolul 194 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care a consolidat şi a clarificat competenţele UE în domeniul energiei.

Prezenta iniţiativă se bazează, de asemenea, pe un set cuprinzător de acte legislative care se referă la o gamă largă de aspecte, de la accesul la piaţă până la transparenţă, drepturile consumatorilor şi independenţa autorităţilor de reglementare.

Domeniul energiei nu face parte din competenţele exclusive ale Uniunii Europene, ci din competenţele partajate de Uniune cu statele membre şi, în acest caz, statele membre îşi pot exercita competenţa în măsura în care Uniunea nu şi-a exercitat competenţa sau în măsura în care Uniunea a decis să înceteze să îşi exercite această competenţă (articolul 2 TFUE).

Alegerea formei juridice este generată de faptul că propunerea va modifica principalele acte legislative care făceau parte din cel de al treilea pachet privind energia.

Printre acestea se numără Regulamentul privind energia electrică (nr. 714/2009) şi Directiva privind energia electrică (2009/72/CE), precum şi Regulamentul de instituire a ACER (nr. 713/2009).

Alegerea instrumentului necesită prin urmare o revizuire a normelor deja adoptate şi puse în aplicare, ca evoluţie naturală a legislaţiei în vigoare.

2. Apreciază că:

a) Iniţiativele cuprinse în Pachetul de iarnă privind energia curată, inclusiv această propunere de regulament, ar trebui să conducă la consolidarea securităţii în aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, la reformarea pieţei de energie electrică, precum şi la conturarea unui proces de guvernanţă şi de monitorizare integrat, în vederea realizării obiectivelor Uniunii Energiei.

b) Restructurarea cadrului de piaţă trebuie să răspundă atât nevoilor specifice surselor de energie convenţională, cât şi tehnologiilor aferente noi, precum şi utilizării eficiente a capacităţilor de interconexiune

3. Consideră că:

a) Iniţiativele cuprinse în pachet trebuie să conducă la consolidarea securităţii în aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, aducând o reformă a pieţei de energie electrică, precum şi la conturarea unui proces de guvernanţă şi de monitorizare integrat, pentru a se asigura că acţiunile în domeniul energiei vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii Energiei.

b) Fiecare stat membru trebuie să aibă în continuare libertatea de decizie în crearea propriului mix energetic prin promovarea surselor de producere a energiei predictibile, eficiente şi cu emisii reduse de carbon.

c) în vederea asigurării stabilităţii, competitivităţii şi accesibilităţii preţurilor la nivel naţional şi european, fiecare stat membru ar trebui să îşi identifice propriul echilibru între utilizarea eficientă a capacităţilor de producţie existente, a tehnologiilor şi resurselor de care dispune şi continuarea efortului de promovare a surselor regenerabile de energie, fără afectarea echilibrului şi sternului energetic naţional.

d) Energia obţinută din surse regenerabile trebuie să funcţioneze în condiţii de piaţă şi să îşi asume, alături de celelalte tehnologii energetice, responsabilitatea privind siguranţa sistemului electroenergetic naţional.

e) Flexibilitatea sistemului reprezintă elementul-cheie.

f) Pe de altă parte, sursele convenţionale continuă să rămână un element-cheie în mixul energetic, din motive de securitate energetică.

g) România a depus eforturi pentru a îndeplini obiectivele de energie regenerabilă şi şi-a atins obiectivul încă din anul 2015.

h) Pentru atingerea ţintei medii în anul 2030, efortul nu trebuie să fie suportat tot de statele care şi-au îndeplinit obiectivele pentru anul 2020, punând povara pe consumatorii din statele performante.

i) Mecanismele de cooperare din Directiva actuală şi-au dovedit ineficienţa şi ar necesita îmbunătăţiri în propunerea de Directivă, iar obligaţiile sectoriale să devină indicative şi să nu fie stabilite uniform pentru toate statele membre.

j) Având în vedere ţinta comună la nivelul Uniunii Europene de 27%, ca pondere a energiei regenerabile în consumul final brut de energie în anul 2030, obligaţia de a creşte cu 1 procent pe an energia regenerabilă pentru încălzire şi răcire care ar afecta dreptul fiecărui stat membru de a-şi alege cea mai potrivită strategie pentru a contribui la atingerea ţintei comune,

k) Cheltuielile aferente proiectelor construite de un stat pe teritoriul altui stat trebuie să fie suportate integral de statul care beneficiază de aceste cote, inclusiv cheltuielile aferente întăririi reţelelor, transportului la locul de consum, stocării energiei şi capacităţilor de back-up, precum şi eventualelor congestii în reţea.

l) Având în vedere ţinta comună obligatorie la nivelul Uniunii Europene de 27% de energie regenerabilă în anul 2030, considerăm că nu sunt necesare ţinte obligatorii la nivelul

fiecărui stat membru UE, însă sunt necesare studii şi scenarii privind impactul transpunerii unei astfel de ţinte, având în vedere disponibilitatea surselor regenerabile, gradul de dezvoltare al statelor membre şi gradul de suportabilitate la nivelul consumatorilor.

m) Deşi nu se mai propun ţinte obligatorii la nivel de stat membru, prin proiectul de Directivă se impun sarcini şi obligaţii la nivel sectorial, având ca o consecinţă directă schimbarea profundă şi radicală de abordare la nivelul statului membru.

n) Obligaţiile sectoriale să devină indicative şi să nu fie stabilite uniform pentru toate statele membre, ţinând seama de faptul că o parte dintre acestea şi-au îndeplinit până în prezent obligaţiile asumate.

o) Anumite mecanisme, care sunt promovate în proiectul de Directivă, cum sunt cele de cooperare între statele membre, sunt definite şi în Directiva în vigoare, ineficienţa şi definirea incompletă putând fi cauza lipsei aplicării acestora până în prezent.

p) Pentru o angajare suplimentară în efortul comun al statelor membre UE de dezvoltare în continuare a promovării E-SRE sunt necesare precizări suplimentare privind mecanismele de cooperare între state.

q) Ca urmare, statul membru care beneficiază de E-SRE obţinută din capacităţi instalate pe teritoriul altui stat membru/non-membru UE trebuie să suporte integral cheltuielile suplimentare aferente proiectelor dezvoltate în baza noii Directive, inclusiv cheltuielile aferente congestiilor în reţea şi de echilibrare în piaţa de energie electrică.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 9 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI.

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 9 mai 2017.

Nr. 53.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2016 privind politica de extindere a UE - COM (2016) 715 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului comun al Comisiei pentru afaceri europene nr. LXI 1/214 din 29.03.2017 şi al Comisiei pentru politică externă nr. XXIV/42 din 29.03.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României

1. Constată că:

a) prezenta comunicare analizează progresele înregistrate de statele candidate şi de cele potenţial candidate cu privire la implementarea obiectivelor „Strategiei pe termen mediu pentru politica de extindere a UE” din anul 2015, pe baza cărora Comisia Europeană formulează o serie de concluzii şi de recomandări;

b) din perspectiva raportărilor individualizate, evaluarea comunicării este una mixtă, fiind constatate progrese, dar şi regrese. Având în vedere complexitatea reformelor necesare, procesul este unul pe termen lung, iar deficienţele persistă, în special în domenii-cheie precum statul de drept şi economia;

c) în pofida progresului lent, politica de extindere a livrat unele rezultate concrete în implementarea reformelor necesare drepturilor fundamentale, funcţionării instituţiilor democratice, cooperării regionale şi relaţiilor de bună vecinătate.

2. Reafirmă importanţa, în special în contextul actual, în care Uniunea se confruntă cu multiple provocări în plan intern şi extern, a menţinerii şi consolidării angajamentului politic al Uniunii Europene şi statelor membre pentru promovarea cu consecvenţă a politicii de extindere pe relaţia cu statele candidate şi cu aspiranţii la aderare. Această politică s-a dovedit un proiect de succes al Uniunii în procesul de edificare a unui profil relevant de actor la nivel global, precum şi pentru extinderea spaţiului de democraţie, stabilitate, prosperitate şi pace în vecinătatea Uniunii Europene.

3. Susţine:

a) continuarea procesului de aderare a statelor candidate şi potenţial candidate care dovedesc voinţă şi capacitate de a îndeplini criteriile necesare de aderare, pe baza principiului meritelor proprii. În acest context susţine în mod particular necesitatea reafirmării unui angajament clar al Uniunii Europene faţă de parcursul european al Republicii Moldova, pentru a răspunde, de o manieră structurată şi calibrată, progreselor tangibile realizate de Chişinău în implementarea AA/DCFTA, inclusiv prin acordarea unei perspective europene clare, în baza articolului 49 al Tratatului UE şi respectiv acordării statutului de candidat;

b) continuarea acordării unei atenţii particulare respectării de către statele candidate şi a celor aspirante a criteriului politic de aderare, inclusiv a angajamentelor asumate în privinţa protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în limitele acquis-ului UE;

c) obiectivul Preşedinţiei malteze a Consiliului UE de deschidere a noi capitole de negociere cu Muntenegru şi Serbia, pe baza îndeplinirii condiţionalităţilor aferente procesului de negociere;

d) obiectivul deschiderii negocierilor de aderare la UE de către Albania, în baza realizării tuturor priorităţilor de reformă, precum şi obiectivul obţinerii de către Bosnia şi Herţegovina a unui aviz pozitiv al Comisiei Europene pentru obţinerea statutului de ţară candidată la UE, în baza finalizării cantitative şi la timp a chestionarului Comisiei şi a implementării agendei de reformă.

4. Apreciază faptul că:

a) ţara noastră este dedicată consolidării cooperării regionale în formate care pot sprijini efectiv procesul de integrare europeană, ca parte a sprijinului pentru avansarea procesului de promovare a stabilităţii în regiunea sud-est europeană;

b) pe baza experienţei proprii, ţara noastră oferă statelor candidate asistenţă în procesul de aderare la UE, pentru susţinerea concretă a procesului intern de reforme şi a parcursului european al acestora.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 9 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 9 mai 2017.

Nr. 54.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATU L

 

HOTĂRÂRE

privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune european în domeniul apărării - COM (2016) 950 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului comun al Comisiei pentru afaceri europene şi al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nr. XXXV/119 din 23 03.2017,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Senatul României

1. Constată că prezenta comunicare prezintă Planul de acţiune european în domeniul apărării ce urmăreşte să contribuie la garantarea faptului că baza industrială de apărare europeană este în măsură să îndeplinească necesităţile actuale şi viitoare ale Europei în domeniul securităţii şi, în acest sens, să sporească autonomia strategică a Uniunii, consolidându-i capacitatea de a acţiona alături de parteneri.

Acest plan de acţiune are trei piloni principali, care abordează nevoi diferite, dar complementare, de-a lungul ciclului de dezvoltare a capabilităţilor, cu un accent pe tehnologii şi echipamente militare dezvoltate în comun:

a) lansarea unui Fond european de apărare;

b) stimularea investiţiilor în lanţurile de aprovizionare pentru apărare;

c) consolidarea pieţei unice a apărării.

2. Apreciază faptul că, pentru prima dată, se are în vedere finanţarea de la bugetul comun a cercetării dezvoltării în domeniul apărării fără condiţionarea ca să fie avute în vedere doar produsele şi tehnologiile cu dublă utilizare. De asemenea se apreciază faptul că acţiunile propuse în acest Plan de acţiune european în domeniul apărării vor conduce la o Uniune Europeană mai puternică în domeniul apărării, ceea ce, în ultimă instanţă, înseamnă o NATO mai puternică.

3. Recomandă următoarele:

a) consolidarea bazei tehnologice şi industriale europene într-o manieră echilibrată în conformitate cu concluziile Consiliului European din decembrie 2013 şi ale Consiliului Afaceri Externe din 14 noiembrie 2016;

b) asigurarea unor oportunităţi egale de participare şi beneficii pentru industria de profil din toate statele membre, inclusiv întreprinderilor mici şi mijlocii şi a start-up-urilor ca motor al inovării europene;

c) identificarea la nivelul Comisiei Europene a celor mai bune modalităţi de stimulare a statelor membre în vederea facilitării cooperării în programele de dezvoltare a capabilităţilor militare europene;

d) ca statele membre să îşi menţină rolul determinant în stabilirea priorităţilor de cercetare deoarece sunt responsabile de dezvoltarea capabilităţilor militare proprii;

e) clarificarea rolurilor diferiţilor actori implicaţi în procesul de cercetare-dezvoltare şi achiziţie de capabilităţi (state membre, înaltul Reprezentant în calitate de şef al EDA, Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Apărare), având în vedere că procesul a avut până în prezent un caracter strict interguvernamental;

f) clarificarea modului de deducere a cheltuielilor naţionale realizate în fereastra de capabilităţi din calculul deficitului bugetului de stat, temeiul legal pentru finanţarea din bugetul UE, instrumentele financiare avute în vedere şi o viziune mai detaliată asupra mecanismului de guvernanţă a ferestrei de capabilităţi;

g) menţinerea unui rol-cheie pentru Agenţia Europeană de Apărare (EDA) în ceea ce priveşte facilitarea procesului de dezvoltare a capabilităţilor militare la nivelul UE, în conformitate cu prevederile tratatelor. EDA ar trebui să rămână forumul principal unde statele membre să stabilească priorităţile relevante în materie de capabilităţi pentru apărare şi să implementeze proiectele şi programele aferente acestora cu sprijinul instrumentelor financiare ale Comisiei Europene;

h) reevaluarea valorilor financiare avansate cu privire la fondurile alocate din bugetul UE celor două ferestre, din cauză că în momentul de faţă este prematură discutarea lor în afara cadrului adecvat, anume cel privind negocierea Cadrului Financiar Multianual, cu excepţia acţiunii pregătitoare deja iniţiate.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat, în şedinţa din 9 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIÂN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 9 mai 2017.

Nr. 55.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Schimbul de date cu caracter personal şi protecţia acestora într-o lume globalizată - COM 7 (2017) final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/300 din 4.05.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României

1. Constată că prezenta comunicare stabileşte cadrul strategic al Comisiei pentru „deciziile privind caracterul adecvat al nivelului de protecţie” în procesul schimbului de date cu caracter personal şi al protecţiei acestora într-o lume globalizată. Comunicarea subliniază importanţa instrumentelor şi forurilor multilaterale pentru promovarea standardelor de protecţie a transferurilor de date.

2. Sprijină eforturile Comisiei în elaborarea şi aplicarea pachetului UE de reforme privind protecţia datelor, care creionează un cadru legislativ modern care să sprijine fluxurile internaţionale de date cu grad ridicat de protecţie.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 9 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 9 mai 2017.

Nr. 56.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 şi a Deciziei nr. 1.247/2002/CE - COM (2017) 8 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicata, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/301 din 4.05.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României

1. Consideră că propunerea de Regulament respectă principiul subsidiarităţii, deoarece se încadrează în domeniul de competenţă exclusivă a Uniunii, întrucât numai Uniunea poate adopta norme care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile sale.

2. Consideră că propunerea respectă principiul proporţionalităţii, deoarece garantează un nivel echivalent de protecţie a persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, asigură libera circulaţie a datelor cu caracter personal în întreaga Uniune şi stabileşte norme privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii. Prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Art. 2. - Senatul României:

1. Constată că temeiul juridic al propunerii de regulament se bazează pe articolul 16 din TFUE, care permite adoptarea de norme privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii în exercitarea activităţilor care fac parte din domeniul de aplicare a dreptului Uniunii.

2. Constată că alegerea formei juridice are la bază faptul că regulamentul este instrumentul juridic adecvat pentru definirea cadrului referitor la protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii şi libera circulaţie a unor astfel de date Acesta oferă persoanelor fizice drepturi opozabile din punct de vedere juridic şi precizează obligaţiile în materie de prelucrare a datelor care le revin operatorilor din instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii. Regulamentul prevede, de asemenea, o autoritate independentă de supraveghere, Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor, care să fie responsabilă cu monitorizarea prelucrării datelor cu caracter personal de către instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii.

3. Notează că obiectivul propunerii de Regulament vizează finalizarea procesului de stabilire a unui cadru cuprinzător pentru protecţia datelor în Uniune, prin alinierea normelor de protecţie a datelor aplicabile instituţiilor şi organelor Uniunii la normele de protecţie a datelor din Regulamentul (UE) 2016/679. Din motive de consecvenţă şi coerenţă, instituţiile şi organele Uniunii ar trebui să aplice un set de norme privind protecţia datelor similar cu cel al sectorului public din statele membre. Obiectivele specifice sunt: asigurarea unei aplicări consecvente a normelor privind protecţia datelor în întreaga Uniune, raţionalizarea modelului actual de guvernanţă în ceea ce priveşte protecţia datelor în instituţiile şi organele Uniunii, asigurarea unei mai stricte respectări şi aplicări a normelor de protecţie a datelor în cadrul instituţiilor şi organelor Uniunii.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 9 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI.

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 9 mai 2017.

Nr. 57.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Normelor privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2003

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Normele privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 13 martie 2003, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) 1 expert în contabilitate publică;”.

2. La articolul 1 alineatul (2), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

,,h) 1 reprezentant din conducerea structurilor asociative ale autorităţilor publice locale.”

3. La articolul 2, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

„(51) Pentru desemnarea reprezentantului din conducerea structurilor asociative ale autorităţilor publice locale se consultă Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România.”

4. La articolul 2, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Instituţiile nominalizate la alin. (2)-(51) formulează propuneri în termen de 10 zile de la primirea scrisorilor de intenţie.”

5. La articolul 3 alineatul (1), după litera d) se introduc două noi litere, literele e) şi f), cu următorul cuprins:

,,e) la data primirii de către Ministerul Finanţelor Publice a comunicării încetării raporturilor de muncă/raporturilor de serviciu, după caz, cu entitatea publică care l-a desemnat pentru a face parte din Comitetul pentru Audit Public Intern;

f) la data încetării funcţiei de conducere din cadrul structurii asociative.”

6. În tot cuprinsul normelor, sintagma „directorul general al Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern” se înlocuieşte cu sintagma „conducătorul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern”.

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 235/2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 13 martie 2003, cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, se republică în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 307.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea unui imobil situat în municipiul Focşani, judeţul Vrancea, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, pentru darea acestuia în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 9 alin. (2) şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 867 şi 868 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Apărării Naţionale a unui imobil situat în municipiul Focşani, judeţul Vrancea, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, trecut în domeniul public al statului prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Focşani nr. 294/2016.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit prevederilor art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică şi de cadastru şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării naţionale,

Nicolae Nasta,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 5 mai 2017.

Nr. 308.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unui imobil situat în municipiul Focşani, judeţul Vrancea, care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi se dă în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

 

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Adresa/Carte funciară/ Nr. cadastral

Elementele-cadru de descriere tehnică

Valoarea de inventar a bunului care se înregistrează în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale (iei;

Persoana Juridica de la care se transmite imobilul/CUI

Persoana juridică la care se transmite imobilul/CUI

*

8.21.03

Teren din cadrul Cimitirului sudic al municipiului Focşani

Judeţul Vrancea, municipiul Focşani

CF. nr. 61711 Nr. cadastral 61711

Suprafaţa terenului = 2.604 mp

113.612,52

Domeniul public al municipiului Focşani, judeţul Vrancea CUI-4350645

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale CUI -4183229


* Nr. MFP se acordă de către Ministerul Finanţelor Publice la înregistrarea bunului imobil în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aflate m administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

privind aprobarea unor licenţe de concesionare pentru explorare

 

Având în vedere art. 13 şi art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Licenţa de concesionare pentru explorare nr. 19.976/2017 privind explorarea resurselor de amfibolit din perimetrul Dealul Pietriş, judeţul Bihor, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială REDOLAJ - S.R.L., cu sediul în Oradea, judeţul Bihor, cod unic de înregistrare 18103548, în calitate de concesionar.

Art. 2. - Se aprobă Licenţa de concesionare pentru explorare nr. 20.001/2017 privind explorarea resurselor de ape minerale naturale din perimetrul Mogoş, judeţul Prahova, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială CALIPSO -

S.R.L., cu sediul în Voluntari, judeţul Ilfov, cod unic de înregistrare 45274, în calitate de concesionar.

Art. 3. - Se aprobă Licenţa de concesionare pentru explorare nr. 19.965/2017 privind explorarea resurselor de granit pentru construcţie din perimetrul Vâja, judeţul Gorj, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială DELTA ŞAGUL - S.R.L., cu sediul în Şagu, judeţul Arad, cod unic de înregistrare 13828898, în calitate de concesionar.

Art. 4. - Se aprobă Licenţa de concesionare pentru explorare nr. 19.978/2017 privind explorarea resurselor de lignit din perimetrul Valea Măgurica, judeţul Bihor, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială STONE&ROCK - S.R.L., cu sediul în Tăuteu, judeţul Bihor, cod unic de înregistrare 33342980, în calitate de concesionar.

Art. 5.-Se aprobă Licenţa de concesionare pentru explorare nr. 20.000/2017 privind explorarea resurselor de minereu cuprifer din perimetrul Oraviţa - Tâlva Mică, judeţul Caraş-Severin, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială EXTRACT PASADO - S.R.L., cu sediul în Oraviţa, judeţul Caraş-Severin, cod unic de înregistrare 31098040, în calitate de concesionar.

Art. 6. - Se aprobă Licenţa de concesionare pentru explorare nr. 19.996/2017 privind explorarea resurselor de sare gemă din perimetrul Ploscoş, judeţul Cluj, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială UNICORN WATER - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, sectorul 6, cod unic de înregistrare 29883333, în calitate de concesionar.

Art. 7. - Se aprobă Licenţa de concesionare pentru explorare nr. 19.980/2017 privind explorarea resurselor de sare gemă din perimetrul Dumbrava, judeţul Alba, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială SAREROM - S.A., cu sediul în Afumaţi, judeţul Ilfov, cod unic de înregistrare 24255982, în calitate de concesionar,

Art. 8. - Se aprobă Licenţa de concesionare pentru explorare nr. 19.979/2017 privind explorarea resurselor de sare gemă din perimetrul Valea Sărată Turda, judeţul Cluj, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială SAREROM - S.A., cu sediul în Afumaţi, judeţul Ilfov, cod unic de înregistrare 24255982, în calitate de concesionar.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Marinela Sofia Tripa

 

Bucureşti, 28 aprilie 2017.

Nr. 102.

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

 

ORDIN

pentru aprobarea ghidului orientativ privind indicatorii de rezultat, de realizare imediată/output şi indicatori de impact, care să fie utilizaţi de întreprinderile sociale/întreprinderile sociale de inserţie în raportările anuale

 

Având în vedere prevederile art. 26 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2016,

în temeiul art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale,

ministrul muncii şi justiţiei sociale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Ghidul orientativ privind indicatorii de rezultat, de realizare imediată/output şi indicatori de impact, care să fie utilizaţi de întreprinderile sociale/întreprinderile sociale de inserţie în raportările anuale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministerul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian-Marius Dobre,

secretar de stat

 

Bucureşti, 15 martie 2017.

Nr. 406.

 

ANEXĂ

 

GHID ORIENTATIV

privind indicatorii de rezultat, de realizare imediată/output şi indicatori de impact, care să fie utilizaţi de întreprinderile sociale/întreprinderile sociale de inserţie în raportările anuale

 

Consideraţii metodologice generale

Ghidul orientativ privind indicatorii de rezultat, de realizare imediată/output şi indicatori de impact, care să fie utilizaţi de întreprinderile sociale/întreprinderile sociale de inserţie în raportările anuale, denumit în continuare ghid, cuprinde definiţia şi modul de calcul al indicatorilor în economia socială.

Ghidul este un instrument destinat tuturor celor implicaţi în definirea, implementarea şi evaluarea politicilor de economie socială: experţi din ministere, departamente şi agenţii specializate, structuri ale economiei sociale, care folosesc indicatorii pentru a determina evoluţia şi nivelul de performanţă a întreprinderilor sociale şi întreprinderilor sociale de inserţie.

Categorii de indicatori folosiţi şi în domeniul economiei sociale:

I. Indicatori de rezultat;

II. Indicatori de realizare imediată/output;

III. Indicatori de impact,

I. Indicatori de rezultat

Indicatorii de rezultat ne permit să măsurăm beneficiul real al rezultatelor imediate asupra grupului-ţintă. Indicatorii de rezultat vizează efectele obţinute şi furnizează informaţii asupra schimbărilor produse.

Scopul indicatorilor de rezultat este de a măsura eficienţa etapei de acompaniament în procesul de reintegrare în muncă a persoanelor din grupul vulnerabil.

Relevant pentru această categorie de indicatori este rata de inserţie.

Rata de inserţie

Rata de inserţie este indicatorul de rezultat care determină gradul de inserţie socioprofesională a persoanelor din grupul vulnerabil, precum şi eficienţa procesului de tranziţie de la măsurile de acompaniament la integrarea în muncă. indicatorul se calculează după următoarea formulă:

  ,

unde:

- RI - rată de inserţie;

- NGVP = numărul de angajaţi din grupul vulnerabil reprezentând ieşiri pozitive în anul de raportat;

- NTGV = numărul total de angajaţi din grupul vulnerabil în anul de raportat;

- anuln = anul de raportat;

- număr total de angajaţi din grupul vulnerabil = numărul total de angajaţi din grupul vulnerabil număraţi după codul numeric personal în anul de raportat.

Ieşirile pozitive = rezultat pozitiv al aplicării măsurilor de acompaniament ce reprezintă încadrarea în muncă la un alt angajator indiferent de tipul de contract de muncă, reluarea procesului de educaţie pentru persoanele care nu au finalizate studiile obligatorii, includerea într-o formă de învăţământ superior, liceal, postliceal sau cuprinderea într-o formă de pregătire profesională a adulţilor, desfăşurarea unei activităţi private.

Exemplu:

întreprinderea socială de inserţie prezintă în anul de referinţă următoarea situaţie:

- NGVpanul n = 10 angajaţi;

- NTGVanul n = 30 angajaţi.

RI= 10 / 30 * 100 = 33,33%

II. Indicatori de realizare imediată/output

Indicatorii de realizare imediată reprezintă modalitatea de măsurare a efectelor, beneficiilor şi avantajelor imediate şi directe asupra grupului vulnerabil implicat în activitatea întreprinderilor sociale de inserţie.

Scopul indicatorilor de realizare imediată este de a măsura evoluţia numărului mediu de angajaţi/angajaţi din grupul vulnerabil în întreprinderi sociale şi întreprinderi sociale de inserţie.

Astfel că indicatorii relevanţi din această categorie sunt;

1. Modificare procentuală a numărului total de angajaţi în întreprinderile sociale şi întreprinderilor sociale de inserţie în anul de raportat în comparaţie cu anul anterior;

2. Modificare procentuală a numărului total de angajaţi din grupul vulnerabil în întreprinderile sociale de inserţie în anul de raportat în comparaţie cu anul anterior.

1. Modificare procentuală a numărului total de angajaţi în întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie în anul de raportat în comparaţie cu anul anterior

Modificare procentuală a numărului total de angajaţi în întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie în anul de raportat în comparaţie cu anul anterior este indicatorul de realizare imediată/output care măsoară evoluţia numărului mediu de angajaţi în întreprinderile sociale şi în întreprinderile sociale de inserţie.

Interpretarea indicatorului poate fi:

- În sens pozitiv, în cazul în care procentul prezintă creştere;

- în sens negativ, în cazul în care procentul prezintă scădere.

Indicatorul se calculează după următoarea formulă:

  ,

unde:

- M%ST = modificare procentuală a numărului total de angajaţi în întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie în anul de raportat în comparaţie cu anul anterior;

- NST = numărul mediu de angajaţi care se determină ca medie aritmetică simplă rezultată din suma numărului de angajaţi (exclusiv cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat) din an, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare împărţită la numărul total al zilelor calendaristice din an;

- n = reprezintă anul de raportat;

- n-1 = reprezintă anul anterior anului de raportat.

Exemplu:

NST n-1 = 100 persoane;

NST n = 110 persoane.

2. Modificare procentuală a numărului mediu de angajaţi din grupul vulnerabil în întreprinderile sociale de inserţie

Modificare procentuală a numărului mediu de angajaţi din grupul vulnerabil în întreprinderile sociale de inserţie este indicatorul de realizare imediată/output care măsoară evoluţia numărului mediu de angajaţi din grupul vulnerabil în întreprinderile sociale de inserţie.

În cazul întreprinderilor sociale de inserţie evoluţia numărului mediu de angajaţi din grupul vulnerabil este strâns legată de evoluţia numărului mediu de angajaţi, având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare, potrivit căruia întreprinderile sociale de inserţie trebuie să aibă angajaţi din grupul vulnerabil cel puţin 30% din numărul total al angajaţilor.

Acest indicator permite monitorizarea creşterii sau scăderii numărului mediu de angajaţi din grupul vulnerabil în

întreprinderile sociale de inserţie faţă de anul precedent.

Interpretarea indicatorului poate fi:

- În sens pozitiv în cazul în care procentul prezintă creştere;

- în sens negativ în cazul în care procentul prezintă scădere.

Indicatorul se calculează după următoarea formulă:

unde:

- MSGV = evoluţia numărului mediu de angajaţi din grupul vulnerabil în întreprinderile sociale de inserţie;

- NSGV = numărul mediu de angajaţi din grupul vulnerabil care se determină ca medie aritmetică simplă rezultată din suma numărului de angajaţi din grupul vulnerabil (exclusiv cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat) din an, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare împărţită la numărul total al zilelor calendaristice din an;

- n = reprezintă anul de raportat;

- n-1 = reprezintă anul anterior anului de raportat.

Exemplu:

NSGV n-1 = 30 persoane;

NSGv n = 33 persoane.

Indicatori de impact

Unul dintre principiile economiei sociale este alocarea celei mai mari părţi a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general ale unei colectivităţi sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor, ceea ce presupune reinvestirea a minimum 90% din profitul realizat în scopul social şi a rezervei statutare, conform Legii nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare. Indicatorii de impact furnizează informaţii despre ansamblul beneficiilor apărute, pe termen lung, după aplicarea măsurilor întreprinse.

Relevant pentru această categorie de indicatori este rentabilitatea socială.

Rentabilitatea socială

Indicatorul de rentabilitate socială reprezintă măsurarea capacităţii întreprinderii de a obţine profit astfel încât 90% din

acesta să susţină costurile privind activitatea economică şi socială a întreprinderilor sociale în decurs de un an.

Acest indicator măsoară impactul social prin reinvestirea procentului de 90% din totalul profitului obţinut în anul de raportat.

Rentabilitatea socială (RS) se calculează după următoarea formulă:

 ,

unde:

- VRx = valoarea reinvestită în scop social;

- Vx = valoarea procentului de 90% din profit.

Exemplu:

VRX = 50 lei;

Vx = 90 lei.

Utilitatea indicatorilor în definirea, implementarea şi evaluarea politicilor economiei sociale

Ghidul oferă un cadru orientativ menit să sprijine întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie în raportarea anuală a evoluţiei performanţelor în domeniul în care activează, cuprinzând explicaţii teoretice ale noţiunilor şi formule de calcul descrise într-un limbaj accesibil şi facil înţelegerii.

Indicatorii propuşi oferă o imagine a situaţiei activităţii întreprinderilor sociale şi întreprinderilor sociale de inserţie, a contribuţiei acestora la reducerea marginalizării sociale şi a creşterii incluziunii persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile pe piaţa forţei de muncă. Urmărirea acestora în timp poate contribui la analiza evoluţiei domeniului economiei sociale şi la îmbunătăţirea politicilor publice în domeniu.

MINISTERUL MEDIULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariei naturale protejate de interes naţional Dealul Melcului (Firtuş)

 

Având În vedere Referatul de aprobare nr. 106.395/AC din 27.02.2017 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia de încadrare nr. 25 din 7.04.2016 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, Avizul Ministerului Culturii nr. 54 din 4.01.2017, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 217.296/287.098/R325.959 din 15,02.2017, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 10.681 din 7.02.2017 şi Adresa Ministerului Apelor şi Pădurilor nr. 50.181//IM din 8.02.2017,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative,

viceprim-ministru, ministrul mediului, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al ariei naturale protejate de interes naţional Dealul Melcului (Firtuş), prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul ariei naturale protejate de interes naţional Dealul Melcului (Firtuş), prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela-Leocadia Gavrilescu

 

Bucureşti, 10 aprilie 2017.

Nr. 601.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.