MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 172/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 172         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 9 martie 2017

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

64. - Hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Giroc, judeţul Timiş

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

23. - Instrucţiuni ale ministrului afacerilor interne pentru modificarea Instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor nr. 82/2010 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative

 

24. - Ordin al ministrului afacerilor interne pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne

 

257. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor situate în unitatea administrativ-teritorială Bethausen, judeţul Timiş

 

262. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru modificarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.096/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 11 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Maramureş

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 5 din 30 ianuarie 2017 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea modelului steagului comunei Giroc, judeţul Timiş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (4) din Legea nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă modelul steagului comunei Giroc, judeţul Timiş, prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale modelului steagului comunei Giroc, judeţul Timiş, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 23 februarie 2017.

Nr. 64.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

MODELUL STEAGULUI

comunei Giroc, judeţul Timiş

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale modelului steagului comunei Giroc, Judeţul Timiş

 

Descrierea steagului

Potrivit anexei nr. 1, modelul steagului comunei Giroc, judeţul Timiş, are forma dreptunghiulară cu lăţimea egală cu 2/3 din lungimea acestuia.

Fondul modelului steagului este de culoare albă, iar marginile sunt paspoalate cu franjuri de culoare galbenă.

În centrul modelului steagului este imprimată stema comunei Giroc, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 366/2013 privind aprobarea stemelor comunelor Giroc, Ghiroda, Periam, Uivar şi Variaş, judeţul Timiş.

S-a luat în considerare faptul ca elementele însumate ale modelului steagului comunei Giroc, judeţul Timiş, să nu aducă atingere simbolurilor naţionale şi să nu conţină simboluri naţionale ale altor state, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Semnificaţiile culorilor reprezentate Fondul de culoare albă al modelului steagului reprezintă pacea, puritatea, liniştea şi pune în evidenţă culorile stemei comunei Giroc, judeţul Timiş.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

INSTRUCŢIUNI

pentru modificarea Instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor nr. 82/2010 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative

 

Având în vedere prevederile art. VII din Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următoarele instrucţiuni:

Art. I. - Instrucţiunile ministrului administraţiei şi internelor nr. 82/2010 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 6 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (4), litera h) se abrogă.

2. Articolul 5 se abrogă.

3. La articolul 7 alineatul (1), litera e) se abrogă.

4. La articolul 27 litera b), punctul 5 se abrogă.

5. Anexa nr. 3 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezentele instrucţiuni.

Art. II. - Instrucţiunile ministrului afacerilor interne nr. 82/2010 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezentele instrucţiuni, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 27 februarie 2017.

Nr. 23.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 3 la Instrucţiunile nr. 82/2010)

 

Instituţia Prefectului prelucrează datele cu caracter personal furnizate de dumneavoastră prin acest document prin mijloace automatizate/manual În scopul eliberării apostilei potrivit notificării la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Înregistrată cu numărul 34059 în Registrul de Evidenţă a Prelucrărilor de Date cu caracter Personal, iar datele înregistrate sunt destinate utilizării de către operator şi sunt comunicate numai destinatarilor abilitaţi de lege. Conform Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, aveţi dreptul de acces, de opoziţie, de Intervenţie asupra datelor, precum şi de a nu fi supus unei decizii Individuale. Pentru exercitarea acestor drepturi, vă puteţi adresa cu o cerere scrisă, datată şi semnată la registratura Instituţiei Prefectului. Totodată, aveţi dreptul de a vă adresa justiţiei, în condiţiile legii.

Prin completarea şi semnarea cererii, vă daţi acordul cu privire la colectarea şi prelucrarea datelor cu caracter personal.

 

 

 

 

Durata de completare a prezentei cereri este de aproximativ 5 minute.

 

 

 

Colectarea datelor din prezenta cerere este necesară pentru generarea apostilei şi a anexei la aceasta,

NR. CERERE:...............................

 

 

precum şi pentru asigurarea verificării prevăzute la art. 7 din Convenţie.

(se completează de reprezentantul biroului apostilă)

 

 

 

DOAMNĂ / DOMNULE PREFECT,

 

Subsemnatul(a) .................................................................................. (numele persoanei care completează cererea), în calitate de1) ..................................................................................

 

domiciliat(ă) în2): localitatea .................................................................................., strada .................................................................................., nr. .......,

 

sc. ......., ap. ......., judeţul/sectorul .................................................................................., titular al actului de identitate3) ..............................................

 

seria ......., nr. ......., vă rog să aprobaţi eliberarea apostilei pe un număr ....... de acte. reprezentând (se menţionează tipul actului):

 

 

1. ......................................................................................................................................................

6. ......................................................................................................................................................

2. ......................................................................................................................................................

7. ......................................................................................................................................................

3. ......................................................................................................................................................

8. ......................................................................................................................................................

4. ......................................................................................................................................................

9. ......................................................................................................................................................

5. ......................................................................................................................................................

10. ....................................................................................................................................................

 

 

aparţinând lui .................................................................................. (numele titularului actului pt. care se solicită eliberarea apostilei), cetăţean .................................................................................. (cetăţenia titularului actului) titular al

actului de identitate4) .................................................................................. seria ......., nr. .......,

 

Numărul actului de împuternicire5) este ..................................................................................

 

Menţionez că aceste acte sunt necesare în .................................................................................. (statul în care urmează a fi folosit actul pentru care se solicită eliberarea apostilei)

 

Cunoscând prevederile art. 326 şi ale art. 327 din Codul Penal, cu privire la falsul în declaraţii şi falsul privind identitatea, declar că datele înscrise în prezenta cerere sunt conforme cu realitatea.

 

 

Data completării: .......................................................................

Data eliberării: ..........................................................................

 

 

Semnătura .................................................................................. (celui care completează cererea)

Semnătura .................................................................................. (celui care primeşte actele)

 

 

 

 

 

NR. ACTE PENTRU CARE S- A ELIBERAT APOSTILA: .................................................

 

 

(se completează de reprezentantul biroului apostilă)

 

 

 

DOAMNEI/DOMNULUI PREFECT AL JUDEŢULUI /MUNICIPIULUI ..................................................................................

 

 

 

1 - titular al actului, soţ/soţie al/a titularului, rudă de gradul I sau II (se menţionează gradul de rudenie), împuternicit cu procură notarială, delegat al unei persoane juridice (se menţionează denumirea persoanei juridice), avocat; după caz;

2 - se completează, după caz, cu datele solicitantului privind domiciliul (în cazul persoanei fizice), respectiv localitatea unde are sediul persoana juridică;

3 - act de identitate, alt document similar, emis de instituţii sau autorităţi publice din statul, altul decât România, în care are domiciliul sau reşedinţa ori paşaport; pentru persoane juridice se înscrie codul unic de identificare (CUI);

4 - act de identitate, alt document similar, emis de instituţii sau autorităţi publice din statul altul decât România, în care are domiciliul sau reşedinţa ori paşaport;

5 - procură notarială, împuternicire avocaţială sau delegaţie, după caz.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne

 

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după punctul 185 se introduc două noi puncte, punctele 186 şi 187, cu următorul cuprins:

„186. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sibiu

187. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Braşov”.

2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 2. - Elementele de compoziţie descrise şi forma grafică a coroanei de pe capul acvilei, a scutului sau câmpului heraldic, a pieselor şi figurilor heraldice, cromatica, hampa şi flamura drapelului distinctiv şi, după caz, devizele care individualizează structurile menţionate sunt prevăzute în planşele cuprinse în anexele nr. 1-187.”

3. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Anexele nr. 1-187 fac parte integrantă din prezentul ordin.”

4. Anexele nr. 58 şi 137 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2*) la prezentul ordin.

5. După anexa nr. 185 se introduc două noi anexe, anexele nr. 186 şi 187, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 3 şi 4*) la prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 27 februarie 2017.

Nr. 24.


*) Însemnele heraldice şi drapelele din anexele nr. 1-4 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 58 la Ordinul nr. 490/2008)

 

CENTRUL DE FORMARE ŞI PERFECŢIONARE A POLIŢIŞTILOR „NICOLAE GOLESCU” SLATINA

 

Însemnul heraldic al Centrului de Formare şi Perfecţionare a Poliţiştilor „Nicolae Golescu” Slatina din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: scut triunghiular, cu flancurile rotunjite, albastru, încărcat cu un leu rampant, cu coada ridicată la spate, vârful cozii recurbat în jos, limbat, aprins şi armat roşu, ţinând în laba dreaptă anterioară un pumnal poziţionat în pal şi cu vârful în sus, iar în cea stângă o carte deschisă, totul de aur.

Sub scut, deviza scrisă cu litere majuscule de culoare neagră pe o eşarfă albă: SEMPER DISCAMUS (SĂ ÎNVĂŢĂM MEREU).

În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de aur, pe fond albastru: * CENTRUL DE FORMARE SI PERFECŢIONARE A POLIŢIŞTILOR * „NICOLAE GOLESCU” SLATINA.

Drapelul distinctiv al Centrului de Formare şi Perfecţionare a Poliţiştilor „Nicolae Golescu” Slatina va avea flamura dreptunghiulară, de culoare albă, cu lungimea de 100 de centimetri şi lăţimea de 66 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Una dintre compoziţiile heraldice de mai sus, cu diametrul de 38 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 14 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 31 centimetri.

Flamura are ataşate, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.

Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.

La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.

Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea unităţii CENTRUL DE FORMARE şi PERFECŢIONARE A POLIŢIŞTILOR „NICOLAE GOLESCU” SLATINA, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.

Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul Inel al cilindrului.

La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.

Semnificaţia elementelor însumate

a) leu de aur - putere, autoritate, forţă, curaj, înţelepciune, energie în serviciul binelui;

b) limba, ochii şi ghearele roşii - forţa Centrului;

c) pumnal - justiţie şi onoare;

d) cartea deschisă - învăţământ, cultură, individualizând menirea unităţii.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 137 la Ordinul nr. 490/2008)

 

INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN CLUJ

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul

căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe albastru, Lupa Capitolină conturnată, de argint; 4) pe roşu, o carte deschisă de argint.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE şi ONOARE).

În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * CLUJ.

Drapelul distinctiv al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 100 de centimetri şi lăţimea de 66 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 38 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 14 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 31 centimetri.

Flamura are ataşate, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canaturi, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.

Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.

La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.

Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN CLUJ, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.

Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.

La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.

Semnificaţia elementelor însumate

a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;

b) securile consulare romane - evocă atribuţiile inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;

c) Lupa Capitolină şi cartea - elemente preluate de la stema judeţului Cluj, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 186 la Ordinul nr. 490/2008)

 

INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN SIBIU

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sibiu, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă: 1) pe roşu, un trichet de aur; 2) pe albastru, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 3) pe aur, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE şi ONOARE).

În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * SIBIU.

Semnificaţia elementelor însumate

a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;

b) securile consulare romane - evocă atribuţiile inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;

c) trichetul - element preluat de la stema judeţului Sibiu, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 197 Ordinul nr. 490/2008)

 

INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN BRAŞOV

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara Braşov din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde, urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fieuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârfui globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei, un scut, tăiat, având. În partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în partea de jos, pe roşu, coroana de oţel a regilor României, Această coroană este reprezentată ca o coroană închisă, de argint, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, împodobit, în faţă, cu şapte pietre, dintre care una

oblongă, de formă hexagonală, cu laturile de sus şi de jos egale, dar mai mari decât cele de pe flancuri, patru romboidale şi două rotunde, surmontat de opt fleuroane, dintre care cinci sunt vizibile, în formă de vârf de lance, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari, având pe ele, câte patru pietre rotunde (trei mai mici dispuse, sus, în triunghi şi una mai mare între ele, pe centru) şi una ovală în partea de jos, cu al doilea şi al patrulea mai mici, încărcate pe centru cu câte o piatră hexagonală, intercalate de patru vârfuri ascuţite, terminate cu perie. Din vârfurile fieuroanelor pleacă, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perie, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob crucifer, cu crucea „Trecerea Dunării”. Această cruce este reprezentată ca o cruce recruciată, aşezată din faţă, pe centrul căreia broşează cifra regelui Carol I (doi C adosaţi şi intercalaţi în care este înscrisă cifra romană 1).

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE şi ORDINE).

În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * BRAŞOV.

Semnificaţia elementelor însumate

a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;

b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;

c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;

d) coroana regilor României - element preluat din vechea stemă a judeţului Braşov, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor situate în unitatea administrativ-teritorială Bethausen, judeţul Timiş

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor situate în unitatea administrativ-teritorială Bethausen, judeţul Timiş, lucrări ce se desfăşoară în cadrul Programului naţional de cadastru şi carte funciară - etapa I.

(2) Lucrările de înregistrare sistematică cuprind întreg teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Bethausen, judeţul Timiş.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 15 februarie 2017.

Nr. 257.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.096/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 11 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Maramureş

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.096/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 11 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Maramureş, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 26 septembrie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- Anexa nr. 6 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 16 februarie 2017.

Nr. 262.

 

ANEXĂ*)

(Anexa nr. 6 la Ordinul nr. 1.096/2016)


 

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 5

din 30 Ianuarie 2017

 

Dosar nr. 3.207/1/2016

 

Iulia Cristina Tarcea - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Nicoleta Ţăndăreanu - judecător la Secţia I civilă

Nina Ecaterina Grigoraş - judecător la Secţia I civilă

Mirela Vişan - judecător la Secţia I civilă

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secţia I civilă

Florentin Sorin Drăguţ - judecător la Secţia I civilă

Valentina Vrabie - judecător la Secţia a II-a civilă

Cosmin Horia Mihăianu - judecător la Secţia a II-a civilă

Monica Ruxandra Duţă - judecător la Secţia a II-a civilă

Nela Petrişor - judecător la Secţia a II-a civilă

Iulia Manuela Cîrnu - judecător la Secţia a II-a civilă

Adriana Elena Gherasim - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Florentina Dinu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Liliana Vişan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Emilia Claudia Vişoiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 3.207/1/2016 a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: modul de aplicare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, republicată, cu modificările ulterioare, după data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520

alin. (10) din Codul de procedură civilă, şi că acestea nu au depus puncte de vedere.

De asemenea referă asupra faptului că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.025 din 20 decembrie 2016 a fost publicată Decizia nr. 30 din 17 octombrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni le drept. În Dosarul nr. 1.902/1/2016.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE.

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin încheierea din 2 martie 2016, în Dosarul nr. 564/88/2015, aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea din oficiu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: modul de aplicare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” republicată, cu modificările ulterioare, după data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

II. Expunerea succintă a procesului

2. Prin Cererea adresată Tribunalului Tulcea şi înregistrată cu nr. 564/88/2015, reclamantul Sindicatul „Delta” din cadrul Penitenciarului Tulcea, în numele şi pentru membrii săi de sindicat, a chemat în judecată pe pârâţii Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Penitenciarul Tulcea, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestora la calcularea şi plata drepturilor salariale - cu titlul de spor de izolare de până la 60% din salariul de bază, către membrii de sindicat care îşi desfăşoară activitatea în Secţia Chilia Veche din cadrul Penitenciarului Tulcea, de la data de 1 februarie 2012 până în prezent, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, sumele urmând a fi actualizate cu coeficientul de inflaţie, pentru fiecare lună, de la data naşterii dreptului până la plata efectivă şi plata dobânzilor legale calculate până la data plăţii efective, conform Ordonanţei Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti, aprobată cu modificări prin Legea nr. 356/2002, cu modificările şi completările ulterioare; obligarea pârâţilor, în solidar, la plata, pe viitor, a drepturilor salariate, cu titlul de spor de izolare, de până la 60% din salariul de bază, către membrii de sindicat care îşi desfăşoară activitatea în Secţia Chilia Veche din cadrul Penitenciarului Tulcea, pe perioada în care actul normativ este în vigoare, cu plata cheltuielilor de judecată.

3. În motivare, reclamantul a invocat prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 4 alin. (2), art. 25 alin. (1) şi art. 93 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, susţinând că stabilirea localităţilor şi zonelor izolate, a localităţilor şi zonelor unde atragerea personalului se face cu greutate, â categoriilor de personal, precum şi mărimea concretă a sporului se realizează conform actelor normative în vigoare, prin ordin al ordonatorului principal de credite; că dispoziţiile art. 25 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează modalitatea de stabilire a sporului de izolare pentru alte situaţii şi zone decât Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, pentru care există reglementarea specială - Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare. În acest context a susţinut că aplicarea dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, încalcă în mod flagrant dispoziţiile legale în vigoare.

4. Prin calcularea sporului de izolare în procentul de 20% prevăzut de dispoziţiile Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu în procentul de 60%, aşa cum prevede Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, angajatorul încalcă prevederile legale, iar în conformitate cu art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, personalul care îşi desfăşoară activitatea la Secţia Chilia Veche a Penitenciarului Tulcea este discriminat faţă de personalul din alte instituţii publice care au locul de muncă în localităţile din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, cărora li se calculează sporul de izolare în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare.

5. În apărare, pârâtul Penitenciarul Tulcea a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru o parte din perioada pentru care s-a solicitat acordarea sporurilor salariale, iar pe fond a solicitat respingerea cererii.

6. Pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a prescripţiei dreptului material la acţiune, iar pe fond a solicitat respingerea cererii.

7. Prin Sentinţa civilă nr. 1.046 din 18 iunie 2015 Tribunalul Tulcea a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, precum şi cererea, ca neîntemeiată, reţinând că reclamanţii sunt funcţionari publici în cadrul Penitenciarului Tulcea - Secţia Chilia Veche şi că, începând cu luna martie 2012, au beneficiat de un spor de izolare de 20% din salariul de bază, în temeiul art. 25 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

8. Potrivit acestor norme legale, pentru activitatea desfăşurată în unităţi situate în localităţi sau în zone izolate ori în unităţi situate în localităţi sau zone unde atragerea personalului se face cu greutate, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, precum şi personalul civil beneficiază de un spor de până la 20% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază. Criteriile de stabilire a localităţilor şi zonelor izolate, a localităţilor şi zonelor unde atragerea personalului se face cu greutate, categoriile de personal şi mărimea concretă a sporului se stabilesc, conform actelor normative în vigoare, prin ordin al ordonatorului principal de credite.

9. Art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că, începând cu data intrării în vigoare a legii, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute în lege.

10. În continuare, art. 22 alin. (2) din aceeaşi lege stabileşte că suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor individuale nu va depăşi 30% din salariul de bază, solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare, iar la art. 39 lit. y) se arată că începând cu data intrării în vigoare a legii se abrogă orice alte dispoziţii contrare.

11. Având în vedere dispoziţiile legale mai sus arătate, instanţa a considerat că, începând cu data de 1 ianuarie 2011, prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, care, contrar dispoziţiilor art. 22 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, stabilesc un cuantum al sporului de izolare ele 60% din salariul de bază, nu mai sunt aplicabile.

12. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul Sindicatul „Delta” din cadrul Penitenciarului Tulcea, motivând, în esenţă, că hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii atacate şi, pe fond, admiterea acţiunii introductive, aşa cum a fost precizată.

13. Intimatul-pârât Penitenciarul Tulcea a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

14. În şedinţa publică din 24 februarie 2016 instanţa de recurs a pus în discuţia părţilor oportunitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

15. Sesizarea a fost considerată admisibilă prin încheierea din 2 martie 2016, dată la care s-a dispus şi suspendarea judecăţii în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

III. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

16. Prin încheierea pronunţată la data de 2 martie 2016, în Dosarul nr. 564/88/2015, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de următoarele considerente:

a) De lămurirea modului de aplicare a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, depinde soluţionarea pe fond a cauzei, având în vedere că se pune problema modului de aplicare a sporului de izolare reglementat de aceste dispoziţii,, în condiţiile intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, pe de o parte, pârâţii consideră că prin intrarea în vigoare a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, a intervenit abrogarea implicită a dispoziţiilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare.

Pe de altă parte, se constată că reclamanţii solicită plata sporului şi pentru viitor, pe toată perioada în care Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, se află în vigoare, astfel că, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se impune lămurirea modului în care se aplică dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, în raport cu aceste prevederi.

Se apreciază că dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd că sporurile, primele şi compensaţiile specifice domeniului de activitate ce se acordă personalului bugetar, prevăzute în anexele nr. I-VII, exclud aplicarea şi a altor dispoziţii ce privesc acordarea de sporuri salariate personalului din sistemul bugetar, indiferent de locul unde îşi desfăşoară activitatea, urmând a se aprecia dacă sporul de izolare special reglementat de art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, intră sub incidenţa acestui articol (respectiv se include în suma compensatorie, fiind supus reglementării prin legile speciale anuale de aplicare) ori are o existenţă de sine stătătoare, nefiind unul dintre sporurile reglementate de Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că el trebuie să fie acordat distinct de salariul reglementat prin legile speciale anuale.

b) Problema de drept enunţată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenţei, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre.

c) Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Astfel cum rezultă din apărările formulate prin cererea de chemare în judecată, întâmpinări, cererea de recurs, întâmpinare la recurs, concluzii scrise, concluzii orale, se reţin următoarele:

17. Reclamantul-intimat a susţinut că beneficiază de sporul de izolare, prevăzut în mod expres de art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, act normativ ce nu a fost abrogat implicit prin intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

18. Pârâţii-recurenţi au arătat că sporul de izolare prevăzut de art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, se acordă în mod indirect, prin includerea lui în suma compensatorie stabilită în temeiul art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, sporul prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, fiind abrogat prin intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

19. Completul de judecată învestit cu soluţionarea recursului în Dosarul nr. 564/88/2015 al Curţii de Apei Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a apreciat că problema ce se impune a fi dezlegată în cauză se referă la aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, în condiţiile intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

20. Pârâţii nu recunosc aplicabilitatea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, ci acordă sporul de izolare în temeiul art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, care stabileşte că, începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi păstrează salariul, solda sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, precum şi în baza reglementărilor anuale de salarizare, ce au drept scop implementarea etapizată a Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

21. Prin urmare, instanţa de recurs consideră că se impune a se stabili dacă dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, reglementează un drept distinct de drepturile salariate stabilite prin Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

22. Dezlegarea se impune întrucât reclamanţii solicită acordarea drepturilor reprezentând sporul de izolare prevăzut de art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2012 şi pentru viitor, pe toată durata în care actul normativ se află în vigoare.

23. În cadrul completului de judecată au fost conturate două opinii cu privire la aplicabilitatea acestei ordonanţe după intrarea în vigoare a legii unice de salarizare. Într-o opinie (minoritară) s-a apreciat că devin incidente dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cu care „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariate ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege”, situaţie ce exclude aplicarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare.

24. Potrivit celei de-a două opinii (majoritare), drepturile reglementate de art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, reprezintă facilităţi acordate persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în zonele defavorizate Delta Dunării şi Munţii Apuseni, astfel că ele nu intră sub incidenţa art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, ci au o aplicabilitate de sine stătătoare.

VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

25. Curtea de Apel Constanţa a comunicat nota Secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal, potrivit căreia la nivelul celor două secţii civile ale Curţii s-a înregistrat practică judiciară neunitară.

Astfel, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a apreciat că sporul de izolare şi indemnizaţia de instalare prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, se acordă în continuare, respectiv şi după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, cu motivarea că art. 5 alin. (1) reglementează un drept de natură salarială cu caracter special, acordat acelor persoane care îşi desfăşoară activitatea în zone defavorizate din punct de vedere economic şi social (deciziile nr. 850/CA/2013, nr. 652/CA/2015 şi nr. 653/CA/2015).

Secţia I civilă - Completul de litigii de muncă apreciază că, dimpotrivă, sporul de izolare în cuantum de până la 60% din salariul de bază nu mai poate fi acordat după stabilirea unui sistem unitar de salarizare, care consacră caracterul exclusiv al drepturilor salariale prevăzute de noul act normativ, care abrogă orice alte dispoziţii contrare (Decizia nr. 131/CM/2014).

26. Celelalte curţi de apel nu au identificat jurisprudenţa în problema de drept ce face obiectul sesizării.

27. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat şi nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

28. În urma verificărilor efectuate se constată că instanţa de contencios constituţional nu s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare.

29. În ce priveşte însă constituţionalitatea dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, s-au pronunţat mai multe decizii, relevanţă pentru prezenta cauză prezentând următoarele:

- Decizia nr. 1.658 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legii, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (2), art. 4, art. 10 alin. (1), art. 14, art. 22 alin. (1) şi (2), art. 33 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) şi (3) din lege;

- Decizia nr. 161 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 21 mai 2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 1 coroborate cu cele ale art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 18 noiembrie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2014.

30. Concret, instanţa de contencios constituţional a statuat, făcând trimitere la jurisprudenţa sa anterioară, că statul are deplina legitimitate de a acorda sporuri, suplimente ori alte drepturi personalului plătit din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Prin urmare, în egală măsură, legiuitorul este îndreptăţit să le modifice, să le suspende sau chiar să le anuleze.

VIII. Raportul asupra chestiunii de drept

31. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece prin Decizia nr. 30 din 17 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.902/1/2016 (nepublicată în Monitorul Oficial al României la data întocmirii raportului), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunţat asupra acestei probleme de drept.

IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

Asupra admisibilităţii sesizării

32. În privinţa regularităţii sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul articolului 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea acestei proceduri, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv:

- existenţa unei cauze aflată în curs de judecată;

- cauza să fie soluţionată în ultimă instanţă:

- cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza;

- ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată;

- chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

33. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condiţiilor care permit declanşarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că doar primele patru condiţii sunt întrunite. Concret, sunt îndeplinite aspectele de admisibilitate legate de titularul sesizării, stadiul soluţionării pricinii în care sesizarea a fost promovată, precum şi cel referitor la relaţia de dependenţă dintre chestiunea de drept ce se cere a fi lămurită şi rezolvarea pe fond a litigiului.

34. Astfel, Curtea de Apel Constanţa este legal învestită cu soluţionarea unui recurs în materia raporturilor de serviciu ale unor funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare. Este de netăgăduit că titularul sesizării judecă cauza în ultimă instanţă, aşa cum rezultă din prevederile art. 10 alin. (2) şi art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 96 pct. 3 din Codul de procedură civilă.

35. Totodată, de dezlegarea problemei de drept constând în stabilirea domeniului de aplicare a celor două legi şi rezolvarea conflictului în timp a două acte normative succesive ce reglementează, printre altele, drepturi de natură salarială ale unor categorii de personal bugetar (personal militar, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare) depinde soluţionarea pe fond a cauzei. În esenţă, art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare, prevedea acordarea unui spor de izolare de până la 60% din salariul de bază în favoarea personalului din instituţii publice (deci inclusiv categoria funcţionarilor cu statut special în discuţie), cu respectarea anumitor criterii legale. Ulterior, au intrat în vigoare acte normative al căror scop declarat a fost acela de a stabili un sistem unitar de salarizare a personalului plătit din fonduri publice şi s-a pus problema de a şti dacă dispoziţiile legale sus-arătate au supravieţuit, în condiţiile în care acest text nu a fost abrogat în mod direct nici prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, nici prin Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

36. Prin urmare, soluţionarea pe fond a cauzei cu care este învestit autorul sesizării de faţă este nemijlocit legată de stabilirea raportului dintre normele succesive şi de decelarea regulilor de soluţionare a conflictului de legi în timp. Cu alte cuvinte, se impune a statua dacă normele în conflict sunt generale sau speciale, faţă de împrejurarea că norma ulterioară, cuprinsă în art. 25 din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, are aceiaşi obiect de reglementare ca şi norma anterioară, respectiv acordarea sporului de izolare pentru categoriile de personal bugetar în discuţie, însă într-un alt cuantum. Ulterior identificării naturii normelor în conflict se poate stabili dacă prevederile art. 39 lit. y) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, care dispun în sensul abrogării oricăror dispoziţii legale contrare acestei legi, reprezintă o modalitate de abrogare expresă indirectă a art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2006, republicată, cu modificările ulterioare.

37. Condiţia referitoare la nestatuare a asupra chestiunii de drept de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este îndeplinită, în condiţiile în care prin Decizia nr. 30 din 17 octombrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în Dosarul nr. 1.902/1/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.025 din 20 decembrie 2016, s-a decis după cum urmează:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.134/88/2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării», republicată, cu modificările ulterioare, au fost abrogate de dispoziţiile art. 39 lit. y) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, fiind înlocuite, în ceea ce priveşte categoria socioprofesională a poliţiştilor şi a personalului civil, de prevederile art. 25 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010.”

38. Chiar dacă această hotărâre prealabilă se referă la alte categorii socioprofesionale decât cea din cauza pendinte, chestiunea de drept dezlegată este aceeaşi şi priveşte modul de interpretare şi aplicare unitară a art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, republicată, cu modificările ulterioare, normă care îi vizează şi pe membrii sindicatului reclamant, ce îşi desfăşoară activitatea în Secţia Chilia Veche din cadrul Penitenciarului Tulcea - aceştia încadrându-se în categoria personalului instituţiilor publice, cu locul de muncă în una din localităţile din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, prevăzute în pct. 19 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri şi acţiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Tulcea şi a Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

39. În consecinţă, nefiind îndeplinită una dintre condiţiile de admisibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept va proceda la respingerea, pe acest temei, a sesizării formulate de Curtea de Apel Constanţa.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 564/88/2015, cu privire la modul de aplicare şi interpretare unitară a prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, republicată, cu modificările ulterioare, după data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 ianuarie 2017.

 

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Elena Adriana Stamatescu

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.