MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 153/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 153         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 1 martie 2017

 

SUMAR

 

DECRETE

 

263. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Ministerul Afacerilor Interne

 

264. - Decret privind înfiinţarea Consulatului General al României la Salzburg, Republica Austria

 

265. - Decret privind înfiinţarea Consulatului General al României la Haifa, Statul Israel

 

266. - Decret privind schimbarea rangului Viceconsulatului României la Almeria, Regatul Spaniei, în Consulat

 

267. - Decret privind înaintarea în gradul de general cu patru stele, la trecerea în rezervă, a unui general-locotenent cu trei stele din Ministerul Apărării Naţionale

 

268. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea, la trecerea în rezervă, unui colonel din Ministerul Apărării Naţionale

 

269. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea, la trecerea în rezervă, unui colonel din Ministerul Apărării Naţionale

 

270. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne

 

271. - Decret privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor principal de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

272. - Decret privind conferirea Ordinului şi Medaliei Naţionale Serviciul Credincios

 

273. - Decret privind conferirea Medaliei Bărbăţie şi Credinţă

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 709 din 29 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

80. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

213. - Decizie pentru eliberarea doamnei Ileana Ciutan din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naţionale de Pensii Publice

 

214. - Decizie pentru numirea domnului Robert-Iulian Stănescu în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naţionale de Pensii Publice şi preşedinte al consiliului de administraţie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

28. - Ordin al ministrului afacerilor interne privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne care desfăşoară activităţi în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în perioada 1 martie-31 decembrie 2017

 

157. - Ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale pentru modificarea Metodologiei de acordare a sumelor de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 98 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 399/2013

 

196/139. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

263. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind modificarea art. 382 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cil modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne şi Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 12/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel Iamandi Jenică Dan-Paul i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 28 februarie 2017.

Nr. 263.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind înfiinţarea Consulatului General al României la Salzburg, Republica Austria

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale Legii nr. 37/1991 privind înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea rangului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se înfiinţează Consulatul General al României la Salzburg, Republica Austria, cu un număr de 7 posturi, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 28 februarie 2017.

Nr. 264.

 

ANEXĂ

 

Consulatul General al României la Salzburg, Republica Austria, va fi încadrat cu un număr de 7 (şapte) posturi, astfel:

1. consul general;

2. consul;

3. viceconsul;

4. funcţionar consular;

5. funcţionar consular;

6. secretar-dactilograf-contabil;

7. intendent-şofer.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind înfiinţarea Consulatului General al României la Haifa, Statul Israel

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale Legii nr. 37/1991 privind înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea rangului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se înfiinţează Consulatul General al României la Haifa, Statul Israel, cu un număr de 7 posturi, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin, (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 28 februarie 2017.

Nr. 265.

 

ANEXĂ

 

Consulatul General al României la Haifa, Statul Israel, va fi încadrat cu un număr de 7 (şapte) posturi, astfel:

1. consul general;

2. consul;

3. viceconsul;

4. funcţionar consular;

5. funcţionar consular;

6. secretar-dactilograf-contabil;

7. intendent-şofer.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind schimbarea rangului Viceconsulatului României la Almeria, Regatul Spaniei, în Consulat

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale Legii nr. 37/1991 privind înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea rangului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Rangul Viceconsulatului României la Almeria, Regatul Spaniei, se schimbă în Consulat, cu un număr de 7 posturi, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicata, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 28 februarie 2017.

Nr. 266.

 

ANEXĂ

 

Consulatul României la Almeria, Regatul Spaniei, va fi încadrat cu un număr de 7 (şapte) posturi, astfel:

1. consul;

2. viceconsul;

3. viceconsul;

4. funcţionar consular;

5. funcţionar consular;

6. secretar-dactilograf-contabil;

7. intendent-şofer.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind înaintarea în gradul de general cu patru stele, la trecerea în rezervă, a unui general-locotenent cu trei stele din Ministerul Apărării Naţionale

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu modificările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale şi Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 9/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general-locotenent cu trei stele Savu Gheorghe Gheorghe se înaintează în gradul de general cu patru stele şi trece în rezervă cu noul grad.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret,

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 28 februarie 2017.

Nr. 267.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea, la trecerea în rezervă, unui colonei din Ministerul Apărării Naţionale

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicata, ale Legii nr. 80/1995 privind stătutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu modificările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale şi Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 10/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel Badea Radu Ion i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea şi trece în rezervă cu noul grad.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 28 februarie 2017.

Nr. 268.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea, la trecerea în rezervă, unui colonel din Ministerul Apărării Naţionale

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu modificările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale şi Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 11/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului colonel Dănilă Mihai Mihai-Liviu i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea şi trece în rezervă cu noul grad.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 28 februarie 2017.

Nr. 269.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 15 martie 2017, domnul general de brigadă cu o stea Stoica Vintilă Marian trece în rezervă.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 28 februarie 2017.

Nr. 270.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor principal de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului chestor principal de poliţie Oltean Simion Gelu-Marin îi încetează raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 28 februarie 2017.

Nr. 271.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului şi Medaliei Naţionale Serviciul Credincios

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 9 lit. Aşi B şi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 517/2003 privind conferirea decoraţiilor de război,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

în semn de recunoştinţă şi apreciere pentru curajul, devotamentul şi spiritul de sacrificiu de care au dat dovadă pe timpul îndeplinirii unor misiuni în Teatrul de operaţii militare din Afganistan, culminând cu incidentul din data de 26 septembrie 2016, în timpul căruia au fost răniţi,

 

Preşedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, de război, sublocotenentului Oprea Ion-Alin Florin.

Art. 2. - Se conferă Medalia Naţională Serviciul Credincios clasa a II-a, cu însemn pentru militari, de război, plutonierului Romilă Anton Eduard-Vlad.

Art. 3. - Se conferă Medalia Naţională Serviciul Credincios clasa a III-a, cu însemn pentru militari, de război:

- caporalului clasa a III-a Neagu Ion Marcel;

- fruntaşului Tarnovschi Ion Costica-Victor.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 28 februarie 2017.

Nr. 272.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Medaliei Bărbăţie ş/ Credinţă

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 9 lit. B şi ale art. 10 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 517/2003 privind conferirea decoraţiilor de război,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

în semn de recunoştinţă şi apreciere pentru profesionalismul şi curajul de care au dat dovadă pe timpul îndeplinirii unor misiuni în Teatrul de operaţii militare din Afganistan, culminând cu incidentul din data de 26 septembrie 2016, prilej cu care au acţionat în mod exemplar pentru salvarea camarazilor lor,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Medalia Bărbăţie şi Credinţă clasa I, cu însemn pentru militari, de război:

- plutonierului Vaţi Gheorghe Octavian-Florin;

- caporalului clasa a III-a Puiu Gheorghe Constantin.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 28 februarie 2017.

Nr. 273.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 709

din 29 noiembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Bihor - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.830/111/2015 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 615D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile Alexandrina Lenuţa Ungur, Casa Judeţeană de Pensii Bihor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 614 din 6 octombrie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 12 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.830/111/2015, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată, cu prilejul soluţionării unei contestaţii la executare şi a unei cereri de suspendare a executării silite privind sume încasate necuvenit cu titlu de prestaţii sociale, formulate de Alexandrina Lenuţa Ungur împotriva Casei Judeţene de Pensii Bihor şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Direcţia Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Tribunalul Bihor - Secţia I civilă critică sintagma „venit brut” pe an calendaristic din cuprinsul art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010, considerând că aceasta este contrară prevederilor art. 41 şi art. 53 din Constituţie „în condiţiile şi în măsura în care nu permite scăderea cheltuielilor deductibile ale unei întreprinderi individuale pentru stabilirea venitului efectiv realizat de contribuabilul asigurat obligatoriu prin efectul legii”. Astfel, arată că suspendarea acordării pensiei persoanei pensionate anticipat care realizează un venit brut pe an calendaristic ce depăşeşte suma echivalentă cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este o măsură justificată, cu un caracter adecvat şi necesar, dar, în măsura în care la stabilirea venitului brut al persoanei ce realizează venituri în calitate de membru al unei întreprinderi individuale nu se au în vedere în niciun fel cheltuielile deductibile necesare şi anterioare realizării acestui venit, măsura aplicată devine disproporţionată în raport cu obiectul urmărit.

6. De asemenea, instanţa de judecată susţine că textul de lege criticat este neclar şi lipsit de previzibilitate, întrucât, deşi se face vorbire despre persoanele care realizează „în mod exclusiv un venit brut pe an calendaristic” echivalent cu cel puţin de patru ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale „în calitate de membru al unei întreprinderi individuale”, nu reglementează niciun criteriu legal care să izvorască direct din lege şi care să ghideze judecătorul în delimitarea venitului brut al unei întreprinderi individuale de venitul brut realizat în mod exclusiv de membrul întreprinderii individuale, fiind astfel încălcate prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şt formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

8. Guvernul, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 614 din 6 octombrie 2015, în sensul că textul de lege criticat stabileşte categoriile de persoane care sunt asigurate în mod obligatoriu în cadrul sistemului public de pensii, iar nu baza şi modalitatea de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, prevederi care sunt cuprinse în Codul fiscal, consideră că aspectele arătate de autorul excepţiei privesc probleme de interpretare şi aplicare a legii, motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

9. Avocatul Poporului, făcând de asemenea trimitere la Decizia nr. 614 din 6 octombrie 2015, arată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora: (1) în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [...]

IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare: [...]

b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;”.

13. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă susţine că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi din Constituţie: art. 41 privind dreptul la muncă, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului prin coroborare cu art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Examinând excepţia, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate stabilesc unele dintre categoriile de persoane care sunt asigurate prin efectul legii în sistemul public de pensii. Esenţial în cazul persoanelor stabilite în temeiul art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010 este nivelul venitului brut pe an calendaristic, respectiv nivelul echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, obţinut în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e) menţionate în acelaşi text de lege. Perspectiva legiuitorului vizează, prin urmare, realizarea unui venit anual care justifică reţinerea contribuţiei de asigurări sociale, expresie a principiilor obligativităţii, contributivităţii şi al solidarităţii sociale pe care se întemeiază sistemul unitar de pensii public. Astfel, potrivit principiilor mai sus arătate, persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor. De asemenea, funcţionarea sistemului de asigurări publice de pensii se întemeiază pe contribuţiile datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

15. Privite din această perspectivă, dispoziţiile textului de lege criticat nu produc niciun efect de natură să aducă atingere dreptului la muncă, neîmpiedicând exercitarea acestui drept.

16. Potrivit celor invocate de autorul excepţiei, însă, o eventuală consecinţă neconstituţională a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 ar rezulta ca urmare a coroborării acestui text de lege cu dispoziţiile Legii nr. 263/2010 referitoare la condiţiile de acordare a dreptului la pensie anticipată, respectiv dispoziţiile art. 114 alin. (1) lit. b), în care se prevede că (1) în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: [....] b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, li sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.”

17. Analizând constituţionalitatea dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 coroborat cu dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din aceeaşi lege, Curtea, prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 aprilie 2013, a reţinut că suspendarea plăţii pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale în cazul în care beneficiarul acesteia realizează venituri dintr-o activitate profesională este firească, având în vedere raţiunea pentru care a fost instituită pensia anticipată sau cea anticipată parţială. Faptul că o persoană care se angajează va avea un salariu cel puţin la nivelul salariului minim brut pe economie are drept consecinţă lipsirea de raţiune a acordării în continuare a pensiei anticipate sau a celei anticipate parţiale. Aceasta reprezintă chiar voinţa legiuitorului de a nu acorda pensie anticipată persoanelor angajate, care, în acest mod, îşi asigură resursele materiale necesare traiului Pe de altă parte, angajarea unei persoane beneficiare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale reprezintă un act de voinţă al acesteia în sensul că îşi poate asigura traiul fără a mai primi această pensie. Este lipsit de raţiune ca o persoană să poată cumula veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că a obţinut pensia anticipată. De altfel, plata pensiei anticipate sau a celei anticipate parţiale poate fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri. Totodată, potrivit art. 64 din Legea nr. 263/2010, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă - din oficiu - în pensie pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a considerat că realizarea veniturilor din activităţile prevăzute la art. 6 alin (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010 nu mai justifică acordarea pensiei anticipate.

18. Autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate consideră că soluţia Curţii este justificată, în măsura în care se apreciază că venitul brut la care se referă textul de lege criticat nu înglobează şi cheltuielile deductibile, întrucât, prin scăderea acestora, se poate ajunge la situaţia ca o persoană să nu realizeze niciun venit propriu de pe urma desfăşurării activităţilor, astfel că raţiunile suspendării acordării pensiei nu mai există. Curtea apreciază, însă, că premisa de la care pleacă autorul excepţiei este una eronată. Astfel, acesta consideră că suspendarea plăţii pensiei anticipate este justificată atât timp cât se obţin venituri din alte activităţi, dar nu şi atunci când, în urma desfăşurării acestor activităţi, nu rezultă niciun venit şi consideră că cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013 nu au avut în vedere şi această din urmă ipoteză. Or, făcând această susţinere, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă omite că, potrivit dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cumulul pensiei cu alte venituri este permis doar pensionarilor pentru limită de vârstă, nevăzătorilor, pensionarilor de invaliditate gradul III, precum şi copiilor, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate şi copiilor, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b). Enumerarea conţinută de art. 118 din Legea nr. 263/2010 are un caracter limitativ. Prin urmare, printr-o interpretare per a contrario a dispoziţiilor acestui text de lege, rezultă că nu este permis cumulul şi celor pensionaţi anticipat, ori anticipat parţial, indiferent de venitul care s-ar obţine din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie. Altfel spus, potrivit Legii nr. 263/2010, cumularea pensiei anticipate ori anticipate parţiale cu venituri din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie este interzisă, raţiunea interzicerii acestui cumul fiind faptul că, aşa cum s-a reţinut mai sus, „angajarea unei persoane beneficiare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale reprezintă un act de voinţă al acesteia în sensul că îşi poate asigura traiul fără a mai primi această pensie” Aşa fiind, Curtea apreciază că aspectele invocate de autorul excepţiei nu pun în discuţie elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, iar cele reţinute prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

19. Cât priveşte critica referitoare la lipsa de claritate şi previzibilitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010, Curtea apreciază că aceasta este lipsită de temei şi indică, mai curând, probleme de aplicare a legii. Astfel, instanţa de judecată, interpretând în mod coroborat acest text de lege cu reglementările privind desfăşurarea activităţilor economice de către întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, poate determina venitul ce revine fiecărei persoane dintr-o întreprindere individuală ori întreprindere familială.

20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Tribunalul Bihor - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.830/111/2015 şi constată că dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 noiembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 18 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Beneficiarii pot achiziţiona sau construi în cadrul programului următoarele tipuri de locuinţe:

a) locuinţe noi, destinate achiziţionării, inclusiv cele construite prin programele derulate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), pentru care documentele de recepţie la terminarea lucrărilor de construcţii noi s-au semnat cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat:

b) locuinţe consolidate, destinate achiziţionării, pentru care documentele de recepţie la terminarea lucrărilor de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic s-au semnat cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat, inclusiv cele construite prin programele derulate de ANL;

c) locuinţe viitoare, care urmează să se construiască de către beneficiari individuali, inclusiv cele care se construiesc prin programele derulate de ANL;

d) locuinţe viitoare, care urmează să se construiască prin asociaţii fără personalitate juridică, cel puţin unul dintre asociaţi fiind proprietarul terenului pe care urmează să se construiască locuinţele;

e) locuinţe recepţionate la terminarea lucrărilor de construcţii noi sau de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic, după caz, cu mai mult de 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat, destinate achiziţionării, inclusiv cele construite prin programele derulate de ANL, care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi încadrate în categoriile prevăzute la lit. a) şi b).

(2) Procentul de garantare de către stat a creditelor destinate achiziţionării/construirii locuinţelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) este de maximum 50% din valoarea finanţării, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare. În cazul creditelor destinate achiziţionării locuinţelor care se încadrează în prevederile alin. (1) lit. e), procentul garantat de stat este de maximum 40% din valoarea finanţării, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare.

(3) Termenul de 5 ani prevăzut la alin. (1) lit. a), b) şi e) se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultimul an.”

2. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 21. - Beneficiarii care deţin cote-părţi dintr-o locuinţă din categoria celor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi e) pot achiziţiona diferenţa de cote-părţi, în vederea întregirii dreptului de proprietate.”

3. La articolul 41, alineatul (32) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(32) Finanţatorii care au participat în program, dar nu au optat pentru împărţirea proporţională a riscurilor şi a pierderilor şi solicită reintrarea în program, au obligaţia de a transmite FNGCIMM şi Ministerului Finanţelor Publice nivelul costurilor totale pe care le vor aplica finanţărilor în cadrul programului şi de a semna iniţial Protocolul privind reutilizarea unui plafon la nivelul a 50% din soldul total al garanţiilor acordate în cadrul programului «Prima casă», rezultat din împărţirea riscurilor şi pierderilor aferente soldului portofoliului de garanţii acordate în cadrul programului, proporţional cu procentele de garantare prevăzute la art. 2 alin. (2), iar după epuizarea plafonului reutilizat vor semna Protocolul care stabileşte termenii şi condiţiile aplicabile garanţiilor acordate în cadrul programului în condiţiile împărţirii proporţionale cu procentele de garantare prevăzute la art. 2 alin. (2) a riscurilor şi pierderilor, potrivit art. 4 alin. (2) din anexa nr. 1.”

4. În anexa nr. 1, la articolul 3, după alineatul (41) se introduc două noi alineate, alineatele (42) şi (43), cu următorul cuprins:

,,(42) Pentru anul 2017 se alocă un plafon al garanţiilor care pot fi emise potrivit art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, de 2.500 milioane lei.

(43) Pentru plafonul prevăzut la alin. (42) se suspendă aplicarea prevederilor art. 2.7 din protocolul-cadru prevăzut în anexa nr. 6 la Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului întreprinderilor mici şi mijlocii, comerţului şi mediului de afaceri nr. 2.225/994/2009 pentru aprobarea Convenţiei privind implementarea programului «Prima casă» şi a Convenţiei de garantare şi pentru reglementarea unor măsuri necesare pentru aplicarea prevederilor art. 10 din anexa ir. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului «Prima casă», cu modificările şi completările ulterioare.”

5. În anexa nr. 1, la articolul 5, literele b), d1)-e5) şi q)se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,b) garanţie - angajament expres, necondiţionat şi irevocabil asumat de FNGCIMM, în numele şi în contul statului, materializat într-un contract de garantare, care acoperă pierderea suportată de finanţator, ca urmare a producerii riscului de credit, proporţional cu procentul de garantare, atât în cazul garanţiilor acordate pentru finanţările garantate definite conform lit. e)-e5), cât şi pentru cele care intră sub incidenţa împărţirii în mod egal a riscului între stat şi finanţatori, în baza opţiunii exprimate în condiţiile legii de către finanţatori;

......................................................................................................................

d1) protocol - act semnat între FNGCIMM, în calitate de mandatar al Ministerului Finanţelor Publice, şi finanţator, prin care se stabilesc termenii şi condiţiile aplicabile garanţiilor care intră sub incidenţa opţiunii privind reutilizarea plafonului, precum şi celor care se acordă în condiţiile împărţirii riscurilor şi pierderilor între finanţator şi garant, proporţional cu procentul de garantare;

e) finanţare garantată pentru locuinţele noi prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din hotărâre-credit acordat persoanelor fizice în cadrul programului, exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit, care va acoperi maximum 95% din preţul de achiziţie al locuinţei noi, prevăzut în antecontractul de vânzare-cumpărare, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, dacă preţul de achiziţie a locuinţei este mai mic sau egal cu 70.000 euro sau maximum 66.500 euro, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, dacă preţul de achiziţie a locuinţei este mai mare de 70.000 euro;

e1) finanţare garantată pentru locuinţele consolidate prevăzute la art. 2 alin. (1) fit b) din hotărâre - credit acordat persoanelor fizice în cadrul programului, exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit, care va acoperi maximum 95% din preţul de achiziţie al locuinţei consolidate, prevăzut în antecontractul de vânzare-cumpărare, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, dacă preţul de achiziţie a locuinţei este mai mic sau egal cu 70.000 euro sau maximum 66.500 euro, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, dacă preţul de achiziţie a locuinţei este mai mare de 70.000 euro;

e2) finanţare garantată pentru locuinţele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) din hotărâre - credit acordat persoanelor fizice în vederea construirii de locuinţe individuale în cadrul programului, exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit, care va acoperi maximum 95% din valoarea prevăzută în contractele de construire a locuinţelor, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din devizul estimativ de lucrări, anexă la contractul de construire a locuinţei, dacă valoarea de construcţie a locuinţei este mai mică sau egală cu 70.000 euro sau maximum 66.500 euro, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din devizul estimativ de lucrări, anexă la contractul de construire a locuinţei, dacă valoarea de construcţie a locuinţei este mai mare de 70.000 euro;

e3) finanţare garantată pentru locuinţele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) din hotărâre - credit acordat persoanelor fizice în vederea construirii de locuinţe în regim asociativ în cadrul programului, exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiari în bâza contractelor de credit, care va acoperi maximum 95% din valoarea prevăzută în contractele de construire a locuinţelor, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din devizul estimativ de lucrări, anexă la contractul de construire a locuinţei, dacă valoarea de construcţie a locuinţei este mai mică sau egală cu 75.000 euro sau maximum 71,250 euro, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din devizul estimativ de lucrări, anexă la contractul de construire a locuinţei, dacă valoarea de construcţie a locuinţei este mai mare de 75.000 euro;

e4) finanţare garantată pentru locuinţele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. e) din hotărâre - credit acordat persoanelor fizice în cadrul programului, exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit, care va acoperi maximum 95% din preţul de achiziţie al locuinţei care nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi încadrată în categoria locuinţelor noi sau consolidate, prevăzut în antecontractul de vânzare-cumpărare, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, dacă preţul de achiziţie a locuinţei este mai mic sau egal cu 60.000 euro sau maximum 57.000 euro, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, dacă preţul de achiziţie a locuinţei este mai mare de 60.000 euro;

e5) finanţare garantată pentru achiziţionarea/construirea unei noi locuinţe în cadrul programului - credit acordat o singură dată persoanelor fizice în cadrul programului, exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit, care se acordă de un finanţator definit conform lit. d) unui beneficiar care a mai achiziţionat/ construit o locuinţă în cadrul programului, dar care achiziţionează/construieşte o altă locuinţă în cadrul programului, indiferent de încadrarea locuinţei în categoriile prevăzute la art. 2 alin. (1) din hotărâre, şi care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (104)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi acoperă maximum 95% din preţul de achiziţie a locuinţei, respectiv valoarea prevăzută în contractele de construire a locuinţelor, stabilit/stabilită conform lit. e)-e4);

......................................................................................................................

q) plafon reutilizat - nivel maxim al garanţiilor care va fi utilizat de finanţator în vederea acordării de garanţii în cadrul programului în condiţiile împărţirii riscurilor şi a pierderilor între statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, şi finanţatori, proporţional cu procentul de garantare, egal cu 50% din soldul garanţiilor emise de către FNGCIMM în favoarea finanţatorului, raportat în ultima zi a lunii precedente lunii în care finanţatorul a semnat protocolul, care include valoarea promisiunilor de garantare emise până la data semnării protocolului şi valoarea garanţiilor aprobate care nu au fost acordate până în ultima zi a lunii precedente lunii în care finanţatorul a semnat protocolul;”.

6. În anexa nr. 1, la articolul 6 alineatul (1), literele f) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„f) are valoare determinată, iniţial egală cu finanţarea acordată în cazul garanţiilor din portofoliul finanţatorilor care nu au optat pentru reutilizarea plafonului, respectiv cu maximum 50% din finanţarea acordată în cazul garanţiilor care intră sub incidenţa împărţirii riscurilor şi pierderilor între stat şi finanţatori, proporţional cu procentul de garantare;

g) valoarea se reduce cu ratele de capital (principal) rambursate de către beneficiar în cazul garanţiilor din portofoliul finanţatorilor care nu au optat pentru reutilizarea plafonului, respectiv cu maximum 50% din ratele de capital (principal) rambursate de către beneficiar în cazul garanţiilor care intră sub incidenţa împărţirii riscurilor şi pierderilor între stat şi finanţatori, proporţional cu procentul de garantare;”.

7. În anexa nr. 1, la articolul 6, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Garanţia este plătibilă la prima cerere scrisă a finanţatorului, realizată în termenii şi în condiţiile prevăzute în prezentele norme, în contractul de garantare şi în protocolul-cadru, şi acoperă maximum 50% din valoarea principalului în cazul creditelor destinate achiziţionării/construirii locuinţelor prevăzute la art. 2 alin, (1) lit. a)-d) din hotărâre, respectiv maximum 40% din valoarea principalului în cazul creditelor destinate achiziţionării locuinţelor care se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) lit. e) din hotărâre, exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiarul programului în baza contractului de finanţare.”

8. În anexa nr. 1,  la articolul 10, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Garanţiile pentru locuinţele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi e) din hotărâre sunt garantate cu ipotecă legală de rang I asupra locuinţelor achiziţionate prin program, în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, valabilă pe toată durata finanţării, cu notarea în cartea funciară a interdicţiei de înstrăinare pe o perioadă de 5 ani şi a interdicţiei de grevare cu alte sarcini pe toată durata garanţiei. În cazul primirii de către finanţator a comunicării respingerii cererii de plată a garanţiei de la FNGCIMM, în temeiul convenţiei de garantare, finanţatorul are dreptul să înscrie în cartea funciară ipoteca legală reglementată de art. 2.386 pct. 3 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, concomitent cu radierea din cartea funciară a ipotecii legate instituite în favoarea statului român.”

9. În anexa nr. 1, la articolul 101, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 101. - (1) Garanţia pentru locuinţa prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. c) din hotărâre este garantată cu ipotecă legală de rang I în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, asupra terenului şi locuinţei viitoare, care urmează să se construiască prin program, instituită în baza contractului de garantare, după ce, în prealabil, a fost notată autorizaţia de construire în cartea funciară a terenului, valabilă până la îndeplinirea tuturor obligaţiilor beneficiarului faţă de finanţator, urmând ca ipoteca legală de rang I să se extindă asupra locuinţei finalizate, cu notarea în cartea funciară, în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, a interdicţiei de înstrăinare a terenului şi a locuinţei pe o perioadă de 5 ani şi a interdicţiei de grevare a acestora cu alte sarcini în afara celei prevăzute la alin. (2) până la îndeplinirea tuturor obligaţiilor beneficiarului faţă de finanţator.”

10. În anexa nr. 1, la articolul 102, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 102. - (1) Garanţiile pentru locuinţele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) din hotărâre sunt garantate cu ipotecă legală de rang I în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, asupra terenului şi construcţiei viitoare, instituită în baza contractului de garantare, după ce, în prealabil, a fost notată autorizaţia de construire în cartea funciară a terenului, valabilă până la îndeplinirea tuturor obligaţiilor beneficiarului faţă de finanţator, urmând ca ipoteca legală de rang I să se extindă asupra locuinţelor finalizate, rezultate în urma dezmembrării construcţiei şi cotei indivize aferente de teren, cu notarea în cartea funciară în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, a interdicţiei de înstrăinare a locuinţelor şi a terenului pe o perioadă de 5 ani, cu excepţia înstrăinării cotelor indivize sau a parcelelor de teren ce revin fiecărei locuinţe în parte în urma dezmembrării către membrii asociaţiei, şi a interdicţiei de grevare a locuinţelor şi a terenului cu alte sarcini în afara celei prevăzute la alin. (2) până la îndeplinirea tuturor obligaţiilor beneficiarului faţă de finanţator.”

11. În anexa nr. 1, după articolul 109 se introduce un nou articol, articolul 1010, cu următorul cuprins:

„Art. 1010. - În cazul lichidării creditului garantat în cadrul programului prin rambursarea integrală a soldului finanţării garantate, anticipată sau la termen, FNGCIMM este mandatat să îşi exprime acordul în numele şi în contul statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, în vederea radierii ipotecii legale instituite în favoarea statului român şi a interdicţiilor înscrise în cartea funciară a locuinţei achiziţionate/construite în cadrul programului.”

12. În anexa nr. 1, la articolul 11 alineatul (3), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins:

„b1) procentul de garantare corespunzător categoriei de locuinţă achiziţionată/construită în cadrul programului;”,

13. În anexa nr. 1, la articolul 181, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) După efectuarea plăţii valorii de executare a garanţiei de Ministerul Finanţelor Publice către finanţator, beneficiarii programului pot solicita o singură dată finanţatorilor repunerea în drepturile şi obligaţiile aferente contractului de credit şi de garantare, cu respectarea condiţiilor programului şi cu menţinerea condiţiilor în care a fost acordată garanţia. În cazul garanţiilor acordate în favoarea finanţatorilor care aplică principiul împărţirii riscurilor şi pierderilor între finanţator şi garant proporţional cu procentul de garantare, după aprobarea repunerii, garanţia statului acoperă procentul de garantare stabilit în contractul de garantare, din soldul creditului repus în monitorizare, iar în cazul finanţatorilor care nu au optat pentru aplicarea acestui principiu, garanţia acoperă în procent de 100% soldul creditului repus în monitorizare.”

14. În anexa nr. 1, articolul 191 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 191. - În situaţia achiziţiei unei locuinţe care se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi e) din hotărâre, inclusiv a unei noi locuinţe în condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (104) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarul va depune la finanţator o cerere de finanţare, însoţită de antecontractul de vânzare-cumpărare a locuinţei. Finanţatorul, în urma constatării încadrării solicitantului în criteriile de eligibilitate referitoare la respectarea condiţiilor specifice prevăzute în normele sale interne, emite o promisiune unilaterală de creditare în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, sub rezerva obţinerii unei promisiuni de garantare.”

15. În anexa nr. 1, la articolul 192 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

(2) în cazul garanţiilor acordate în baza promisiunilor de garantare emise în condiţiile alin. (1), procentul de garantare este cel prevăzut în promisiunea de garantare.”

16. În anexa nr. 2, la articolul 11, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) deţin o autorizaţie de construire a locuinţei în cadrul programului valabilă, eliberată conform legii, precum şi avizele şi acordurile necesare conform legii;”.

17. În anexa nr. 2, la articolul 2, după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

„c1) individualizează procentul de garantare corespunzător creditului destinat achiziţionării locuinţei care se achiziţionează prin credit garantat în cadrul programului, în conformitate cu prevederile art. 2 din hotărâre;”.

18. În anexa nr. 2, la articolul 21, litera f) se modifica şi va avea următorul cuprins:

,,f) asigură o perioadă de graţie de 18 luni, cuprinsă între data efectuării primei trageri din finanţarea garantată şi data efectuării recepţiei la terminarea lucrărilor de construcţie, în care nu sunt scadente ratele de capital aferente facilităţii de credit şi în care beneficiarul finanţării garantate acordate pentru construcţia locuinţelor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) şi d) din hotărâre datorează finanţatorului exclusiv dobânzile şi comisioanele care se încadrează în condiţiile programului. Această perioadă se poate prelungi cu cel mult 12 luni prin act adiţional la contractul de credit, la cererea întemeiată a beneficiarului, în conformitate cu normele interne ale finanţatorului;”.

19. În anexa nr. 2, după articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 22, cu următorul cuprins:

„Art. 22. - FNGCIMM are obligaţia efectuării unei evaluări anuale în numele şi în contul statului, a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanţatorii participanţi în program pe baza criteriilor şi procedurii aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu scopul de a optimiza alocarea plafonului anului următor.”

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 27 februarie 2017.

Nr. 80.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea doamnei Ileana Ciutan din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naţionale de Pensii Publice

 

Având în vedere propunerea formulată de ministrul muncii şi justiţiei sociale,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 133 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna ileana Ciutan se eliberează din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naţionale de Pensii Publice.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti. 1 martie 2017.

Nr. 213.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Robert-Iulian Stănescu în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naţionale de Pensii Publice şi preşedinte al consiliului de administraţie

 

Având în vedere propunerea formulată de ministrul muncii şi justiţiei sociale,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 133 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Robert-Iulian Stănescu se numeşte în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naţionale de Pensii Publice şi preşedinte al consiliului de administraţie, pentru un mandat de 5 ani.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 1 martie 2017.

Nr. 214.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne care desfăşoară activităţi în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în perioada 1 martie-31 decembrie 2017

 

Având în vedere faptul că în perioada 1 martie-31 decembrie 2017 se aplică în mod corespunzător prevederile art. 13 alin. (5)-(8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum prevede art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative,

în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. 1. - Prevederile Ordinului viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 4/2015 privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne care desfăşoară activităţi în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 23 ianuarie 2015, se aplică în mod corespunzător şi în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 28 februarie 2017.

Nr. 28.

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

 

ORDIN

pentru modificarea Metodologiei de acordare a sumelor de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 98 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 399/2013

 

Având în vedere:

- Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 399/2013 privind aprobarea Metodologiei de acordare a sumelor de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, organizaţiilor neguvemamentale prevăzute la art. 98 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată,

- Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale;

- Referatul de aprobare al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi nr. 1.072 din 27 ianuarie 2017,

în temeiul art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale,

ministrul muncii şi justiţiei sociale emite următorul ordin:

Art. I. - Metodologia de acordare a sumelor de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 98 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 399/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 6 martie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (3), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) 1450 lei, pentru funcţii cu nivel de studii medii, la care se adaugă sporul pentru vechime în muncă corespunzător.”

2. La articolul 3 alineatul (4), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) 1450 lei, pentru funcţii cu nivel de studii medii, la care se adaugă sporul pentru vechime în muncă corespunzător.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 7 februarie 2017.

Nr. 157.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 196 din 1 martie 2017

Nr. 139 din 27 februarie 2017

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. F.B. 1.728 din 1 martie 2017 al Ministerului Sănătăţii şi nr. D.G. 266 din 27 februarie 2017 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul prevederilor;

- art. 229 alin. (4) şi art. 291 alin. (2) din titlul VIII „Asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin;

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, prevăzute în anexele nr. 1-51*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data de 1 aprilie 2017. De la această dată se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 şi 477 bis din 27 iunie 2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Florian-Dorel Bodog

Gheorghe-Radu Ţibichi

 


*) Anexele nr. 1-51 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind modificarea art. 382 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014

 

Având în vedere prevederile art. 4 lit. c) şi ale art. 20 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. I. - Articolul 382 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 şi 571 bis din 31 iulie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 382. - (1) Destinaţiile terenurilor şi codurile acestora sunt următoarele:

a) terenuri cu destinaţie agricolă TDA;

b) terenuri cu destinaţie forestieră TDF;

c) terenuri aflate permanent sub ape TDH;

d) terenuri aflate în intravilan TDI;

e) terenuri cu destinaţie specială TDS.

(2) Categoriile de folosinţă a terenurilor şi codurile corespunzătoare sunt următoarele:

a) arabil - A;

b) vii - V;

c) livezi - L;

d) păşuni - P;

e) fâneţe - F;

f) păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră - PD;

g) ape curgătoare - HR;

h) ape stătătoare - HB;

i) căi de comunicaţii rutiere - DR;

j) căi ferate - CF;

k) curţi şi curţi cu construcţii - CC;

l) construcţii - C;

m) terenuri neproductive şi degradate - N.

(3) Destinaţiile construcţiilor şi codurile acestora sunt următoarele:

a) locuinţe - CL;

b) construcţii administrative şi social-culturale - CAS;

c) construcţii industriale şi edilitare - CIE;

d) construcţii-anexă - CA.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 16 februarie 2017.

Nr. 263.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.