MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 407/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 407         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 30 mai 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

41. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European şi Consiliu - Câteva elemente ale Strategiei UE pentru Siria - JOIN (2017) 11

 

42. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Accelerarea inovării în domeniul energiei curate - COM (2016)763

 

43. - Hotărâre privind adoptarea opiniilor referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Social şi Economic European, Comitetul Regiunilor şi Banca (Europeană de Investiţii - Energie curată pentru toţi europenii - COM (2016) 860 şi la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind piaţa internă a energiei electrice (reformare) - COM (2016) 861

 

44. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind eficientizarea politicii de returnare a Uniunii Europene - Un plan de acţiune reînnoit - COM (2017) 200, însoţită de Recomandarea Comisiei din 7.03.2017 cu privire la eficientizarea returnărilor în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European şi a Consiliului - C (2017) 1600

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.885. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind componenţa Comisiei specializate de acreditare a programelor de formare continuă pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

352. - Ordin privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARA

 

14. - Normă pentru aplicarea Ghidului MAR - Informaţii referitoare la pieţele instrumentelor financiare derivate pe mărfuri sau la pieţele spot conexe în vederea definirii informaţiilor privilegiate privind instrumentele financiare derivate pe mărfuri

 

17. - Normă pentru modificarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 4/2016 privind administrarea Fondului de rezoluţie pentru asigurători

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European şi Consiliu - Câteva elemente ale Strategiei UE pentru Siria -

JOIN (2017) 11

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/201, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 16 mai 2017, Camera Deputaţilor:

1. Luând act că suspendarea cooperării bilaterale a Uniunii Europene cu Guvernul sirian s-a produs după represiunea violentă a revoltei civile din 2011, crede că Uniunea Europeană a amânat excesiv această măsură, deşi informaţiile privind acţiunile antidemocratice şi disponibilitatea la acţiuni violente a regimului Assad deveniseră cunoscute; invită Comisia Europeană şi pe înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate să se mobilizeze pentru o bună evaluare a situaţiei din Siria, ca şi a altor state în care se produc excese antidemocratice, chiar dacă acele state sunt în raporturi de parteneriat cu Uniunea, şi să sancţioneze ferm astfel de acte; consideră că acţiunea Uniunii de a continua să sprijine poporul sirian, oferind asistenţă umanitară pentru salvarea de vieţi omeneşti şi ajutoare pentru furnizarea serviciilor esenţiale şi pentru sprijinirea societăţii civile, precum şi practica sa generală de a păstra legătura cu organizaţii şi grupuri de cetăţeni din state cu regimuri nedemocratice, pentru a nu lipsi populaţia de unicul suport, este binevenită, dar numai dacă astfel de acţiuni nu sunt deturnate de guvernele antidemocratice în folosul lor şi dacă nu produc o agravare a situaţiei pentru populaţia oprimată.

2. Consideră continuarea conflictului din Siria şi încălcările dreptului umanitar internaţional din ultimii şase ani ca pe un fapt extrem de îngrijorător, întrucât violenţa împotriva civililor, atacurile asupra infrastructurilor civile şi asupra spitalelor au provocat aproape o jumătate de milion de victime şi au condus la strămutarea forţată a unei jumătăţi din populaţia ţării.

3. Salută încercările constante ale Uniunii Europene de a-şi utiliza statutul de cea mai credibilă putere pacificatoare a lumii pentru încetarea conflictului din Siria, dar ia act că instrumentele de tip „soft power” ale Uniunii, capacitatea sa diplomatică redutabilă, resursele politice, financiare angajate fără rezerve şi cunoştinţele sale extinse în medierea conflictelor nu au fost până acum suficiente; consideră că această situaţie nu este generată de slăbiciunile Uniunii, care nu poate face rabat de la valorile şi principiile care o definesc, ci, dimpotrivă, de slăbiciunea morală a adversarilor unei soluţii paşnice, care au readus în secolul al XXI-lea cruzimea şi barbaria din secole îndepărtate.

4. Reamintind că, prin tratatele sale, UE are printre obiectivele sale fundamentale obligaţia de a-şi promova valorile în străinătate şi că respectarea dreptului internaţional este în mod voit supralicitată, crede că Uniunea ar trebui să caute un punct de echilibru în tratarea chestiunilor de politică internaţională şi de securitate, prin care să abordeze crizele într-un mod cât mai realist.

5. Regreta incapacitatea Consiliului de Securitate al ONU de a pacifica Siria, propunerile pentru punerea în aplicare a unui embargo asupra armelor, anumite sancţiuni specifice pentru Guvernul sirian, referirea Siriei la Curtea Penală Internaţională sau autorizarea unei zone de interdicţie a zborurilor, pentru a împiedica Siria să îşi folosească capacitatea militară aeriană, fiind în mod sistematic respinse, adesea prin utilizarea, de către membri permanenţi, a dreptului de veto.

6. Reţine că, în pofida criticii privind natura slabă şi divizată a Uniunii Europene şi a politicii sale externe, este evident că statele membre împart interese comune, care sunt cel mai eficient protejate la nivel supranaţional; aceste interese sunt exprimate în Strategia globală a UE din iunie 2016 şi în numeroasele sale substrategii, cum ar fi cea pentru Siria, Irak şi ameninţarea ISIL/Daesh; consideră că sarcina principală este de a pune în aplicare aceste angajamente strategice.

7. Notează că, pe scena internaţională, Uniunea Europeană, conştientă de poziţia sa slăbită şi divizările sale interne, a adoptat conceptul de „pragmatism principial” pentru a-şi orienta acţiunea externă în anii următori; observă că acest concept este aplicat şi în cazul strategiei pentru Siria.

8. Consideră că participarea Uniunii Europene alături de alte 17 state, ONU şi Liga Arabă, acţiune care a condus la crearea Grupului Internaţional de Sprijin pentru Siria (GISS)în octombrie 2015, reprezintă un model de implicare, care, de altfel, a condus la adoptarea, la finalul anului, a Rezoluţiei 2254 a Consiliului de Securitate al ONU, prima rezoluţie a ONU care stabileşte o posibilă soluţie politică pentru conflictul din Siria.

9. Apreciază ca inadecvate limitele de acţiune şi rigorile de exprimare pe care şi le impune Uniunea Europeană în strategia sa pentru Siria, deşi această ţară este confruntată cu o criză cu efecte devastatoare, masiv destabilizatoare, cu potenţial de declanşare a unor conflagraţii regionale sau chiar mondiale; în acest sens, remarcă lipsa de ambiţie a Uniunii, care îşi propune să preia sarcina reconstrucţiei Siriei doar după ajungerea la un acord şi după demararea unei tranziţii politice credibile, la care nu va fi participat; consideră că Uniunea Europeană ar trebui să revendice în continuare un loc la masa negocierilor pentru încetarea focului şi pentru restabilirea păcii.

Exprimă rezerve faţă de abordarea Comisiei Europene şi a înaltului Reprezentant de a pune semnul egalităţii între acţiunile care contravin dreptului internaţional, comise de către Guvernul Assad şi aliaţii săi, şi cele comise de grupările de opoziţie; de exemplu, referinţa la „aprobarea sau refuzarea accesului la ajutor umanitar care a devenit o tactică de război folosită în scopuri proprii de toate părţile implicate în conflict”; consideră că Guvernul Assad este iniţiatorul şi continuatorul actelor de cruzime, purtând o responsabilitate cu atât mai mare cu cât capacitatea sa de distrugere este mult mai mare decât cea a opoziţiei.

10. Salută faptul că Uniunea Europeană a dobândit statutul de cel mai mare donator pentru ajutorul destinat Siriei, cu peste 600 de milioane de euro pentru ajutorul umanitar, cu 9,4 miliarde euro pentru diverse alte programe pentru Siria şi pentru regiune, cu instrumentul pentru refugiaţii din Turcia, având un buget de 3 miliarde de euro pentru perioada 2016-2017; observă totuşi că limitarea la asistenţă umanitară şi reconstrucţie într-o criză cum este cea siriană, chiar dacă se realizează pe scară mare, nu este uzuală pentru un actor global.

11. Având în vedere că se prefigurează o stare precară a autorităţii publice siriene ulterior încheierii conflictului, precum şi posibila tentativă a partenerilor Guvernului Assad de a-şi recupera costurile de război, recomandă implicarea directă a Uniunii în gestionarea programelor finanţate din fondurile sale.

12. Susţine poziţia Uniunii Europene asupra „responsabilităţii speciale” pentru costurile de reconstrucţie care ar trebui să fie impuse actorilor externi care au alimentat conflictul, fiind justificat ca Uniunea să nu plătească pentru ceea ce au distrus alţi actori externi, dar în contextul general al conduitei Uniunii, exprimă îndoieli că acest obiectiv va putea fi îndeplinit.

13. Observă că Uniunea Europeană, care nu este angajată din punct de vedere militar în Siria, pare să fie supusă unui proces de marginalizare de către statele care sunt angajate militar în conflict, cu scopul de a i se limita rolul la acela de finanţator; avertizează Uniunea că ar trebui ca strategia sa pentru Siria, dar mai ales strategia sa globală privind politica externă şi de securitate, ar trebui să identifice acţiuni care să contracareze această ofensivă a prevalenţei forţei militare în relaţiile internaţionale.

14. Semnalează că loviturile aeriene ale Statelor Unite ale Americii asupra bazei militare siriene de la Shayrat consfinţesc preponderenţa acţiunii militare în acest conflict, reducând astfel şi mai mult marja de manevră a Uniunii.

15. Notează că, în comunicarea Comisiei şi a înaltului Reprezentant, se admite faptul că „războiul din Siria este, în prezent, fasonat în mare măsură, de implicarea militară directă a mai multor actori regionali şi mondiali iar ca reacţie, „[...] UE a lansat, în deplină coordonare cu ONU, o iniţiativă de promovare a dialogului politic cu principalii actori din regiune, în vederea găsirii unui limbaj comun pentru rezultatul final din Siria şi în vederea stabilirii condiţiilor pentru procesul de reconciliere şi reconstrucţie”; semnalează că această orientare a UE de a evita confruntarea poate fi acceptată, dar este de neînţeles motivul pentru care sunt omise detalii esenţiale, cum ar fi formatul dialogului politic, în care părţile ar trebui să fie parteneri egali, raţiunile juridice, politice sau de altă natură pe care s-ar întemeia eventuala pretenţie de prevalenţă a unora dintre părţi în cadrul acestui dialog.

16. Notează că unul dintre obiectivele conferinţei donatorilor pentru Siria, găzduită la Bruxelles în perioada 4-5 aprilie 2017, respectiv acela de a obţine susţinere pentru noua strategie, definind astfel pe plan internaţional modul în care UE ar putea juca un rol mai important în a contribui la o soluţie politică durabilă în Siria, conform cadrului convenit de ONU, în a contribui la construirea stabilităţii şi la sprijinirea reconstrucţiei postconflict, a fost ratat în contextul emoţiei create de oroarea atacului chimic din 4 aprilie 2017 asupra oraşului Khan Sheikhoun.

17. Apreciază că, în pofida faptului că au fost aprobate de Rezoluţia 2336 a Consiliului de Securitate al ONU şi susţinute de UE, discuţiile de la Astana nu par să urmărească completarea procesului de la Geneva, ci mai degrabă să i se substituie, prin stabilirea condiţiilor pentru o soluţie militară a conflictului, fără prea multă implicare externă; de aceea, îşi manifestă surprinderea faţă de faptul că în comunicarea examinată sunt salutate măsurile luate de Rusia, Turcia şi Iran pentru sprijinirea acordului de încetare a focului, aprobat prin Rezoluţia 2336 a Consiliului de Securitate al ONU, şi pentru pregătirea tratativelor intrasiriene de la Geneva, fără o evaluare a posibilităţii ca acest acord să devină o ancoră reală a unui viitor acord de pace.

18. Agreează orientarea Uniunii Europene de a continua să susţină în mod direct tratativele de la Geneva, care se desfăşoară sub egida ONU, în vederea încheierii războiului şi a stabilirii parametrilor unui organism de guvernare de tranziţie, prin punerea în aplicare a Rezoluţiei 2254/2015 a Consiliului de Securitate al ONU.

19. Salută faptul că ţelurile strategice pe care UE şi le-a fixat corespund intereselor şi valorilor sale fundamentale, dar semnalează că obiectivul Siriei democrate, cu un guvern legitim şi un sistem politic pluralist, nu poate fi realizat fără clarificarea revendicărilor privind Siria din planul raporturilor internaţionale, ale partenerilor actualului Guvern sirian şi a stabilirii nivelului de acceptabilitate a acestor revendicări de către ceilalţi actori internaţionali.

20. Apreciază acţiunile Uniunii pentru unificarea opoziţiei siriene prin consolidarea Înaltei Comisii pentru Negocieri şi a celor două componente politice principale ale acesteia, Coaliţia Naţională Siriană şi Comitetul Naţional de Coordonare, dar exprimă rezerve faţă de posibilitatea ca iniţiativa Uniunii Europene de sprijinire a procesului de pace în Siria să poată într-adevăr realiza întărirea sensibilă a partidelor de opoziţie, în cadrul platformei de sprijinire a procesului de pace şi a acordului de încetare a focului; exprimă rezerve, de asemenea, faţă de posibilitatea Uniunii de a realiza extinderea platformei de negocieri a opoziţiei prin intermediul dialogului cu alte grupuri de opoziţie siriene care nu au fost reprezentate în procesul de la Geneva, în formatul existent, adică cu un Guvern sirian susţinut de actualii parteneri ai regimului Assad sau cu Assad însuşi la putere.

21. Se raliază poziţiei Parlamentului European care, în Rezoluţia din 24 noiembrie 2016 referitoare la situaţia din Siria [2016/2933(RSP)3, condamnă în termenii cei mai duri atrocităţile şi numeroasele încălcări ale drepturilor omului şi ale dreptului internaţional umanitar, comise de forţele regimului Assad cu sprijinul Rusiei şi al Iranului, precum şi abuzurile împotriva drepturilor omului şi încălcările dreptului internaţional umanitar comise de grupările armate teroriste nestatale, în special de ISIL/Daesh., Jabhat Fatch. al-Sham/Frontul Al-Nusra şi alte grupări jihadiste.

22. Se raliază solicitării Parlamentului European pentru trimiterea cazului Siriei în faţa Curţii Penale Internaţionale, dar, având în vedere incapacitatea Consiliului de Securitate ONU de a regla această chestiune, recomandă ca acest subiect să fie ridicat în Adunarea Generală a ONU, pentru a examina posibilitatea creării unui tribunal pentru crimele de război din Siria.

23. Consideră că Uniunea Europeană ar trebui să intensifice şi să finanţeze investigaţiile privind crimele de război în Siria, ca mijloc de descurajare a tacticii de a câştiga teren prin acţiuni militare, facilitând astfel reluarea procesului de pace pe baze consolidate.

24. Având în vedere potenţialul mecanismului internaţional, imparţial şi independent (MMI) de a contribui la realizarea actului de justiţie în Siria şi, implicit, de a diminua participarea sirienilor la conflict, apreciază că Uniunea Europeană ar trebui să se angajeze financiar pentru susţinerea, facilitarea înfiinţării mecanismului şi pentru a-i asigura succesul; observând că Guvernul Assad şi aliaţii săi sunt angajaţi într-o cursă contracronometru pentru supremaţie militară, recurgând la atrocităţi pentru schimbarea raportului de putere, consideră că dovada crimelor lor nu va mai putea fi ignorată şi negată dacă mecanismul internaţional, imparţial şi independent, devine operaţional.

25. Consideră că sprijinul Uniunii pentru conceptul Siriei unitare este corect, dar atenţionează că o Sirie unitară sub regimul Assad nu este un câştig.

26. Crede că Uniunea ar trebui să planifice şi să gestioneze şi returnarea masivă a refugiaţilor sirieni după încetarea ostilităţilor, pentru a asigura, astfel, forţa umană necesară pentru reconstrucţia ţării.

27. Salută iniţiativele Uniunii Europene în vederea asigurării unei mai bune coordonări pe plan internaţional a ajutoarelor de redresare, de creare a rezilienţei şi de dezvoltare, tară caracter umanitar, domeniu în care Uniunea are deplină libertate de acţiune, şi îşi exprimă încrederea în capacitatea Uniunii de a întreprinde acţiuni eficiente de natură administrativă şi logistică pentru înlăturarea urmelor conflagraţiei.

28. Având în vedere că relaţia dintre Iran şi Arabia Saudită are un rol important în reconstrucţia şi reabilitarea Siriei ulterioară încheierii conflictului, consideră că Uniunea Europeană ar putea să preia încă de acum un rol de mediator şi promotor al unor măsuri de consolidare a încrederii între Riad şi Teheran, bazându-se pe o politică inovativă care să integreze poziţiile iraniene şi saudite în afacerile regionale.

29. Îşi exprimă sprijinul deplin faţă de ţările din vecinătatea Siriei, care continuă să dea dovadă de o extraordinară solidaritate în ceea ce priveşte găzduirea a milioane de refugiaţi, în pofida resurselor limitate.

30. Solicită Guvernului României să urmărească cu atenţie evoluţiile din regiune şi să pregătească soluţii pentru rezolvarea problemelor comunităţii consistente de români din regiune.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 23 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PETRU-GABRIEL VLASE

 

Bucureşti, 23 mai 2017.

Nr. 41.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Accelerarea inovării în domeniul energiei curate - COM (2016) 763

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/203, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 16 mai 2017, Camera Deputaţilor:

1. Sprijină utilizarea instrumentelor financiare specifice pentru a reduce riscul asumat în cazul investiţiilor private în tehnologii sau în modele de afaceri netestate din domeniul energiei curate şi propune ca planul de investiţii pentru Europa să fie cât mai mult extins pentru finanţarea IMM şi să fie adaptat cerinţelor acestora, în special investiţiile de mai mici dimensiuni caracteristice acestora.

2. Salută scăderea ratei intensităţii energetice, care măsoară consumul de energie în raport cu producţia economică, şi solicită Comisiei Europene să depună eforturi pentru ca reducerea să fie reflectată în economiile mai puţin dezvoltate, precum şi în facturarea consumului casnic, inclusiv prin sprijinirea tehnologiilor off-grid, a autoconsumului şi favorizării echipamentului specific uşor de reparat.

3. Recomandă ca abordarea conform căreia cele mai interesante inovaţii creatoare de pieţe au loc la confluenţa dintre diferite sectoare, discipline şi abordări să fie cât mai rapid transpusă în sprijinirea antreprizei private, în special a IMM şi start-up, dar şi prin încurajarea colaborării cu factorii interesaţi din domeniul educaţiei.

4. Recomandă o abordare mai cuprinzătoare şi mai curajoasă în ce priveşte sprijinirea tehnologiilor mai puţin mature destinate obţinerii energiei electrice din surse regenerabile, precum şi a cercetării şi inovării adaptate pieţei pentru aceste tehnologii, astfel încât cele puternic inovatoare şi cele de nişă să fie cât mai repede puse pe piaţă, iar cele incipiente să parcurgă mai uşor etapele necesare pentru a deveni comerciale.

5. Sprijină accelerarea apariţiei de tehnologii inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon şi subliniază că stimularea competitivităţii acestora ar trebui să includă consolidarea pieţei unice, astfel încât şi clienţii de nişă ai acestora să poată forma masa critică necesară pentru asigurarea rentabilităţii.

6. Sprijină eforturile de evitare a schimbării destinaţiei terenurilor şi a silviculturii în efortul global de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi recomandă includerea cu prioritate a zonelor verzi urbane, având în vedere ireversibilitatea dispariţiei acestora.

7. Recomandă sprijinirea bioeconomiei, în special a tinerilor întreprinzători din acest domeniu, prin investiţii şi instrumente de piaţă adecvate stadiului incipient şi profilului de risc economic al tehnologiilor implicate.

8. Recomandă ca eforturile de angajare a achiziţiilor publice în crearea de noi pieţe destinate produselor inovatoare să includă publicitatea adecvată a acestora, inclusiv prin acceptarea corespondenţei cu specificul pieţelor locale, regionale sau naţionale.

9. Salută încurajarea soluţiilor de transport bazate pe energii alternative şi recomandă instituirea unui mecanism specific de sprijinire a IMM-urilor în acest sens, având în vedere faptul că investiţii de mici dimensiuni ale acestora ar putea fi considerate strategice, dar nu ar fi eligibile sau prioritare pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei sau pentru garanţia Fondului european pentru investiţii strategice.

10. Recomandă ca sporirea bugetului alocat proiectelor demonstrative din domeniul energiei din cadrul iniţiativei InnovFin, ca şi extinderea domeniului de aplicare a acesteia să aibă în vedere şi proiecte cu scop educativ, precum şi posibilitatea dezvoltării de sinergii între instrumentele de finanţare aplicabile, prin includerea în mecanismul consultativ unic prevăzut al întâlnirilor directe dintre factorii interesaţi, inclusiv a celor din domeniul educaţiei.

11. Salută măsura prevăzută de a sprijini generarea de inovaţii revoluţionare în domeniul energiei care să poată capta şi crea noi pieţe şi subliniază că sunt necesare identificarea şi combaterea obstacolelor birocratice şi a practicilor de piaţă neloiale, ce au un impact negativ pronunţat în faza emergentă sau incipientă a tehnologiilor revoluţionare.

12. Recomandă ca sprijinirea electromobilităţii să includă o evaluare a disponibilităţii de piaţă a materiilor prime necesare tehnologiilor avansate utilizate pentru fabricarea acumulatorilor, atât pe plan european, cât şi mondial, precum şi încurajarea pieţei europene comune a serviciilor conexe.

13. Recomandă ca finanţarea publică pentru cercetare în domeniul energiei curate, promovate prin intermediul iniţiativei .Misiunea inovare”, să fie analizată împreună cu cercetarea privată în acelaşi domeniu şi să includă o abordare curajoasă a cercetării interdisciplinare şi de frontieră.

14. Recomandă ca favorizarea colaborării strânse dintre cercetătorii şi inovatorii din ţările în curs de dezvoltare şi cei europeni să includă ca prioritară cooperarea cu statele din vecinătatea estică a Uniunii.

15. Recomandă extinderea programelor comune de implantare a tehnologiilor în domeniul eficienţei energetice şi al energiei din surse regenerabile către statele din vecinătatea estică a Uniunii, în calitate de parteneri privilegiaţi, precum şi favorizarea colaborării strânse dintre cercetătorii europeni şi cei din aceste state.

16. Recomandă sporirea eforturilor pentru sprijinirea şi armonizarea la nivelul Uniunii a educaţiei tehnologice în rândul copiilor şi tinerilor, în special a celei pentru inovare, investiţia în educaţie fiind indispensabilă inovării.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 23 mai 2017, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PETRU-GABRIEL VLASE

 

Bucureşti, 23 mai 2017.

Nr. 42.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniilor referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Social şi Economic European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Energie curată pentru toţi europenii - COM (2016) 860 şi la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind piaţa internă a energiei electrice (reformare) - COM (2016) 861

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/202, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 16 mai 2017, Camera Deputaţilor:

1. Reafirmă considerentele care au condus la emiterea unui aviz motivat în urma constatării nerespectării principiului subsidiarităţii de către propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind piaţa internă a energiei electrice (reformare) COM (2016) 861.

2. Recomandă instituirea de garanţii procedurale pentru respectarea dreptului statelor membre de a-şi stabili propriul mix energetic, pentru neutralitatea tehnologică şi pentru dreptul fundamental de a asigura energie electrică către toţi membrii Uniunii Europene, la preţuri stabilite, accesibile şi competitive.

3. Solicită o reanalizare a termenelor şi obiectivelor stabilite pentru a se garanta atât fezabilitatea acestora, cât şi echilibrul macroeconomic şi social intern la nivelul fiecărui stat membru.

4. Recomandă instituirea unor evaluări naţionale şi regionale alături de evaluarea europeană a adecvanţei, pentru a se asigura reprezentativitatea acestor analize.

5. Solicită revederea restricţiei de utilizare a veniturilor din congestii numai pentru garantarea disponibilităţii reale a capacităţii alocate şi menţinerea sau creşterea capacităţilor de interconexiune prin investiţii în reţea, pentru a permite utilizarea acestor venituri în scopul reducerii nivelului tarifelor de transport, având în vedere principiile economice ce justifică această opţiune.

6. Recomandă elaborarea de proceduri care să restrângă pe cât posibil categoriile şi numărul de documente administrative introduse prin regulament: decizii şi recomandări ale centrelor regionale de operare şi aprobări emise de Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER).

7. Atrage atenţia asupra faptului că scoaterea din uz a supracapacităţii de producţie de energie de pe piaţă, în special în ceea ce priveşte producţia de energie din combustibili fosili, va avea inevitabil un cost de mediu proporţional cu dimensiunea acesteia şi solicită Comisiei Europene să identifice modalităţi de sprijin financiar corespunzător din partea Uniunii.

8. Sprijină lansarea iniţiativei privind clădirile europene cu o componentă de finanţare inteligentă pentru clădiri inteligente, proiectarea ecologică şi etichetarea energetică şi atrage atenţia asupra necesităţii reflectării acesteia în mod armonizat în sistemele educaţionale ale statelor membre.

9. Recomandă responsabilizarea consumatorilor, pentru a le permite să aibă mai mult control asupra alegerilor lor în ceea ce priveşte energia, să includă alternative de tipul reţelelor comunitare, al reţelelor de mici dimensiuni sau al surselor de energie în funcţiune la nivelul gospodăriilor individuale şi să stimuleze mai puternic cercetarea ştiinţifică ce vizează dezvoltarea de tehnologii revoluţionare ce au în vedere aceste alternative.

10. Atrage atenţia asupra faptului că pieţele descentralizate, inteligente şi interconectate presupun culegerea şi procesarea de date personale şi sugerează includerea analizei acestui aspect în documentele programatice din domeniu.

11. Recomandă ca premisa asigurării de condiţii echitabile pentru consumatori să includă reducerea riscurilor de oligopol în domeniul furnizării de energie electrică şi necesitatea prezenţei pe piaţă a mai multor furnizori pentru aceeaşi zonă, similar celor decise de Uniune în domeniul comunicaţiilor mobile.

12. Susţine iniţiativa Comisiei privind accelerarea inovării în domeniul energiei curate şi sprijinirea iniţiativelor industriei, pentru a promova rolul de lider mondial al Uniunii în domeniul energiei curate şi al soluţiilor tehnologice cu emisii scăzute de dioxid de carbon, şi recomandă includerea educaţiei pentru inovare în aceste planuri.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 23 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PETRU-GABRIEL VLASE

 

Bucureşti, 23 mai 2017.

Nr. 43.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind eficientizarea politicii de returnare a Uniunii Europene - Un plan de acţiune reînnoit - COM (2017) 200, însoţită de Recomandarea Comisiei din 7.03.2017 cu privire la eficientizarea returnărilor în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European şi a Consiliului - C (2017) 1600

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4o19/200, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 16 mai 2017, Camera Deputaţilor:

1. Susţine actuala abordare a Comisiei Europene, care promovează introducerea unor proceduri mai rapide, unor măsuri ferme împotriva sustragerii, o abordare multidisciplinară din partea autorităţilor naţionale şi o mai bună cooperare şi coordonare între statele membre, care pot să contribuie la o politică mai eficace în materie de returnare, fără a se diminua garanţiile în materie de drepturi fundamentale.

2. Consideră scăderea ratei de returnare efective în ţări terţe, precum şi nivelul actual, de 27%, al ratei de returnare de la nivelul Uniunii Europene (fără Balcanii de Vest) ca pe o situaţie inacceptabilă; reaminteşte că de succesul politicii de returnare depinde credibilitatea şi în general întreaga politică de migraţie a Uniunii Europene, întrucât returnarea constituie principalul instrument de descurajare a imigraţiei ilegale; reaminteşte de asemenea că cetăţenii Uniunii îşi manifestă din ce în ce mai puternic nemulţumirea faţă de laxismul şi incapacitatea UE de a atinge obiective ale unor politici şi acţiuni şi că aceasta alimentează curentele populiste, antieuropene.

3. Semnalează că situaţiile, precum cea de faţă, în care Comisia Europeană apreciază că măsurile prevăzute în propriile planuri de acţiune în curs sau puse deja în aplicare nu au realizat obiectivele propuse sau au avut un efect limitat asupra ameliorării situaţiei care face obiectul intervenţiei Comisiei, sunt susceptibile de a adânci neîncrederea cetăţenilor europeni în capacitatea Uniunii Europene de a rezolvă problemele care confruntă Uniunea.

4. Salută propunerea de identificare de către statele membre în 2017 a unor bune practici în materie de descurajare a şederii neautorizate pe teritoriul lor a resortisanţilor ţărilor terţe şi îşi exprimă speranţa ca această iniţiativă să fie utilizată ca o măsură de tip „peer pressure”, pentru a influenţa şi accelera adoptarea măsurilor necesare de către state membre care au restanţe în aplicarea legislaţiei UE în materie de returnare.

5. Salută intenţia Comisiei de a realiza corelarea într-un mod raţionalizat şi eficient a procedurilor de azil cu cele de returnare şi de a ameliora schimbul de informaţii şi cooperarea între autorităţile care examinează cererile de azil şi cele care se ocupă de returnări.

6. Susţine intenţia Comisiei de a elimina utilizarea abuzivă a procedurilor de azil, atât prin simplificarea acestora, cât şi prin accelerarea lor şi prin introducerea unor proceduri de inadmisibilitate, pentru tratarea adecvată a cererilor de azil vădit neîntemeiate, inclusiv a cererilor ulterioare; susţine opinia Comisiei ca statele membre să nu acorde efect suspensiv automat căilor de atac întemeiate pe aceste motive.

7. Constatând că lista ţărilor sigure de origine, atât la nivelul statelor membre, cât şi la nivelul Uniunii, omite numeroase state de origine care, deşi nu sunt „sigure” conform standardelor înalte ale UE, prezintă doar riscuri difuze, subsecvente unei guvernări deficitare, recomandă utilizarea ratei de recunoaştere reduse a cererilor de protecţie internaţională, drept prim reper în cadrul acţiunilor destinate reducerii utilizării abuzive a sistemului de azil.

8. Susţine sprijinirea reintegrării persoanelor returnate în societatea statelor de origine ca un stimulent care poate într-adevăr contribui la intensificarea returnării voluntare, dar semnalează că, în acelaşi timp, acest proces, odată consolidat, cu realizări bazate pe cheltuieli importante din bugetul Uniunii sau statelor membre, va conduce la culpabilizarea suplimentară a persoanelor care încearcă să evite punerea în aplicare a deciziilor de returnare, în măsura în care motivaţia for de a rămâne în statele membre UE se diminuează. În acelaşi timp, încurajează înaltul Reprezentant şi Comisia Europeană să propună un cadru care să permită returnarea în alte state terţe a persoanelor cărora nu li se poate asigura securitatea în ţara de origine.

9. Susţine măsurile propuse pentru crearea aplicaţiei de gestionare integrată a returnărilor şi pentru îmbunătăţirea schimbului de informaţii pentru executarea forţată a returnărilor şi, având în vedere implicarea tot mai accentuată a crimei organizate în contrabanda şi traficul de migranţi, încurajează Comisia Europeană să propună în paralel şi măsuri pentru înregistrarea infractorilor în bazele de date electronice şi asigurarea securităţii cibernetice a sistemelor informatice.

10. Reamintind că de cele mai multe ori imigranţii clandestini ajung la „hotspot”-uri fără acte de identitate şi că stabilirea numelui lor se face iniţial prin declaraţie proprie,recomandă ca sistemele informatice să dispună de o rubrică dedicată stabilirii numelui real al imigranţilor, în care să fie înregistrate numele declarat iniţial, acţiunea de identificare întreprinsă de Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, precum şi eliberarea noilor documente de identitate.

11. Salută măsurile pentru consolidarea capacităţii de acţiune în materie de returnare a Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă prin creşterea numărului personalului unităţii de sprijinire a returnărilor, prin introducerea sistemului de zboruri comerciale, prin intensificarea asistenţei premergătoare returnării pe baza misiunilor de identificare, prin finalizarea cartografierii capacităţilor şi nevoilor statelor membre în materie de returnare.

Solicită clarificări privind mandatul extins al Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, în ce priveşte competenţa Agenţiei de a organiza operaţiuni de returnare forţată în state membre; crede că împuternicirea Agenţiei de a acţiona în numele statului membru care nu îşi poate îndeplini obligaţiile asumate faţă de Uniune sau nu îşi poate pune în aplicare propriile decizii de returnare ar reprezenta un stimulent suficient de puternic pentru ca statele membre care nu doresc ca Agenţia să intervină pe teritoriul lor să reuşească să rezolve aceste probleme cu forţe proprii.

12. Salută iniţiativa privind acordul asupra unui pachet global, în scopul de a pregăti negocierile privind readmisia şi returnările, pe baza principiului „mai mult pentru mai mult”, precum şi intenţia Comisiei de a fructifica efectul de levier al asistenţei financiare, relaţiilor comerciale, politicii vizelor, afacerilor maritime şi pescuitului, agriculturii, educaţiei etc.

Cu toate acestea, văzând dificultăţile pe care înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă le întâmpină pentru încheierea acordurilor de readmisie cu state de origine a imigraţiei ilegale, în dezacord cu statutul de actor global revendicat de către Uniunea Europeană, exprimă rezerve cu privire la capacitatea reală a Uniunii Europene de a-şi impune politicile şi de a-şi realiza obiectivele, în absenţa unei atitudini intransigente, care până în prezent a lipsit; consideră că statele de origine care se află în relaţii de parteneriat cu Uniunea Europeană ar trebui să accepte imediat şi fără condiţii forma propusă de către Comisie pentru astfel de acorduri; întrucât asistenţa financiară rămâne principalul instrument de recompensare a statelor terţe, încurajează înaltul Reprezentant şi Comisia Europeană să aplice riguros principiul „mai mult pentru mai mult” în relaţia cu aceste state, mergând până la reducerea/sistarea sprijinului financiar oferit de Uniune.

În acest context, exprimă rezerve şi faţă de capacitatea Uniunii de a realiza pe o scară mai largă „operaţiunile de returnare în sarcina destinatarului”, prin care autorităţile ţărilor terţe efectuează returnarea propriilor lor cetăţeni din Uniunea Europeană.

13. Susţine iniţiativa Comisiei Europene de a acorda asistenţă statelor membre pentru a-şi alinia oferta pentru returnarea voluntară prin pachete de reintegrare, astfel încât pachetele de reintegrare şi practicile destinate să stimuleze returnarea să fie consecvente între toate statele membre, pentru a evita alegerea jurisdicţiei mai favorabile de către imigranţi.

14. Salută recomandarea Comisiei Europene ca, în procesul de adoptare a deciziilor de returnare, statele membre să ţină seama de condamnările pentru fapte penale în Uniunea Europeană, dar consideră că această acţiune nu ar trebui limitată la infracţiuni grave, ci, dimpotrivă, ar trebui extinsă la recidivă şi la infracţiunile bazate pe ură; reamintind poziţii exprimate cu ocazia examinării unor documente anterioare ale Uniunii în ce priveşte obligaţia imigranţilor în situaţie neregulamentară de a coopera total cu autorităţile statelor gazdă, îşi exprimă opinia că declaraţiile nereale ar trebui să aibă consecinţe asupra acordării dreptului de protecţie internaţională sau asupra regimului de returnare; recomandă ca imigranţii cu condamnări la activ să fie preluaţi în custodie publică în vederea returnării accelerate, imediat ce a fost emisă decizia de returnare.

15. Se raliază opiniei Parlamentului European, exprimată în Rezoluţia [2015/2316(INI)], cu privire la importanţa combaterii traficului de persoane, a întreruperii fluxului de bani şi a dezmembrării reţelelor de traficanţi.

16. Reaminteşte că dispariţia minorilor după înregistrarea lor nu este încă rezolvată, în pofida eforturilor Comisiei şi Parlamentului European de a întări instrumentele disponibile pentru combaterea acestui fenomen; recomandă concentrarea eforturilor pe identificarea şi dezmembrarea reţelelor de criminalitate organizată care sunt implicate în aceste dispariţii.

În legătură cu returnarea minorilor neînsoţiţi, agreează măsurile speciale de protecţie oferite de statele membre, inclusiv menţinerea ratei reduse a deciziilor de returnare, dar reaminteşte că tocmai aceste măsuri sunt exploatate de reţelele de crimă organizată; de aceea, reamintind că aplicarea principiului privind interesul superior al copilului se referă şi la protecţia sa faţă de organizaţiile de criminalitate organizată, invită Comisia Europeană să prezinte măsuri decisive pentru stoparea operaţiunilor acestor organizaţii, în special a acelor operaţiuni care pun în pericol minorii.

17. Invită Comisia Europeană să completeze planul de acţiune reînnoit cu măsuri operative pentru eliminarea posibilităţii ca ciclul de imigraţie ilegală să fie repetat de către persoanele returnate, prin introducerea interdicţiei de intrare şi a interdicţiei de a depune cerere de protecţie internaţională, în condiţiile în care situaţia de securitate din zona geografică din care provin nu s-a alterat semnificativ.

18. Consideră că operaţiunea de returnare ar trebui să aibă şi un palier destinat returnării persoanelor care au obţinut dreptul de protecţie internaţională, dar care se pot întoarce în ţările de origine odată cu ameliorarea situaţiei de securitate; consideră că, pentru ca acest lucru să fie posibil, actualul sistem de acordare a drepturilor de protecţie internaţională ar trebui să dispună de clauze prin care acest drept să fie anulat în cazul încetării motivelor care au dus la acordarea lui.

19. Apreciază utilitatea Recomandării Comisiei cu privire la eficientizarea returnărilor în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European şi a Consiliului C (2017) 1600, ca o contribuţie semnificativă pentru un cadru normativ şi administrativ adecvat al statelor membre, şi susţine toate prevederile sale.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 23 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PETRU-GABRIEL VLASE

 

Bucureşti, 23 mai 2017.

Nr. 44.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind componenţa Comisiei specializate de acreditare a programelor de formare continuă pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar

 

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 22 şi 23 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.564/2011 privind aprobarea Metodologiei de acreditare şi evaluare periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 6.045/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a Comisiei specializate de acreditare a programelor de formare continuă pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar - CSA,

în conformitate cu precizările Notei Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 28 211 din 14.03.2017 de aprobare a Apelului de selecţie a membrilor Comisiei specializate de acreditare (CSA) a programelor de formare continuă pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă componenţa Comisiei specializate de acreditare a programelor de formare continuă pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar, pentru o perioadă de 5 ani, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.074/2012 privind aprobarea componenţei Comisiei specializate de acreditare a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Direcţia generală management preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Pavel Năstase

 

Bucureşti, 10 mai 2017.

Nr. 3.885.

 

ANEXĂ

 

Componenţa Comisiei specializate de acreditare a programelor de formare continuă pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Instituţia

Calitatea în CSA

1

Anton Cristina Elena

C.C.D. Brăila

Membru CSA

2

Leahu Gabriel

C.C.D. Bacău

Membru CSA

3

Chervase Carmen-Valeria

Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Facultatea de Poliţie de Frontieră

Membru CSA

4

Marin Simona Mioara

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, DPPD

Membru CSA

5

Tudor Sofia Loredana

Universitatea din Piteşti, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Ştiinţe Sociale

Membru CSA

6

Popa Doiniţa

I.S.J. Galaţi

Membru CSA

7

Clipa Otilia

Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei

Membru CSA

8

Mara Daniel

Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Ştiinţele Educaţiei

Membru CSA

9

Mateescu Dana Zoe

C.C.D. Cluj

Membru CSA

10

Cioca Lucian-Ionel

Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Inginerie, Departamentul de Inginerie Industrială şi Management

Membru CSA

11

Melnic Diana

I.S.M.B.

Membru CSA

12

Bodea-Haţegan Anamaria-Carolina

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Departamentul de Psihologie Specială

Membru CSA

13

Creţulescu Radu-George

Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană

Membru CSA

14

Păduraru Monica Elisabeta

Academia de Studii Economice Bucureşti, DPPD

Membru CSA

15

Rotaru Ileana-Cristina

Universitatea „Tibiscus” Timişoara, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică

Membru CSA

16

Ardelean Delia-Mariana

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Maramureş

Membru CSA

17

Staş Marian

Asociaţia Clubul Liderii Mileniului Trei

Membru CSA

18

Barbu Daniela Luminiţa

C.C.D. Dâmboviţa

Membru CSA

19

Tiţa Dumitrel-Victor

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară - Filiala Slatina

Membru CSA

20

Enăchescu Vladimir-Aurelian

Academia de Studii Economice Bucureşti, DPPD

Membru CSA

21

Artagea Andreea Mihaela

Liceul Teoretic „George Călinescu” Constanţa

Membru supleant CSA

22

Burus-Siklodi Botond

C.C.D. Harghita

Membru supleant CSA

23

Gaspar Florentina

Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu” Bucureşti

Membru supleant CSA

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017

 

Văzând Referatul de aprobare nr. D.G. 709 din 10.05.2017 al directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere art. 51 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018,

în temeiul art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 şi 224 bis din 31 martie 2017, se modifică Şi se completează după cum urmează:

1. La capitolul IX titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare”, subtitlul „Obiective” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Obiective:

- tratamentul bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare prin:

a) proceduri de cardiologie intervenţională;

b) proceduri de chirurgie cardiovasculară;

c) proceduri de chirurgie vasculară;

d) proceduri de cardiologie intervenţională pentru malformaţiile cardiace.”

2. La capitolul IX titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare” subtitlul „Unităţi care derulează programul” punctul 4, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

„k) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila» Bucureşti.”

3. La capitolul IX titlul „Programul naţional de boii cardiovasculare” subtitlul „Unităţi care derulează programul” punctul 7, după litera l) se introduc două noi litere, literele m) şi n), cu următorul cuprins:

„m) S .C. Sanador - S.R.L. - Bucureşti;

n) S.C. Centrul Medical Policlinico di Monza - S.R.L. - Bucureşti.”

4. La capitolul IX titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare” subtitlul „Unităţi care derulează programul” punctul 8, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) S.C. Centrul Medical Policlinico di Monza - S.R.L. - Bucureşti.”

5. La capitolul IX titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare” subtitlul „Unităţi care derulează programul” punctul 9, după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:

„i) S.C. Sanador - S.R.L. - Bucureşti.”

6. La capitolul IX titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare” subtitlul „Unităţi care derulează programul” punctul 10, după litera g) se introduc trei noi litere, literele h), i) şi j), cu următorul cuprins:

„h) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

i) S.C. Sanador - S.R.L. - Bucureşti;

j) S.C. Centrul Medical Policlinico di Monza - S.R.L. - Bucureşti.”

7. La capitolul IX titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare” subtitlul „Unităţi care derulează programul” punctul 12, după litera s) se introduc două noi litere, literele ş) şi t), cu următorul cuprins:

,,ş) S.C. Sanador - S.R.L. - Bucureşti;

t) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M.S. Curie» - Bucureşti.”

8. La capitolul IX titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare” subtitlul „Unităţi care derulează programul” punctul 13, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

,,e) S.C. Sanador - S.R.L. - Bucureşti.”

9. La capitolul IX titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare” subtitlul „Unităţi care derulează programul”, după punctul 13 se introduce un nou punct, punctul 14), cu următorul cuprins:

„14) proceduri de cardiologie intervenţională în tratamentul adulţilor cu malformaţii cardiace congenitale:

a) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;”.

10. La capitolul IX titlul „Programul naţional de oncologie - Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii)” subtitlul „Criterii de eligibilitate” punctul 3, litera e) se abrogă.

11. La capitolul IX titlul „Programul naţional de oncologie - Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii)” subtitlul „Criterii de eligibilitate” punctul 11, litera a) se abrogă.

12. La capitolul IX titlul „Programul naţional de oncologie - Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii)” subtitlul „Criterii de eligibilitate” punctul 17, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,e) Evaluarea suspiciunii de recidivă la pacienţii simptomatici cu limfoame avide pentru FDG (difuz cu celula mare B, de mantă, anaplazice, limfoblastice), limfoame Hodgkin şi examen CT/RMN neconcludent;”.

13. La capitolul IX titlul „Programul naţional de oncologie - Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii)” subtitlul „Criterii de eligibilitate” punctul 21, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) Evaluarea beneficiului terapeutic la încheierea tratamentului;”.

14. La capitolul IX titlul „Programul naţional de oncologie - Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii)” subtitlul „Criterii de eligibilitate”, punctul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„23) Localizarea carcinoamelor oculte la pacienţi cu metastaze cu punct de plecare neprecizat. Detecţia localizării primare în situaţia în care investigaţiile imagistice sunt neconcludente.

Recomandarea pentru examinarea PET/CT se va face cu aprobarea comisiei de experţi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.”

15. La capitolul IX titlul „Programul naţional de oncologie - Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii)” subtitlul „Unităţi care derulează subprogramul”, litera d) se abrogă.

16. La capitolul IX titlul „Programul naţional de oncologie - Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi”, după subtitlul „Natura cheltuielilor subprogramului” se introduce un nou subtitlu, subtitlul „Unităţi care derulează subprogramul”, cu următorul cuprins:

„Unităţi care derulează subprogramul

a) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale «Victor Babeş» Bucureşti.”

17. La capitolul IX titlul „Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)” subtitlul „Unităţi care derulează subprogramul”, litera b) se abrogă.

18. La capitolul IX titlul „Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)” subtitlul „Unităţi care derulează subprogramul”, după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:

„i) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Grigore Alexandrescu» - Bucureşti.”

19. La capitolul IX titlul „Programul naţional de tratament al bolilor neurologice” subtitlul „Criterii de eligibilitate a bolnavilor cu scleroză multiplă”, litera a.1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a.1) cu formă recurent-remisivă şi scor EDSS </= 5,5 (interferonum beta 1a cu administrare i m, interferonum beta 1a cu administrare s.c., interferonum beta 1b cu administrare s.c., glatiramer acetat, teriflunomidum);”.

20. La capitolul IX titlul „Programul naţional de tratament pentru boli rare” subtitlul „Unităţi care derulează programul” punctul 6, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

„g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova.”

21. La capitolul IX titlul „Programul naţional de tratament pentru boli rare” subtitlul „Unităţi care derulează programul” punctul 18, după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:

„j) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila».;”

22. La capitolul IX titlul „Programul naţional de ortopedie” subtitlul „Unităţi care derulează programul” punctul 2, după litera b.5) se introduc două noi litere, literele b.6) şi b.7), cu următorul cuprins:

„b.6) Spitalul S.C. Pelican Impex - S.R.L. Oradea;

b.7) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias Bucureşti.”

23. La capitolul IX titlul „Programul naţional de ortopedie” subtitlul „Unităţi care derulează programul” punctul 3, „Tratamentul prin chirurgie spinală” se modifică şi devine punctul 4):

„4) Tratamentul prin chirurgie spinală”.

24. La capitolul IX titlul „Programul naţional de ortopedie” subtitlul „Unităţi care derulează programul” punctul 6, după litera z) se introduc două noi litere, literele aa) şi ab), cu următorul cuprins:

„aa) Spitalul S.C. Pelican Impex - S.R.L. Oradea;

ab) S.C. Delta Healthcare - S.R.L. Bucureşti.”

25. La anexa nr. 1 la normele tehnice, la punctul IV articolul 5, literele o) şi r) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„o) să transmită în platforma informatică din asigurările de sănătate serviciile medicale, altele decât cele transmise în platforma informatică a asigurărilor de sănătate în condiţiile lit. n), în maximum 3 zile lucrătoare de la data acordării serviciilor medicale acordate în luna pentru care se face raportarea; la stabilirea acestui termen nu se ia în calcul ziua acordării serviciului medical şi acesta se împlineşte în a 3-a zi lucrătoare de la această dată; asumarea serviciilor medicale acordate se face prin semnătură electronică extinsă, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 455/2001, republicată. În situaţia nerespectării acestei obligaţii, serviciile medicale nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate;

..................................................................................................................................

r) să informeze asiguraţii cu privire la actul medical, la obligativitatea respectării indicaţiilor medicale şi asupra consecinţelor nerespectării acestora în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, precum şi cu privire la decontarea din Fond numai a materialelor sanitare specifice şi a medicamentelor prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin hotărâre a Guvernului;”.

26. La anexa nr. 2 la normele tehnice, la punctul V litera B articolul 7, litera c) se abrogă.

27. La anexa nr. 2 la normele tehnice, la punctul V litera B articolul 7, literele h), m), n), q) şi r) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,h) să respecte dreptul asiguraţilor de a-şi alege furnizorul care a încheiat contract pentru furnizarea de medicamente şi/sau materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative, potrivit prevederilor legale în vigoare;

..................................................................................................................................

m) să solicite cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate/adeverinţa de asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru cei care refuză cârdul naţional din motive religioase sau de conştiinţă/adeverinţa înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite cârd naţional duplicat sau, după caz, documentele prevăzute la art. 223 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cârdul, şi să le utilizeze în vederea acordării medicamentelor/materialelor sanitare specifice. În situaţia în care ridicarea medicamentelor şi/sau materialelor sanitare specifice de la farmacie se face de către un împuternicit, se solicită cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate al împuternicitului sau cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul, dacă împuternicitul nu poate prezenta cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate. Medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative acordate în alte condiţii decât cele menţionate anterior nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate;

n) să folosească on-line sistemul naţional al cârdului de asigurări sociale de sănătate din platforma informatică a asigurărilor de sănătate; în situaţii justificate în care nu se poate realiza comunicaţia cu sistemul informatic, se utilizează sistemul off-line; asumarea medicamentelor/materialelor sanitare specifice eliberate se face prin semnătură electronică extinsă, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată;

..................................................................................................................................

q) să nu încaseze sume de la asiguraţi pentru: medicamente de care beneficiază bolnavii incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative la care nu sunt prevăzute astfel de plăti, materiale sanitare specifice, dispozitive medicale şi altele asemenea, care se asigură în cadrul programelor naţionale de sănătate curative;

r) să informeze asiguraţii cu privire la drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de asigurat privind  eliberarea medicamentelor şi/sau materialelor sanitare specifice, la obligativitatea respectării indicaţiilor medicale şi asupra consecinţelor nerespectării acestora în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, precum şi cu privire la decontarea din Fond numai a materialelor sanitare specifice şi a medicamentelor prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin hotărâre a Guvernului;”.

28. La anexa nr. 3 la normele tehnice, la punctul IV, articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Prezentul contract este valabil de la data încheierii până la data de 31 decembrie 2018.”

29. La anexa nr. 3 la normele tehnice, la punctul V litera B articolul 7, literele c), e), h), m), o) şi r) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) să respecte criteriile de calitate a serviciilor medicale paraclinice furnizate din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, potrivit prevederilor legale în vigoare;

..................................................................................................................................

e) să întocmească şi să transmită lunar la casa de asigurări de sănătate documentele justificative în vederea validării şi decontării contravalorii facturii/facturilor aferente serviciilor medicale paraclinice acordate, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în limita sumei prevăzute în contract şi a sumelor disponibile cu această destinaţie; pentru furnizorii care au semnătură electronică extinsă, factura şi documentele justificative se transmit numai în format electronic,

..................................................................................................................................

h) să respecte dreptul la libera alegere de către asigurat a furnizorului de servicii medicale paraclinice; alegerea furnizorului se face dintre cei nominalizaţi în actele normative în vigoare;

..................................................................................................................................

m) să solicite cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate/adeverinţa de asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru cei care refuză cârdul naţional din motive religioase sau de conştiinţă/adeverinţa înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite cârd naţional duplicat sau, după caz, documentele prevăzute la art. 223 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cârdul, şi să le utilizeze în vederea acordării serviciilor. Serviciile medicale acordate în alte condiţii decât cele menţionate anterior nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate;

..................................................................................................................................

o) să transmită în platforma informatică din asigurările de sănătate serviciile medicale, altele decât cele transmise în platforma informatică a asigurărilor de sănătate în condiţiile lit. n), în maximum 3 zile lucrătoare de la data acordării serviciilor medicale acordate în luna pentru care se face raportarea; la stabilirea acestui termen nu se ia în calcul ziua acordării serviciului medical şi acesta se împlineşte în a 3-a zi lucrătoare de la această dată; asumarea serviciilor medicale acordate se face prin semnătură electronică extinsă, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 455/2001, republicată. În situaţia nerespectării acestei obligaţii, serviciile medicale nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate;

r) să informeze asiguraţii cu privire la actul medical, la obligativitatea respectării indicaţiilor medicale şi asupra consecinţelor nerespectării acestora în cadrul programelor naţionale de sănătate curative;”.

30. La anexa nr. 5 la normele tehnice, la punctul V litera B articolul 7, literele c), m), o), p), q), r) şi ag) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) să respecte criteriile de calitate a serviciilor medicale de radioterapie furnizate, potrivit prevederilor legale în vigoare;

..................................................................................................................................

m) să solicite cârdul naţional de asigurări sociale de sănătate/adeverinţa de asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru cei care refuză cârdul naţional din motive religioase sau de conştiinţă/adeverinţa înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite cârd naţional duplicat sau, după caz, documentele prevăzute la art. 223 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cârdul, şi să le utilizeze în vederea acordării serviciilor de radioterapie. Serviciile de radioterapie acordate în alte condiţii decât cele menţionate anterior nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate;

..................................................................................................................................

o) să transmită în platforma informatică din asigurările de sănătate serviciile medicale, altele decât cele transmise în platforma informatică a asigurărilor de sănătate în condiţiile lit. n), în maximum 3 zile lucrătoare de la data acordării serviciilor medicale acordate în luna pentru care se face raportarea; la stabilirea acestui termen nu se ia în calcul ziua acordării serviciului medical şi acesta se împlineşte în a 3-a zi lucrătoare de la această dată; asumarea serviciilor medicale acordate se face prin semnătură electronică extinsă, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 455/2001, republicată. În situaţia nerespectării acestei obligaţii, serviciile medicale nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate;

p) să pună la dispoziţia organelor de control ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi caselor de asigurări de sănătate toate documentele justificative care atestă serviciile de radioterapie efectuate şi raportate în relaţia contractuală cu casele de asigurări de sănătate, toate documentele justificative privind sumele decontate din bugetul alocat, respectiv toate documentele justificative privind deţinerea aparatelor necesare furnizării serviciilor de radioterapie contractate cu casele de asigurări de sănătate - facturi, certificate de conformitate UE, fişe tehnice etc.;

q) să nu încaseze sume de la asiguraţi pentru serviciile de radioterapie; serviciile de radioterapie nu cuprind şi a două opinie medicală, cerută expres de asigurat în scris şi care este acordată de o altă echipă medicală decât cea care a aprobat planul de tratament iniţial;

..................................................................................................................................

r) să informeze asiguraţii cu privire la actul medical, la obligativitatea respectării indicaţiilor medicale şi asupra consecinţelor nerespectării acestora în cadrul programelor naţionale de sănătate curative;

..................................................................................................................................

ag) să întocmească evidenţe distincte şi să raporteze distinct caselor de asigurări de sănătate cu care se află în relaţii contractuale serviciile de radioterapie asigurate potrivit lit. t) şi decontate din bugetul Fondului, însoţite de copii ale documentelor care au deschis dreptul la servicii medicale şi, după caz, de documentele justificative/documente însoţitoare;”.

Art. II. - Direcţiile de specialitate din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate şi unităţile de specialitate prin care se derulează programe naţionale de sănătate curative vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Marian Burcea

 

Bucureşti, 12 mai 2017.

Nr. 352.

 

ACTE ALE AUTORITATII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARA

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

NORMĂ

pentru aplicarea Ghidului MAR - Informaţii referitoare la pieţele instrumentelor financiare derivate pe mărfuri sau la pieţele spot conexe în vederea definirii informaţiilor privilegiate privind instrumentele financiare derivate pe mărfuri

 

În temeiul prevederilor art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. a) şi d), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (2), precum şi ale art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) şi art. 30 alin. (3) teza a II-a din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii Europene de Supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei,

potrivit deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din data de 10.05.2017,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezenta normă.

Art. 1. - Autoritatea de Supraveghere Financiară aplică Ghidul MAR - informaţii referitoare la pieţele instrumentelor financiare derivate pe mărfuri sau la pieţele spot conexe în vederea definirii informaţiilor privilegiate privind instrumentele financiare derivate pe mărfuri, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta normă.

Art. 2. - Participanţii la piaţă au obligaţia respectării prevederilor ghidului menţionat la art. 1 în legătură cu informaţiile care sunt aşteptate în mod rezonabil să fie divulgate sau pentru care există obligativitatea de divulgare în conformitate cu dispoziţiile legale şi/sau regulile sau practicile aplicabile pieţelor instrumentelor financiare derivate pe mărfuri sau pieţelor spot relevante menţionate la art. 7 alin. (1) lit. b) din Regulamentul nr. 596/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piaţă (regulamentul privind abuzul de piaţă) şi de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivelor 2003/124/CE şi 2004/72/CE ale Comisiei.

Art. 3. - în aplicarea prezentei norme, termenul „participant la piaţă1 utilizat la art. 2 are înţelesul prevăzut în ghidul menţionat la art. 1,

Art. 4. - Nerespectarea prevederilor prezentei norme se sancţionează potrivit dispoziţiilor titlului VI din Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă.

Art. 5. - Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării acesteia.

 

Prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Gheorghe-Cornel Coca Constantinescu

 

Bucureşti, 15 mai 2017.

Nr. 14.

 

ANEXĂ

 

GHID MAR -

Informaţii referitoare la pieţele instrumentelor financiare derivate pe mărfuri sau la pieţele spot conexe în vederea definirii informaţiilor privilegiate privind instrumentele financiare derivate pe mărfuri

 

Cuprins

1. Domeniu de aplicare

2. Referinţe, abrevieri şi definiţii

3. Scop

4. Conformitate şi obligaţii de raportare

4.1 Statutul indicaţiilor

4.2 Cerinţe de raportare

5. Indicaţii privind informaţiile referitoare la pieţele instrumentelor financiare derivate pe mărfuri sau la pieţele spot conexe în vederea definirii informaţiilor privilegiate privind instrumentele financiare derivate pe mărfuri

 

1. Domeniu de aplicare

Cine?

1. Aceste indicaţii se aplică autorităţilor competente şi investitorilor, intermediarilor financiari, operatorilor de locuri de tranzacţionare şi persoanelor care prin profesia lor pregătesc şi

efectuează tranzacţii cu instrumente financiare derivate pe mărfuri (denumiţi împreună participanta la piaţă).

Ce?

2. În conformitate cu art. 7 alin. (5) din Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului, aceste indicaţii oferă o listă neexhaustivă şi orientativă a informaţiilor care sunt aşteptate în mod rezonabil să fie divulgate sau pentru care există obligativitatea de divulgare în conformitate cu dispoziţiile legale sau normative din dreptul Uniunii sau dreptul intern, cu normele de piaţă, contractele, practicile sau uzanţele, privitoare la pieţele instrumentelor derivate pe mărfuri sau pieţele spot relevante menţionate la art. 7 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Când?

3. Aceste indicaţii se aplică după 2 luni de la data publicării traducerii în limbile oficiale ale Uniunii Europene.

 

2. Referinţe, abrevieri şi definiţii

ESMA                         Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe

UE                   Uniunea Europeană

MAR               Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piaţă (Regulamentul privind abuzul de piaţă) şi de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE şi 2004/72/CE ale Comisie 1

MiFID II         Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE 2

JO                    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

REMIT                        Regulamentul (UE) nr. 1.227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie 3

 

3. Scop

4. Scopul acestor indicaţii este acela de a da exemple orientative de informaţii „care sunt aşteptate în mod rezonabil să fie divulgate sau pentru care există obligativitatea de divulgare în conformitate cu dispoziţiile legale sau normative din dreptul Uniunii sau dreptul intern, cu normele de piaţă, contractele, practicile sau uzanţele, privitoare la pieţele instrumentelor derivate pe mărfuri sau pieţele spot relevante”, menţionate la art. 7 alin. (1) lit. b) din MAR, acesta fiind unul dintre criteriile de definire a informaţiilor privilegiate referitoare la instrumentele financiare derivate pe mărfuri enumerate la art. 7 alin. (1) lit. b) din MAR. Indicaţiile nu detaliază celelalte criterii ale definiţiei (nici conceptele de caracter precis al informaţiilor şi sensibilitate la factorul preţ) şi nici nu impun cerinţe suplimentare privind divulgarea informaţiilor.

 

4. Conformitate şi obligaţii de raportare

4.1. Statutul indicaţiilor

5. Acest document cuprinde indicaţii emise în temeiul art. 7 alin. (5) din MAR. Autorităţile competente şi participanţii la piaţă trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a respecta indicaţiile şi recomandările.

4.2. Cerinţe de raportare

6. În termen de două luni de la data publicării de către ESMA, autorităţile competente cărora li se aplică aceste indicaţii trebuie să informeze ESMA dacă respectă sau intenţionează să respecte indicaţiile, precizând motivele în cazul nerespectării, la adresa [MARguidelinesGL1@esma.europa.eu]. Pe site-ul ESMA este disponibil un model de notificări.

7. Participanţii la piaţă nu au obligaţia să raporteze dacă respectă sau nu aceste indicaţii.

 

5. Indicaţii privind Informaţiile referitoare la pieţele instrumentelor financiare derivate pe mărfuri sau la pieţele spot conexe în vederea definirii informaţiilor privilegiate privind instrumentele financiare derivate pe mărfuri

8. În conformitate cu art. 7 alin. (5) din MAR, scopul acestor indicaţii este acela de a stabili o listă neexhaustivă şi orientativă de informaţii care sunt aşteptate în mod rezonabil să fie divulgate sau pentru care există obligativitatea de divulgare în conformitate cu dispoziţiile legale sau normative de la nivelul Uniunii sau de la nivel naţional, cu normele de piaţă, contractele, practicile sau uzanţele privitoare la pieţele instrumentelor financiare derivate pe mărfuri sau la pieţele spot relevante, potrivit celor menţionate la art. 7 alin. (1) lit. b) din MAR.

9. Faptul că un anumit tip de informaţii nu apare pe listă nu înseamnă că acestea nu pot fi considerate informaţii privilegiate, iar includerea unui anumit tip de informaţii nu înseamnă că acestea vor fi în mod automat informaţii privilegiate. Evaluarea prin care se stabileşte dacă informaţiile sunt sau nu privilegiate va trebui să se desfăşoare de la caz la caz, în funcţie de toate criteriile stabilite la art. 7 alin. (1) lit. b) din MAR.

10. Pentru ca informaţiile să fie considerate „aşteptate în mod rezonabil să fie divulgate”, acestea ar trebui să fie:

(i) accesibile la scară largă într-un mod nediscriminatoriu după divulgare,

(ii) conţinute într-o declaraţie oficială şi nu într-o opinie sau analiză privată sau personală; şi

(iii) să nu fie zvonuri sau declaraţii speculative.

11. La următoarele puncte sunt prezentate exemple de informaţii pe care ESMA le consideră incluse în lista orientativă neexhaustivă a informaţiilor care sunt aşteptate în mod rezonabil să fie divulgate sau pentru care există obligativitatea de divulgare în conformitate cu art. 7 alin, (5) din MAR.

Exemple de informaţii care privesc în mod direct instrumentele financiare derivate pe mărfuri

12. Informaţiile pe care trebuie să le publice locurile de tranzacţionare, în conformitate cu art. 58 alin. (1) lit. a) din MiFID II 4, cu privire la poziţiile agregate deţinute de diferitele categorii de persoane pentru diferitele instrumente financiar derivate pe mărfuri tranzacţionale în locul lor de tranzacţionare

13. În măsura în care instrumentele derivate pe mărfuri sunt standardizate, participanţii la piaţă s-ar putea aştepta în mod rezonabil să primească uneori informaţii cu privire la circumstanţele care afectează caracteristicile fundamentale ale instrumentului financiar derivat pe mărfuri sau contractul pe care se bazează acest instrument, cum ar fi o schimbare a specificaţiilor mărfii activ suport sau a indicelui suport al mărfurilor, refacerea periodică a coşului suport sau schimbarea punctului de livrare.

14. Informaţii cu privire la nivelul stocurilor sau la circulaţia mărfurilor în depozite şi în instalaţii de înmagazinare, care trebuie publicate sau pentru care există aşteptarea rezonabilă să fie publicate în conformitate cu normele sau practicile unei pieţe de instrumente financiare derivate pe mărfuri


1 JO L 173, 12.06.2014, p. 1-61.

2 JO L173,12.06.2014. p. 349-496.

3 JO L173,12.06.2014, p. 1-16.

4 Conform art. 58 alin. (1) lit. a) din MiFID II:

„1. Statele membre se asigură că firmele de investiţii sau operatorii de piaţă care exploatează un loc de tranzacţionare în care se tranzacţionează instrumenta financiare derivate pe mărfuri sau certificate de emisii ori instrumente derivate pe acestea:

(a) fac public un raport săptămânal cu poziţiile agregate deţinute de diferitele categorii de persoane pentru diferitele instrumente financiare derivate pe mărfuri sau certificate de emisii ori instrumente derivate pe acestea tranzacţionate în locul lor de tranzacţionare, specificând numărul de poziţii lungi şi scurte pe astfel de categorii, modificările suferite de acestea de la raportul anterior, procentul reprezentat de fiecare categorie în cadrul totalului poziţiilor deschise şi numărul de persoane care deţin o poziţie din fiecare categorie, în conformitate cu alin. (4) şi comunică acest raport autorităţii competente şi ESMA; ESMA publică în mod centralizat informaţiile cuprinse în acesta rapoarte”.

Conform art. 58 alin. (4) al doilea paragraf din MiFID II:

„Rapoartele menţionata la alin. (1) lit. a) specifică numărul de poziţii lungi şi scurte pe categorii de persoane, eventualele modificări suferite de acestea de la raportul anterior, procentajul reprezentat de fiecare categorie în cadrul totalului poziţiilor deschise şi numărul de persoane din fiecare categorie”.

 

Exemple de informaţii care privesc indirect instrumentele financiare derivate pe mărfuri fără o piaţă spot conexă

15. Informaţiile pentru care există aşteptarea rezonabilă să fie divulgate de către entităţi publice din UE sau din afara UE precum Eurostat, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naţionale, birourile sau institutele naţionale de statistică, referitoare la statistici şi previziuni economice oficiale cum ar fi PIB-ul, datele privind balanţa de plăţi şi ratele inflaţiei

16. Informaţiile pentru care există aşteptarea rezonabilă să fie divulgate într-un mod nediscriminatoriu de către furnizorii de informaţii, organizaţiile non-profit şi entităţile guvernamentale în ceea ce priveşte transportul de marfă în domeniul transporturilor maritime

Exemple de informaţii care privesc În mod direct un contract spot pe mărfuri

17. Informaţiile pentru care există obligativitatea de a fi făcute publice în conformitate cu REMIT pentru produsele energetice angro (energie electrică şi gaze), inclusiv informaţii privilegiate în conformitate cu art. 4 alin. (1) din REMIT

18. Informaţii despre licitaţiile de pe pieţele spot pentru contractele de mărfuri energetice (licitaţii zilnice, licitaţii pe parcursul zilei şi pieţele de echilibrare) emise după ziua livrării energiei, în conformitate cu prevederile legale sau normative din legislaţia naţională sau cu normele sau practicile pieţei spot în domeniul produselor energetice.

19. Informaţiile statistice puse la dispoziţia publicului în baza de date JODI (Joint Organisations Database Initiative) referitoare la producţia, importurile, exporturile, stocurile, cantităţile intrate în rafinării şi cererea de produse petroliere (de exemplu, ţiţei, benzină, kerosen), precum şi în baza de date JODI referitoare la gaze

20. Comunicatele oficiale emise la conferinţele ţărilor producătoare de petrol, atunci când fac referire la deciziile privind nivelurile de producţie

21. Informaţii despre producţia, importurile, exporturile şi stocurile de mărfuri pe care se bazează un instrument financiar derivat pe mărfuri şi informaţii privind tranzacţiile cu privire la activitatea pe piaţa spot de mărfuri pentru care există aşteptarea rezonabilă să fie divulgate în conformitate cu practicile de pe piaţa spot respectivă

22. Informaţiile statistice pentru care există aşteptarea rezonabilă să fie divulgate de către entităţile publice din UE sau din afara UE, la nivel naţional, în ceea ce priveşte mărfurile

23. Informaţiile pentru care există aşteptarea rezonabilă să fie divulgate de către platformele interinstituţionale menite să sporească transparenţa pieţei produselor alimentare şi să încurajeze coordonarea acţiunilor de politică ca răspuns la incertitudinea de pe piaţă, cum ar fi sistemul de informaţii privind piaţa agricolă (Agriculture Market Information System- AMIS)

24. Informaţiile pentru care există aşteptarea rezonabilă să fie divulgate de către entităţi private în ceea ce priveşte schimbările condiţiilor de depozitare a mărfurilor (program de funcţionare, taxe etc.), rata de încărcare sau de descărcare sau, în general, capacitatea acestora de a prelucra marfa în vederea depozitării şi a livrării, nivelurile stocurilor sau circulaţia mărfurilor în depozite, publicate în conformitate cu practicile unei pieţe spot pe mărfuri

25. Informaţiile pentru care există aşteptarea rezonabilă să fie divulgate în legătură cu existenţa unei boli importante care afectează produsele agricole sau cu modificările politicilor de subvenţionare a acestor produse, care reies din deciziile entităţilor publice

26. Informaţii privind activităţile întreprinse şi măsurile luate de Comisie, de statele membre şi de alte organisme desemnate în mod oficial să gestioneze pieţele agricole în cadrul politicii agricole comune (PAC) şi pescăriile în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), în măsura în care informaţiile respective sunt făcute publice de către acestea

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

NORMĂ

pentru modificarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 4/2016 privind administrarea Fondului de rezoluţie pentru asigurători

 

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. b), precum şi ale art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 143 şi art. 152 alin. (3) din Legea nr. 246/2015 privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor, precum şi ale art. 30 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din şedinţa din data de 15 mai 2017,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezenta normă.

Art. I. - Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 4/2016 privind administrarea Fondului de rezoluţie pentru asigurători, cu completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 3 februarie 2016, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Fondul de rezoluţie este administrat de Fondul de garantare.

(2) în vederea exercitării atribuţiilor de administrare a Fondului de rezoluţie, Fondul de garantare constituie în cadrul structurii sale organizatorice, în subordinea directă a conducerii executive, un compartiment specializat care cuprinde, în principal, specialişti în managementul riscului, specialişti de daune, analişti financiari şi consilieri juridici.

(3) Componenţa compartimentului specializat menţionat la alin. (2) se stabileşte ţinând cont de funcţiile ce îi revin în calitatea de administrator al Fondului de rezoluţie, precum şi de amploarea activităţilor desfăşurate în vederea atingerii obiectivelor rezoluţiei stabilite prin decizia A.S.F., în calitatea sa de autoritate de rezoluţie.”

2. La articolul 3, alineatul (1) se abrogă.

3. La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Conducerea executivă a Fondului de garantare supune spre avizare Consiliului de administraţie al Fondului de garantare structura organizatorică, cu respectarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) şi (3). Consiliul de administraţie al Fondului de garantare supune structura organizatorică avizată spre aprobare Consiliului A.S.F.”

4. La articolul 7, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(7) în caz de deficit al Fondului de rezoluţie, pentru acoperirea obligaţiilor generate de aplicarea dispoziţiilor art. 146 din Legea nr. 246/2015, cota procentuală a contribuţiilor poate fi majorată, în cursul anului, fără a se putea depăşi limita prevăzută de art. 152 alin. (2) din Legea nr. 246/2015. În acest sens conducerea executivă a Fondului de garantare, în baza analizei de impact, face propuneri Consiliului de administraţie al Fondului de garantare. Propunerea avizată de către Consiliul de administraţie al Fondului de garantare, împreună cu o notă de fundamentare, se supune spre aprobare Consiliului A.S.F. “

5. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - Resursele financiare ale Fondului de rezoluţie se utilizează în conformitate cu prevederile art. 145 şi 146 din Legea nr. 246/2015.”

6. La articolul 27, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27. - (1) Competenţele Fondului de garantare ca administrator temporar sunt stabilite prin decizie de A.S.F., în calitate de autoritate competentă, la momentul desemnării acestuia.

7. La articolul 30, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) După emiterea deciziei directorului general al Fondului de garantare de desemnare a reprezentantului şi a specialiştilor acestuia, Fondul de garantare depune diligenţele necesare să îi asigure pentru răspundere profesională, prin subscrierea unei poliţe de asigurare valabile. Plafonul minim de asigurare se va stabili prin decizie a Consiliului de administraţie al Fondului de garantare, iar prima de asigurare este suportată din onorariul prevăzut la art. 31.”

8. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 31. - Onorariul cuvenit Fondului de garantare, în calitate de administrator temporar, se stabileşte de către A.S.F. prin decizia de desemnare având ca punct de referinţă remuneraţia avută de conducerea asigurătorului şi se plăteşte din activele asigurătorului aflat în administrare temporară. Onorariul este perceput de Fondul de garantare a asiguraţilor, conform art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor coroborat cu art. 2 pct. 3 şi art. 30 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 246/2015.”

9. La articolul 36, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Orice cheltuieli suportate de către Fondul de garantare, în calitate de administrator temporar, în vederea exercitării mandatului său se achită din disponibilităţile Fondului de garantare.”

10. La articolul 42, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) După emiterea deciziei directorului general al Fondului de garantare a asiguraţilor de desemnare a reprezentantului şi a specialiştilor acestuia, Fondul de garantare a asiguraţilor depune diligenţele necesare să îi asigure pentru răspundere profesională, prin subscrierea unei poliţe de asigurare valabile. Plafonul minim de asigurare profesională se stabileşte prin decizia Consiliului de administraţie al Fondului de garantare a asiguraţilor, iar prima de asigurare este suportată din onorariul prevăzut la art. 43.”

11. Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 43. - Onorariul cuvenit Fondului de garantare în calitate de administrator de rezoluţie se stabileşte de către A.S.F. prin decizia de desemnare având ca punct de referinţă remuneraţia avută de conducerea asigurătorului supus rezoluţiei şi se plăteşte din activele asigurătorului supus rezoluţiei. Onorariul este perceput de Fondul de garantare, conform art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor coroborat cu art. 2 pct. 2 şi art. 49 ultima teză din Legea nr. 246/2015.”

Art. II. - Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării acesteia.

 

Prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Gheorghe Cornel Coca Constantinescu

 

Bucureşti, 17 mai 2017.

Nr. 17.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.