MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 183/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 183         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 15 martie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 695 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, şi în special a prevederilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 alin. (1) şi (3), art. 6, art. 7, art. 8 alin. (5), art. 10 alin. (1) şi art. 11 din acest act normativ

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

55. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 264/2016 privind stabilirea metodologiei de selecţie pentru evaluarea ex-ante a documentaţiilor de atribuire aferente contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică care intră sub incidenţa art. 23 alin. (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv contractelor/ acordurilor-cadru sectoriale care intră sub incidenţa art. 25 alin. (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, precum şi pentru stabilirea modului de interacţiune cu autorităţile/ entităţile contractante verificate

 

61. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare/organismelor de control şi de supraveghere a activităţii organismelor de control, în agricultura ecologică

 

269. - Ordin al ministrului sănătăţii privind obligaţia de a asigura stocuri adecvate şi continue de medicamente

 

272. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor art. 703 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii referitoare la medicamentele utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 85/2013

 

2.102. - Ordin al ministrului culturii şi identităţii naţionale pentru acreditarea Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea, judeţul Tulcea

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 695

din 24 noiembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plata a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, şi în special a prevederilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 alin. (1) şi (3), art. 6, art. 7, art. 8 alin. (5), art. 10 alin. (1) şi art. 11 din acest act normativ

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, excepţie ridicată de Banca Românească - S A. Membră a Grupului National Bank of Greece în Dosarul nr. 2.048/337/2016 al Judecătoriei Zalău. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.342D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Cătălin Mărgărit, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.406D/2016, nr. 1.410D/2016, nr. 1.411D/2016, nr. 1.425D/2016, nr. 1.437D/2016, nr. 1.501D/2016, nr. 1.594D/2016, nr. 1.690D/2016, nr. 1.789D/2016, nr. 1.810D/2016, nr. 1 826D/2016, nr. 1.831 D/2016, nr. 1.842D/2016, nr. 1.865D/2016, nr. 1.887D/2016. nr. 1.892D/2016, nr. 1.903D/2016, nr. 1.915D/2016, nr. 1.916D/2016, nr. 1.919D/2016, nr. 1.920D/2016, nr. 1.939D/2016, nr. 1.946D/2016, nr. 1.949D/2016, nr. 1.957D/2016, nr. 1.965D/2016, nr. 1.985D/2016, nr. 2.016D/2016, nr. 2.023D/2016 şi nr. 2.049D/2016, având un obiect similar al excepţiei de neconstituţionalitate. Excepţia a fost ridicată de aceeaşi autoare, şi anume Banca Românească - S.A. Membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 2.467/337/2016 al Judecătoriei Zalău, în Dosarul nr. 7.983/180/2016 al Judecătoriei Bacău - Secţia civilă, în dosarele nr. 5.427/306/2016 Şi nr. 5,778/306/2016 ale Judecătoriei Sibiu - Secţia civilă, în dosarele nr. 16.005/245/2016 şi nr. 18.795/245/2016 ale Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 7.743/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, în dosarele nr. 6.304/288/2016, nr. 5.990/288/2016 şi nr. 8.269/288/2016 ale Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 10.982/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 6.230/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.161/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în dosarele nr. 15.538/325/2016 şi nr. 14.082/325/2016 ale Judecătoriei Timişoara, în Dosarul nr. 14.005/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, în dosarele nr. 3.829/221/2016 şi nr. 4.333/221/2016 ale Judecătoriei Deva, în Dosarul nr. 4.124/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă, în Dosarul nr. 13.510/197/2016 al Judecătoriei Braşov, în Dosarul nr. 2.088/257/2016 al Judecătoriei Mediaş, în Dosarul nr. 5.002/190/2016 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă, în dosarele nr. 2.997/202/2016 şi nr. 4.892/202/2016 ale Judecătoriei Călăraşi, în Dosarul nr. 10.503/271/2016 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 11.454/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă, în dosarele nr. 8.300/1.748/2016 şi nr. 6.018/1.748/2016 ale Judecătoriei Cornetu - Secţia civilă, în Dosarul nr. 26.459/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, precum şi în Dosarul nr. 13.400/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă,

4. La apelul nominal se prezintă, de asemenea, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Cătălin Mărgărit, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.342D/2016, nr. 1.406D/2016, nr. 1.410D/2016, nr. 1.411D/2016, nr. 1 425D/2016, nr. 1 437D/2016, nr. 1.501D/2016, nr. 1 594D/2016, nr. 1 690D/2016, nr. 1.789D/2016, nr. 1.810D/2016, nr. 1.826D/2016, nr. 1.831 D/2016, nr. 1.842D/2016, nr. 1.865D/2016, nr. 1.887D/2016, nr. 1.892D/2016, nr. 1.903D/2016, nr. 1.915D/2016, nr. 1.916D/2016, nr. 1.919D/2016, nr. 1 920D/2016, nr. 1.939D/2016, nr. 1 946D/2016, nr. 1 949D/2016, nr. 1.957D/2016, nr. 1.965D/2016, nr. 1.985D/2016, nr. 2.016D/2016, nr. 2.023D/2016 şi nr. 2.049D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.406D/2016, nr. 1 410D/2016, nr. 1.411 D/2016, nr. 1 425D/2016, nr. 1.437D/2016, nr. 1.501 D/2016, nr. 1.594D/2Q16, nr. 1.690D/2016, nr. 1.789D/2016, nr. 1.810D/2016, nr. 1.826D/2016, nr. 1.831 D/2016, nr. 1.842D/2016, nr. 1.865D/2016, nr. 1 887D/2016, nr. 1.892D/2016, nr. 1.903D/2016, nr. 1.915D/2016, nr. 1.916D/2016, nr. 1.919D/2016, nr. 1.920D/2016, nr. 1 939D/2016, nr. 1 946D/2016, nr. 1.949D/2016, nr. 1.957D/2016, nr. 1.965D/2016, nr. 1.985D/2016, nr. 2.016D/2016, nr. 2.023D/2016 şi nr. 2.049D/2016, la Dosarul nr. 1.342D/2016, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care susţine, în esenţă, că prevederile actului normativ criticat contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii şi celor ale art. 44 privind dreptul de proprietate. În susţinerea încălcării principiului neretroactivităţii legii civile invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 755/2014 şi nr. 745/2015, prin care s-a statuat că ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. În acest sens arată că prin adoptarea Legii nr. 77/2016 statul român a intervenit în mod forţat într-un contract negociat între părţi, încălcându-se astfel şi principiul libertăţii comerţului.

9. În ceea ce priveşte înfrângerea art. 44 din Constituţie apreciază că trebuie analizate efectele acestui act normativ asupra patrimoniului creditorului întrucât, prin limitările impuse de Legea nr. 77/2016, creditorul este lipsit de unul din atributele dreptului său de proprietate, şi anume dreptul de dispoziţie. Susţine că prin Legea nr. 77/2016 legiuitorul nu face niciun fel de distincţie între creanţele născute şi creanţele viitoare, împrejurare ce este de natură a aduce atingere art. 15 şi art. 44 din Constituţie. Astfel, legiuitorul modifică raportul juridic, în ceea ce priveşte modalitatea de restituire a bunului ipotecat, modificând drepturile şi libertăţile părţilor din contract. Susţine că debitorii nu vor da niciodată în plată un bun imobil care să aibă aceeaşi valoare cu suma datorată, întrucât dacă imobilul va avea o valoare mai mare decât suma datorată băncii, aceştia vor vinde imobilul pe piaţa liberă, vor achita creditul restant către bancă şi vor încasa restul de sumă. În acest context arată că imobilele care ajung la bănci sunt, de cele mai multe ori, subevaluate, iar banca va fi întotdeauna păgubită pentru că nu îşi va recupera niciodată sumele care reprezintă contravaloarea prestaţiilor efectuate. Aşa fiind, pentru argumentele expuse, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Preşedintele acordă cuvântului domnului judecător Petre Lăzăroiu, care solicită avocatului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate să precizeze, în primul rând, ce înţelege prin creanţe născute şi creanţe viitoare şi, de asemenea, să explice cum este posibil să fie vândut un imobil de către debitor atât timp cât acesta este ipotecat la bancă.

11. În ceea ce priveşte prima întrebare, avocatul susţine că ceea ce diferenţiază cele două tipuri de creanţe este momentul la care acestea au devenit exigibile, raportat la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, iar în ceea ce priveşte a două întrebare susţine că întotdeauna se poate obţine acordul băncii în vederea vinderii imobilului de către debitor, tocmai în scopul recuperării de către bancă a datoriilor izvorâte din contractele de credit.

12. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care, având în vedere soluţia pronunţată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016; de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza întâi şi ale art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016; precum şi de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a celorlalte prevederi din Legea nr. 77/2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

13. Prin încheierea din 7 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.048/337/2016, şi încheierea din 24 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.467/337/2016, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în Integralitatea sa, şi în special a prevederilor art. 1, art. 5 alin. (1), art. 8 alin. (5), art. 10 alin. (1) şi art. 11 din acest act normativ. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.342D/2016 si, respectiv, nr. 1.594D/2016.

14. Prin încheierea din 21 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.983/180/2016, Judecătoria Bacău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.406D/2016.

15. Prin încheierile din 21 iulie 2016, pronunţate în dosarele nr. 5.427/306/2016 şi nr. 5.778/306/2016, Judecătoria Sibiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii  Constituţionale nr. 1.410D/2016 şi nr. 1.411D/2016.

16. Prin încheierea din 20 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 16.005/245/2016, şi încheierea din 19 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 18.795/245/2016, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.425D/2016 şi nr. 1.939D/2016.

17. Prin încheierea din 13 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.743/236/2016, Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.437D/2016.

18. Prin încheierea din 27 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.304/288/2016, şi încheierile din 24 august 2016, pronunţate în dosarele nr. 5.990/288/2016 şi nr. 8.269/288/2016, Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.501D/2016, nr. 1.887D/2016 şi nr. 1.892D/2016.

19. Prin încheierea din 26 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.982/94/2016, Judecătoria Buftea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.690D/2016.

20. Prin încheierea din 19 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.230/196/2016, Judecătoria Brăila - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.789D/2016.

21. Prin încheierea din 20 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.161/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, în special a prevederilor art. 1 alin. (1), art. 5 alin. (3), art. 7 alin. (3), art. 3 alin. (5) şi art. 11 din acest act normativ. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.810D/2016.

22. Prin încheierea din 6 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 15.538/325/2016, şi încheierea din 15 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.082/325/2016, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii  Constituţionale nr. 1.826D/2016 şi nr. 1.949D/2016.

23. Prin încheierea din 21 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.005/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.l.831D/2016.

24. Prin încheierea din 12 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.829/221/2016, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.842D/2016.

25. Prin încheierea din 24 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 13.510/197/2016, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.865D/2016.

26. Prin încheierea din 22 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.088/257/2016, Judecătoria Mediaş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.903D/2016.

27. Prin încheierea din 14 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.002/190/2016, Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 - art. 7 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.915D/2016.

28. Prin încheierea din 23 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.124/221/2016, Judecătoria Deva - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.916D/2016.

29. Prin încheierea din 9 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.333/221/2016, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.016D/2016.

30. Prin încheierea din 21 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.997/202/2016, şi încheierea din 28 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.892/202/2016, Judecătoria Călăraşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, şi în special a art. 1, art. 5 alin. (1), art. 8 alin. (5), art. 10 alin. (1) şi art. 11 din acest act normativ. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.919D/2016 şi nr. 1.920D/2016.

31. Prin încheierea din 22 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.503/271/2016, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.946D/2016.

32. Prin încheierea din 27 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 11.454/55/2016, Judecătoria Arad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 7772016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.957D/2016.

33. Prin încheierea din 1 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.300/1.748/2016, şi încheierea din 4 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.018/1.748/2016, Judecătoria Cornetu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.965D/2016 şi nr. 2.023D/2016.

34. Prin încheierea din 7 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 26.459/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.985D/2016.

35. Prin încheierea nr. 14.266 din 27 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 13.400/212/2016/a 1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţionali cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.049D/2016.

36. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Banca Românească - S.A. Membră a Grupului National Bank of Greece în cauze civile având ca obiect acţiuni în constatare - contestaţie creditor la notificarea de dare în plată, conform Legii nr. 77/2016.

37. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituţie deoarece, în temeiul acestor norme constituţionale, legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfinţite pe calea hotărârilor judecătoreşti, care se bucură de autoritate de lucru judecat. Legea nr. 77/2016, însă, prin art. 8 alin. (5), intervine asupra măsurilor stabilite de către instanţele judecătoreşti în două moduri, şi anume, atât asupra litigiilor asupra cărora instanţa a pronunţat o hotărâre definitivă şi/sau irevocabilă, cât şi asupra executărilor silite, stabilind că atât consumatorii împotriva cărora s-a pronunţat de către instanţele judecătoreşti o hotărâre cu privire la contractul de credit, cât şi cei care se află în executare silită, indiferent de stadiul acesteia, pot solicita creditorului ştergerea datoriei decurgând din contractul de credit în integralitate, indiferent de stadiul procedurii judiciare sau extrajudiciare. Cu alte cuvinte, noua lege intervine asupra caracterului executoriu şi/sau definitiv al unei hotărâri judecătoreşti, precum şi asupra modalităţii de încetare a unei executări silite stabilind că un consumator, indiferent de situaţia juridică la care este parte, poate solicita instanţei modificarea acesteia în virtutea noii legi. Aşa fiind, apreciază că Legea nr. 77/2016 contravine principiului separaţiei puterilor în stat.

38. Referitor la art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că, în totală contradicţie cu dispoziţiile Constituţiei şi legii civile, legiuitorul a stabilit, prin art. 11 din Legea nr. 77/2016, că aceasta este aplicabilă atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată, inclusiv contractelor care formează obiectul unei executări silite. Arată că, astfel cum este prevăzut de art. 8 alin. (5) din actul normativ criticat, dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Deşi legea nu prevede o clasificare sau exemplificare a noţiunii de contract în derulare, din examinarea legii în ansamblu, autoarea excepţiei apreciază că aceasta se aplică: contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii şi care constituie titluri executorii în cadrul executărilor silite, contractelor care au format sau formează obiectul unor dosare supuse soluţionării instanţelor de judecată pentru a stabili legalitatea acestora, preţul acestora etc. Prin compararea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie cu cele ale art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 este evident că legea dării în plată nu poate fi aplicabilă decât contractelor încheiate după intrarea în vigoare a acesteia. Totodată, arată că legea dării în plată stabileşte că aceasta se aplică atât contractelor de credit încheiate direct cu instituţiile bancare, cât şi celor cesionate de acestea altor persoane juridice, instituţii nebancare. În susţinerea criticii referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2), autoarea excepţiei invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, exemplu fiind Decizia nr. 745/2015, prin care s-a reţinut că, potrivit principiului neretroactivităţii legii civile, „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare

39. În ceea ce priveşte art. 44 din Constituţie, privind dreptul de proprietate privată, autoarea excepţiei susţine că prevederile art. 1 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, stabilesc că pot face obiectul dării în plată inclusiv imobilele care au fost date în garanţie la încheierea contractelor de credit, care în prezent au fost cesionate altor persoane juridice - diferite de instituţiile financiare. Or, aceste prevederi contravin dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, atât timp cât micşorează dreptul de proprietate şi patrimoniul cesionarului. Arată că, în cazul creanţelor actuale ale băncilor, acestea reprezintă un drept câştigat sub imperiul vechii legi, iar anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire, întrucât creditorul este îndreptăţit să primească preţul pentru serviciile prestate, cel puţin până la momentul transmiterii notificării în baza Legii nr. 77/2016. Or, în aceste cazuri, practica Curţii Constituţionale a stabilit că este aplicabilă teoria drepturilor câştigate, teorie potrivit căreia legea nu mai poate retroactiva în cazul în care un drept a fost deja inclus în patrimoniul unei persoane. Această teorie este aplicabilă şi în cazul contractelor de credit în desfăşurare, dar care au fost supuse deja controlului unei instanţe de judecată, care a stabilit întinderea obiectului şi preţul acestuia, şi nu numai. A veni şi a interveni asupra unui drept care a fost constituit în patrimoniul creditorului în temeiul unui act juridic care a trecut de controlul unei instituţii juridice şi asupra căruia nu se mai poate interveni înseamnă nu numai a se încălca un drept de proprietate al creditorului, dar şi prevederile procedurale care conferă caracter definitiv sau irevocabil acelui act.

40. Raportat la art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, privind economia, autoarea excepţiei susţine că Legea nr. 77/2016 instituie în sarcina creditorilor - indiferent de calitatea acestora, instituţii de credit, cesionari sau alte persoane - obligaţii severe cu privire la modalitatea de administrare a patrimoniului acestora, prin impunerea preluării imediate a unui bun imobil cu care a fost garantat contractul de credit şi a eliminării oricăror sume ce urmau a fi recuperate de aceştia în baza contractului de credit odată cu obţinerea proprietăţii asupra imobilului respectiv. Apreciază că modificarea politicii de creditare, după adoptarea Legii nr. 77/2016, face dovada faptului că statul român a intervenit în mod forţat într-un contract negociat între părţi, încălcându-se astfel principiul libertăţii comerţului. Prin adoptarea acestei legi, instituţiile de creditare sunt forţate să fie parte într-un contract ale căror condiţii nu şi le-au dorit niciodată. Aşa fiind, Legea nr. 77/2016 intervine asupra liberei iniţiative a părţilor, modificând preţul şi obligaţiile părţilor dintr-un act juridic care are la bază manifestarea de voinţă a părţilor contractante, încălcându-se astfel principiul libertăţii comerţului.

41. În fine, în ceea ce priveşte susţinerile referitoare la încălcarea principiului securităţii juridice, autoarea excepţiei susţine că Legea nr. 77/2016 aduce atingere acestui principiu deoarece prevede posibilitatea retroactivării legii civile, intervine peste principiul pacta sunt servanda, dispunând peste voinţa părţilor la mult timp după realizarea raportului juridic dintre acestea, şi creează, totodată, un dezechilibru în interpretarea unitară a legii. Apreciază, astfel, că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt total incerte şi instituie doar noţiunea de contract în derulare, fără a da 6 explicaţie aferentă acestor contracte.

42. Judecătoria Zalău apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind întemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 8 alin. (5) raportate la art. 11 din Legea nr. 77/2016, care prevăd că această lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată, iar dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului, conduc la încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, legea este neconstituţională şi din perspectiva nerespectării principiului constituţional al legalităţii, existând riscul afectării principiului securităţii raporturilor juridice şi încălcarea principiului libertăţii contractuale. Menţionează că potrivit procedurii instituite de Legea nr. 77/2016 debitorul nu îşi poate exprima consimţământul sau opoziţia, ceea ce aduce atingere dreptului său de proprietate, impunând o sarcină excesivă asupra unei părţi contractuale prin obligarea preluării, prin darea în plată, a imobilului aflat în garanţie cu consecinţa stingerii tuturor obligaţiilor născute din contractul de credit,

43. Judecătoria Bacău - Secţia civilă nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţându-se numai asupra condiţiilor de admisibilitate ale cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

44. Judecătoria Sibiu - Secţia civilă, exprimându-şi opinia asupra excepţiei formulate, apreciază că, în ceea ce priveşte contractele aflate în derulare, se ridică problema constituţionalităţii art. 11 din Legea nr. 77/2016 prin raportare la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, opinia instanţei de judecată fiind în sensul caracterului întemeiat al criticilor invocate din perspectiva retroactivităţii acestor prevederi de lege. Cu privire la celelalte critici ale autoarei excepţiei, în opinia instanţei de judecată acestea sunt neîntemeiate.

45. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă, Judecătoria Buftea - Secţia civilă Judecătoria Brăila - Secţia civilă, Judecătoria Călăraşi şi Judecătoria Braşov apreciază că nu sunt întemeiate criticile formulate, astfel încât normele legale cuprinse în Legea nr. 77/2016 nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.

46. Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă apreciază că prevederile criticate din Legea nr. 77/2016 nu contravin art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece prin aplicarea acestora se dă eficienţă principiului aplicării imediate a legii noi, fiind o situaţie în care legea nouă reglementează efectele viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare. Totodată, Legea nr. 77/2016 nu încalcă nici celelalte dispoziţii constituţionale invocate, deoarece darea în plată reprezintă o soluţie echitabilă atât pentru debitor, cât şi pentru creditor, care la momentul acordării creditului a apreciat că imobilul adus ca garanţie acoperă valoarea acordată.

47. Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă apreciază că prevederile criticate sunt constituţionale. Arată că Legea nr. 77/2016 este, pe de o parte, o lege cu caracter social, iar, pe de altă parte, aceasta are în vedere echilibrarea riscurilor izvorâte din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile. Apreciază, totodată, că se are în vedere şi interesul creditorilor cărora li se transmite dreptul de proprietate asupra imobilelor ipotecate.

48. Judecătoria Alba Iulia apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată în parte. Astfel, instanţa de judecată consideră întemeiate critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens învederează faptul că însăşi Directiva 2014/17/UE a

Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, pe care Legea nr. 77/2016 pretinde, în expunerea de motive, că o implementează în materia dării în plată, prevede la art. 43 alin. (1) că „Prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016.” În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii constituţionale invocate, instanţa consideră că, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1), art. 44 şi art. 135 din Constituţie, criticile formulate sunt neîntemeiate. De asemenea, instanţa de judecată consideră că textele de lege criticate sunt redactate suficient de clar şi precis, subiectele de drept având obligaţia de a le respecta.

49. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.949D/2016, opinia Judecătoriei Timişoara este aceea că Legea nr. 77/2016 este neconstituţională în măsura în care se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, deoarece este contrară principiului neretroactivităţii legii civile, chiar dacă legea are drept scop stabilirea unui mijloc de stingere a obligaţiilor rezultate din contractul de credit. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.826D/2016, aceeaşi instanţă de judecată apreciază că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt constituţionale, cu excepţia prevederilor art. 11 din acest act normativ care încalcă principiul neretroactivităţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie.

50. Opinia Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti este în sensul caracterului întemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate a Legii nr. 77/2016 prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2), art. 44 alin. (1) şi art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a), în ceea ce priveşte critica formulată prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie, instanţa de judecată apreciază că aceasta este neîntemeiată, iar prevederile legale criticate nu sunt de natură să încalce principiul separaţiei puterilor în stat, prin imixtiunea puterii legislative în procesul de realizare a justiţiei.

51. Opinia Judecătoriei Mediaş este în sensul că Legea nr. 77/2016 intră în contradicţie cu principiul consacrat de art. 135 din Constituţie, cu privire la libertatea comerţului, întrucât se intervine din partea statului cu modificarea prestaţiilor unor contracte de credit, astfel cum acestea au fost convenite şi asumate de părţile contractante în cadrul unor convenţii pe care le-au încheiat în mod voluntar,

52. Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă apreciază că prevederile art. 1 - art. 7 din Legea nr. 77/2016 nu contravin normelor constituţionale invocate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte. Însă, prevederile art. 11 din acest act normativ, opinia instanţei de judecată este în sensul că acestea încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, având în vedere faptul că Legea nr. 77/2016 nu reglementează nici în materie contravenţională şi nici în materie penală, astfel încât, derogând de la această normă constituţională, se aduce atingere principiului neretroactivităţii legii civile.

53. Judecătoria Oradea - Secţia civilă consideră ca fiind neconstituţional art. 11 teza penultimă din Legea nr. 77/2016, acesta fiind contrar principiului neretroactivităţii legii civile consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, principiu prin care legiuitorul constituţional a asigurat securitatea raporturilor juridice civile.

54. Opinia Judecătoriei Arad - Secţia civilă este în sensul că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt constituţionale, fiind vorba, în esenţă, de o reglementare pentru viitor a efectelor unei situaţii juridice anterioare, în scopul protecţiei consumatorilor.

55. În opinia Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 apare ca fiind întemeiată.

56. Judecătoria Cornetu - Secţia civilă şi Judecătoria Deva apreciază că prevederile Legii nr. 77/2016 nu încalcă dispoziţiile Constituţiei, legiuitorul având dreptul de a interveni şi a institui un nou mod de stingere a unei obligaţii, în concordanţă cu prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului.

57. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.842D/2016, Judecătoria Deva apreciază că prevederile Legii nr. 77/2016 nu încalcă dispoziţiile Constituţiei, legiuitorul având dreptul de a interveni şi a institui un nou mod de stingere a unei obligaţii, însă, în ceea ce priveşte prevederile art. 11 din acest act normativ, opinia instanţei de judecată este în sensul că acestea încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, având în vedere faptul că Legea nr. 77/2016 nu reglementează nici în materie contravenţională şi nici în materie penală, astfel încât art. 11 din Legea nr. 77/2016 contravine principiului neretroactivităţii legii civile.

58. În opinia Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, prevederile legale criticate ridică probleme de constituţionalitate numai prin raportare la art. 44 din Constituţie, iar sub acest aspect excepţia de neconstituţionalitate apare ca fiind întemeiată. Apreciază că, prin lipsa unor condiţii suplimentare privitoare la situaţia materială precară a consumatorilor care ar putea intra în câmpul de aplicare al Legii nr. 77/2016 şi care ar putea obţine prin dare în plată stingerea tuturor obligaţiilor asumate printr-un contract de credit, se aduce atingere dreptului de proprietate privată al creditorului. În raport cu ansamblul celorlalte critici formulate, instanţa de judecată constată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

59. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

60. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, înscrisurile depuse la dosare, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

61. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

62. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, şi în special a prevederilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 alin. (1) şi (3), art. 6, art. 7, art. 8 alin, (5), art. 10 alin. (1) şi art. 11 din acest act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016.

63. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4), coroborat cu dispoziţiile art. 126 alin. (1) potrivit căruia „Justiţia se realizează prin Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza a doua, privind dreptul de proprietate, art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) privind economia, precum şi principiului securităţii juridice.

64. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că atât Legea nr. 77/2016, în ansamblul său, cât şi prevederile art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din acest act normativ, au făcut obiect al controlului de constituţionalitate, sens în care Curtea Constituţională s-a pronunţat, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale ca şi cele invocate în cauza de faţă, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017.

65. Prin această decizie, la paragraful 120, Curtea a constatat că „prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească, în condiţiile manifestării opoziţiei creditorului, poate şi trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare. Astfel, din punct de vedere procedural, instanţa judecătorească, în condiţiile formulării contestaţiei de către creditor sau a acţiunii în constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiţiei notificării creditorului conform celor prevăzute de Legea nr. 77/2016, îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 4 din lege, aplicând în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8 ori în cadrul art. 9 din aceeaşi lege”. Curtea a precizat, astfel, că „instanţa judecătorească care, în condiţiile legii, este independentă în aprecierea sa va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr. 77/2016 (predarea imobilului şi ştergerea datoriilor principale şi accesorii)”,

66. Totodată, la paragraful 122, Curtea a constatat că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituţională. Astfel, analizând problema constituţionalităţii acestei sintagme din cuprinsul art. 11 al Legii nr. 77/2016, Curtea a constatat că „obiectul contractelor de credit îi reprezintă sume de bani, şi nu bunuri imobile. În condiţiile în care art. 11 teza întâi prevede ca un criteriu de sine stătător criteriul devalorizării bunurilor imobile ce fac obiectul garanţiei aduse de debitor, se ajunge la o încălcare a dreptului de proprietate privată asupra sumelor de bani ale împrumutătorului (instituţiei de credit), drept prevăzut de art. 44 din Constituţie. Curtea constată că un astfel de criteriu care a fost prevăzut alternativ cu cel al riscurilor ce izvorăsc din contractul de credit şi, deci, folosit de sine stătător este incompatibil cu aplicarea impreviziunii de către instanţa judecătorească, astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Faptul că garanţia adusă se devalorizează nu are legătură cu executarea contractului de credit. Acest criteriu ar putea, în schimb, să fie folosit în coroborare cu principiul echităţii ca parte a teoriei impreviziunii astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Astfel, instanţa judecătorească urmează să evalueze dezechilibrul prestaţiilor rezultate din contractul de credit şi prin recurgerea la acest criteriu atunci când contractul de credit a fost convenit în vederea achiziţionării unui imobil.”

67. În acest context, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Prin urmare, ţinând cont de faptul că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, mai sus menţionată, a fost pronunţată ulterior sesizării instanţei constituţionale în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a devenit inadmisibilă.

68. Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, în procesul de aplicare şi interpretare a legislaţiei incidente în speţa dedusă soluţionării, instanţa de judecată urmează să respecte deciziile Curţii Constituţionale, atât sub aspectul dispozitivului, cât şi al considerentelor pe care acesta se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, în temeiul deciziei de admitere mai sus menţionate (Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016), prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în condiţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.

69. De asemenea, întrucât obiectul sesizărilor are în vedere contracte de credit încheiate înainte de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

70. Şi în ceea ce priveşte prevederile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 („prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare*), având în vedere că aceleaşi contracte de credit au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, adică 1 octombrie 2011, prevederile de lege criticate nu pot fi aplicate contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, aşa încât Curtea va respinge ca inadmisibilă şi excepţia de neconstituţionalitate a art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016.

71. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi prin raportare la celelalte dispoziţii legale criticate, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 135 privind economia.

72. Astfel, cu privire la critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate privind nerespectarea principiului neretroactivităţii legii civile, aceasta susţine că prin normele legale criticate se afectează obiectul contractelor de credit, prin schimbarea obligaţiei de plată a sumelor de bani datorate în aceea a predării imobilului cu care s-a garantat executarea contractului de credit. Cu alte cuvinte, se afirmă că prin prevederile legale criticate se afectează în mod retroactiv substanţa contractului de credit, înlăturându-se regula potrivit căreia obligaţiile asumate trebuie respectate de către părţi (pacta sunt servanda). Aşa cum a arătat, însă, Curtea în considerentele Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în paragraful 94 şi următoarele, „regula pacta sunt servanda presupune luarea în considerare a unor elemente precum buna-credinţă şi echitatea atunci când are loc o schimbare fundamentală a condiţiilor de executare a contractului”. Curtea a reţinut că prevederile puse în principal în discuţie prin prisma încălcării art. 15 alin. (2) din Constituţie sunt cele ale art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, iar din analiza acestor prevederi legale rezultă faptul că ele se aplică şi contractelor aflate în curs de derulare. Expresia „în derulare” a fost folosită de legiuitor pentru a acoperi şi cazul prevăzut de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, respectiv faza executării silite începute înainte de intrarea în vigoare a legii.

73. Cu referire la această critică, Curtea a reţinut că majoritatea contractelor de împrumut vizate de legea criticată au fost încheiate în perioada 2007-2009, acestor contracte fiindu-le aplicabil cadrul legal de la acea dată. Astfel, dreptul comun îl constituia Codul civil în vigoare la acea dată, iar reglementări suplimentare, specifice domeniului bancar, se regăseau în Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999. Curtea a observat, însă, că Legea nr. 77/2016 se aplică şi contractelor care au fost încheiate în baza altor prevederi legale decât cele ale Legii nr. 190/1999. Cu alte cuvinte, şi unele credite care nu au fost

contractate în scopul achiziţionării unor imobile au fost garantate prin instituirea unor ipoteci asupra unor bunuri imobile. Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 şi art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, Curtea a subliniat că prevederile acesteia nu retroactivează.

74. De asemenea, la paragraful nr. 108 al deciziei mai sus menţionate, Curtea a reţinut că Legea nr. 77/2016 reglementează situaţii specifice care nu se referă la regimul general al proprietăţii, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligaţii derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietăţii, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietăţii în România, şi nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituţii de drept civil. De altfel, la paragraful nr. 128 al deciziei precitate, Curtea a reţinut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăşi suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condiţiile exercitării sale cu bună-credinţă (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59-60). Dreptul de proprietate al instituţiilor de credit nu cunoaşte nicio limitare în condiţiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate.

75. Aşa fiind, din perspectiva unor critici similare celor formulate în speţă, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

76. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite şi cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din acelaşi act normativ, excepţie ridicată de Banca Românească S.A. Membră a Grupului Naţional Bank of Greece în dosarele nr. 2.048/337/2016 şi nr. 2.467/337/2016 ale Judecătoriei Zalău, în Dosarul nr. 7.983/180/2016 al Judecătoriei Bacău - Secţia civilă, în dosarele nr. 5.427/306/2016 şi nr. 5.778/306/2016 ale Judecătoriei Sibiu - Secţia civilă, în dosarele nr. 16.005/245/2016 şi nr. 18.795/245/2016 ale Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 7.743/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, în dosarele nr. 6.304/288/2016, nr. 5.990/288/2016 şi nr. 8.269/288/2016 ale Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 10.982/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 6.230/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.161/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în dosarele nr. 15.538/325/2016 şi nr. 14 082/325/2016 ale Judecătoriei Timişoara, în Dosarul nr. 14.005/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, în dosarele nr. 3.829/221/2016 şi nr. 4.333/221/20Î6 ale Judecătoriei Deva, în Dosarul nr. 4.124/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă, în Dosarul nr. 13.510/197/2016 al Judecătoriei Braşov, în Dosarul nr. 2,088/257/2016 al Judecătoriei Mediaş, în Dosarul nr. 5.002/190/2016 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă, în dosarele nr. 2.997/202/2016 şi nr. 4.892/202/2016 ale Judecătoriei Călăraşi, în Dosarul nr. 10.503/271/2016 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 11.454/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă, în dosarele nr. 8.300/1.748/2016 şi nr. 6.018/1.748/2016 ale Judecătoriei Cornetu - Secţia civilă, în Dosarul nr. 26.459/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, precum şi în Dosarul nr. 13.400/212/2016/a1 al judecătoriei Constanţa - Secţia civilă;

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016, precum şi cea a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de aceeaşi autoare în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe;

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe şi constată că prevederile art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Zalău, Judecătoriei Bacău - Secţia civilă, Judecătoriei Sibiu - Secţia civilă, Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, Judecătoriei Călăraşi, Judecătoriei Braşov, Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă, Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Timişoara, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, Judecătoriei Mediaş, Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă, Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, Judecătoriei Arad - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoriei Cornetu - Secţia civilă, Judecătoriei Deva şi Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 264/2016 privind stabilirea metodologiei de selecţie pentru evaluarea ex-ante a documentaţiilor de atribuire aferente contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică care intră sub incidenţa art. 23 alin. (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv contractelor/acordurilor-cadru sectoriale

care intră sub incidenţa art. 25 alin. (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, precum şi pentru stabilirea modului de interacţiune cu autorităţile/entităţile contractante verificate

 

Având în vedere:

- prevederile art. 23 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- prevederile art. 25 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare;

- necesitatea fluidizării procesului de achiziţie publică/sectorială prin prevenirea întârzierilor în iniţierea procedurilor de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică/sectorială;

- necesitatea optimizării activităţii de elaborare a documentaţiilor de atribuire, prin responsabilizarea autorităţilor contractante în legătură cu conţinutul acestora;

- nota elaborată de Direcţia generală evaluare ex-ante nr. 57.024 din 7 decembrie 2016,

în temeiul dispoziţiilor art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice emite prezentul ordin

Art. I. - Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 264/2016 privind stabilirea metodologiei de selecţie pentru evaluarea ex-ante a documentaţiilor de atribuire aferente contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică care intră sub incidenţa art. 23 alin. (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv contractelor/ acordurilor-cadru sectoriale care intră sub incidenţa art. 25 alin. (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, precum şi pentru stabilirea modului de interacţiune cu autorităţile/entităţile contractante verificate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) documentaţiile de atribuire menţionate la art. 1 se grupează în intervale de câte zece, pe fiecare tip de contract/acord-cadru, respectiv contract/acord-cadru de furnizare, contract/acord-cadru de servicii sau contract/acord-cadru de lucrări, în ordinea transmiterii acestora în sistem;”.

2. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) în aplicarea prevederilor art. 23 alin. (1), (2) şi (4) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor art. 25 alin. (1), (2) şi (4) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, cu modificările şi completările ulterioare, procesul de evaluare a documentaţiilor de atribuire se realizează prin intermediul aplicaţiei informatice specifice disponibilă în SEAP.

(2) ANAP evaluează documentaţiile transmise în SEAP în ordinea primirii acestora în cadrul aplicaţiei informatice specifice, avându-se în vedere tipul contractului/acordului-cadru, respectiv contract/acord-cadru de furnizare, contract/acord-cadru de servicii sau contract/acord-cadru de lucrări.

(3) Autoritatea contractantă va lua în calcul şi perioada de timp alocată ANAP pentru evaluarea documentaţiei de atribuire atunci când elaborează calendarul procedurii de atribuire aferent contractului/acordului-cadru de achiziţie publică/sectorial.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice,

Bogdan Puşcaş

 

Bucureşti, 3 martie 2017.

Nr. 55.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare/organismelor de control şi de supraveghere a activităţii organismelor de control, în agricultura ecologică

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale politici agricole nr. 257.632 din 3 martie 2017,

în conformitate cu prevederile:

- art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 şi ale Regulamentului (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul,

în temeiul art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare/organismelor de control şi de supraveghere a activităţii organismelor de control, în agricultura ecologică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 august 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) OC poate încheia contracte de prestări servicii, pentru încercări cu laboratoare acreditate, conform SR EN ISO/CEI 17025 «Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări», de asemenea laboratoarele să deţină acreditare pentru efectuarea analizelor specifice domeniului/domeniilor pentru care se cere aprobarea. În acest sens se vor prezenta contracte care să ateste colaborarea cu astfel de laboratoare, inclusiv pentru determinarea originii îngrăşămintelor aplicate, cu precădere a naturii azotului utilizat (organic sau de sinteză). În cazul în care laboratoarele contractate nu pot efectua o analiză, OC se adresează unui alt laborator acreditat, conform SR EN ISO/CEI 17025.”

2. La articolul 5, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) OC poate încheia contracte de prestări servicii, pentru încercări cu laboratoare acreditate, conform SR EN ISO/CEI 17025 «Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări», de asemenea laboratoarele să deţină acreditare pentru efectuarea analizelor specifice domeniului/domeniilor pentru care se cere aprobarea, în acest sens se vor prezenta contracte care să ateste colaborarea cu astfel de laboratoare, inclusiv pentru determinarea originii îngrăşămintelor aplicate, cu precădere a naturii azotului utilizat (organic sau de sinteză). În cazul în care laboratoarele contractate nu pot efectua o analiză, OC se adresează unui alt laborator acreditat, conform SR EN ISO/CE117025.”

3. La articolul 6, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

„(11) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (1) de depunere a documentelor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi la art. 5 alin. (1) de către OC aprobat atrage după sine aplicarea sancţiunii «Avertisment scris», OC aprobat are la dispoziţie maximum 15 zile de la comunicarea sancţiunii aplicate să depună documentele în vederea obţinerii aprobării.

(12) Nedepunerea documentelor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi la art. 5 alin. (1) în termenul prevăzut la alin. (11) atrage după sine aplicarea sancţiunii «Avertisment scris»“.

4. La articolul 9 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) să efectueze cel puţin o inspecţie/an la operatorii aflaţi sub contract de prestări servicii, în conformitate cu art. 65 alin. (1) din R (CE) nr. 889/2008, care să includă inspecţia fizică obligatorie completă a tuturor locaţiilor/punctelor de lucru ale operatorului; inspecţiile la operatori trebuie realizate în perioada optimă astfel încât să se asigure eficacitatea şi oportunitatea controalelor în toate etapele de producţie, procesare şi distribuire a produselor, în conformitate cu art. 4 alin. (2) lit. a) din R (CE) nr. 882/2004. Eliberarea documentului justificativ (certificat de conformitate/master certificat/certificat de confirmare a conversiei) este condiţionată de prezentarea fişei de înregistrare în sistemul de agricultură ecologică a operatorului inspectat pentru anul în curs, precum şi de prezentarea dovezii de remediere a tuturor neconformităţilor de către operator, constatate în timpul inspecţiei de către OC;”.

5. La articolul 11 alineatul (1), literele d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,d) să comunice, imediat, autorităţii competente în oricare din următoarele situaţii:

- orice neregulă sau încălcare care afectează statutul ecologic al produselor;

- retragerea operatorului din sistemul de control;

- schimbarea autorităţii sau a organismului de control de către operator şi/sau subcontractanţii săi.

De asemenea, în cazul unor nereguli sau încălcări referitoare la produse aflate sub controlul altor autorităţi sau organisme de control, informează imediat autorităţile sau organismele respective în conformitate cu art. 92 din R (CE) nr. 889/2008, art. 30 şi art. 31 din R (CE) nr. 834/2007;

...........................................................................................................................

f) în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de art. 92a din R (CE) nr. 889/2008, în cazul în care un OC constată nereguli în aplicarea prevederilor privind producţia ecologică, nereguli care afectează statutul ecologic al produsului şi/sau al terenului, sau este informat din alte surse despre nereguli cu produse ecologice, acesta informează imediat autoritatea competentă şi investighează originea neregulilor sau încălcărilor, în conformitate cu lit. d). Informarea trebuie să cuprindă toate acţiunile întreprinse (inclusiv informarea celorlalte OC) şi documentele care demonstrează constatările din timpul investigaţiei;”.

6. La articolul 13 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) acordă derogări în conformitate cu prevederile art. 36,37 şi 39 din R (CE) nr. 889/2008;”.

7. La articolul 14 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) realizează în anul în curs auditul organismelor de control pentru activitatea desfăşurată în anul precedent, în conformitate CU prevederile art. 5 alin. (3) din R (CE) nr. 882/2004 şi ale art. 92e şi 92f din R (CE) nr. 889/2008, şi supravegherea, în conformitate cu art. 92c din R (CE) nr. 889/2008, a activităţii OC. Auditul se realizează numai după notificarea prealabilă a organismului de control. Notificarea se face cu minimum 10 zile lucrătoare înainte de data efectuării auditului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 15 la prezentul ordin, solicitându-se documente relevante cu privire la activitatea desfăşurată în perioada verificată. Organismele de control transmit documentele solicitate prin notificare în interiorul termenului de 10 zile lucrătoare, dar nu mai târziu de a şaptea zi;”.

8. La articolul 14 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) monitorizează activitatea desfăşurată în anul în curs de fiecare organism de control, având în vedere următoarele aspecte:

- modul de efectuare a verificărilor, de prezentare şi comunicare a constatărilor rezultate, ca urmare a sesizărilor, notificărilor sau altor controale, cu privire la nereguli în activitatea operatorilor sau activitatea OC aprobate;

- încadrarea în termenul stabilit de autoritatea competentă pentru verificarea unor neconformităţi transmise prin sesizări, notificări şi alte controale;

- măsurile dispuse de organismele de control pentru remedierea neconformităţilor identificate, precum şi sancţiunile aplicate;

- frecvenţa neconformităţilor în care sunt implicate/implicaţi OC/operatorii aflaţi sub contract de prestării servicii cu acestea;

- evaluarea situaţiilor transmise în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. a) şi b);

- modul de rezolvare a neconformităţilor identificate la auditul anterior/

9. La articolul 14 alineatul (2), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) verificări la sediul OC, care includ şi auditul conform prevederilor art. 92e şi 92f din R (CE) nr. 889/2008, în ceea ce priveşte sistemul de control al producţiei ecologice; pentru OC stabilite în alt stat membru - care funcţionează pe teritoriul României printr-o unitate, auditul anual, conform art. 92e din R (CE) nr. 889/2008, se poate efectua inclusiv la sediul principal al acestora; din componenţa echipei de audit fac parte consilieri cu atribuţii de inspecţii tehnice de la nivel central; la audit, obligatoriu participă şi personalul cu atribuţii de conducere din cadrul OC;”.

10. La articolul 14, alineatele (5), (9)-(12) şi (15) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) Controalele de supraveghere se realizează de către consilierii cu atribuţii de inspecţii tehnice din cadrul DAJ, în conformitate cu procedura aprobată, pe un eşantion de operatori selectat de către structura centrală, eşantion stabilit la minimum 5% din totalul operatorilor aflaţi cu contract de prestări de servicii cu fiecare OC în parte.

...........................................................................................................................

 (9) în cadrul controalelor de supraveghere se verifică modul de efectuare a activităţii OC, având în vedere prevederile titlului V «Controalele» din R (CE) nr. 834/2007 şi ale titlului IV «Controale» din R (CE) nr. 889/2008, prin controale specifice efectuate la locaţia fermei/unităţii operatorilor, verificându-se şi existenţa următoarelor documente:

a) contractul încheiat de operator cu OC;

b) fişa de înregistrare a operatorului;

c) copia raportului de inspecţie al OC pe anul anterior, după caz;

d) certificatele de conformitate/master certificatele/ certificatele de confirmare a conversiei;

e) certificatele de tranzacţie, după caz;

f) orice alte documente specifice operatorului respectiv, inclusiv cele referitoare la culturile paralele.

(10) După analiza documentelor specifice, transmise de către consilierii cu atribuţii de inspecţii tehnice din cadrul DAJ, respectiv a rapoartelor lunare de control pentru operatorii selectaţi în eşantionul reprezentativ al fiecărui OC, reprezentanţii structurii cu atribuţii de inspecţii tehnice în domeniul agriculturii ecologice din cadrul MADR elaborează un raport semestrial, în care constată dacă:

a) activitatea operatorilor este conformă cu legislaţia naţională şi comunitară în vigoare, identificând orice neconformitate a standardelor şi procedurilor de inspecţie specifice OC;

b) inspecţiile au fost efectuate de un inspector calificat din cadrul respectivului OC, care respectă cerinţele menţionate la art. 2 alin. (1) lit. j), respectiv art. 4 alin. (1) lit. k);

c) derularea procedurilor de inspecţie şi certificare s-a realizat conform planului-tip de inspecţie şi planificării anuale estimative transmise de fiecare OC, iar documentele legate de activitatea specifică a acestuia sunt conforme;

d) raportul semestrial se transmite structurii responsabile cu elaborarea politicilor în domeniul agriculturii ecologice din cadrul MADR până la sfârşitul primei luni a semestrului următor.

(11) Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, consilierii cu atribuţii de inspecţii tehnice din cadrul DAJ transmit către reprezentanţii structurii cu atribuţii de inspecţii tehnice în domeniul agriculturii ecologice din cadrul MADR situaţia centralizată a activităţii desfăşurate în anul precedent, incluzând numărul total de operatori verificaţi, neconformităţile constatate la operatori şi OC aferente.

(12) în baza analizei rapoartelor lunare, a situaţiei centralizate, a auditului anual, a aspectelor constatate la art. 14 alin. (1) lit. e), precum şi a verificărilor OC, conform prevederilor art. 92e şi 92f din R (CE) nr. 889/2008, în ceea ce priveşte sistemul de control al producţiei ecologice, pentru fiecare OC se întocmeşte până la data de 31 iulie a anului în curs un raport de evaluare a activităţii desfăşurate de OC în anul precedent.

...........................................................................................................................

 (15) Rezultatele controalelor efectuate conform alin. (2) lit. c) se comunică OC în cauză în termen de 10 zile lucrătoare de la aprobarea notei de control de către conducerea MADR.”

11. La articolul 16 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

„d) nerespectarea termenelor prevăzute la art. 6 alin. (1) şi (11) de depunere a documentelor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi la art. 5 alin. (1).”

12. La articolul 19, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Operatorii înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică trebuie să respecte prevederile art. 11 din R (CE) nr. 834/2007, în cazul producţiei paralele. În privinţa plantelor sunt implicate diferite varietăţi ce pot fi uşor diferenţiate, în privinţa animalelor sunt implicate diferite specii, iar în privinţa acvaculturii pot fi implicate aceleaşi specii, cu condiţia să existe o distincţie adecvată între zonele de producţie. În cazul în care nu toate unităţile unei exploataţii sunt folosite pentru producţie ecologică, operatorul separă parcelele, animalele şi produsele utilizate în sistemul de producţie sau produsele obţinute de către unităţile ecologice de cele utilizate sau produse de către unităţile neecologice şi ţine un registru adecvat pentru a evidenţia această separare.”

13. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 21 - Anexele nr. 1-15 fac parte integrantă din prezentul ordin.”

14. După anexa nr. 14 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 15, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 8 martie 2017.

Nr. 61.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 15 la Ordinul nr. 895/2016)

 

Notificare prealabilă

(model)

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

DIRECŢIA .................................................

Nr. .................. din .................................

 

NOTIFICARE

 

Către

...........................................................................................................................

Prin prezenta notificare vă informăm că, în data de ................................., la adresa .............................................................,

va avea loc auditul pentru activitatea desfăşurată în anul ................................., în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din R (CE) nr. 882/2004 şi ale art. 92e şi 92f din R (CE) nr. 889/2008.

Precizăm că auditul va fi realizat de către domnul ............................................................., legitimat cu ................................., având funcţia de consilier, şi de către domnul ............................................................., legitimat cu ................................., având funcţia de consilier. Consilierii fac parte din cadrul Direcţiei ............................................................. .

Auditul se realizează în baza Tematicii pentru verificarea activităţii desfăşurate de organismul de control, în anul ................................., aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În vederea asigurării unei piste de audit eficiente vă rugăm ca, în termen de 7 zile lucrătoare de la primirea prezentei, să transmiteţi următoarele documente:

.......................................................................................

.......................................................................................

.......................................................................................

 

Cu stimă

 

Director general,

.......................................................................................

(numele şi prenumele),

.......................................................................................

(semnătura)

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind obligaţia de a asigura stocuri adecvate şi continue de medicamente

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 2.193/2017 al Direcţiei politica medicamentului şi a dispozitivelor medicale, având în vedere prevederile art. 699 pct. 19 şi art. 804 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - În înţelesul prezentului ordin, termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:

a) beneficiari - unităţile sanitare aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate, unităţi care derulează programe naţionale de sănătate şi farmacii;

b) comanda justificată - solicitarea prin fax sau e-mail de livrare a medicamentelor, care conţine informaţii privind denumirea medicamentelor şi cantitatea acestora, precum şi seria, numărul şi data aferente unei prescripţii medicale, efectuată de o farmacie către distribuitorii angro cu care se află în relaţii contractuale sau, după caz, solicitarea prin fax sau e-mail de livrare a medicamentelor efectuată în baza contractului dintre unităţile sanitare aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate sau unităţi care derulează programe naţionale de sănătate şi un deţinător al unei autorizaţii de punere pe piaţă sau reprezentantul legal al acestuia în România, denumiţi în continuare DAPP, ori distribuitor angro, care prevede obligaţii contractuale în care sunt specificate în clar denumirile medicamentelor, cantităţile şi termenele contractuale de livrare;

c) Listă temporară de medicamente aflate sub observaţie - lista tuturor denumirilor comerciale aferente unui medicament definiţia nivel de denumire comună internaţională, denumită în continuare DCI, formă farmaceutică şi concentraţie, pentru care există interdicţie temporară de livrare intracomunitară şi export;

d) livrare intracomunitară - reprezintă o livrare de medicamente din listă, în înţelesul lit. e), care sunt expediate sau transportate din România către un stat contractant din Spaţiul Economic European de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora;

e) medicamente din listă - denumirile comerciale ale medicamentelor ale căror DCI-uri corespunzătoare sunt incluse în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

f) nivel naţional de alertă - scăderea timp de 7 zile consecutive a stocului la nivel naţional pentru categoria de medicamente având acelaşi DCI, formă farmaceutică şi concentraţie, sub rulajul mediu lunar;

g) rulaj mediu lunar - media lunară a rulajului medicamentului respectiv pentru ultimele trei luni, reprezentând minimul necesar pentru a îndeplini nevoia sănătăţii publice;

h) situaţii excepţionale - situaţii pe care DAPP le anunţă către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, denumită în continuare ANMDM, în condiţiile legii, cu privire la probleme de calitate/siguranţă, imposibilitatea aprovizionării cu substanţe active, retragerea Certificatului de conformitate cu Farmacopeea Europeană sau a Certificatului de bună practică de fabricaţie, întreruperea temporară de producţie;

i) stoc asigurător - cantitatea de medicamente din listă aflată în stocul distribuitorului angro între două aprovizionări succesive, reprezentând nivelul minim de stocuri adecvate şi continue care pot răspunde oricărei comenzi justificate pentru acel distribuitor angro;

j) termene de livrare - maximum 24 de ore pentru comanda justificată aferentă unei prescripţii medicale pentru afecţiuni acute şi subacute, respectiv 48 de ore pentru comanda justificată aferentă unei prescripţii medicale pentru afecţiuni cronice.

Art. 2. - (1) Rulajul mediu lunar se calculează în baza informaţiilor transmise către Ministerul Sănătăţii prin intermediul Sistemului electronic de raportare a stocurilor, denumit în continuare SER, aşa cum a fost reglementat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.345/2016 privind raportarea zilnică a stocurilor şi operaţiunilor comerciale efectuate cu medicamentele de uz uman din Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România de către unităţile de distribuţie angro a medicamentelor, importatori, fabricanţi autorizaţi şi farmaciile cu circuit închis şi deschis.

(2) DAPP trebuie să garanteze permanent respectarea obligaţiei de serviciu public prin asigurarea unui nivel lunar minim egal cu rulajul mediu lunar definit la art. 1 lit. g), pentru fiecare medicament din listă pentru care deţin autorizaţia de punere pe piaţă în România.

(3) Distribuitorii angro trebuie să asigure permanent respectarea obligaţiei de serviciu public prin constituirea de stocuri asigurătoare egale cu rulajul mediu lunar, pentru fiecare medicament din listă pe care îl distribuie.

(4) Distribuitorii angro au obligaţia de a onora orice comandă justificată primită de la beneficiarii cu care se află în relaţii contractuale, în termenele de livrare prevăzute la art. 1 lit. j).

(5) Beneficiarii au obligaţia să transmită comanda justificată către distribuitorii angro cu care se află în relaţii contractuale, cel puţin o dată pentru fiecare distribuitor angro, până la onorarea comenzii.

(6) Beneficiarii au obligaţia de a asigura onorarea comenzii justificate în termenele de livrare prevăzute la art. 1 lit. j). Pentru a dovedi comanda justificată, unităţile care eliberează medicamente către public pot păstra prescripţia medicală la nivelul unităţii maximum 48 de ore, cu acordul scris al pacientului,

(7) Distribuitorii angro au obligaţia să notifice comanda justificată primită către DAPP sau către alţi distribuitori angro cu care se află în relaţii contractuale, de la care au achiziţionat medicamentul aferent comenzii justificate.

(8) în cazul în care nu pot onora comanda justificată primită, distribuitorii angro vor transmite DAPP sau altor distribuitori angro cu care se află în relaţii contractuale comanda justificată primită. DAPP sau, după caz, distribuitorii angro cu care aceştia se află în relaţii contractuale au obligaţia să onoreze comanda justificată primită sau să comunice solicitanţilor faptul că se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 lit. h), notificate către ANMDM.

(9) Beneficiarii au obligaţia să anunţe ANMDM, în format electronic, la adresa lipsamedicament@anm.ro şi, în cazul prescripţiei medicale electronice, casele de asigurări de sănătate de care aparţin, în cazul în care comanda justificată nu este onorată de distribuitorii angro.

(10) DAPP, distribuitorii angro şi beneficiarii sunt scutiţi de respectarea obligaţiei de serviciu public în situaţiile excepţionale definite la art. 1 lit. h).

Art. 3. - (1) Apariţia unui nivel naţional de alertă conform art. 1 lit. f) este semnalată public şi transmisă către Ministerul Sănătăţii prin intermediul SER.

(2) în maximum 3 zile de la apariţia nivelului naţional de alertă, Ministerul Sănătăţii include categoria de medicamente având acelaşi DCI, forma farmaceutică şi concentraţie în Lista temporară de medicamente aflate sub observaţie.

(3) Lista temporară de medicamente aflate sub observaţie se aprobă şi se actualizează ori de câte ori este nevoie prin ordin al ministrului sănătăţii şi se publică pe pagina de internet a Ministerului Sănătăţii şi â ANMDM.

(4) Imediat după semnalarea unui nivel naţional de alertă, Ministerul Sănătăţii solicită ANMDM să verifice dacă motivul apariţiei se încadrează în una dintre situaţiile excepţionale prevăzute la art. 1 lit. h).

(5) Dacă ANMDM confirmă că motivul apariţiei nivelului naţional de alertă se încadrează în situaţiile excepţionale prevăzute la art. 1 lit. h), Ministerul Sănătăţii elimină categoria de medicamente având acelaşi DCI, formă farmaceutică şi concentraţie din Lista temporară de medicamente aflate sub observaţie.

(6) La momentul epuizării stocurilor de medicamente care fac obiectul unei situaţii excepţionale prevăzute la art. 1 lit. h), DAPP este obligat să notifice Casa Naţională de Asigurări de Sănătate asupra acestui fapt.

(7) Dacă ANMDM nu confirmă că motivul apariţiei nivelului naţional de alertă se încadrează în situaţiile excepţionale prevăzute la art. 1 lit. h), categoria de medicamente având acelaşi DCI, formă farmaceutică şi concentraţie rămâne în Lista temporară de medicamente aflate sub observaţie până la revenirea şi menţinerea timp de 14 zile consecutive a stocului la nivel naţional peste rulajul mediu lunar din momentul includerii categoriei în această listă.

(8) Pentru medicamentele aflate pe Lista temporară de medicamente aflate sub observaţie, DAPP sunt obligaţi să anunţe ANMDM şi Ministerul Sănătăţii în termen de maximum 3 zile de la data publicării listei pe pagina de web a Ministerului Sănătăţii la secţiunea „Transparenţă decizională” care sunt distribuitorii angro contractaţi de aceştia pentru a asigura distribuţia respectivelor medicamente, această informaţie urmând să fie publicată de către ANMDM şi Ministerul Sănătăţii pe propriile pagini de internet.

Art. 4. - Dacă Ministerul Sănătăţii sesizează, prin SER, o scădere timp de 7 zile consecutive a stocului la nivel de distribuitor angro pentru un medicament din listă sub rulajul mediu lunar la nivelul respectivului distribuitor, Ministerul Sănătăţii notifică ANMDM, care demarează imediat procedura de inspecţie în condiţiile legii.

Art. 5. - (1) Cu 10 zile lucrătoare înainte de efectuarea unei livrări intracomunitare, inclusiv a tranzacţiilor între două sau mai multe reprezentanţe ale aceleiaşi companii, aflate în ţări diferite, DAPP, distribuitorul angro sau farmaciile notifică ANMDM prin completarea declaraţiei pe propria răspundere de respectare a obligaţiei de serviciu public, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Datele de identificare ale medicamentului (respectiv: denumire comercială, DCI, formă farmaceutică, mărime de ambalaj, cantitate, lot) care face obiectul notificării menţionate la alin (1) se postează pe pagina de internet a ANMDM în maximum 5 zile de la comunicarea notificării.

(3) în cazul persoanelor juridice autorizate să desfăşoare concomitent activitate de eliberare a medicamentelor către public şi distribuţie angro, evidenţele trebuie să precizeze exact dacă medicamentele sunt primite sau deţinute în stoc în calitate de distribuitor en detail sau în calitate de distribuitor angro. În cazul în care medicamentele sunt primite sau deţinute în stoc în calitate de distribuitor en detail, acestea nu pot face obiectul distribuţiei angro.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 14 martie 2017.

Nr. 269.

 

ANEXĂ

 

NOTIFICARE LIVRARE INTRACOMUNITARĂ

cu medicamente de uz uman

 

Nume distribuitor angro .......................................................................................

Adresă .......................................................................................

CUI .......................................................................................

Nr. autorizaţie distribuţie angro .......................................       ...................................

Autorizaţie distribuţie en detail pe acelaşi CUI                      DA NU

Denumire comercială medicament (conform APP) .......................................................................................

DCI medicament .......................................................................................

Forma farmaceutică .......................................................................................

Concentraţie .......................................................................................

Mărimea de ambalaj .......................................................................................

Cod CIM .......................................................................................

Cod ATC .......................................................................................

DAPP .......................................................................................

Cantitate .......................................................................................

Achiziţionat de la .......................................................................................

Ţara unde urmează să fie distribuit .......................................................................................

Stoc la data notificării (excluzând cantitatea notificată mai sus) .......................................................................................

 

Subsemnatul, ......................................................................................., în calitate de ......................................................................................., al distribuitorului angro ......................................................................................., deţinător al autorizaţiei de distribuţie angro nr. .........................................., declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile legale privind falsul în declaraţii, că toate comenzile primite pentru medicamentul care face obiectul notificării au fost onorate, iar livrarea intracomunitară notificată nu afectează obligaţia de serviciu public.

 

Reprezentant legal,

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor art. 703 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii referitoare la medicamentele utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 85/2013

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei politica medicamentului şi a dispozitivelor medicale nr. FB 2.195/2017 şi Adresa Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale nr. 57.679E/2014, înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 69.569/2014,

având în vedere prevederile art. 703 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de prevederile art. 4 alin. (2) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 734/2010 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Normele de aplicare a prevederilor art. 703 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii referitoare la medicamentele utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 85/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Autorizaţia privind furnizarea de medicamente pentru nevoi speciale poate fi emisă numai pentru distribuitorii angro, autorizaţi de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, conform anexei nr. 3.

(2) Pentru emiterea şi includerea în Nomenclatorul medicamentelor de uz uman a autorizaţiei privind furnizarea de medicamente pentru nevoi speciale nu se percep tarife în condiţiile art. 896 din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. La articolul 11, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (21) - (23), cu următorul cuprins:

„(21) În situaţia prevăzută la alin. (2), Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale semnalează Ministerului Sănătăţii, direcţia de specialitate, încetarea punerii pe piaţă a medicamentului, cu 60 de zile înainte de expirarea obligaţiei deţinătorului de autorizaţie de punere pe piaţă de a asigura stocuri adecvate şi continue,

(22) în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii informării prevăzute la art. (21), Ministerul Sănătăţii, prin direcţia de specialitate, solicită comisiei de specialitate/Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după caz, transmiterea necesarului pentru 12 luni de utilizare.

(23) Comisia de specialitate/Casa Naţională de Asigurări de Sănătate comunică Ministerului Sănătăţii necesarul pentru 12 luni de utilizare în termen de maximum 5 zile de la primirea solicitării. Ministerul Sănătăţii, prin direcţia de specialitate, comunică solicitantului necesarul pentru 12 luni de utilizare primit din partea comisiei de specialitate/Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în termen de 3 zile de la primirea acestuia.”

3. La articolul 14, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

,,(21) Dacă pentru un medicament nu se solicită eliberarea unei noi autorizaţii privind furnizarea de medicamente pentru nevoi speciale, în situaţia în care cantitatea prevăzută la alin. (2) nu este epuizată până la expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei, deţinătorul poate solicita Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale prelungirea valabilităţii autorizaţiei până la epuizarea cantităţii pentru care a fost emisă, dar nu mai mult de 6 luni de la data expirării valabilităţii acesteia.”

4. La articolul 21, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(2) Documentaţia prevăzută la alin. (1) se depune în format letric.”

5. La articolul 22, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

(5) în cazul prevăzut de art. 2 alin. (2) din prezentele norme, preţul medicamentului pentru nevoi speciale trebuie să fie cel mult egal cu preţul aprobat în Canamed al medicamentului autorizat de punere pe piaţă, dar care temporar nu poate fi obţinut prin canalele obişnuite de distribuţie.

(6) în cazul în care preţul medicamentelor pentru nevoi speciale nu este în conformitate cu prezentele norme, Ministerul Sănătăţii poate aproba temporar preţul propus pe perioada de valabilitate a autorizaţiei de nevoi speciale,”

6. Articolul 26 se abrogă.

7. Articolul 31 se abrogă.

8. Articolul 32 se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 14 martie 2017.

Nr. 272.

MINISTERUL CULTURII ŞI IDENTITĂŢII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru acreditarea Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea, judeţul Tulcea

 

În baza Hotărârii Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor nr. 442 din 28 februarie 2017,

în conformitate cu prevederile art. 12 din Criteriile şi normele de acreditare a muzeelor şi a colecţiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.057/2007,

în temeiul dispoziţiilor art. 18 alin. (4) din Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, republicată, şi al prevederilor art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare;

ministrul culturii şi identităţii naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, cu sediul în localitatea Tulcea, judeţul Tulcea.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Ioan Vulpescu

 

Bucureşti, 2 martie 2017.

Nr. 2.102.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.