MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 403/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 403         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 29 mai 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

115. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative

 

498. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative

 

116. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor

 

499. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 38 din 31 ianuarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 39 din 31 ianuarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2812 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865

 

ORDONANŢE SI HOTÂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

38. - Ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

 

364. - Hotărâre privind aprobarea normativelor de cheltuieli pentru cea de-a 3-a Adunare Generală şi Conferinţă Internaţională a Asociaţiei Mondiale a Organismelor Electorale (A-WEB)

 

375. - Hotărâre privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 39/2017 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate”, beneficiarilor, condiţiilor de eligibilitate, modului de acordare a ajutorului de minimis, valorii anuale totale a acestuia, precum şi a modalităţilor de verificare şi control

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

511. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind modificarea şi completarea Procedurii şi modalităţii de alocare a sumelor, precum şi raportarea de către beneficiari a stadiului de execuţie a lucrărilor pentru lucrările de înregistrare sistematică iniţiate de unităţile administrativ-teritoriale, aprobată prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 819/2016

 

3.933. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea termenelor de plată şi a modalităţilor de raportare a cuantumului de 5% din încasările în valută provenite din taxele achitate de studenţii şi cursanţii străini instituţiilor de învăţământ superior de stat

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9 din 27 ianuarie 2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, cu modificările ulterioare, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), începând cu luna aprilie 2017, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare beneficiază de prevederile art. 31 alin. (6) şi (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. La articolul 1, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (31) şi (32), cu următorul cuprins:

„(31) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază pentru această perioadă de o majorare de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(32) Condiţiile de acordare a majorării prevăzute la alin. (31), inclusiv activităţile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională.”

3. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 21, cu următorul cuprins:

„Art. 21 - Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1) şi (3), începând cu luna aprilie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizaţiilor de care beneficiază personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, se majorează cu 30% faţă de nivelul aflat în plată pentru luna martie 2017.”

4. La articolul 4 se introduc două noi alineate, alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:

„(2) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, sporurile, indemnizaţiile şi alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporţional cu timpul efectiv lucrat - pe baza pontajelor, şi care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcţiei de bază/solda funcţiei de bază, precum şi drepturile salariale acordate pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc şi pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

(3) Cuantumul drepturilor salariale determinate potrivit alin. (2) nu poate fi mai mic decât cel stabilit ca urmare a modalităţii de calcul utilizate în luna martie 2017.”

5. La articolul 7, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(3) Aplicarea prevederilor art. 4 alin. (5) şi (6), art. 26 lit. b), art. 285, art. 36 şi art. 57 lit. b) referitoare la creditele de angajament din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2018.”

Art. II. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 1 punctul 2 litera a) punctul a.1. - Unităţi clinice, la nr. crt. 37 din tabel, salariul de bază corespunzător gradaţiei 0 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1628”.

2. La anexa nr. 1 punctul 2 litera a) punctul a.3. - Servicii de ambulanţă, compartimente de primire urgenţe: UPU-SMURD, UPU, CPU, CPU-S secţii/compartimente cu paturi de ATI/TI, unitate de transport neonatală, la nr. crt. 41 din tabel, salariul de bază corespunzător gradaţiei 0 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1908”.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 24 mai 2017.

Nr. 115.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 23 mai 2017.

Nr. 498.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 25 din 24 august 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor, adoptată în temeiul art. 1 pct. III din Legea nr. 123/2016 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 31 august 2016.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 26 mai 2017.

Nr. 116.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 26 mai 2017.

Nr. 499.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 38

din 31 ianuarie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Iuliu Marius Capuzu în Dosarul nr. 21.618/281/2013 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 132D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 465D/2016 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emil Radu în Dosarul nr. 29.544/4/2015 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă.

4. La apelul nominal, lipsesc părţile. Magi stratul-asistent referă că la dosar nu a fost restituită dovada de înmânare a citaţiei transmise autorului excepţiei, acesta fiind recitat cu telegramă la adresa menţionată în citativ, potrivit art. 49 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6/2012.

5. Curtea ia act de situaţia procedurală învederată şi apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 465D/2016 la Dosarul nr. 132D/2016, care a fost primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale invocate şi nici dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierile din 27 ianuarie 2016 şi 7 aprilie 2016, pronunţate în dosarele nr. 21.618/281/2013 şi nr. 29.544/4/2015, Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă şi Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Iuliu Marius Capuzu şi, respectiv, Emil Radu în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de recuzare a unor judecători.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate nu permit părţii care a formulat cererea de recuzare să participe la şedinţa în care aceasta este judecată; or, părţile trebuie să aibă posibilitatea să formuleze toate cererile necesare, să îşi susţină verbal pretenţiile, să propună probe şi să pună concluzii cu privire la toate problemele de fapt şi de drept de care depinde soluţionarea corectă a litigiului. Recuzarea fiind o fază a desfăşurării procesului prin care se solicită îndepărtarea judecătorului asupra căruia există indicii rezonabile că şi-a pierdut imparţialitatea, părţile trebuie să aibă acces la toate instanţele competente să analizeze măsurile sau conduita profesională şi procesuală a magistraţilor a căror corectitudine sau probitate o contestă.

10. Se apreciază că se încalcă atât dreptul la apărare, cât şi dreptul la un proces echitabil prin faptul că judecătorul recuzat este prezent în faţa instanţei care judecă cererea de recuzare şi îşi poate formula apărările, însă partea care a formulat cererea de recuzare nu are posibilitatea să ia la cunoştinţă de susţinerile acestuia si, drept urmare, nu are posibilitatea să se apere faţă de acestea. Totodată, se arată că se încalcă principiile publicităţii, contradictorialităţii şi oralităţii dezbaterilor. De asemenea, se apreciază că dispoziţiile legale criticate vin în contradicţie şi cu dispoziţiile art. 13 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

11. Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă şi Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că, prin textul legal criticat, legiuitorul a înţeles să stabilească o procedura specială pentru soluţionarea cererii de recuzare şi nu poate fi vorba de o îngrădire a dreptului la apărare, având în vedere că partea poate să formuleze în scris toate susţinerile sale cu privire la cererea de recuzare. Astfel, părţile prezintă argumentele pe care se întemeiază cererea de recuzare în însuşi cuprinsul cererii, fiind instituită o normă derogatorie de la dreptul comun, în deplină concordanţă cu art. 15 din Codul de procedură civilă care reglementează principiul oralităţii.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la procedura de soluţionare a cererii privind recuzarea unui judecător reglementată de Codul de procedură civilă din 1865, spre exemplu Decizia nr. 244 din 17 septembrie 2002, Decizia nr. 11 din 18 ianuarie 2005, Decizia nr. 1.080 din 20 noiembrie 2007, Decizia nr. 1.415 din 2 noiembrie 2010 sau Decizia nr. 619 din 12 iunie 2012 şi apreciază că soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

14. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale. Se arată că textul legal criticat cuprinde norme de procedură a căror reglementare este de competenţa exclusivă a legiuitorului. Se susţine că nu este încălcat principiul constituţional al accesului liber la justiţie, deoarece prin reglementarea procedurii de judecată a cererii de recuzare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a cererii de recuzare, asigurând astfel un climat de ordine, indispensabil exercitării, în condiţii optime, a drepturilor constituţionale invocate. De asemenea, textul legal criticat nu conţine norme care prin natura lor îngrădesc autorului excepţiei posibilitatea de a se apăra.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi reprezintă dispoziţiile art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care au următorul cuprins: „Instanţa hotărăşte de îndată, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultându-l pe judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine, numai dacă apreciază că este necesar. În aceleaşi condiţii, instanţa va putea asculta şi părţile. “

18. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 24 privind dreptul la apărare, precum şi ale art. 126 privind instanţele judecătoreşti.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că faţă de reglementarea procesual civilă anterioară, care presupunea ascultarea, în mod obligatoriu, a judecătorului faţă de care s-a formulat o cerere de recuzare, dispoziţia legală criticată în prezenta cauză prevede ascultarea acestuia numai în mod facultativ, acest demers fiind la latitudinea completului învestit cu soluţionarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare, complet care, dacă apreciază necesar, poate proceda şi la ascultarea părţilor litigante.

20. Referitor la judecarea cererii de recuzare, Curtea a reţinut că aceasta nu constituie o acţiune de sine-stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfăşurării normale a judecăţii, iar nu împiedicarea accesului la justiţie. Astfel, recuzarea nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri. Faptul că instanţa decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor, nu este discriminatoriu şi nici nu împiedică accesul la justiţie, având în vedere că se aplică în mod egal tuturor participanţilor la proces, iar încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată odată cu fondul, prilej cu care partea interesată îşi poate valorifica inclusiv dreptul la apărare. Legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii procesuale diferite, în condiţiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea procedurii de judecată intră în competenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 244 din 17 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 15 octombrie 2002, Decizia nr. 746 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 1 noiembrie 2007, sau Decizia nr. 110 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 22 martie 2011).

21. Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

22. Distinct de cele arătate, Curtea reţine că reglementarea procedurii de soluţionare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerităţii acestei proceduri. Astfel, potrivit art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, examinarea cererii de recuzare se face „de îndată”, iar judecătorul sau părţile sunt ascultate numai „dacă se apreciază Că este necesar”, în vederea împiedicării tergiversării soluţionării cererii de recuzare şi, implicit, a cauzei în care aceasta a fost formulată. Aşadar, modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziţii reprezintă o opţiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple de recuzare, care să preîntâmpine cererile şicanatorii, de natură să tergiverseze soluţionarea într-un termen rezonabil a cauzei. Legiuitorul, asigurând dreptul la apărare al părţilor, a mai prevăzut la art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă că încheierea prin care S-a respins recuzarea poate fi atacă numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza, iar când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri. Prin urmare, Curtea reţine că nu este încălcat dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie.

23. În continuare, Curtea reţine că garanţiile unui proces echitabil, instituite prin art. 6 din Convenţie, nu sunt aplicabile în procedura de soluţionare a cererii de recuzare, întrucât acest text se referă exclusiv la soluţionarea în fond a cauzei, el nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea. În acest sens se observă Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 11 decembrie 2003, pronunţată în cauza Schreiber şi Boetsch. împotriva Franţei, prin care s-a reţinut că procedura de recuzare a unui judecător este o procedură incidentală şi independentă de procedura principală. Dreptul de a obţine înlocuirea unui judecător nu este un drept cu caracter civil, iar eventuala aplicabilitate a art. 6 la procedura principală nu poate conduce, prin conexitate, la aplicabilitatea art. 6 şi pentru procedura de recuzare.

24. Curtea mai reţine că standardul de protecţie oferit de dispoziţiile Convenţiei şi de jurisprudenţa instanţei europene este unul minimal, astfel încât Constituţia, jurisprudenţa Curţii Constituţionale sau orice altă convenţie la care România este parte poate oferi, în măsura în care este afectată substanţa unui drept (dreptul la un proces echitabil), un standard mai ridicat de protecţie a drepturilor, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi art. 53 din Convenţie (a se vedea în acest sens Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015), drept pentru care Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa aplicarea art. 21 alin. (3) din Constituţie.

25. În fine, Curtea constată că soluţionarea pretinsei contrarietăţi între textul legal criticat şi dispoziţiile art. 13 alin. (3) din Codul de procedură civilă excedează competenţei sale, având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora sunt neconstituţionale prevederile legale care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei. Astfel, norma de referinţă trebuie să fie de rang constituţional, pentru a analiza eventuala relaţie de contrarietate între prevederile legale criticate şi exigenţele impuse de dispoziţiile Constituţiei.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Iuliu Marius Capuzu şi Emil Radu în dosarele nr. 21.618/281/2013 şi nr. 29.544/4/2015 ale Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă, respectiv Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport de criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 31 ianuarie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 39

din 31 ianuarie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2812 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2812 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Magda Elena Demele în Dosarul nr. 15.421/99/2011 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 184D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 9 decembrie 2015, Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2812 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Magda Elena Demele într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unor sentinţe civile pronunţate de Tribunalul laşi în cauze având ca obiect Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât conţin o formulare imprecisă şi neclara care produce confuzie cu privire la noţiunile utilizate în text, această neclaritate conducând la imposibilitatea justiţiabilului de a-şi face o strategie pentru apărarea drepturilor sale. Astfel, textul legal criticat nu conţine termeni clari şi precişi în ceea ce priveşte noţiunile de „omisiune de a se pronunţa pe un capăt de cerere”. Se mai arată că apare o practică divergentă a instanţelor în privinţa interpretării şi aplicării dispoziţiilor art. 2812 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 în ceea ce priveşte problema completării hotărârii datorită omisiunii pronunţării asupra unui capăt de cerere.

6. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate răspund cerinţei de previzibilitate, fiind redactate cu suficientă claritate şi precizie pentru a fi aplicate. Legiuitorul a arătat explicit că instituţia completării hotărârii se utilizează în cazul în care omisiunea de pronunţare priveşte un capăt de cerere principal sau accesoriu ori o cerere conexă sau incidentală.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât din motivarea acesteia reiese faptul că priveşte aspecte de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele de judecată, precum şi complinirea lacunelor dispoziţiilor supuse controlului de constituţionalitate, aspecte ce excedează competenţei Curţii Constituţionale. Se mai arată că, prin procedura reglementată de dispoziţiile legale criticate, partea care formulează o cerere de completare a hotărârii nu urmăreşte schimbarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată, ci doar completarea acesteia, în situaţia în care instanţa de judecată a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere, principal sau accesoriu, ori asupra unei cereri conexe sau incidentale.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate a legii. Interpretarea sistematică a textului de lege criticat în ansamblul actului normativ din care face parte, precum şi interpretarea teleologică relevă cu claritate sensul sintagmelor „omisiune”, „erori materiale” şi „pronunţarea asupra unui capăt de cerere”, fără a lăsa vreun dubiu cu privire la voinţa legiuitorului. Problema aplicării în concret a acestui text de lege, invocată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, excedează competenţei Curţii Constituţionale.

10 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 2812 din Codul de procedură civilă din 1865. În realitate, din motivarea excepţiei Curtea reţine ca obiect al acesteia dispoziţiile art. 2812 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, text de lege care are următorul cuprins: „Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare

13. Dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, potrivit cărora „Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare”, precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate.

14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, precum şi ale art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate sunt cuprinse în secţiunea a VI-a „îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii” a capitolului IV din titlul III al cărţii a II-a din Codul de procedură civilă din 1865 şi reprezintă norme de procedură referitoare la îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul hotărârilor şi încheierilor judecătoreşti, clarificarea înţelesului dispozitivului hotărârilor judecătoreşti sau completarea acestora. Curtea reţine că textul de lege criticat conţine norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul competenţei sale constituţionale, atribuite potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală,

16. Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa, spre exemplu Decizia nr. 644 din 5 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, că. prin instituţia îndreptării, lămuririi şi completării unei hotărâri judecătoreşti, legiuitorul a urmărit să asigure celeritatea în soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată, evitând exercitarea unei căi de atac pentru repararea omisiunii instanţei, atunci când aceasta priveşte erori materiale şi nu are incidenţă asupra fondului dreptului substanţial dedus judecăţii.

17. Referitor la critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5), Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii, întrucât normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. În legătură cu principiul previzibilităţii normei legale, instanţa europeană a statuat, de exemplu prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunţată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei, paragraful 34, că previzibilitatea consecinţelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naştere unei rigidităţi excesive a reglementării, în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militam-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, instanţa europeană a arătat că însemnătatea noţiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul normei juridice, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea decurge dintr-o anumită acţiune. Totodată, din cauza principiului generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă şi a se putea adapta la schimbările de situaţie. Interpretarea şi aplicarea unor asemenea texte depind de practică (Hotărârile din 25 mai 1993 şi din 20 mai 1999, pronunţate în cauzele Kokkinakis împotriva Greciei, paragraful 40, şi Cantoni împotriva Franţei, paragraful 31). Funcţia decizională acordată instanţelor serveşte tocmai pentru a îndepărta îndoielile ce ar putea exista în privinţa interpretării normelor, ţinând cont de evoluţiile practicii cotidiene, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 491 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2016, paragraful 19).

18. De altfel, Curtea observă că, prin procedura reglementată de dispoziţiile legate criticate, partea care formulează o cerere de completare a hotărârii nu urmăreşte schimbarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată, ci doar completarea acesteia, În situaţia în care instanţa de judecată a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere, principal sau accesoriu, ori asupra unei cereri conexe sau incidentale. Aşadar, textul de lege criticat este reglementat cu suficientă claritate şi precizie, interpretarea sa în ansamblul actului normativ din care face parte relevând cu claritate voinţa legiuitorului.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Magda Elena Demele în Dosarul nr. 15.421/99/2011 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile ari. 2812 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport de criticile formulate.

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 31 ianuarie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

 

Actualul cadru legislativ prevăzut de Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, este de natură să blocheze raporturile juridice dintre sportivii de performanţă, structurile sportive şi administraţia publică locală, situaţie care conduce la îngheţarea anului competiţional sportiv 2017-2018 prin lipsa de finanţare a activităţii sportive de către administraţia publică locală, motivat de faptul că dispoziţiile legale prevăzute de Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, conţin norme legale care intră în contradicţie cu Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în contextul în care activitatea structurilor sportive pe plan local nu se poate desfăşura pe fondul unei finanţări minime.

Structurile sportive de drept public organizate ca servicii în cadrul administraţiei publice locale nu pot încheia raporturi juridice specifice activităţii sportive cu sportivii de performanţă în condiţiile actuale reglementate de Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, motivat de faptul că actualul cadru legislativ a condus/conduce la confuzii şi interpretări diferite din partea organelor de control şi există riscul real al blocării activităţii sportive de performanţă cu efecte negative imediate atât în plan sportiv, cât şi social.

Astfel, organele de control au constatat o lipsă profundă de coerenţă între dispoziţiile legale prevăzute de Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pe de o parte, şi dispoziţiile din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pe de altă parte, situaţie care a condus la emiterea unor decizii de imputare a sumelor alocate desfăşurării activităţii sportive, organizate la nivel de administraţie publică locală, context în care, la rândul său, aceasta se află în situaţia de a nu mai finanţa activitatea sportivă în lipsa unui cadru legal coerent.

Având în vedere situaţia creată, este evident că doar o intervenţie de urgenţă asupra cadrului legislativ de ordin primar mai poate asigura condiţiile unei minime finanţări a activităţii sportive organizate la nivelul administraţiei publice locale, se impune şi introducerea unui contract de activitate sportivă care se va încheia între sportivul de performanţă şi o structură sportivă, prin care se vor stipula valoarea drepturilor băneşti aferente contraprestaţiei depuse de sportiv, modalităţile şi termenele de plată, precum şi alte drepturi şi obligaţii reciproce ale părţilor contractante.

În contextul în care anul bugetar nu coincide cu anul sportiv competiţional este necesară intervenţia de urgenţă asupra Legii nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a se putea asigura un cadrul legal coerent necesar fundamentării bugetului administraţiei publice centrale şi locale pe anul viitor, condiţie în care prezentul act normativ reprezintă o intervenţie de îndată în sprijinul activităţilor şi structurilor sportive pe plan naţional şi local ce nu suportă amânare şi de a cărei aprobare depinde fundamentarea bugetului pe anul viitor atât la nivelul administraţiei publice centrale, cât şi locale.

În acest context este imperios necesar să fie asigurat un cadru legal coerent care să creeze condiţiile necesare demarării anului competiţional 2017-2018 la nivel naţional şi internaţional, sens în care prezentul act normativ îşi propune o intervenţie de urgenţă asupra organizării şi finanţării sportului de performanţă.

În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Sportivii de performanţă încheie cu o structură sportivă un contract de activitate sportivă.”

2. La articolul 14 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) încheie cu o structură sportivă un contract individual de muncă sau un contract de activitate sportivă.”

3. La articolul 14, alineatele (21), (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(21) Structurile sportive şi sportivul de performanţă menţionat la alin. (11) se obligă prin contractul încheiat între părţi să respecte prevederile specifice din statutele, normele, regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectivă şi care au ca obiect activitatea de selecţie, pregătirea, performanţa şi participarea la competiţii interne şi internaţionale.

...............................................................................................................

(6) Federaţiile sportive naţionale asigură organizarea evidenţei sportivilor de performanţă din ramura de sport respectivă.

(7) Drepturile şi obligaţiile sportivului de performanţă sunt cele prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale, precum şi cele din contractele încheiate între părţi.”

4. Articolul 181 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 181. - (1) Prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale se pot aloca sume din bugetul local, pentru finanţarea activităţii sportive a structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflate în subordinea sa, cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare din domeniul ajutorului de stat.

(2) Prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale se pot aloca sume din bugetul local, cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare din domeniul ajutorului de stat, şi pentru:

a) finanţarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înfiinţate pe raza unităţii administrativ-teritoriale;

b) finanţarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înfiinţate pe raza unităţii administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deţinătoare ale certificatului de identitate sportivă;

c) finanţarea programelor sportive organizate în raza unităţii administrativ-teritoriale de către asociaţiile judeţene/municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, afiliate la federaţiile sportive corespondente;

d) finanţarea programelor sportive desfăşurate în raza unităţii administrativ-teritoriale de către federaţiile sportive naţionale, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, ori inspectoratele şcolare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

e) finanţarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pentru Înalta performanţă sportivă;

f) premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive interne şi internaţionale oficiale.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca sume pentru finanţarea activităţii potrivit alin. (1) şi (2) în limita a maximum 5% din bugetul aprobat.

(4) în bugetul autorităţilor sau instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale se pot cuprinde sume pentru finanţarea activităţii structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflate în subordinea sa, în condiţiile legii.

5. La articolul 202 alineatul (3), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) sume de la bugetul de stat, inclusiv pentru finanţarea unor posturi, în funcţie de necesităţi, cu încadrarea în cheltuielile de personal alocate în limita bugetului aprobat, cu informarea anuală a Ministerului Tineretului şi Sportului;”.

6. La articolul 29, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 29. - (1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca instituţii publice în subordinea administraţiei publice centrale, locale sau a instituţiilor de învăţământ superior de stat, şi au drept obiect de activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la competiţii interne şi internaţionale.1

7. La articolul 67 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) potrivit condiţiilor stabilite prin contractele încheiate între părţi, pentru sumele acordate de autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale, pentru finanţarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop lucrativ;”.

8. La articolul 67 alineatul (3), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale pentru finanţarea programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, fără scop lucrativ;”.

9. La articolul 671, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (11)-(13), cu următorul cuprins:

„(11) Participanţii la activitatea sportivă enumeraţi la alin. (1) lit. a)-c) pot încheia cu structurile sportive, după caz, un contract individual de muncă sau un contract de activitate sportivă, în condiţiile legii.

(12) Prin derogare de la prevederile art. 82 alin. (3)-(5) şi ale art. 84 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, participanţii la activitatea sportivă prevăzuţi la alin. (1) pot încheia contracte individuale de muncă.

(13) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe durată determinată, angajarea se poate face şi în mod direct, prin acordul părţilor.”

10. La articolul 67i alineatul (2), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„f) plata participanţilor la activitatea sportivă, precum şi pentru alte categorii de cheltuieli necesare desfăşurării activităţii sportive.”

11. La articolul 671, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Condiţiile, criteriile şi procedura, precum şi cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanţi la activităţile sportive, se stabilesc, după caz, prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale.”

12. În anexă, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

,,f) contract de activitate sportivă - convenţia încheiată pentru o durată determinată între structurile sportive şi participanţii la activitatea sportivă prevăzuţi la art. 671 alin. (1) lit. a)-c), care are ca obiect desfăşurarea unei activităţi cu caracter sportiv. Modelul-cadru al contractului de activitate sportivă se stabileşte prin ordin comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale. Veniturile realizate din Contractul de activitate sportivă se încadrează în categoria veniturilor din activităţi independente prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.”

13. În tot cuprinsul legii, denumirea „Comitetul Olimpic Român”, cu modificările şi completările ulterioare, se înlocuieşte cu denumirea „Comitetul Olimpic şi Sportiv Român”.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul tineretului şi sportului,

Marius-Alexandru Dunca

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian Marius Rîndunică,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 18 mai 2017.

Nr. 38.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea normativelor de cheltuieli pentru cea de-a 3-a Adunare Generală şi Conferinţă Internaţională a Asociaţiei Mondiale a Organismelor Electorale (A-WEB)

 

Având în vedere prevederile art. 103 alin. (1) lit. y) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă normativele de cheltuieli pentru cea de-a 3-a Adunare Generală şi Conferinţă Internaţională a Asociaţiei Mondiale a Organismelor Electorale (A-WEB), organizată de Autoritatea Electorală Permanentă în parteneriat cu A-WEB în perioada 30 august-3 septembrie 2017, prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Finanţarea cheltuielilor pentru organizarea acţiunii prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul pe anul 2017 al Autorităţii Electorale Permanente, aprobat prin Legea bugetului de Stat pe anul 2017 nr. 6/2017, în limita sumei de 316.464 lei, conform devizului estimativ de cheltuieli prevăzut în anexa nr. 2.

(3) Prin derogare de la prevederile cap. I pct. 4, cap. II pct. 2 şi pct. 5 lit. C din Normele privind organizarea în ţară a acţiunilor de protocol şi a unor manifestări cu caracter cultural-ştiinţific, precum şi cheltuielile ce se pot efectua în acest scop de către instituţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 552/1991, în scopul organizării şi desfăşurării vizitelor, se aprobă invitarea în ţară a unui număr maxim de 120 de persoane.

Art. 2. - Autoritatea Electorală Permanentă răspunde, în conformitate cu prevederile legale, de modul de utilizare a sumelor aferente organizării evenimentului prevăzut la art. 1.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează;

p. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Marian Muhuleţ

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 25 mai 2017.

Nr. 364.

 

ANEXA Nr.1

 

NORMATIVELE DE CHELTUIELI

pentru cea de-a 3-a Adunare Generală şi Conferinţă Internaţională a Asociaţiei Mondiale a Organismelor Electorale (A-WEB), organizată de Autoritatea Electorală Permanentă în parteneriat cu A-WEB în perioada 30 august-3 septembrie 2017

 

Nr. crt.

Cheltuieli de organizare

Limita maximă

Cantitatea (lei/persoane/zile)

1.

Cheltuieli privind cazarea participanţilor internaţionali

350 lei/persoană/zi

2.

Cheltuieli privind transportul intern al participanţilor internaţionali

150 lei/persoană

3.

Cheltuieli privind organizarea unei recepţii de bun venit

100 lei/persoană

4.

Materiale informative şi de lucru

198 lei/persoană

5.

Materiale promoţionale cu sigla Autorităţii Electorale Permanente şi a Asociaţiei Mondiale a Organismelor Electorale

298 lei/persoană

6.

Alte servicii (fotografii, manifestări cultural-artistice)

208 lei/persoană

7.

Organizarea unor vizite la obiective turistice

40 lei/persoană

8.

Trataţii şi pauze de cafea

20 lei/persoană/zi

9.

Servicii de interpretariat în limbile de lucru ale evenimentului (engleză, franceză, română, spaniolă, arabă, rusă)

744 lei/interpret/zi

 

ANEXA Nr. 2

 

DEVIZ ESTIMATIV DE CHELTUIELI

pentru cea de-a 3-a Adunare Generală şi Conferinţă Internaţională a Asociaţiei Mondiale a Organismelor Electorale (A-WEB), organizată de Autoritatea Electorală Permanentă în parteneriat cu A-WEB în perioada 30 august-3 septembrie 2017

 

Nr. crt.

Denumirea activităţii

Suma alocată (lei)

1.

Cheltuieli privind cazarea participanţilor internaţionali

168.000

2.

Cheltuieli privind transportul intern al participanţilor internaţionali

18.000

3.

Cheltuieli privind organizarea unei recepţii de bun venit

12.000

4.

Materiale informative şi de lucru

23.760

5.

Materiale promoţionale cu sigla Autorităţii Electorale Permanente şi a Asociaţiei Mondiale a Organismelor Electorale

35.760

6.

Alte servicii (fotografii, manifestări cultural-artistice)

24.960

7.

Organizarea unor vizite la obiective turistice

4.800

8.

Trataţii şi pauze de cafea

2400

9.

Servicii de interpretariat în limbile de lucru ale evenimentului (engleză, franceză, română, spaniolă, arabă, rusă)

26.784

 

TOTAL

316.464

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 39/2017 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate”, beneficiarilor, condiţiilor de eligibilitate, modului de acordare a ajutorului de minimis, valorii anuale totale a acestuia, precum şi a modalităţilor de verificare şi control

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 39/2017 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate”, beneficiarilor, condiţiilor de eligibilitate, modului de acordare a ajutorului de minimis, valorii anuale totale a acestuia, precum şi a modalităţilor de verificare şi control, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 1 februarie 2017, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Valorificarea producţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) se face în perioadele 1 ianuarie - 15 iunie, inclusiv, şi/sau 1 noiembrie - 20 decembrie, inclusiv.”

2. După articolul 5 se introduce un nou articol, articolul 51, cu următorul cuprins:

„Art. 51. - (1) Producătorii agricoli înscrişi în Registrul unic pentru accesarea Programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate, prevăzut la art. 9 alin. (4), care comercializează tomatele în spaţii de vânzare precum pieţe agroalimentare, târguri şi pieţe ambulante, vor purta elemente de identificare.

(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, asigură şi pune la dispoziţia producătorilor agricoli prevăzuţi la alin. (1) elementele de identificare necesare.

(3) Elementele de identificare prevăzute la alin. (1), procedura de distribuire, precum şi cheltuielile aferente emiterii şi distribuirii acestora se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(4) Cheltuielile aferente emiterii şi distribuirii elementelor de identificare se asigură din resursele financiare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 «Agricultură, silvicultură, piscicultura şi vânătoare», titlul «Bunuri şi servicii»“.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 25 mai 2017.

Nr. 375.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Procedurii şi modalităţii de alocare a sumelor, precum şi raportarea de către beneficiari a stadiului de execuţie a lucrărilor pentru lucrările de înregistrare sistematică iniţiate de unităţile administrativ-teritoriale, aprobată prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 819/2016

 

Având în vedere dispoziţiile art. 9 alin. (346) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. I. - Procedura şi modalitatea de alocare a sumelor, precum şi raportarea de către beneficiari a stadiului de execuţie a lucrărilor pentru lucrările de înregistrare sistematică iniţiate de unităţile administrativ-teritoriale, aprobată prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 819/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 1 august 2016, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 16 mai 2017.

Nr. 511.

 

ANEXĂ

 

MODIFICĂRI ŞI COMPLETĂRI

la Procedura şi modalitatea de alocare a sumelor, precum şi raportarea de către beneficiari a stadiului de execuţie a lucrărilor pentru lucrările de înregistrare sistematică iniţiate de unităţile administrativ-teritoriale, aprobată prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 819/2016

 

Articol unic. - Procedura şi modalitatea de alocare a sumelor, precum şi raportarea de către beneficiari a stadiului de execuţie a lucrărilor pentru lucrările de înregistrare sistematică iniţiate de unităţile administrativ-teritoriale, aprobată prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 819/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 1 august 2016, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5 punctul 4, al treilea paragraf se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Contractele de finanţare anuale încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 243/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2016 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 pot fi transformate în contracte de finanţare multianuale, prin prelungirea duratei acestora până cel târziu la data de 30 noiembrie 2017, prin acte adiţionale.”

2. La articolul 5, punctul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„7. Încheierea contractului de finanţare

(1) OCPI va semna contractul de finanţare în limita sumelor aprobate în buget şi comunicate de către ANCPI, conform extrasului din anexa la hotărârea consiliului de administraţie, un exemplar al acestuia urmând a fi transmis UAT-ului.

(2) Contractele de finanţare se încheie în limita creditelor de angajament comunicate prin fila de buget, pentru o perioadă de cel mult 24 de luni. Contractele de finanţare vor avea prevederi referitoare la creditele bugetare aprobate în anul bugetar respectiv, credite ce reprezintă limite maxime în care se pot efectua plăţi.

(3) UAT-urile vor include sumele prevăzute în contractul de finanţare în bugetul de venituri şi cheltuieli, la o poziţie distinctă, ca sursă de finanţare complementară.”

3. La articolul 5, punctul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„10. Ajustarea sumelor alocate prin contractul de finanţare

(1) în termen de 3 zile lucrătoare de la încheierea contractului de achiziţie publică, UAT are obligaţia de a transmite la OCPI şi ANCPI o copie conformă cu originalul a acestuia.

(2) în cazul în care valoarea contractului de finanţare este mai mică decât valoarea rezultată, ca urmare a intabulării unui număr mai mare de imobile decât cel prognozat la încheierea contractului de finanţare, UAT va transmite către OCPI o solicitare de suplimentare a valorii contractului de finanţare în mod corespunzător. Solicitarea va fi însoţită de o notă de fundamentare în care se vor descrie motivele suplimentării. OCPI va solicita ANCPI rectificarea bugetului alocat conform pct. 3, anexând toate documentele justificative. După primirea bugetului modificat, OCPI va proceda la modificarea contractului de finanţare prin act adiţional, conform anexei nr. 5. După încheierea actului adiţional la contractul de finanţare, UAT adiţionează contractul de prestări servicii corespunzător limitelor de finanţare stabilite prin contractul de finanţare adiţionat.”

4. La articolul 5 punctul 11 alineatul (7), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) imobilele care sunt cuprinse în planurile parcelare realizate în baza unor contracte de finanţare din fonduri publice. Prin planuri parcelare m cadrul prezentei proceduri se înţelege:

- planurile parcelare realizate din fonduri publice ca urmare a derulării procedurilor de achiziţie prevăzute de lege, executate conform prevederilor Regulamentului privind conţinutul, modul de întocmire şi recepţie a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 634/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele executate conform Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, cu modificările şi completările ulterioare, recepţionate de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară prin alocarea de numere cadastrale imobilelor componente, neînregistrate în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară;

- planurile parcelare în curs de execuţie, contractate din fonduri publice.”

5. La articolul 5 punctul 11 alineatul 7, după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

„c) imobilele compuse din mai multe parcele dintre care unele parcele sunt situate în intravilan şi cel puţin o parcelă este situată în extravilan “

6. La articolul 5 punctul 15, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) ANCPI va transfera fondurile către OCPI în urma verificării documentaţiei transmise de către acesta în copie conformă cu originalul, respectiv: PVR tehnic, PVR servicii, factură şi anexa nr. 8 avizată de OCPI, precum şi în baza adresei Direcţiei informatice prin care se confirmă numărul de cărţi funciare înfiinţate din oficiu în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Adresa Direcţiei informatice prin care se confirmă numărul de cărţi funciare înfiinţate din oficiu în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară va fi transmisă atât către compartimentele de specialitate din cadrul ANCPI care verifică documentele, cât şi către OCPI, spre ştiinţă.”

7. La articolul 5, punctul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„16. Transferul fondurilor către UAT

(1) OCPI va efectua transferul fondurilor corespunzătoare în contul UAT menţionat în contractul de finanţare, în termen de două zile lucrătoare de la primirea acestora în contul de Trezorerie. OCPI va întreprinde toate demersurile pentru a aplica dispoziţiile legale în vigoare referitoare la angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.

(2) Pentru transferul fondurilor corespunzătoare, UAT va deschide la Trezorerie cont cu simbol distinct pentru finanţarea contractelor de înregistrare sistematică.”

8. La articolul 5 punctul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) UAT va efectua plata către prestatorul de servicii conform contractului de achiziţie publică şi va transmite către OCPI o copie conformă cu originalul a ordinului de plată şi a extrasului de cont în termen de trei zile lucrătoare de la data efectuării plăţii.”

9. Anexa nr. 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

.ANEXA Nr. 6

la procedură

 

Raportare lunară a UAT către OCPI

 

Denumirea UAT .........................................

Judeţul .........................................

 

1. Date privind contractul de finanţare:

- Numărul şi data contractului: .........................................

- Valoarea creditului de angajament prevăzut în contractul de finanţare/act adiţional: ............. lei

- Valoarea creditului bugetar prevăzut în contractul de finanţare/act adiţional: .............. lei

 

2. Date privind contractul de achiziţie publică:

- Numărul şi data contractului .........................................

- Valoarea contractului ......................................... lei (cu TVA)

- Termen finalizare conform contract .........................................

- Obiectul contractului: sector cadastral nr. ............

- Numărul estimat de imobile al sectorului cadastral .........................................

 

3. Date privind executantul lucrărilor de înregistrare sistematică:

- Numele persoanei fizice autorizate .........................................

- Nr. certificat de autorizare .........................................

- Categoria de autorizare ..................

sau

- Denumirea persoanei juridice .........................................

- Nr. certificat de autorizare .........................................

- Categoria de autorizare ..................

 

4. Responsabil de contract din cadrul UAT

Numele şi prenumele: .........................................

Date de contact:

Telefon: .........................................

E-mail: .........................................

 

5. Stadiul lucrărilor*:

 

Denumirea activităţii

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4 ...

Observaţii

Preluare date de la OCPI, primărie

 

 

 

 

 

Derulare campanie de informare locală

 

 

 

 

 

Execuţie măsurători

 

 

 

 

 

Colectare acte de proprietate

 

 

 

 

 

Integrare date existente

 

 

 

 

 

întocmire documente tehnice ale cadastrului

 

 

 

 

 

Predare documente tehnice în copie spre publicare la OCPI

 

 

 

 

 

Publicare documente tehnice

 

 

 

 

 

Soluţionare cereri de rectificare

 

 

 

 

 

Actualizare documente tehnice

 

 

 

 

 

Predare documente tehnice ale cadastrului în copie finală la OCPI

 

 

 

 

 

 

Responsabil de contract,

Primar,

.....................................................

.....................................................

(numele, prenumele şi semnătura)

(numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

 

* Neefectuat/în curs de execuţie/Efectuat (Proces-verbal nr. ............/........................ ),”

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea termenelor de plată şi a modalităţilor de raportare a cuantumului de 5% din încasările în valută provenite din taxele achitate de studenţii şi cursanţii străini instituţiilor de învăţământ superior de stat

 

În temeiul art. 206 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Instituţiile de învăţământ superior de stat efectuează plata semestrial, în valută, a cuantumului de 5% din încasările în valută provenite din taxele achitate de studenţii şi cursanţii străini către Ministerul Educaţiei Naţionale.

(2) Instituţiile de învăţământ superior de stat efectuează plăţile astfel:

a) până la data de 25 a lunii iulie pentru sumele încasate în semestrul I al anului financiar curent;

b) până la data de 25 a lunii ianuarie pentru sumele încasate în semestrul al II-lea al anului financiar precedent.

Art. 2. - Conducerea instituţiilor de învăţământ superior de stat răspunde de exactitatea calculelor privind cuantumul de 5% ce se transferă la Ministerul Educaţiei Naţionale.

Art. 3. - Instituţiile de învăţământ superior de stat au obligaţia ca la data depunerii situaţiilor financiare ale trimestrului al II-lea şi a celor anuale să prezinte în notele la situaţiile financiare „Situaţia sumelor încasate de la studenţii şi cursanţii străini în semestrul ...... anul ......" potrivit anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - (1) Instituţiile de învăţământ superior de stat care înregistrează restanţe în plata către Ministerul Educaţiei Naţionale a cuantumului de 5% din încasările în valută provenite din taxele achitate de studenţii şi cursanţii străini de la data intrării în vigoare a prevederilor art. 206 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi până la data de 31 decembrie 2016 au obligaţia de a efectua plata acestor restanţe până la data de 30 iunie 2017,

(2) Instituţiile de învăţământ superior de stat transmit Ministerului Educaţiei Naţionale, la data depunerii situaţiilor financiare pentru trimestrul al II-lea al anului 2017, în format letric, situaţia privind sumele încasate în perioada 2014-2016 de la studenţii şi cursanţii străini şi a plăţilor efectuate către Ministerul Educaţiei Naţionale, potrivit anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Direcţia generală învăţământ universitar şi Direcţia generală economică din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi instituţiile de învăţământ superior de stat duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Pavel Năstase

 

Bucureşti, 23 mai 2017.

Nr. 3.933.

 

ANEXA Nr. 1

 

SITUAŢIA

sumelor încasate de la studenţii şi cursanţii străini în semestrul anul

 

Moneda tranzacţiei

Sume încasate în valută de către instituţia de învăţământ superior de stat

Sume de virat în valută către Ministerul Educaţiei Naţionale (5%)

0

1

2

EUR

 

 

USD

 

 

 

Ordonator de credite,

Conducătorul compartimentului financiar-contabil,

.....................................................

.....................................................

 

ANEXA Nr. 2

 

SITUAŢIA

sumelor încasate în perioada 2014-2016 de la studenţii şi cursanţii străini şi a plăţilor efectuate către Ministerul Educaţiei Naţionale

 

Moneda tranzacţiei

Anul în care au fost încasate sumele în valută

Sume încasate în valută de către instituţia de învăţământ superior de stat

Sume de virat în valută către Ministerul Educaţiei Naţionale (5%)

Sume virate în valută Ministerului Educaţiei Naţionale

Sume de plată la data de 30 iunie 2017

Observaţii

0

1

2

3

4

5 = 3-4

6

EUR

2014

 

 

 

 

 

EUR

2015

 

 

 

 

 

EUR

2016

 

 

 

 

 

Subtotal în EUR

 

 

 

 

XXX

USD

2014

 

 

 

 

 

USD

2015

 

 

 

 

 

USD

2016

 

 

 

 

 

Subtotal în USD

 

 

 

 

XXX

 

Ordonator de credite,

Conducătorul compartimentului financiar-contabil,

.....................................................

.....................................................

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.