MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 200/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 200         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 22 martie 2017

 

SUMAR

 

DECRETE

 

316. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer

 

317. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 706 din 29 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Decizia nr. 746 din 13 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (3) teza a două din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

141. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.356/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

281. - Decizie pentru eliberarea domnului Petre-Dragoş Voinescu din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care coordonează Direcţia generală antifraudă fiscală

 

282. - Decizie pentru numirea domnului Marin-Marius Florea în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care coordonează Direcţia generală antifraudă fiscală

 

283. - Decizie privind încetarea exercitării cu caracter temporar de către domnul Nicolae Grofu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

284. - Decizie privind aplicarea mobilităţii domnului Ion Cristinel Rujan din funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului în funcţia publică de secretar general în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

285. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Valentin-Claudiu Constantin a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

286. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Daniel Mihail Tudor a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

 

287. - Decizie privind eliberarea doamnei Ionelia Claudia Grosu din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Romi

 

288. - Decizie privind numirea domnului Daniel Rădulescu în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Romi

 

289. - Decizie privind eliberarea domnului Laurenţiu Adrian Neculaescu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

290. - Decizie privind numirea domnului Laurenţiu Adrian Neculaescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului

 

291. - Decizie privind numirea domnului Nicolae Nasta în funcţia de secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale

 

292. - Decizie privind numirea domnului Zsolt Lorincz Gyongyossy în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Tineretului şi Sportului

 

293. - Decizie privind încetarea, la cerere, a exercitării cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Eugen-Corneliu Şuşu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Energiei

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1) şi ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale Pentru Merit, aprobată prin Legea nr. 542/2001, cu modificările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia personală avută la susţinerea şi promovarea relaţiilor bilaterale dintre Statul Israel şi România, a dialogului la nivel înalt, precum şi a schimburilor culturale dintre cele două ţări,

 

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer

- domnului avocat Benjamin Baratz, consul onorific;

- domnului doctor Herman Bercovici, consul onorific.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 316.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1) şi ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale Pentru Merit, aprobată prin Legea nr. 542/2001, cu modificările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia personală avută la susţinerea şi promovarea relaţiilor bilaterale dintre Statul Israel şi România, a dialogului la nivel înalt, precum şi a schimburilor culturale dintre cele două ţări,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer domnului Alexander Landesberg.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 317.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 706

din 29 noiembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Ortanta Mihalache şi alţii în Dosarul nr. 4.202/62/2015 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 429D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă autorii excepţiei, prin avocat Cornel Hlandan. Lipseşte partea Spitalul de Copii Braşov, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 589D/2016, 775D/2016, 776D/2016, 797D/201B, 806D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Claudia Avasiloae, Angelica Gavrilă, Rodica Melania Micu, Maria Călin, Alina-Ribana Bogos şi alţii în dosarele nr. 4.201/62/2015, 1.797/62/2016, 5.092/62/2015, 5.003/62/2015 şi 5.004/62/2015 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă.

4. La apelul nominal se prezintă autorii excepţiei, prin avocat Cornel Hlandan. Lipsesc părţile Spitalul de Boli infecţioase Braşov şi Spitalul Clinic de Urgenţe Judeţean Braşov, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 429D/2016, 589D/2016, 775D/2016, 776D/2016. 797D/2016 şi 806D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul autorilor excepţiei nu se opune conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 589D/2016. 775D/2016, 776D/2016, 797D/2016 şi 806D/2016 la Dosarul nr. 429D/2016, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 sunt neconstituţionale pentru motivele arătate pe larg în excepţia de neconstituţionalitate formulată în faţa instanţei de judecată. De asemenea, susţine că aceste dispoziţii de lege oferă posibilitatea ca drepturile salariale ale unor funcţionari publici să fie stabilite în două moduri diferite, respectiv pentru cei aflaţi în sistem la data intrării în vigoare a Legii nr. 285/2010, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la acel moment, iar pentru cei noi, potrivit altor dispoziţii legale, între care art. 14 alin. (1) din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 147/2010.

7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, în principal, considerând că aspectele invocate de autorii excepţiei privesc probleme de interpretare şi aplicare a legii. În măsura în care Curtea Constituţională va considera că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.

8. Având cuvântul în replică, reprezentantul autorilor excepţiei arată că excepţia de neconstituţionalitate nu este inadmisibilă, deoarece se pune în discuţie o discriminare referitoare la salarizare în cadrul aceleiaşi categorii de persoane.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin încheierea din 31 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.202/62/2015, încheierea din 21 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.201/62/2015, încheierea din 6 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.797/62/2016, încheierea din 11 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.092/62/2015, încheierea din 20aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.003/62/2015 şi încheierea din 27 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.004/62/2015, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Ortanta Mihalache, Claudia Avasiloae, Angelica Gavrilă, Rodica Melania Micu, Maria Călin, Alina-Ribana Bogos şi alţii cu prilejul soluţionării unor acţiuni având ca obiect drepturi băneşti.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare principului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, încălcând astfel prevederile art. 11 alin. (1) şi (2), art. 16, art. 20 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 7 şi art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ale art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 impune ca anumite componente ale remuneraţiei cuvenite pentru munca prestată să fie calculate la o anumită dată, fără a ţine seama de situaţiile concrete ale realităţii social-economice existente, aşa cum sunt inflaţia, ori modificarea condiţiilor socio-economice. În fapt, autorii arată că beneficiază de toate sporurile prevăzute de lege (spor de ture, de noapte, de TBC, de chirurgie etc.) prin raportare la cuantumul salariului avut în plată în luna octombrie 2010, iar nu la cel corespunzător datei plăţii efective. Precizează că, potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 547/2010, „Cuantumul sporului se stabileşte prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bâză în luna respectivă De asemenea, autorii excepţiei susţin şi că dispoziţiile de lege criticate ar determina o salarizare diferită faţă de personalul din sectorul privat.

11. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă consideră că art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 nu încalcă prevederile constituţionale şi internaţionale invocate, fiind atributul exclusiv al legiuitorului de a reglementa situaţiile care corespund nevoilor sociale la un moment dat.

12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

13. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, critica autorilor excepţiei punând în evidenţă probleme de interpretare şi aplicare a legii, iar nu aspecte de neconstituţionalitate.

14. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora:

(2) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor; indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. [...]

(5) în salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariate, altele decât cele prevăzute de prezenta lege. “

18. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, susţin că sunt încălcate următoarele prevederi internaţionale: art. 7 şi art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului referitoare la egalitate, respectiv dreptul la muncă şi egalitatea remunerării pentru o muncă egală, şi art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind proprietatea.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate din perspectiva criticilor referitoare la caracterul discriminator al dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010, Curtea constată că un prim aspect invocat de autorii excepţiei se referă la modul în care legea s-a interpretat şi aplicat în ceea ce priveşte calculul sporurilor salariale cuvenite, considerând că acest cuantum ar fi trebuit raportat la salariul aflat în plată şi nu la nivelul salariului aferent lunii octombrie 2010. Or, Curtea observă că autorii excepţiei nu fac o comparaţie între două categorii de persoane, ci între ceea ce lege prevede şi ceea ce aceştia şi-ar fi dorit să prevadă, ceea ce nu reprezintă o veritabilă critică de constituţionalitate din prisma dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

20. Referitor la susţinerile autorilor excepţiei vizând inegalitatea de tratament sub aspectul salarizării între domeniul public şi cel privat, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a statuat că „angajaţii din mediul public nu se află în aceeaşi situaţie juridică precum cei din mediul privat. Cei care sunt angajaţi în raporturi de muncă în mediul bugetar sunt legaţi, în mod esenţial, din punctul de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile/indemnizaţiile sau soldele de bugetul public naţional, de încasările şi de cheltuielile din acest buget, dezechilibrarea acestuia putând avea consecinţe în ceea ce priveşte diminuarea cheltuielilor din acest buget. Or, salariile/indemnizaţiile/soldele reprezintă astfel de cheltuieli - mai exact, cheltuieli de personal, în schimb, în mediul privat raporturile de muncă sunt guvernate întotdeauna de contractul individual de muncă încheiat între un angajat şi un angajator.” întrucât autorii excepţiei nu invocă argumente de natură a reconsidera jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, considerentele Deciziei nr. 874 din 25 iunie 2010 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

21. În continuare, analizând criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile constituţionale şi convenţionale privind dreptul de proprietate, Curtea reţine că acestea au în vedere o diminuarea cuantumului sporurilor salariale prin modul decalcul reglementat de dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010. Astfel, autorii excepţiei susţin că majorarea cu 15% a sporurilor prevăzută de dispoziţiile de lege criticate ar trebui să se raporteze la cuantumul salariului corespunzător datei plăţii acestuia. Or, faţă de această critică Curtea reţine că majorarea prevăzută de art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 a sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut ori indemnizaţia brută de încadrare a urmărit revenirea parţială a cuantumului acestor drepturi la nivelul avut anterior reducerilor dispuse prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. Potrivit acestui ultim text de lege,

„Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, Inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariate, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.” Prin urmare, textul de lege criticat nu stabileşte modul în care aceste sporuri se calculează raportat la cuantumul salariului, acesta fiind domeniul de reglementare al altor norme de lege, ci majorarea acestor drepturi băneşti după diminuarea temporară a cuantumului lor prin dispoziţiile Legii nr. 118/2010. Aşa fiind, Curtea reţine că şi sub acest aspect critica de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar aceste concluzii sunt valabile şi în ceea ce priveşte aspectele de neconstituţionalitate invocate de autorii excepţiei în raport cu dreptul la muncă.

22. În sfârşit, referitor la menţionarea de către autorii excepţiei a prevederilor art. 21 din Constituţie, Curtea observă că aceste prevederi constituţionale nu sunt incidente în cauză, textul de lege criticat nereglementând aspecte care privesc accesul la justiţie.

23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ortanta Mihalache, Claudia Avasiloae, Angelica Gavrilă, Rodica Melania Micu, Maria Călin, Alina-Ribana Bogos şi alţii în dosarele nr. 4.202/62/2015, nr. 4.201/62/2015, nr. 1.797/62/2016, nr. 5.092/62/2015, nr. 5.003/62/2015 şi nr. 5.004/62/2015 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 29 noiembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 746

din 13 decembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (3) teza a două din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihail Dorin Nicolae, prin reprezentanţi legali, în Dosarul nr. 728/315/2014 al Judecătoriei Târgovişte. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 342D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt în concordanţă cu cele ale art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală. De altfel, atribuţia de a exercita acţiunea civilă atunci când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă i-a fost conferită procurorului doar în situaţii strict şi limitativ prevăzute de lege, acesta putând acţiona doar în cazul pasivităţii sau absenţei reprezentantului legal al acestor persoane. Raţiunea acestei reglementări este una de ordin public, ce se circumscrie necesităţii protejării intereselor unor astfel de persoane, dată fiind vârsta acestora. Deşi exercitarea acţiunii civile de către procuror atunci când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă este o excepţie de la principiul care guvernează acţiunea civilă, aceasta este proporţională cu interesul protejat şi are ca scop evitarea, ca în numele minorului, să se renunţe la pretenţiile civile, având în vedere consecinţele ce decurg din acest demers.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 21 martie 2016 pronunţată în Dosarul nr. 728/315/2014*, Judecătoria Târgovişte a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (3) teza a două din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihail Dorin Nicolae, prin reprezentanţi legali, cu ocazia soluţionării acţiunii civile formulate de persoana vătămată, prin reprezentanţii săi legali, într-o cauză penală.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că obligaţia instituită de Codul de procedură penală în sarcina procurorului de a exercita acţiunea civilă atunci când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă încalcă principiul disponibilităţii de a dispune de obiectul procesului. Susţine că dreptul de a opta între constituirea ca parte civilă în cadrul procesului penal şi solicitarea de despăgubiri printr-o acţiune în faţa instanţelor civile trebuie să aparţină persoanei vătămate.

6. Judecătoria Târgovişte apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că procurorul, în temeiul rolului său activ şi în calitate de reprezentant al interesului social, general şi public, care veghează la aplicarea legii şi la apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, are, prin excepţie, dreptul de a exercita acţiunea civilă atunci când reprezentantul legal nu o exercită. Acţiunea civilă este guvernată de principiul oficialităţii în căzut victimei minore, nereprezentate legal, procurorul având obligaţia de a exercita acţiunea civilă sau, după caz, să o continue, dacă ea a fost exercitată în cadrul procesului penal, pentru a preveni prejudicierea intereselor minorilor. Deşi, în principiu, constituirea ca parte civilă în procesul penai reprezintă o facultate pentru persoana vătămată, pe cale de excepţie, aceasta este obligatorie când legea o prevede în mod expres, de pildă, atunci când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Suntem deci în prezenţa unui caz special stabilit de legiuitor, în care procurorul, prin prisma rolului pe care îl are, poate exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal, fără a se aprecia însă că este încălcat dreptul privind accesul liber la justiţie. În final, instanţa judecătorească apreciază că dispoziţiile criticate nu încalcă dreptul persoanei vătămate minore de a avea un avocat ales, ci, din contră, prin posibilitatea pusă de legiuitor la îndemâna procurorului, de a exercita acţiunea civilă în numele persoanei vătămate lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, sunt susţinute o dată în plus interesele civile ale unei persoane. Nu se poate susţine că printr-o astfel de conduită, de exercitare a unei acţiuni civile tocmai pentru ca aceasta să fie adusă în faţa unui judecător care să analizeze fondul, se încalcă dreptul la apărare al persoanei vătămate minore.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Susţine că legiuitorul a prevăzut două excepţii de la principiul disponibilităţii acţiunii civile, şi anume, atunci când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu şi când aceasta are capacitate de exerciţiu restrânsă.

Exerciţiul acţiunii civile de către procuror este condiţionat de pasivitatea reprezentantului legal ori de inexistenţa acestuia. Aceste excepţii sunt justificate în mod obiectiv şi rezonabil, întrucât reprezintă măsuri de protecţie pentru cei care nu au capacitate de exerciţiu deplină. Totodată, exercitarea acţiunii civile de către procuror în aceste cazuri este menită să prevină prejudicierea persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă în cadrul unui proces penal. Apreciază că dispoziţiile criticate nu contravin principiilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie sau dreptului la apărare, regulile speciale de exercitare a acţiunii civile fiind menite să garanteze aceste drepturi persoanelor care se află într-o situaţie specială. În plus, în ce priveşte dreptul la apărare, exercitarea acţiunii civile de către procuror nu împiedică persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă să aibă un apărător ales.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. Arată că obligaţia reglementată de dispoziţiile de lege criticate constituie expresia prevederilor art. 131 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora în activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Astfel, norma legală criticată apare ca o excepţie de la principiul disponibilităţii acţiunii civile, fiind justificată în mod obiectiv şi rezonabil, întrucât reprezintă o măsură de protecţie pentru cei care nu au capacitate de exerciţiu deplină, ocrotirea acestora fiind un deziderat public. Ca atare, apreciază că norma criticată îndeplineşte cerinţele constituţionale impuse cu privire la rolul Ministerului Public şi nu aduce nicio atingere substanţei dreptului de acces liber la justiţie ori a dreptului la apărare, ci, dimpotrivă, este instituită de legiuitor în considerarea intereselor persoanelor care nu au capacitate de exerciţiu şi care trebuie ocrotite, dincolo de exigenţele principiului disponibilităţii acţiunii civile.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 alin. (3) teza a două din Codul de procedură penală. Aceste dispoziţii au fost modificate prin art. 102 pct. 6 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, şi au următorul conţinut: „Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2), şi ara ca obiect, în funcţie de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.”

Dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi (2), la care face referire textul de lege criticat, au următorul conţinut: „(1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti.

Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept

(2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.”

13. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în aii. 15 alin. (1) potrivit căruia cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea, art. 16referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 alin. (1)din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 10 din Declaraţia universală a drepturilor omului şi art. 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică art. 19 alin. (3) teza a două din Codul de procedură penală din perspectiva atribuţiei procurorului de a exercita acţiunea civilă în numele persoanei vătămate care este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă. Din reglementarea criticată rezultă că atribuţia procurorului de a exercita acţiunea civilă în procesul penal este circumscrisă exclusiv situaţiei în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, neputându-se extinde şi în ceea ce priveşte persoanele care nu se află în situaţiile anterior menţionate. Astfel, exerciţiul acţiunii civile este o atribuţie sui-generis a procurorului, complementară celor de exercitare a acţiunii penale şi de trimitere în judecată.

15. Din această perspectivă, Curtea reţine că, potrivit art. 41 din Codul civil, are capacitate de exerciţiu restrânsă minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, iar, potrivit art. 43 din acelaşi act normativ, nu au capacitate de exerciţiu, în afara altor cazuri prevăzute de lege, minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani şi interzisul judecătoresc. Recunoaşterea capacităţii de exerciţiu restrânse şi a lipsei acesteia îşi are fundamentul în prezumţia potrivit căreia minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani are discernământul în curs de formare, pe de-o parte, şi a aceleia potrivit căreia minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani şi interzisul judecătoresc sunt lipsiţi de discernământ. În doctrină s-a arătat că discernământul exprimă facultatea omului de a aprecia corect semnificaţia actelor sale de conduită, iar încheierea oricărui act juridic civil comportă în mod necesar o asemenea facultate. Existenţa discernământului depinde de atingerea unui anumit stadiu de dezvoltare a vieţii psihice a omului, la care se ajunge numai la o anumită vârstă, precum şi de desfăşurarea normală a proceselor gândirii omului. Astfel, situaţia celor două categorii de persoane determină în sarcina legiuitorului obligaţia reglementării unui sistem legislativ de ocrotire a acestora.

16. Curtea observă că dispoziţii similare celei criticate se regăseau în art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968. Examinând soluţia legislativă cuprinsă în acest text, Curtea, prin Decizia nr. 1.220 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, a reţinut că procesul civil este guvernat de principiul disponibilităţii, astfel că şi acţiunea civilă din cadrul procesului penal trebuie să ţină cont de acelaşi principiu, ea păstrându-şi regimul juridic de drept civil, chiar dacă este exercitată în cadrul procesului penal. Cu toate acestea, legiuitorul a prevăzut două excepţii de la principiul disponibilităţii acţiunii civile, şi anume atunci când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Aceste excepţii sunt justificate în mod obiectiv şi rezonabil, întrucât reprezintă măsuri de protecţie pentru cei care nu au capacitate de exerciţiu deplină, ocrotirea acestora fiind un deziderat public.

17. Totodată, Curtea, cu acelaşi prilej, a reţinut că, potrivit art. 131 alin. (1) din Constituţie, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, ansamblul reglementărilor legale trebuind să garanteze şi să asigure dreptul Ministerului Public de a-şi exercita acest rol constituţional. Astfel, Curtea a reţinut că norma legală care conferă procurorului atribuţia de a exercita acţiunea civilă în numele persoanei vătămate care este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă îndeplineşte cerinţele constituţionale impuse cu privire la rolul Ministerului Public. De asemenea, Curtea a statuat că o astfel de reglementare nu determină aplicarea tale quale a principiului oficialităţii, specific actelor necesare desfăşurării procesului penal, cu privire la acţiunea civilă.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihail Dorin Nicolae, prin reprezentanţi legali, în Dosarul nr. 728/315/2014 al Judecătoriei Târgovişte şi constată că dispoziţiile art. 19 alin. (3) teza a două din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Târgovişte şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

praf. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.356/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ

 

În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 1 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului Neamţ” la Hotărârea Guvernului nr. 1.356/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 şi 628 bis din 23 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, secţiunea I „Bunuri imobile” se modifică şi se completează după cum urmează: a) se modifică următoarele poziţii:

(i) poziţia 214 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „DJ 157”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „Trifeşti-Climeşti-Făurei-Hoiseşti; km 4 + 000 - 13 + 947, km 17 + 300 - 25 + 000, S = 107.097 mp; NC 52065, 51470, 51469”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins: „5.853.500,88”;

(ii) poziţia 215 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „DJ 157”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „Horia-Trifeşti-Făurei-Mărgineni-Piatra Neamţ km 0 + 000 - 4 + 000, km 13 + 947 - 17 + 300, km 25 + 000 - 47 + 700; S = 657.524 mp, NC 53477, 53472, 53474, 51468, 51473, 51463, 51491, 52055, 52066, 51741, 51726, 51727, 51728. 51738, 51729, 51725, 51511, 51502, 51510, 51504, 51505, 51503, 51506, 51104, 51103, 51101, 51102, 51110, 52390, 52389, 52444, 56203, 56176, 56175, 61398, 61406, 61440, 61563, 61437, 61433”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins:

„12.072.598,29”;

(iii) poziţia 255 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „DJ 207C”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „Horia-Ion Creangă-Valea Ursului, km 0 + 000 - 22 + 155, S = 371.190 mp, NC 53480, 53490, 51734, 51759, 51760, 51851, 51850, 51848, 51847, 50659, 50658, 53556”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins:

„7.503.327,37”;

(iv) poziţia 257 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „DJ 207D”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „Sagna-Ion Creangă-Recea-Icuseşti-Damieneşti

km 1 + 250 -12 + 000, km 14 + 050 -14 + 380, km 21 + 430 - 28 + 000; S = 54.849 mp; NC 51353, 51167, 51162, 51168, 51172, 51339, 51763”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins:

„1.118.375,34”;

(v) poziţia 258 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „DJ 207D”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „Sagna - Ion Creangă - Recea - Icuseşti km 0 + 000 -

1 + 250, km 12 + 000 - 14 + 050, km 14 + 380 - 21 + 430; S = 200.310 mp; NC 51742, 51741, 51846, 51733, 51338, 51354, 51340”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins:

„2.979.126, 97”;

(vi) poziţia 1330 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Pod pe DJ 157”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „extravilan comuna Trifeşti; km 3 + 836; S = 229 mp; NC 51523-C1 “;

- coloana 5 va avea următorul cuprins:

„334.418,06”;

(vii) poziţia 1331 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Pod pe DJ 157”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „intravilan comuna Făurei, sat Climeşti; km 14 + 790; S = 76 mp; NC 51805-C1”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins: „30.754,82”;

(viii) poziţia 1333 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Pod pe DJ 157”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „intravilan comuna Făurei, sat Făurei; km 18 + 590; S = 185 mp; NC51806-C1”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins: „174.839,90”;

(ix) poziţia 1334 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Pod pe DJ 157”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „intravilan comuna Dochia, sat Dochia; km 33 + 646; S = 102 mp; NC 51148-C1”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins: „13.804,84”;

(x) poziţia 1335 se modifică după cum urmează;

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Pod pe DJ 157”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „extravilan comuna Dochia; km 35 + 696; S = 1.325 mp; NC 51145-C1”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins: „1.172.131,85”;

(xi) poziţia 1336 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Pod pe DJ 157”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „intravilan municipiul Piatra-Neamţ; km 46 + 608; S = 114 mp; NC62189-C1”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins:

„122.037,49”;

(xii) poziţia 1388 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Pod pe DJ 207C”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „km 5 + 508; extravilan comuna Horia, S = 2.375 mp; NC 53534-C1 şi extravilan comuna Ion Creangă; S = 806 mp; NC 51861-C1”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins:

*4.487.561.93”;

(xiii) poziţia 1389 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Pod pe DJ 207C”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „intravilan comuna Ion Creangă; sat Ion Creangă; km 6 + 644;

S = 115 mp; NC 51856-C1”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins; „26.995,76”;

(xiv) poziţia 1392 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Pod pe DJ 207C”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „extravilan comuna Ion Creangă km 12 + 300; S = 61 mp; NC 51857-C1”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins: „25.805,18”;

(xv) poziţia 1397 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Pod pe DJ 207D”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „intravilan comuna Ion Creangă, sat Ion Creangă; km 12 + 418; S = 86 mp; NC 51860-C1”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins: „39.348,71”;

(xvi) poziţia 1399 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Pod pe DJ 207D”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „intravilan comuna Icuşeşti; km 21 + 857; S = 141 mp; NC 51393-C1”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins:

„146.188,42”;

(xvii) poziţia 1400 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Pod pe DJ 207D”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „intravilan comuna Icuşeşti; sat Bătrâneşti; km 27 + 607; S = 110 mp; NC 51364-C1”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins:

„103.531,44”;

b) după poziţia 1599 se introduc două noi poziţii, respectiv poziţiile 1600 şi 1601, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 141.

 

ANEXĂ

 

Completări la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului Neamţ

 

SECŢIUNEA I

Bunuri imobile

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosinţă

Valoarea de inventar

(lei)

Situaţia juridică actuală

1600.

1.3.17.2

Pod pe DJ 157

intravilan satul Hoiseşti, comuna Mărgineni km 24 + 398, S = 37 mp Nr. cadastral 51526-C1

1974

18.332,46

Domeniul public al judeţului Neamţ, conform HCJ Neamţ nr. 280/2016

Cartea funciară nr. 51526

1601.

1.3.17.2

Pod pe DJ 157

extravilan comuna Mărgineni km 29 + 269, S = 125 mp Nr. cadastral 51525-C1

1974

41.620,76

Domeniul public al judeţului Neamţ, conform HCJ Neamţ nr. 280/2016

Cartea funciară nr. 51525

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Petre-Dragoş Voinescu din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care coordonează Direcţia generală antifraudă fiscală

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare, şi al art. 16 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Petre-Dragoş Voinescu se eliberează din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care coordonează Direcţia generală antifraudă fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 281.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Marin-Marius Florea în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care coordonează Direcţia generală antifraudă fiscală

 

Având în vedere Adresa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. APRS 842 din 7 martie 2017, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/4,351/M.B, din 7 martie 2017,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare, şi al art. 16 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marin-Marius Florea se numeşte în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care coordonează Direcţia generală antifraudă fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 282.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării cu caracter temporar de către domnul Nicolae Grofu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere Adresa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. A-PRS 800 din 3 martie 2017, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/4.327/M.B. din 7 martie 2017,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea cu caracter temporar de către domnul Nicolae Grofu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 283.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind aplicarea mobilităţii domnului Ion Cristinel Rujan din funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului în funcţia publică de secretar general în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 27 alin. (1) lit. a), art. 30 lit. a) şi ale art. 33 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală formulată prin Adresa nr. A-PRS 800 din 3 martie 2017, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/4.327/M.B. din 7 martie 2017,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 19 alin. (1) lit. b) şi art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnului Ion Cristinel Rujan i se aplică mobilitatea din funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului în funcţia publică de secretar general în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 284.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Valentin-Claudiu Constantin a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct  al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere propunerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală formulată prin Adresa nr. APRS 801 din 3 martie 2017, precum şi Avizul favorabil nr. 15.284/2017 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Valentin-Claudiu Constantin a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statului funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Valentin-Claudiu Constantin exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 285.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Daniel Mihail Tudor a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

 

Având în vedere propunerea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat formulată prin Adresa nr. 528/A.P. din 2 martie 2017, precum şi Avizul favorabil nr. 14.381/2017 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat de către domnul Daniel Mihail Tudor, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Daniel Mihail Tudor exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 286.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea doamnei Ionelia Claudia Grosu din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Romi

 

În temeiul art. 15 lit. a) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, aprobată cu modificări prin Legea nr. 7/2005, cu modificările ulterioare, precum şi al art. 6 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.703/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Ionelia Claudia Grosu se eliberează din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Romi.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 287.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Daniel Rădulescu în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Romi

 

În temeiul art. 15 lit. a) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, aprobată cu modificări prin Legea nr. 7/2005, cu modificările ulterioare, precum şi al art. 6 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.703/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizi», domnul Daniel Rădulescu se numeşte în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Romi.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 288.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Laurenţiu Adrian Neculaescu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Laurenţiu Adrian Neculaescu se eliberează din funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 289.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Laurenţiu Adrian Neculaescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Laurenţiu Adrian Neculaescu se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Mediului.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 290.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Nicolae Nasta în funcţia de secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale

 

Având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 32 alin. (4) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Nicolae Nasta se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 291.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Zsolt Lorincz Gyongyossy în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Tineretului şi Sportului

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Zsolt Lorincz Gyongyossy se numeşte în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Tineretului şi Sportului.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 292.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea, la cerere, a exercitării cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Eugen-Corneliu Şuşu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Energiei

 

Având în vedere Cererea domnului Eugen-Corneliu Şuşu, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/1.907 din 15 martie 2017,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează, la cerere, exercitarea cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Eugen-Corneliu Şuşu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Energiei.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 293.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.