MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 359/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 359         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 16 mai 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 60 din 2 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 194/20n1 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare

 

Decizia nr. 114 din 9 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

315. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Compania Naţională „Imprimeria Naţională” - S.A.

 

316. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Comercială „Uzina Termoelectrică Midia” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

317. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale de Radiocomunicaţii Navale „Radionav” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

318. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

319. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

320. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

 

321. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Compania Naţională „Poşta Română” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

440. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, din unitatea administrativ-teritorială Brestovăţ, din judeţul Timiş

 

729. - Decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor privind condiţiile de asigurare a materialelor necesare organizării de spectacole, expoziţii şi alte manifestări culturale şi artistice în care sunt implicaţi deţinuţii

 

ACTE ALE CONSILIULUI NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

237. - Decizie privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerile locale parţiale din data de 11 iunie 2017

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 60

din 2 februarie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, excepţie ridicată de Alexandru Macamov în Dosarul nr. 2.085/88/2015 al Tribunalului Tulcea - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.085D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 26 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.085/88/2015, Tribunalul Tulcea - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr.194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, excepţie ridicată de Alexandru Macamov într-o cauză penală în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece sintagmele „operaţiuni cu produse” şi „efecte psihoactive” nu sunt suficient determinate în „elementele lor concrete pentru a putea intra în definiţia unei infracţiuni care să conducă la condamnarea unei persoane. Prin urmare, legea nu are previzibilitatea necesară pentru a putea genera o adaptare a comportamentelor destinatarilor acesteia, dar şi pentru a se cunoaşte limitele în care organele statului pot interveni în acest domeniu.”

6. Expresia „operaţiuni cu produse” este definită prin raportare la noţiunea de operator, iar cea de operator prin trimiterea la „operaţiuni cu produse”, fără să existe claritatea necesară care să asigure previzibilitate pentru destinatarii legii.

Totodată, noţiunea de „efecte psihoactive” are o explicaţie generală în care pot intra foarte uşor starea de ebrietate voluntară, fumatul de ţigări de foi sau insolaţia.

7. Tribunalul Tulcea - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 588 din 1 octombrie 2015, paragraful 19, Curtea Constituţională, interpretând sistematic dispoziţiile Legii nr. 194/2011, a statuat că aceasta întruneşte exigenţele de claritate şi previzibilitate, întrucât conţinutul său este clar, inteligibil şi lipsit de generalizări excesive, stabilind în art. 3 alin. (3) şi (4) că la aprecierea rezonabilă a caracterului de produs susceptibil de a avea efecte psihoactive se pot lua în considerare, fără a se limita la acestea, lipsa ori insuficienţa elementelor pentru determinarea regimului juridic al produsului, caracteristicile produsului, în principal compoziţia, sau lipsa indicării acestora, consumul, ca destinaţie previzibilă a produsului, şi prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizări sau instrucţiuni pentru utilizarea lui, precum şi orice altă indicaţie ori informaţie referitoare la acestea sau chiar lipsa lor,

10. De asemenea, a mai reţinut Curtea Constituţională că în acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia însemnătatea noţiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi (Hotărârea din 28 martie 1990, pronunţată în Cauza Groppera Radio AG şi alţii împotriva Elveţiei, paragraful 68, şi Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35). Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea decurge dintr-o anumită acţiune (a se vedea, între altele, Hotărârea din 13 iulie 1995, pronunţată în Cauza Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit, paragraful 37). Acest lucru se întâmplă de obicei cu profesioniştii, obişnuiţi să facă dovada unei mari prudenţe în exercitarea meseriei lor. De asemenea, se poate aştepta de la ei să acorde o atenţie deosebită evaluării riscurilor pe care le implică (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 35).

11. Prin urmare, Legea nr. 194/2011 îndeplineşte atât condiţia accesibilităţii, prin aceea că a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind adusă la cunoştinţa destinatarilor săi, cât şi condiţia previzibilităţii, nelăsând loc de arbitrariu ori echivoc.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1962, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 26 februarie 2014, care au următorul conţinut: „(1) Fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

(2) Fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operaţiuni cu produse despre care trebuia sau putea să prevadă că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii pedepselor, precum şi dispoziţiile art. 7 cu denumirea Nicio pedeapsă fără lege din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 134 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 17 aprilie 2013, analizând Legea nr. 194/2011, a arătat că legiuitorul a înţeles să reglementeze cu privire la orice operaţiuni de fabricare, producere, tratare, sinteză, extracţii, condiţionare, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piaţă, livrare, procurare, ambalare, transport, stocare-depozitare, manipulare sau orice altă activitate legală de import, export ori intermediere de produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, asemănătoare celor determinate de substanţele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, plantele sau substanţele aflate sub control naţional, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare. Aceste substanţe se pot găsi, în acord cu art. 1 din lege, în preparate, substanţe, plante, ciuperci sau combinaţii ale acestora, motiv pentru care s-a impus instituirea unor măsuri de prevenire, control şi combatere a consumului acestora, în vederea protejării sănătăţii populaţiei de efectele negative care le pot genera. De aceea, orice operaţiuni cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive sunt interzise până la obţinerea autorizării de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.). Prin urmare, potrivit art. 9 din lege, dacă în urma evaluării se constată că produsul pentru care se solicită autorizarea este substitut, A.N.S.V.S.A. va comunica solicitantului refuzul de eliberare a autorizaţiei şi va notifica Ministerului Sănătăţii efectuarea demersurilor necesare pentru înscrierea substitutului în unul dintre tabelele din anexa la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, la Legea nr. 143Î2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, A.N.S.V.S.A. ţine şi actualizează un registru special în care se înscriu operaţiunile şi produsele pentru care se emite autorizaţie, precum şi operatorii autorizaţi, datele din registru făcându-se publice prin afişare pe pagina de internet a instituţiei.

17. În plus, Curtea, interpretând sistematic dispoziţiile Legii nr. 194/2011 a statuat că aceasta întruneşte exigenţele de claritate şi previzibilitate, întrucât conţinutul său este clar, inteligibil şi lipsit de generalizări excesive. Totodată, şi Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune aceste exigenţe, motiv pentru care art. 8 alin. (4), art. 25 şi art. 36 alin. (1) şi alin. (4) teza finală prevăd că: „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce.[...] Forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor; „în cadrul soluţiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înţeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite “; „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie.”; „Redactarea este subordonată dezideratului înţelegerii cu uşurinţă a textului de către destinatarii acestuia.” Or, legea criticată este suficient de clară, stabilind în art. 3 alin. (3) şi (4) că la aprecierea rezonabilă a caracterului de produs susceptibil de a avea efecte psihoactive se pot lua în considerare, fără a se limita la acestea, lipsa ori insuficienţa elementelor pentru determinarea regimului juridic al produsului, caracteristicile produsului, în principal compoziţia, sau lipsa indicării acestora, consumul, ca destinaţie previzibilă a produsului, şi prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizări sau instrucţiuni pentru utilizarea lui, precum şi orice altă indicaţie ori informaţie referitoare la acestea sau chiar lipsa lor.

18. Prin urmare, susţinerea autorului excepţiei, potrivit căreia nu avea cum să cunoască efectul produselor cu care a efectuat operaţiuni - arătând că efecte psihoactive poate avea şi fumatul de ţigări de foi ori o stare de ebrietate voluntară -, nu poate fi primită, deoarece dacă nu se cunosc caracteristicile unui produs nu au cum să fie evidente beneficiile sau cel puţin raţiunile pentru care este pus în vânzare. Este adevărat că şi alcoolul, cafeaua, nicotină, ceaiul negru sau ciocolata pot fi apreciate ab initio ca fiind susceptibile de stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcţiilor şi proceselor psihice şi ale comportamentului ori crearea unei stări de dependenţă, fizică sau psihică, dar, fiecare în parte, au un regim juridic bine definit, care le-a scos din categoria substanţelor ce pot fi catalogate drept substitut în sensul Legii nr. 194/2011 (a se vedea decizia precitată).

19. De asemenea, Curtea Constituţională a mai reţinut că, în ce priveşte accesibilitatea şi previzibilitatea unei legi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunţată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, că „nu poate fi considerată «lege» decât o normă enunţată cu suficientă precizie pentru a permite individului să-şi regleze conduita. Individul trebuie să fie în măsură să prevadă consecinţele ce pot decurge dintr-un act determinat”.

20. Noţiunea de „lege” utilizată În materie penală de art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale înglobează dreptul de origine legislativă, precum şi jurisprudenţială şi implică unele condiţii calitative, între altele cele ale accesibilităţii şi previzibilităţii (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, şi Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunţată în Cauza E.K. Împotriva Turdei, paragraful 51).

21. În Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea a reamintit că însemnătatea noţiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi (Hotărârea din 28 martie 1990, pronunţată în Cauza Groppera Radio AG şi alţii împotriva Elveţiei, paragraful 68). Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea decurge dintr-o anumită acţiune (a se vedea, între altele, Hotărârea din 13 iulie 1995, pronunţată în Cauza Tolstoy Milosiavsky împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 37). Acest lucru se întâmplă de obicei cu profesioniştii, obişnuiţi să facă dovada unei mari prudenţe în exercitarea meseriei lor. De asemenea, se poate aştepta de la ei să acorde o atenţie deosebită evaluării riscurilor pe care le implică (Cauza Cantoni, citată anterior, paragraful 35).

22. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia Deciziei nr. 134 din 7 martie 2013 îşi păstrează, mutatis mutandis, valabilitatea şi în cauza de faţă, inclusiv asupra dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 194/2011.

23. Prin urmare, dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 194/2011 îndeplinesc atât condiţia accesibilităţii, prin aceea că legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind adusă la cunoştinţa destinatarilor săi, cât şi condiţia previzibilităţii, nelăsând loc de arbitrariu ori echivoc.

24. Distinct de aceste argumente, Curtea mai constată că dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 194/2011 nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigenţei constituţionale consacrate de art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei, legea instituind în termeni foarte clari în art. 2 lit. b) şi e) că operator este persoana fizică sau juridică care, direct ori prin interpuşi, efectuează/intenţionează să efectueze operaţiuni de fabricare, producere, tratare, sinteză, extracţii, condiţionare, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piaţă, livrare, procurare, ambalare, transport, stocare-depozitare, manipulare sau orice altă activitate legală de import, export ori intermediere de produse, denumite în continuare operaţiuni cu produseşi că, prin efecte psihoactive se înţelege stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcţiilor şi proceselor psihice şi ale comportamentului ori crearea unei stări de dependenţă, fizică sau psihică. Prin urmare, dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 194/2011 conţin suficiente repere pentru destinatari în aşa fel încât aceştia să-şi poate adapta conduita exigenţelor legale.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Macamov în Dosarul nr. 2.085/88/2015 al Tribunalului Tulcea - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Tulcea - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 2 februarie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita La ura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 114

din 9 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţa de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989. precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale art. I şi II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Ştefan Moise în Dosarul nr. 1.379/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 34D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 87D/2016, nr. 116D/2016, nr. 235D/2016, nr. 334D/2016, nr. 710D/2016, nr. 715D/2016 şi nr. 763D/2016, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate parţial identice, ridicate de Iulian Ionescu, Ion Piţigoi, Mihai Manoliu şi Aurelia Paraschivescu în Dosarul nr. 1.374/2/2015 şi de Luciana Banea în Dosarul nr. 1.388/2/2015 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Gheorghe Ionescu în Dosarul nr. 202/36/2015 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Aurel Drăghici, Dumitru Miron, Constantin Stanciu ş.a. În Dosarul nr. 2.934/114/2015 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, de Asociaţia „Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989” din Galaţi în Dosarul nr. 3.761/121/2015* al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, de Mihai Luca în Dosarul nr. 1.557/89/2015 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi de Vasile Dobrotă în Dosarul nr. 313/54/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal,

4. La apelul nominal răspund autorul excepţiei de neconstituţionalitate Ion Piţigoi, personal, şi consilier juridic Florin Ciriplinschi, pentru autoarea excepţiei Asociaţia „Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989” din Galaţi. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 334D/2016, autorii excepţiei Aurel Drăghici, Dumitru Miron, Constantin Stanciu ş.a., prin avocat, au depus note scrise prin care solicită admiterea excepţiei, iar autorul Mihai Luca a formulat concluzii scrise în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate şi o cerere precizatoare în cuprinsul căreia solicită judecarea cauzei în lipsă. De asemenea, autoarea excepţiei Asociaţia „Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989” din Galaţi, în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, a depus note scrise în cuprinsul cărora a solicitat extinderea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 8 şi 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

6. Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 34D/2016, nr. 87D/2016, nr. 116D/2016, nr. 235D/2016, nr. 334D/2016, nr. 710D/2016, nr. 715D/2016 şi nr. 763D/2016 au obiect parţial identic, pune în discuţia, din oficiu, conexarea cauzelor. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate prezent şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Reprezentantul autoarei Asociaţia „Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989” din Galaţi arată că se opune conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 87D/2016, nr. 116D/2016, nr. 235D/2016, nr. 334D/2016, nr. 710D/2016, nr. 715D/2016 şi nr. 763D/2016 la Dosarul nr. 34D/2016, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei Ion Piţigoi, care solicită, în esenţă, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât indemnizaţia reparatorie prevăzută de Legea nr. 341/2004 reprezintă un drept fundamental. Depune note scrise.

8. Reprezentantul Asociaţiei „Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989” din Galaţi precizează faptul că s-a opus conexării dosarelor, întrucât prin cererea de chemare în judecată a solicitat plata indemnizaţiei reparatorii pentru anii 2012-2014, şi, ca atare, pentru această perioadă dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu sunt incidente. Însă, începând cu anul 2015, aceste norme afectează dreptul la indemnizaţia reparatorie şi, astfel, s-a invocat prezenta excepţie de neconstituţionalitate. De asemenea, în ceea ce priveşte solicitarea referitoare la extinderea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, arată că din cuprinsul notelor scrise şi a înscrisurilor aflate la dosar reiese motivarea acestei cereri.

9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii cu privire la extinderea obiectului excepţiei.

10. Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate Asociaţiei „Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989” din Galaţi, în sensul extinderii obiectului excepţiei, având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora ..Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti şi alin. (4) al aceluiaşi articol, potrivit căruia „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi (...)”. Cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate este cel fixat în faţa instanţei judecătoreşti în cauza în care a fost ridicată excepţia, astfel că, în faţa Curţii Constituţionale, obiectul acesteia nu poate fi altul decât cel stabilit prin actul de sesizare.

11. Pe fondul cauzei reprezentantul Asociaţiei „Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989” din Galaţi solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând argumentele prezentate pe larg în cuprinsul motivării scrise a acesteia.

12. Reprezentantul Ministerului Public, referitor la fondul excepţiei de neconstituţionalitate, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, având în vedere că, în această materie, există precedent constituţional.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

13. Prin încheierile din 1 septembrie 2015, 29 octombrie 2015 şi 2 decembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 1.379/2/2015, nr. 1.374/2/2015 şi 1,388/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015. Excepţia a fost ridicată de Ştefan Moise, Iulian Ionescu, Ion Piţigoi, Mihai Manoliu, Aurelia Paraschivescu şi Luciana Banea, în cauze având ca obiect pretenţii, respectiv acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin aplicarea dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi art. I şi II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015.

14. Prin încheierea din 26 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 202/36/2015, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi ale art. I şi II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Ionescu, într-o cauză având ca obiect pretenţii, respectiv acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin aplicarea dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi art. I şi II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015.

15. Prin încheierea din 15 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.934/114/2015, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă complet specializat conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015. Excepţia a fost ridicată de Aurel Drăghici, Dumitru Miron, Constantin Stanciu, ş.a., într-o cauză având ca obiect plata indemnizaţiei reparatorii, începând cu 1 ianuarie 2015, potrivit dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 341/2004.

16. Prin Sentinţa civilă nr. 318/2016 din 24 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.761/121/2015*, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Excepţia a fost ridicată de Asociaţia „Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 decembrie 1989” din Galaţi, într-o cauză având ca obiect plata indemnizaţiei reparatorii, potrivit dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 341/2004, neacordată în perioada 2012-2014.

17. Prin Decizia nr. 362/2016 din 5 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.557/89/2015, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Excepţia a fost ridicată de Mihai Luca în calea de atac a apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 1.531 din 5 noiembrie 2015, pronunţată de Tribunalul Vaslui într-o cauză având ca obiect plata indemnizaţiei reparatorii prevăzută de Legea nr. 341/2004, aferentă anilor 2012-2014 şi 2015.

18. Prin încheierea din 11 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 313/54/2016, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 şi ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepţia a fost ridicată de Vasile Dobrotă, într-o cauză având ca obiect plata indemnizaţiei reparatorii, potrivit dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 341/2004, începând cu luna ianuarie a anului 2015, precum şi pe perioada 2012-2014 în care nu s-a acordat.

19. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii excepţiei susţin, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a fost emisă cu nerespectarea prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (6), având în vedere că din partea introductivă nu se poate constata caracterul de urgenţă, întrucât procedura de instituire a unei situaţii de urgenţă este reglementată de art. 10 şi următoarele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1052 din 12 noiembrie 2004. Totodată, se arată că, în raport cu art. 102 alin. (1) şi art. 74 alin. (3) din Constituţie, Guvernul nu era abilitat, prin lege, să emită ordonanţe în domeniul Legii nr. 341/2004, încălcându-se, astfel, art. 108 din Legea fundamentală.

20. De asemenea, autorii excepţiei apreciază că ordonanţa de urgenţă criticată nu a fost supusă dezbaterii publice, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. În plus, susţin că proiectul de act normativ nu a fost pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern din data de 29 decembrie 2014, nu a avut avizul Consiliului Legislativ şi nici a altor autorităţi competente în materie.

21. În continuare, autorii excepţiei afirmă că, prin actul normativ criticat, este afectat adevărul istoric al evenimentelor din Decembrie 1989, se face o nouă definire a Revoluţiei şi se creează o discriminare între categoriile de participanţi la victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, respectiv între luptătorii remarcaţi şi cei răniţi, reţinuţi şi urmaşi de eroi-martiri, dar în mod deosebit între participanţii la Revoluţia Română din Decembrie 1989 şi alte categorii de beneficiari de indemnizaţii obţinute în baza altor fapte deosebite decât participarea la evenimentele din decembrie 1989, respectiv deţinuţi politici, deportaţi şi veterani de război.

22. Totodată, autorii excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul neretroactivităţii legii civile, deoarece Guvernul modifică situaţii juridice definitiv stabilite, determinând arbitrarul, iar eliminarea din Legea nr. 341/2004 a indemnizaţiei lunare reparatorii pentru Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite, printr-o ordonanţă de urgenţă, reprezintă o trecere Silită a bunului din proprietatea privată în proprietatea publică şi „determină o restrângere a acordării recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”.

23. Autorii excepţiei afirmă că indemnizaţia lunară reparatorie reprezintă un „bun”, în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar sistarea ei contravine prevederilor constituţionale potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii. Ca atare, apreciază că neacordarea indemnizaţiei lunare reparatorii reprezintă o restrângere a exerciţiului dreptului de proprietate privată şi menţionează considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 88 din 28 februarie 2013.

24. În final, autorii excepţiei susţin că, pentru a fi aplicat în înţelesul său, un act normativ trebuie să fie precis, previzibil şi să asigure securitatea juridică a destinatarilor lui, lucru care nu s-a întâmplat şi în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, încălcându-se astfel Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

25. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în dosarele nr. 34D/2016, nr. 87D/2016 şi nr. 116D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, arătând că în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 este motivată urgenţa adoptării acesteia, fiind evocate situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, iar legiuitorul are deplina competenţă în a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a indemnizaţiei cu caracter reparatoriu, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituţie.

26. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 235D/2016, apreciază că ambele acte normative sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale, în condiţiile în care prin acestea s-a urmărit, pe de o parte, adaptarea cadrului legal aferent măsurilor de recunoştinţă pentru persoanele implicate în Revoluţia din decembrie 1989, precum şi pentru persoanele implicate în revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987, în raport cu actuala situaţie socio-economică şi politică, iar, pe de altă parte, ca acest cadru legal să fie unul fundamentat, de natură să conducă la o aplicare corectă, în ce priveşte stabilirea şi acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004.

27. Tribunalul Buzău - Secţia I civilă complet specializat conflicte de muncă şi asigurări sociale, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 334D/2016, apreciază ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii în materie.

28. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 710D/2016, îşi exprimă opinia în sensul conformităţii actelor normative criticate cu prevederile Constituţiei.

29. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 710D/2016, arată că formularea punctului său de vedere este obligatorie faţă de dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, doar în măsura în care excepţia de neconstituţionalitate ar fi fost invocată din oficiu, pentru motivarea încheierii de învestire, iar în celelalte ipoteze instanţa are facultatea de a prezenta o opinie. Prin urmare, instanţa s-a limitat doar la justificarea admisibilităţii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

30. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 763D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, în esenţă, că reglementările în cauză reprezintă opţiunea legiuitorului, justificate de finalitatea exercitării în condiţii optime a unui drept, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitându-se efectele negative asupra stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice civile.

31. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

32. Guvernul, exprimându-si punctul de vedere în dosarele nr. 34D/2016, nr. 87D/2016, nr. 116D/2016, nr. 235D/2016, nr. 334D/2016, nr. 715D/2016 şi nr. 763D/2016, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate se aplică pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare. De asemenea consideră că a existat o situaţie extraordinară la data emiterii ordonanţelor de urgenţă supuse analizei de constituţionalitate şi nu s-a adus atingere unor drepturi fundamentale.

33. Avocatul Poporului, în dosarele nr. 235D/2016, nr. 334D/2016, nr. 710D/2016, nr. 715D/2016 şi nr. 763D/2016, arată că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior în cauze având ca obiect aceeaşi excepţie, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, arătând că au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie privind emiterea ordonanţelor de urgenţă de către Guvern, iar dreptul la indemnizaţie reparatorie nu este un drept fundamental.

34. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

35. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

36. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, cu modificările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, şi ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Însă, având în vedere considerentele încheierii de sesizare, precum şi notele autorului Vasile Dobrotă, depuse în motivarea excepţiei, în Dosarul nr. 763D/2016, rezultă că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie doar lit. j) a alin. (1) al art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, dispoziţii asupra cărora Curtea Constituţională urmează să se pronunţe. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 şi ale art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.

37. În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în drepturi, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 22 alin. (1) şi (2) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 23 alin. (11) care consacră prezumţia de nevinovăţie, art. 29 alin. (1) referitor la libertatea conştiinţei, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 31 referitor la dreptul la informaţie, art. 33 alin. (3) potrivit căruia statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume, art. 34 care consacră dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) potrivit căruia statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 82 alin. (2) cu privire la validarea mandatului şi depunerea jurământului, art. 94 referitor la alte atribuţii ale Preşedintelui României, art. 108 referitor la actele Guvernului, art. 115 alin. (4), (5) şi (6) privind delegarea legislativă şi art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei. De asemenea sunt invocate art. 3 - Interzicerea torturii, art. 6 - Dreptul la un proces echitabil şi art. 14 privind interzicerea torturii şi a discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie şi art. 7 şi art. 11 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi art. 17 privind dreptul de proprietate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Totodată, se apreciază că, prin adoptarea actelor normative criticate, au fost nerespectate dispoziţiile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, şi cele ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

38. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici, în esenţă, asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 785*) din 15 decembrie 2016, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 3 martie 2017, Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 5 septembrie 2016, şi Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016.

39. Astfel, Curtea a reţinut că, în memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societăţii pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Revoluţiei din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroi lor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările şi completările ulterioare. În baza dispoziţiilor acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 erau: „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, precum şi drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.

40. Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menţinut unele dintre soluţiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989” se referă, în noua reglementare, la trei categorii, şi anume „Luptător Rănit”, „Luptător Reţinut” şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”.

41. Curtea a reţinut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obţinut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, şi dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, în condiţiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calităţile şi titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990.

42. Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizaţia lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condiţiile legii, persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”, nu s-a acordat.

43. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate şi completate unele dispoziţii din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989”, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume „Luptător Rănit”, „Luptător Reţinut”, „Luptător cu Rol Determinant” şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legi, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conţinut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară persoanelor care au obţinut titlurile de „Luptător cu Rol Determinant”, cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.

44. Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituţie, este neîntemeiată, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum şi faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 49).

45. Cu privire la critica de neconstituţionalitate potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004 printr-o ordonanţă, Curtea a reţinut caracterul neîntemeiat al acesteia, întrucât, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (1), „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice”. Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004 a fost adoptată în baza art. 1 pct. 1.1 şi pct. X din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanţe pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004. Ca atare, Curtea a reţinut caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituţionalitate.

46. Referitor la invocarea prevederilor art. 115 alin. (5) din Constituţie, potrivit jurisprudenţei Curţii, acestea condiţionează intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă de îndeplinirea cumulativă a două cerinţe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Reglementările constituţionale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativa pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia „Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentăfie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară” (a se vedea în acest sens Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Astfel, potrivit fişei legislative, se observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a fost adoptată în şedinţa de Guvern din 29 decembrie 2014, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost transmis Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru dezbatere, cu Adresa nr. E201/30/12/2014. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiţii cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, astfel încât nu a putut fi reţinută critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituţie.

47. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu a fost supusă dezbaterii publice, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, „În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare”. Astfel, legiuitorul, ţinând cont de realitatea existenţei unor situaţii în care necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerinţelor privind asigurarea transparenţei decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat netemeinicia acestei critici. Totodată, Curtea a arătat că aspectul invocat de autorii excepţiei, potrivit căruia „actul normativ nu a fost trecut pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern din data de 29 decembrie 2014” şi „nu a avut avizul Consiliului Legislativ”, excedează controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională.

48. De asemenea, Curtea a constatat că dispoziţiile legale deduse controlului de constituţionalitate, prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, nu oferă temei unei atari critici, întrucât nu conţin, în sine, nicio normă cu caracter retroactiv, textele urmând a-şi găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, susţinerile autorilor excepţiei, în sensul că se anulează vechile titluri, nu pot fi primite, deoarece prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condiţiile noii reglementări, de recunoştinţă şi gratitudine.

49. Cât priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate instituie discriminări prin sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii, Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă (în acest sens a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012) Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.

50. De asemenea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, Curtea a statuat că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare”. Ca atare, Curtea a reţinut că indemnizaţia se acordă în condiţiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015.

51. În continuare, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, precitată, a statuat că, deşi temeiul moral al acordării dreptului la indemnizaţie reparatorie, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, „acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989”.

52. Totodată, prin Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016, precitată, analizând motivele privind încălcarea prevederilor art. 33 alin. (3) din Constituţie, Curtea a reţinut că problemele privind corectitudinea lingvistică a actelor normative ori interpretarea istorică care a reprezentat temeiul unor reglementări nu reprezintă aspecte ce revin competenţei de control a Curţii Constituţionale.

53. Referitor la critica privind caracterul inaccesibil, imprecis ori imprevizibil al normelor de drept supuse analizei de constituţionalitate, Curtea a observat că autorul excepţiei vizează modificările aduse Legii nr. 341/2004 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Or, Curtea a constatat că emiterea acestei ordonanţe de urgenţă a avut în vedere tocmai reglementarea unor prevederi clare, fără echivoc, menite să descurajeze abuzurile şi încălcarea legii, precum şi plata, în temeiul criteriilor stabilite prin lege, a indemnizaţiilor reparatorii.

54. Pentru argumentele menţionate anterior, Curtea a constatat şi netemeinicia criticilor de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie.

55. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile pronunţate de Curte prin deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

56. Cu privire la dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Curtea observă că autorii excepţiei nu formulează critici de neconstituţionalitate distincte privind acest act normativ, ci le include în cadrul criticilor vizând Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015, astfel că cele reţinute cu privire la aceste din urmă acte normative sunt aplicabile şi în privinţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.

57. Întrucât nu a fost reţinută restrângerea exerciţiului niciunui drept şi niciunei libertăţi fundamentale, Curtea constată că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză. De asemenea, dispoziţiile legale criticate nu contravin nici celorlalte norme convenţionale şi din actele internaţionale invocate.

58. În final, Curtea constată că celelalte dispoziţii din Constituţie invocate nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

59. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ştefan Moise în Dosarul nr. 1.379/2/2015, de Iulian Ionescu, Ion Piţigoi, Mihai Manoliu şi Aurelia Paraschivescu în Dosarul nr. 1.374/2/2015 şi de Luciana Banea în Dosarul nr. 1.388/2/2015 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Gheorghe Ionescu în Dosarul nr. 202/36/2015 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Aurel Drăghici, Dumitru Miron, Constantin Stanciu ş.a. În Dosarul nr. 2.934/114/2015 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, de Asociaţia Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989 din Galaţi în Dosarul nr. 3.761/121/2015* al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, de Mihai Luca în Dosarul nr. 1.557/89/2015 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi de Vasile Dobrotă în Dosarul nr. 313/54/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 9 martie 2017.


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 785 din 15 decembrie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 17 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

praf. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Compania Naţională „Imprimeria Naţională” - S.A.

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017 şi ale art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Compania Naţională „Imprimeria Naţională” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRUI

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian-Marius Dobre,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 mai 2017.

Nr. 315.

 

ANEXĂ

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Compania Naţională „Imprimeria Naţională” - S.A.

Bd. Iuliu Maniu nr. 244D, sectorul 6, Bucureşti Cod unic de înregistrare: 2779625

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent (2017)

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

406.866,00

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

405.366,00

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0,00

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0,00

 

2

 

Venituri financiare

5

1.500,00

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0,00

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

211.880,35

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

206,980,39

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

134.361,63

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

785,00

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

38.268,34

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

30.108,14

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

24.292,80

 

 

 

C2

bonusuri

14

5.815,34

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0,00

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0,00

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

1.060,17

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

7.100,03

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

33.565,39

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

4.900,00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0,00

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

194.985,65

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

29.816,17

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

165.169,48

 

1

 

Rezerve legale

25

0,00

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0,00

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0,00

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0,00

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0,00

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

165.169,48

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

(*)

1.552,01

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

83.360,74

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

83-360,74

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0,00

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

0,00

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

81.808,74

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

0,00

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

0,00

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

0,00

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

0,00

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

0,00

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

0,00

 

 

e)

alte cheltuieli

42

0,00

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

56.005/18

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0,00

 

 

 

Alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45bis

0,00

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

22.275,70

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

0,00

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

474

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

474

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială

50

4.995,60

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

4.270,89

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

855,20

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

520,76

 

8

 

Plăţi restante

55

-

 

9

 

Creanţe restante

56

-

 

NOTA

(*) doar caracter informativ fiind constituit provizion pentru aceasta destinaţie

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Comercială „Uzina Termoelectrică Midia” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Comercială „Uzina Termoelectrică Midia” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul energiei,

Toma-Florin Petcu

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian-Marius Dobre,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 mai 2017.

Nr. 316.

 

ANEXĂ

MINISTERUL ENERGIEI

Societatea Comercială „Uzina Termoelectrică Midia” - SA.

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

107.448

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

107.002

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

444

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

106.322

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

106.322

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

88,677

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

422

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

12.343

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

9.082

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

7.692

 

 

 

C2

bonusuri

14

1.390

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

552

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

614

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

2.095

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

4.880

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

0

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

1.124

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

1.124

 

1

 

Rezerve legale

25

56

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

1.068

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

4.875

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

4.875

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

180

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

160

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

4.579

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

4.006

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

669

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

990

 

8

 

Plăţi restante

55

0

 

9

 

Creanţe restante

56

36.780

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale de Radiocomunicaţii Navale „Radionav” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale de Radiocomunicaţii Navale „Radionav” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre,

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian-Marius Dobre,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 mai 2017.

Nr. 317.

 ANEXA

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale „Radionav” - S.A.

Constanţa, localitatea Agigea, Str. Ecluzei nr. 3

Cod unic de înregistrare: 11121156

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2007

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

60(51,56

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

6011,56

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

3150,00

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

50,00

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

6061,56

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

5994,56

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

637,77

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

80,00

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

2614,10

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

1965,69

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

1925,69

 

 

 

C2

bonusuri

14

40,00

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

 

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

170,97

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

477,44

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

2662,60

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

67,00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

0,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

 

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

2685,56

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0,00

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

2685,56

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

63

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

65

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

2468,83

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2468,83

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

92,49

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

1000,00

 

8

 

Plăţi restante

55

0,00

 

9

 

Creanţe restante

56

200,00

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian-Marius Dobre,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 mai 2017.

Nr. 318.

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Compania Naţională .Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” - SA.

Giurgiu, Şos. Portului nr. 1

Cod unic de înregistrare: 1284717

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

16027,91

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

16000,11

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

27,80

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

15785,63

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

15653,23

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

3991,50

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

315,00

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

8017,32

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

5873,81

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

5172,01

 

 

 

C2

bonusuri

14

701,80

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

89.50

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

467,00

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

1587.01

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

3340,76

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

132,40

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

242,28

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

38,76

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

203,52

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0,00

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0,00

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0,00

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

203.52

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

20,35

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

111,94

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

89,55

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0,00

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

22,39

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

91,58

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

52799.00

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0,00

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

52799,00

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

184

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

160

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

2814,23

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2693,76

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

100,00

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

984,88

 

8

 

Plăţi restante

55

0.00

 

9

 

Creanţe restante

56

6500,00

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian-Marius Dobre,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 mai 2017.

Nr. 319.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Compania Naţională .Administraţia Canalelor Navigabile” - S.A.

Agigea, Str. Ecluzei nr. 1

Cod unic de înregistrare: R011087755

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

73.102,67

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

72.630,67

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

472,00

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

71.102,67

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

71.022,67

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

18.706,67

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

1.621.85

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

23.517,52

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

18.834,80

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

14.380,00

 

 

 

C2

bonusuri

14

4.454,80

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

 

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

855,54

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

3.827.18

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

27.176,63

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

80,00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

2.000,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

352.00

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

1.648,00

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

1.648,00

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

164,80

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

906,40

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

725,12

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

181,28

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

741,60

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

939,39

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

939,39

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

53,55

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

236,58

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

144.89

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

70,21

 

 

e)

alte cheltuieli

42

434.16

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

256.518,00

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

2.653,00

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

256.518,00

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

417

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

419

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

3.588,89

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2,859,98

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

173,34

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

972,64

 

8

 

Plăţi restante

55

 

 

9

 

Creanţe restante

56

12.150,00

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Augustin Jianu

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale, Adrian-Marius Dobre, secretar de stat Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 11 mai 2017.

Nr. 320.

 

ANEXA

MINISTERUL COMUNICAŢIILOR ŞI SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE

Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - S.A.

Adresa: Şos. Olteniţei nr. 103, Bucureşti

CUI: 10881986

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

297608.12

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

284.807,86

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0.00

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0.00

 

2

 

Venituri financiare

5

13.000.16

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0.00

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

287.0Z5.33

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

274.050.47

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

82 540,68

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

2.645,28

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

89.766,23

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

71.443,19

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

66.660,97

 

 

 

C2

bonusuri

14

4.782.22

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

1 947.27

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0,00

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

324.56

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

16.051,22

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

99107.28

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

22.965,86

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0,00

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

782,79

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

782,79

 

1

 

Rezerve legale

25

39,14

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0,00

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

743,65

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0,00

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0.00

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

0,00

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

0.00

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0,00

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

0,00

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0,00

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

0,00

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

0,00

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

0,00

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

0.00

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

0.00

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

0.00

 

 

e)

alte cheltuieli

42

0.00

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

216.323,14

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0,00

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

215.323.14

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

1.379

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

1.356

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

4.302.90

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

4.090,83

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

209.73

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

997,37

 

8

 

Plăţi restante

55

0,00

 

9

 

Creanţe restante

56

0.544,01

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Compania Naţională „Poşta Română” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Compania Naţională „Poşta Română” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,

Augustin Jianu

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian-Marius Dobre,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 11 mai 2017.

Nr. 321.

 ANEXA

 

MINISTERUL COMUNICAŢIILOR ŞI SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE

Compania Naţională .Poşta Română” - S.A.

Bd. Dacia nr. 140, sectorul 2,020065, Bucureşti

Cod fiscal: RO 427410

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

1.191.000

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

1.180.700

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

627

 

2

 

Venituri financiare

5

10.300

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

1.186.000

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

1.157.787

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

255.789

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

29.249

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

822.094

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

662.438

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

598.280

 

 

 

C2

bonusuri

14

64,158

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

12.005

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

11.705

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

1.074

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

146.577

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

50.655

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

28.213

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

5.000

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

5.000

 

1

 

Rezerve legale

25

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

5.000

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

0

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

0

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32