MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 214/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 214         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 29 martie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

31. - Lege pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

 

325. - Decret privind promulgarea Legii pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

 

32. - Lege pentru modificarea art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru completarea art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

326. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru completarea art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

33. - Lege privind extinderea aplicării de către România a regimului de privilegii şi imunităţi prevăzute de Convenţia cu privire la privilegiile şi imunităţile instituţiilor specializate, aprobată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 21 noiembrie 1947, pentru instituţiile specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite

 

327. - Decret pentru promulgarea Legii privind extinderea aplicării de către România a regimului de privilegii şi imunităţi prevăzute de Convenţia cu privire la privilegiile şi imunităţile instituţiilor specializate, aprobată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 21 noiembrie 1947, pentru Instituţiile specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite

 

34. - Lege privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

 

328. - Decret pentru promulgarea Legii privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

 

35. - Lege privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

 

329. - Decret pentru promulgarea Legii privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

 

36. - Lege pentru declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională

 

330. - Decret privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

23. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 şi a art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

77. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine şi pachetul b) - păsări” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

 

351. - Ordin al ministrului sănătăţii privind stabilirea cuantumului taxei pentru participarea la concursul de rezidenţiat pe post şi pe loc în medicină, sesiunea 21 mai 2017

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - După articolul 4 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 6 mai 1991, cu modificările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 4Ţ cu următorul cuprins:

„Art. 41. - (1) Societăţile agricole se pot transforma, în condiţiile legii, în societăţi cu respectarea dispoziţiilor Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pentru o perioadă de 5 ani de la constituirea noii societăţi, părţile sociale sau acţiunile circulă cu respectarea dreptului de preferinţă al asociaţilor, în condiţiile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Cererea de transformare a societăţii agricole în societate însoţită de dovada verificării disponibilităţilor şi rezervării de firmă eliberate de oficiul registrului comerţului se depune la judecătoria în circumscripţia căreia îşi are sediul societatea agricolă, care se radiază de drept.”

Art. II. - Societăţilor transformate potrivit prevederilor Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare şi completările aduse prin prezenta lege, le sunt aplicabile prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 2B/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. III. - Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, va elabora norme metodologice de punere în aplicare a prezentei legi.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 31.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru completarea Legii nr. 36/1391 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 325.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru completarea art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - La articolul 46 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 46. - (1) Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 57 alin. (41) şi art. 101 alin. (31).”

Art. II. - După alineatul (3) al articolului 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), consilierii judeţeni şi consilierii locali pot lua parte la votul consiliului local, respectiv al consiliului judeţean, dacă se află în una dintre situaţiile prevăzute de art. 57 alin. (41) şi art. 101 alin. (31) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p. PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

NICULAE BĂDĂLĂU

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 32.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru completarea art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru completarea art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 326.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind extinderea aplicării de către România a regimului de privilegii şi imunităţi prevăzute de Convenţia cu privire la privilegiile şi imunităţile instituţiilor specializate, aprobată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 21 noiembrie 1947, pentru instituţiile specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă extinderea aplicării de către România a regimului de privilegii şi imunităţi prevăzute de Convenţia cu privire la privilegiile  şi imunităţile instituţiilor specializate, aprobată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 21 noiembrie 1947, la care România a aderat prin Decretul nr. 343/1970, pentru instituţiile specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite prevăzute în anexă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p. PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

NICULAE BĂDĂLĂU

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 33.

 

ANEXĂ

 

LISTA

instituţiilor specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite

 

1. Asociaţia Internaţională de Dezvoltare, anexa XIV adoptată la 13 februarie 1962

2. Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală, anexa XV adoptată la 4 octombrie 1977

3. Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă, anexa XVI adoptată la 16 decembrie 1977

4. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, anexa XVII adoptată la 3 iulie 1987

5. Organizaţia Mondială a Turismului, anexa XVIII adoptată la 30 iulie 2008

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind extinderea aplicării de către România a regimului de privilegii şi imunităţi prevăzute de Convenţia cu privire la privilegiile şi imunităţile instituţiilor specializate, aprobată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 21 noiembrie 1947, pentru instituţiile specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind extinderea aplicării de către România a regimului de privilegii şi imunităţi prevăzute de Convenţia cu privire la privilegiile şi imunităţile instituţiilor specializate, aprobată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 21 noiembrie 1947, pentru instituţiile specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României,Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 327.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta lege reglementează măsurile destinate instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi, cu scopul de a reduce la minimum dependenţa de petrol şi de a atenua impactul transporturilor asupra mediului.

Art. 2. - Pentru realizarea scopului prevăzut la art. 1, prezenta lege stabileşte cerinţe minime privind crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv punctele de reîncărcare destinate vehiculelor electrice şi punctele de realimentare cu gaz natural comprimat, gaz natural lichefiat şi hidrogen, care urmează să fie puse în aplicare prin intermediul cadrelor naţionale de politică, şi specificaţii tehnice comune pentru astfel de puncte de reîncărcare şi de realimentare, precum şi cerinţe privind informarea utilizatorilor,

Art. 3. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:

a) combustibili alternativi - combustibilii sau sursele de energie care servesc, cel puţin parţial, drept substitut pentru sursele de combustibil fosil în furnizarea de energie pentru mijloacele de transport şi care au potenţialul de a contribui la decarbonizarea acestora şi de a îmbunătăţi performanţa de mediu a sectorului transporturilor. Aceştia includ, în principal:

- energia electrică;

- hidrogenul;

- biocarburanţii, astfel cum sunt definiţi la art. 2 lit. d) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- combustibilii sintetici şi parafinici;

- gazul natural, inclusiv biometanul, în stare gazoasă (gaz natural comprimat, denumit în continuare GNC) şi lichidă (gaz natural lichefiat, denumit în continuare GNL)]

- gazul petrolier lichefiat, denumit în continuare GPL;

b) vehicul electric - autovehiculul dotat cu un grup propulsor care cuprinde cel puţin un dispozitiv electric nonperiferic drept convertor de energie cu un sistem electric reîncărcabil de stocare a energiei, care poate fi reîncărcat extern; un vehicul electric hibrid reîncărcabil din exterior este considerat ca fiind un vehicul electric;

c) punct de reîncărcare - o interfaţă care este capabilă să încarce, pe rând, câte un vehicul electric sau să schimbe, pe rând, câte o baterie a unui vehicul electric;

d) punct de reîncărcare cu putere normală - un punct de reîncărcare care permite un transfer de energie electrică către un vehicul electric, la o putere mai mică sau egală cu 22 kW, excluzând dispozitivele cu o putere mai mică sau egală cu 3,7 kW care sunt instalate în gospodării private sau al căror scop principal nu este reîncărcarea vehiculelor electrice şi care nu sunt accesibile publicului;

e) punct de reîncărcare cu putere înaltă - un punct de reîncărcare ce permite un transfer de energie electrică către un vehicul electric, la o putere mai mare de 22 kW;

f) alimentarea cu energie electrică de la mal-furnizarea de energie electrică de la mal prin intermediul unei interfeţe standardizate către navele maritime sau navele de navigaţie interioară în dană;

g) punct de reîncărcare sau de realimentare accesibil publicului - un punct de reîncărcare sau de realimentare care furnizează un combustibil alternativ şi care oferă utilizatorilor un acces nediscriminatoriu în întreaga Uniune Europeană; accesul nediscriminatoriu poate include diverse forme de autentificare, utilizare şi plată;

h) punct de realimentare - o instalaţie de realimentare pentru furnizarea oricărui combustibil, cu excepţia GNL, prin intermediul unei instalaţii fixe sau mobile;

i) punct de realimentare cu GNL - o instalaţie de realimentare pentru furnizarea de GNL, constând fie într-o instalaţie fixă sau mobilă, fie într-o instalaţie offshore, astfel cum aceasta este definită la art. 2 pct. 24 din Legea nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, fie din alte sisteme;

j) punct de reîncărcare inteligentă - punct de reîncărcare la care furnizarea de energie electrică este controlată printr-un sistem de comunicaţii, pentru optimizarea costurilor şi creşterea fiabilităţii echipamentelor;

k) autoritate de reglementare competentă - Ministerul Energiei.

 

CAPITOLUL II

Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi

 

Art. 4. - Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei, în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii necesare relevante, cuprinde cel puţin următoarele:

a) evaluarea situaţiei prezente a dezvoltării viitoare a pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor, inclusiv din perspectiva eventualei lor utilizări simultane şi combinate, precum şi a dezvoltării infrastructurii pentru combustibili alternativi, luând în considerare, acolo unde este relevant, continuitatea transfrontalieră;

b) ţintele şi obiectivele naţionale necesare instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi, care se stabilesc cu respectarea art. 7 alin. (1)-(3) şi (6), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi, după caz, art. 9 alin. (1); respectivele ţinte şi obiective naţionale se stabilesc şi se revizuiesc după evaluarea cererii existente la nivel naţional sau teritorial, asigurându-se totodată respectarea cerinţelor minime în materie de infrastructură prevăzute în prezenta lege;

c) măsuri care pot promova instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în serviciile de transport public;

d) identificarea aglomerărilor urbane/suburbane, a altor zone dens populate şi a reţelelor care, în funcţie de necesităţile pieţei, urmează să fie dotate cu puncte de reîncărcare accesibile publicului, în conformitate cu art. 7 alin. (1) şi (2);

e) desemnarea aglomerărilor urbane/suburbane, a altor zone dens populate şi a reţelelor care, în funcţie de necesităţile pieţei, urmează să fie dotate cu puncte de realimentare cu GNC, în conformitate cu art. 10 alin. (6);

f) evaluarea posibilităţii de a instala puncte de realimentare cu GNL în porturile din afara reţelei transeuropene de transport (TEN-T);

g) oportunitatea de a instala surse de alimentare cu energie electrică în aeroporturi, pentru a fi utilizate în cazul avioanelor staţionare.

Art. 5. - (1) La stabilirea politicii naţionale pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi  sunt luate în considerare toate modurile de transport existente pe teritoriul României, inclusiv cele limitate în prezent la combustibilii fosili.

(2) Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi ia în considerare, după caz, interesele autorităţilor regionale şi locale, precum şi ale părţilor interesate în cauză.

(3) Autoritatea de reglementare competentă cooperează cu statele membre ale Uniunii Europene, prin consultări sau prin intermediul cadrelor de politică comune, pentru a asigura coerenţa şi coordonarea măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor naţionale şi/sau zonale.

Art. 6. - (1) Măsurile de sprijin privind ajutoarele de stat, protecţia mediului şi de climă, destinate infrastructurii pentru combustibili alternativi, se pun în aplicare în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Obiectivele şi măsurile naţionale de politică privind dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi, actualizate în mod periodic, se comunică Comisiei Europene la termenele şi cu respectarea prevederilor art. 12 alin. (2).

(3) Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi este conform cu legislaţia în vigoare a Uniunii Europene în materie de mediu şi de proiecţie a climei.

(4) Ministerul Energiei, ca autoritate de reglementare competentă, notifică Comisiei Europene Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

CAPITOLUL III

Furnizarea energiei electrice, a hidrogenului şi a gazului natural pentru transporturi

 

SECŢIUNEA 1

Furnizarea energiei electrice pentru transporturi

 

Art. 7. - (1) Data până la care autoritatea de reglementare competentă îşi propune să înfiinţeze un număr corespunzător de puncte de reîncărcare a vehiculelor cu energie electrică, accesibile publicului, pentru a circula cel puţin în aglomerările urbane/suburbane şi în alte zone dens populate, precum şi, dacă este posibil, în alte zone, este 31 decembrie 2020.

(2) Numărul punctelor de reîncărcare pentru fiecare unitate administrativ-teritorială se stabileşte în cuprinsul Cadrului naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi, după consultarea şi în acord cu autorităţile administraţiei publice locale, prin luarea în considerare, printre altele, a numărului de vehicule electrice estimat să se înregistreze până la sfârşitul anului 2020, precum şi a bunelor practici şi a recomandărilor emise de Comisia Europeană. Se iau în considerare, acolo unde este cazul, necesităţile specifice legate de instalarea punctelor de reîncărcare accesibile publicului în staţiile de transport public.

(3) Măsurile concrete de încurajare şi facilitare a instalării punctelor de reîncărcare neaccesibile publicului vor fi cuprinse în Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi.

(4) Punctele de reîncărcare cu putere normală pentru vehiculele electrice, exclusiv unităţile fără fir sau cu inducţie, instalate sau reînnoite începând cu data de 18 noiembrie 2017, sunt conforme cel puţin cu specificaţiile tehnice prevăzute la pct. 1.1 din anexa nr. 2 şi cu cerinţele specifice de siguranţă în vigoare la nivel naţional.

(5) Punctele de reîncărcare cu putere înaltă pentru vehiculele electrice, excluzând unităţile fără fir sau cu inducţie, instalate sau reînnoite începând cu data de 18 noiembrie 2017, sunt conforme cel puţin cu specificaţiile tehnice prevăzute la pct. 1.2 din anexa nr. 2 şi cu cerinţele specifice de siguranţă în vigoare la nivel naţional.

(6) Necesitatea alimentării cu energie electrică de la mal, din porturile maritime şi din porturile interioare, pentru navele din navigaţia interioara şi pentru navele maritime, este evaluată în Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi conform art. 4. Alimentarea cu energie electrică de la mal se instalează în mod prioritar în porturile reţelei transeuropene de transport (TEN-T) şi în alte porturi până la data de 31 decembrie 2025, cu excepţia cazului în care nu există cerere sau în situaţia în care costurile sunt disproporţionate în raport cu beneficiile, inclusiv beneficiile de mediu. Instalaţiile de alimentare cu energie electrică de la mal, pentru transportul maritim, construite sau reînnoite începând cu data de 18 noiembrie 2017, sunt conforme cu specificaţiile tehnice prevăzute la pct. 1.7 din anexa nr. 2.

(7) în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic şi rezonabil din punct de vedere economic, pentru reîncărcarea vehiculelor electrice la punctele de reîncărcare accesibile publicului vor fi utilizate sisteme de contorizare inteligentă, astfel cum sunt definite la art. 4 pct. 38 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 10 alin. (3) din aceeaşi lege.

Art. 8. - (1) Toate punctele de reîncărcare accesibile publicului sunt obligate să pună la dispoziţia utilizatorilor de vehicule electrice posibilitatea de încărcare ad-hoc, fără a încheia un contract cu furnizorul de energie electrică sau cu operatorul punctului de reîncărcare în cauză.

(2) Operatorii sistemului de transport/distribuţie cooperează în mod nediscriminatoriu cu orice persoană care instalează sau exploatează puncte de reîncărcare accesibile publicului. Preţurile practicate de operatorii punctelor de reîncărcare accesibile publicului sunt rezonabile, uşor şi clar comparabile, transparente şi nediscriminatorii.

(3) Operatorii punctelor de reîncărcare accesibile publicului au libertatea de a achiziţiona energie electrică de la orice furnizor de energie electrică din România sau din Uniunea Europeană, sub rezerva acordului furnizorului, şi au posibilitatea de a furniza clienţilor servicii de reîncărcare a vehiculelor electrice pe bază de contract, inclusiv în numele şi în beneficiul altor furnizori de servicii.

(4) Statul român, prin instituţiile abilitate, asigură cadrul juridic care permite încheierea de contracte de alimentare cu energie electrică pentru un punct de reîncărcare cu alţi furnizori decât entitatea care furnizează energie electrică gospodăriei sau incintei în care se situează respectivele puncte de reîncărcare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Furnizarea hidrogenului pentru transportul rutier

 

Art. 9. - (1) Autoritatea de reglementare competentă include în Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi puncte de realimentare cu hidrogen accesibile publicului, până la data de 31 decembrie 2025, în număr corespunzător, pentru a asigura circulaţia autovehiculelor care funcţionează cu hidrogen, inclusiv a vehiculelor cu pilă de combustie, atât În cadrul reţelelor naţionale de drumuri, cât şi la punctele şi legăturile transfrontaliere, acolo unde este cazul.

(2) Punctele de realimentare cu hidrogen, prevăzute la alin. (1), accesibile publicului, instalate sau reînnoite începând cu data de 18 noiembrie 2017, sunt conforme cu specificaţiile tehnice prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Furnizarea gazului natural pentru transporturi

 

Art. 10. - (1) Autoritatea de reglementare competentă, prin intermediul Cadrului naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi elaborat în colaborare cu Ministerul Transporturilor, asigură instalarea unui număr corespunzător de puncte de realimentare cu GNL în porturile maritime până la data de 31 decembrie 2025, respectiv în porturile interioare până la data de 31 decembrie 2030, pentru a permite navelor de navigaţie interioară sau navelor maritime care funcţionează cu GNL sa circule în întreaga reţea transeuropeană ele transport

(TEN-T). Autoritatea de reglementare competentă cooperează cu statele membre învecinate, atunci când este necesar, pentru a asigura acoperirea corespunzătoare a reţelei transeuropene de transport (TEN-T).

(2) Autoritatea de reglementare competentă, în colaborare cu Ministerul Transporturilor, desemnează în timp rezonabil porturile maritime şi interioare care urmează să asigure accesul la punctele de realimentare cu GNL, luând în considerare necesităţile efective ale pieţei.

(3) Autoritatea de reglementare competentă, în colaborare cu Ministerul Transporturilor şi cu alte instituţii abilitate, prin intermediul Cadrului naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi elaborat, asigură instalarea, până la data de 31 decembrie 2025, în cazul în care există cerere, cel puţin de-a lungul reţelei transeuropene de transport (TEN-T) existente, a unui număr corespunzător de puncte de realimentare cu GNL, pentru autovehiculele grele care circulă în întreaga Uniune Europeană, la costuri rezonabile.

(4) Autoritatea de reglementare competentă, în colaborare cu Ministerul Transporturilor, prin intermediul Cadrului naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi, va asigura condiţiile de natură juridică şi tehnică funcţionării pe teritoriul naţional a unui sistem de distribuţie adecvat pentru alimentarea cu GNL, inclusiv instalaţii de încărcare pentru vehiculele-cisternă pentru GNL, pentru a alimenta punctele de realimentare prevăzute Sa alin. (1) şi (3).

(5) în contextul Cadrului naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi, România se poate asocia cu statele membre învecinate în scopul îndeplinirii cerinţei prevăzute la alin. (4). Acordurile de asociere vor fi notificate Comisiei Europene.

(6) Autoritatea de reglementare competentă, în colaborare cu Ministerul Transporturilor, asigură condiţiile de natură juridică şi tehnica necesare existenţei unui număr corespunzător de puncte de realimentare cu GNC, accesibile publicului, instalate în zonele urbane şi suburbane şi în alte zone dens populate până la data de 31 decembrie 2020.

(7) Autoritatea de reglementare competentă, în colaborare CU Ministerul Transporturilor, asigură condiţiile de natură juridică şi tehnică necesare funcţionării unui număr corespunzător de puncte de realimentare cu GNC, accesibile publicului, instalate până la data de 31 decembrie 2025 cel puţin de-a lungul reţelei transeuropene de transport (TEN-T) existente, pentru a asigura faptul că autovehiculele care funcţionează cu GNC pot circula în întreaga Uniune Europeană.

(8) Punctele de realimentare cu GNC a autovehiculelor, instalate sau reînnoite începând cu data de 18 noiembrie 2017, vor trebui să fie conforme cu specificaţiile şi normativele tehnice în domeniu din Uniunea Europeană.

 

CAPITOLUL IV

Informarea utilizatorilor

 

Art. 11. - (1) Fără a aduce atingere Hotărârii Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile abilitate iau măsurile necesare pentru a se asigura că utilizatorilor le sunt puse la dispoziţie informaţii relevante, consecvente şi clare privind autovehiculele care pot fi alimentate în mod obişnuit cu diferiţi combustibili introduşi pe piaţă sau reîncărcate la punctele de reîncărcare. Aceste informaţii sunt puse la dispoziţia publicului în manualele de utilizare a autovehiculelor, la punctele de realimentare şi de reîncărcare, la bordul autovehiculelor şi la comercianţii de autovehicule. Această cerinţă se aplică tuturor autovehiculelor şi manualelor de utilizare a acestora introduse pe piaţă după data de 1 mai 2017.

(2) Furnizarea de informaţii prevăzută la alin. (1) se bazează pe dispoziţiile privind etichetarea referitoare la conformitatea combustibililor în temeiul standardelor în vigoare, din România sau din Uniunea Europeană, care stabilesc specificaţiile tehnice ale combustibililor. Atunci când astfel de standarde fac trimitere la o reprezentare grafică, inclusiv la un sistem de codificare cu culori, reprezentarea grafică este simplă şi uşor de înţeles şi se poziţionează într-un mod vizibil:

a) la pompele relevante şi la ajutajele acestora la toate punctele de realimentare, de la data la care combustibilii sunt introduşi pe piaţă;

b) pe toate capacele rezervoarelor autovehiculelor recomandate şi compatibile cu respectivul combustibil sau în imediata apropiere a acestora, precum şi în manualele autovehiculelor, în momentul introducerii pe piaţă a autovehiculelor respective după data de 1 mai 2017.

(3) Dacă este cazul şi în special în ceea ce priveşte gazul natural şi hidrogenul, la afişarea preţurilor combustibililor într-0 staţie de alimentare cu combustibil, comparaţia dintre preţurile pe unitate relevante va trebui să fie afişată în scop informativ. Afişarea acestor informaţii se va face nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020 şi va fi de aşa natură încât să nu inducă în eroare şi să nu creeze confuzie în rândul utilizatorilor.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 12. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar Ministerul Energiei, ca autoritate de reglementare competentă, informează Comisia Europeană în acest sens.

(2) Ministerul Energiei, ca autoritate de reglementare competentă, va transmite Comisiei Europene un raport privind punerea în aplicare a Cadrului naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi până la data de 18 noiembrie 2019 şi, ulterior, din 3 în 3 ani. Aceste rapoarte conţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 1, iar acolo unde este cazul, acestea vor include o justificare relevantă privind gradul de realizare a ţintelor şi a obiectivelor naţionale prevăzute la art. 4.

(3) în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va emite actele normative necesare punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi.

Art. 13. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

 

*

Prezenta lege transpune art. 1 şi 2, art. 3 alin. (1)-8), art. 4 alin. (1)-(12), art. 5 alin, (1) şi (2), art. 6 alin. (1)-(4) şi alin. (6)-(9), art. 7 alin. (1)-(3), art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1), anexa I şi anexa II din Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 307 din 28 octombrie 2014.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 34.

 

ANEXA Nr. 1

 

INFORMAŢII

conţinuta do raportul privind punerea în aplicare a Cadrului naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi

 

Raportul conţine o descriere a măsurilor întreprinse în sprijinul creării infrastructurii pentru combustibili alternativi. Raportul respectiv include cel puţin următoarele elemente:

1. Măsuri juridice

Informaţii privind măsurile juridice, care pot cuprinde măsuri legislative, de reglementare sau administrative de susţinere a creării infrastructurii pentru combustibili alternativi, cum ar fi eliberarea autorizaţiilor de construcţie, eliberarea autorizaţiilor pentru parcări, certificarea performanţei de mediu a întreprinderilor şi concesionarea staţiilor de alimentare cu combustibil

2. Măsuri de politică pentru susţinerea punerii în aplicare a Cadrului naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi

Informaţiile privind aceste măsuri includ următoarele elemente:

- stimulentele directe pentru achiziţionarea de mijloace de transport care utilizează combustibili alternativi sau pentru construirea infrastructurii aferente;

- disponibilitatea stimulentelor fiscale pentru promovarea mijloacelor de transport care utilizează combustibili alternativi şi a infrastructurii relevante;

- utilizarea achiziţiilor publice, inclusiv a achiziţiilor publice comune, pentru a susţine combustibilii alternativi;

- stimulentele nefinanciare care să acţioneze la nivelul cererii, de exemplu accesul preferenţial în zone restricţionate, politica de staţionare şi benzile dedicate;

- examinarea necesităţii unor puncte de realimentare cu combustibil regenerabil pentru aviaţie în aeroporturile din cadrul reţelei transeuropene de transport (TEN-T);

- legislaţia şi procedurile tehnice şi administrative în ceea ce priveşte autorizarea alimentării cu combustibili alternativi în vederea facilitării procesului de autorizare.

3. Sprijin pentru instalare şi producţie

Alocarea unui buget public anual pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, defalcat în funcţie de combustibilul alternativ şi de modul de transport utilizat (rutier, feroviar, pe apă şi aerian)

Alocarea unui buget public anual pentru sprijinirea unităţilor care dezvoltă tehnologii de combustibili alternativi, defalcat în funcţie de combustibilul alternativ şi de modul de transport utilizat

Examinarea oricăror nevoi speciale în cursul fazei iniţiale de instalare a infrastructurii pentru combustibili alternativi

4. Cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstrare

Alocarea unui buget public anual pentru sprijinirea cercetării,

a dezvoltării tehnologice şi a activităţilor demonstrative în domeniul combustibililor alternativi, defalcat în funcţie de tipul de combustibil şi modul de transport

5. Ţinte şi obiective

- estimarea numărului de vehicule cu combustibili alternativi preconizat până în 2020, 2025 şi 2030;

- nivelul realizării obiectivelor naţionale privind introducerea combustibililor alternativi în diferitele moduri de transport (rutier, feroviar, pe apă şi aerian);

- nivelul realizării obiectivelor naţionale, de la an la an, privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în diferitele moduri de transport;

- informaţii privind metodologia aplicată pentru a lua în considerare eficienţa de încărcare a punctelor de reîncărcare cu putere înaltă.

6. Evoluţiile infrastructurii pentru combustibili alternativi

Schimbări la nivelul ofertei (capacitatea pentru o infrastructură suplimentară) şi al cererii (capacitatea utilizată efectiv)

 

ANEXA Nr. 2

 

SPECIFICAŢII TEHNICE

 

1. Specificaţii tehnice pentru punctele de reîncărcare

1.1. Puncte de reîncărcare cu putere normală pentru autovehicule

Punctele de reîncărcare cu curent alternativ (AC) de putere normală pentru vehicule electrice sunt echipate, din motive de interoperabilitate, cel puţin cu prize sau conectori de tip 2 pentru vehicule, conform descrierii din Standardul EN62196-2. Menţinându-se compatibilitatea cu tipul 2, aceste prize pot fi dotate cu elemente precum obturatoare mecanice.

1.2. Puncte de reîncărcare cu putere înaltă pentru autovehicule

Punctele de reîncărcare cu curent alternativ (AC) de putere înaltă pentru vehicule electrice sunt echipate, din motive de interoperabilitate, cel puţin cu conectori de tip 2, conform descrierii din Standardul EN62196-2.

Punctele de reîncărcare cu curent continuu (DC) de putere înaltă pentru vehicule electrice sunt echipate, din motive de interoperabilitate, cel puţin cu conectori ai sistemului de încărcare combinat „Combo 2”, conform descrierii din Standardul EN62196-3.

1.3. Puncte de reîncărcare fără fir pentru autovehicule

1.4. Schimbarea bateriilor pentru autovehicule

1.5. Puncte de reîncărcare pentru autovehicule de categoria L

1.6 Puncte de reîncărcare pentru autobuze electrice

1.7. Alimentarea cu energie electrică de la mal pentru navele maritime

Alimentarea cu energie electrică de la mal pentru navele maritime, inclusiv proiectarea, instalarea şi testarea sistemelor, este conformă cu specificaţiile tehnice ale Standardului IEC/ISO/IEEE 80005-1.

1.8. Alimentarea cu energie electrică de la mal pentru navele de navigaţie interioară

2. Specificaţii tehnice pentru punctele de realimentare cu hidrogen destinate autovehiculelor

2.1. Punctele de realimentare cu hidrogen situate în aer liber care distribuie hidrogen gazos utilizat drept combustibil pentru autovehicule sunt conforme cu specificaţiile tehnice ale Standardului ISO/ŢS 20100 privind alimentarea cu hidrogen gazos.

2.2. Puritatea hidrogenului distribuit la punctele de realimentare cu hidrogen este conformă cu specificaţiile tehnice ale Standardului ISO 14687-2.

2.3. Punctele de realimentare cu hidrogen utilizează algoritmi şi echipamente de alimentare conforme cu Standardul ISO/TS 20100 privind alimentarea cu hidrogen gazos.

2.4. Conectorii de realimentare cu hidrogen gazos ai autovehiculelor sunt conformi cu Standardul ISO 17268 privind dispozitivele de conectare pentru realimentare ale autovehiculelor care funcţionează cu hidrogen gazos.

3. Specificaţii tehnice pentru punctele de realimentare cu gaz natural

3.1. Specificaţii tehnice pentru punctele de realimentare cu GNL pentru navele de navigaţie interioară sau pentru navele maritime

3.2. Specificaţii tehnice pentru punctele de realimentare cu GNL destinate autovehiculelor

3.3. Specificaţii tehnice pentru conectorii/rezervoarele de recepţie pentru GNC

Conectorii/Rezervoarele de recepţie pentru GNC sunt conformi/conforme cu Regulamentul nr. 110 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE- ONU) (care face referire la Standardul IS014469, părţile I şi II).

3.4. Specificaţii tehnice pentru punctele de realimentare cu GNC destinate autovehiculelor

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 328.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - După alineatul (3) al articolului 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 24 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecţie şi pentru prevenirea încălcării acestuia, precum:

a) obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanţă potrivit împrejurărilor, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie;

b) obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuinţa familiei.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 35.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 329.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se declară ziua de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională.

Art. 2. - Guvernul României şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale iau măsurile necesare pentru ca, în data de 27 martie, drapelul României să fie arborat în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Art. 3. - Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural-ştiinţifice dedicate acestei sărbători.

Art. 4. - Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijinii material şi logistic organizarea şi desfăşurarea manifestărilor prevăzute la art. 3.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 36.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 330.

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 şi a art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social

 

Având în vedere insuficienţa reglementărilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, referitoare la înfiinţarea Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social prin preluarea structurilor şi activităţilor Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic şi prin preluarea structurilor şi activităţilor aferente dialogului social de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,

ţinând cont că în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 nu sunt cuprinse reglementări referitoare la corelarea Legii dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, a Legii nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliul Economic şi Social, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

dată fiind necesitatea transferării atribuţiilor şi sarcinilor în domeniul dialogului social stabilite prin Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale către Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, pentru a asigura desfăşurarea în noul cadru organizatoric a activităţii Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social,

având în vedere că este necesară asigurarea predictibilităţii şi previzibilităţii legii în faţa terţilor,

întrucât Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 nu a fost adoptată în Parlament, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 produce deja efecte,

ţinând cont de faptul că elementele sus-menţionate se referă la o situaţie extraordinară, iar neadoptarea de măsuri imediate în sensul celor preconizate, prin utilizarea procedurii de legiferare prin ordonanţă de urgenţă, determină consecinţe negative, în sensul afectării unui interes public, respectiv al salariaţilor care, în situaţia în care un contract colectiv de muncă sau actele adiţionale aferente, la nivel de sector de activitate sau de grup de unităţi, nu este înregistrat conform prevederilor Legii nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, angajatorul/ordonatorul de credite nu îl poate pune în aplicare deşi părţile semnatare s-au înţeles asupra conţinutului său,

totodată prin neemiterea dovezii de reprezentativitate, în conformitate cu Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sindicatele nu îşi pot exercita obligaţiile legale, acelea de a-şi reprezenta membri în faţa unor terţi precum angajatori, instanţe de judecată, instituţii publice,

reţinându-se că în cazul neadoptării măsurilor propuse se instituie un blocaj în aplicarea legislaţiei dialogului social şi nu se poate asigura desfăşurarea activităţii Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În tot cuprinsul legii, sintagma „Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale” se înlocuieşte cu sintagma „Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social”, iar sintagma „ministrul muncii şi justiţiei sociale” se înlocuieşte cu sintagma „ministrul consultării publice şi dialogului social”.

2. Anexa nr. 1 se înlocuieşte cu anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. II. - La articolul 11 alineatul (2) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 2 octombrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) 15 membri reprezentând societatea civilă, constituind partea societăţii civile, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social în conformitate cu prevederile art. 12, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, comunităţii ştiinţifice şi academice, organizaţiilor de agricultori, organizaţiilor de pensionari, organizaţiilor comunităţilor locale, asociaţiilor care reprezintă familia şi persoanele cu dizabilităţi şi al altor organizaţii neguvemamentale cu activităţi în domeniile de competenţă ale Consiliului Economic şi Social.”

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul consultării publice şi dialogului social,

Gabriel Petrea

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 22 martie 2017.

Nr. 23.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Legea nr. 62/2011)

 

LISTA

cuprinzând ministerele şi alte instituţii publice în cadrul cărora se vor organiza comisii de dialog social

 

1. Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

2. Ministerul Mediului

3. Ministerul Afacerilor Interne

4. Ministerul Afacerilor Externe

5. Ministerul Apărării Naţionale

6. Ministerul Finanţelor Publice

7. Ministerul Justiţiei

8. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

9. Ministerul Educaţiei Naţionale

10. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale

11. Ministerul Economiei

12. Ministerul Energiei

13. Ministerul Transporturilor

14. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

15. Ministerul Sănătăţii

16. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

17. Ministerul Apelor şi Pădurilor

18. Ministerul Cercetării şi Inovării

19. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

20. Ministerul Tineretului şi Sportului

21. Ministerul Turismului

22. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

23. Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social

24. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului

25. Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor-pachetul a) - porcine şi pachetul b) - păsări” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

 

Având în vedere Referatul comun de aprobare nr. 7.523 din 22 martie 2017 al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură,

în baza prevederilor:

- art. 18 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aprobată prin Legea nr. 43/2015;

- Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.837 din 16 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;

- Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C(2014) 3.508 din 26 mai 2015, cu completările ulterioare;

- Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.698/2005 din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului Comisiei (UE) nr. 65/2011 din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală;

- Regulamentului Consiliului (CE) nr. 73/2009 din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003;

- Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.122/2009 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea, modularea şi sistemul integrat de administrare şi control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum şi de aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol;

- Regulamentului (UE) nr. 1.310/2013 al Parlamentului european şi al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea acestora pentru anul 2014 şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1.307/2013, (UE) nr. 1.306/2013 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea acestora în anul 2014, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 761/2016 al Comisiei din 13 mai 2016 de derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce priveşte data finală pentru depunerea cererii unice, a cererilor de ajutor sau a cererilor de plată, data finală pentru notificarea modificărilor aduse cererii unice sau cererii de plată şi data finală pentru cererile de alocare a drepturilor la plată sau de creştere a valorii drepturilor la plată în cadrul schemei de plată de bază pentru anul 2016;

- Regulamentului delegat (UE) nr. 1.393/2016 al Comisiei Europene din 4 mai 2016 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;

- Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;

- Acordului de delegare nr. P86(APDRP)/A35(APIA)/26.431 (ANSVSA)/59.285(AMPNDR) din 12 iulie 2012 pentru implementarea măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 31 din Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă sistemele de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine şi pachetul b) - păsări” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, elaborat în conformitate cu prevederile art. 44 din Regulamentul delegat al Comisiei Europene (UE) nr. 640 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii, prevăzute în anexa nr. 1 - Sistemul de sancţiuni pentru măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor” - pachetul a) porcine şi anexa nr. 2 - Sistemul de sancţiuni pentru măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor” - pachetul b) păsări la prezentul ordin.

(2) Sancţiunile se aplică cererilor de plată depuse în anul 2016 conform perioadelor prevăzute în anexa nr. 1, respectiv în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 826/2016 pentru aprobarea modelului cererilor de plată, precum şi a modelului formularelor de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor încheiate în cadrul măsurii 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine şi pachetul b) păsări, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 şi 437 bis din 10 iunie 2016.

Art. 2. - Prevederile anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, nr. 1.438/2014 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru Măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 7 octombrie 2014, continuă să se aplice pentru cererile de ajutor/plată depuse anterior datei de 1 ianuarie 2015.

Art. 3. - Prevederile anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 905/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru cererile depuse de beneficiarii măsurii 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine şi pachetul b) - păsări” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 în conformitate cu prevederile art. 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 şi 714 bis din 15 septembrie 2016, continuă să se aplice pentru cererile de plată depuse în anul 2015 astfel cum au fost amendate prin clauzele de revizuire prevăzute în anexa nr. 3, respectiv în anexa nr. 4 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 826/2016.

Art. 4. - Sancţiunile administrative în ceea ce priveşte obligaţiile în materie de ecocondiţionalitate ale fermierilor în temeiul art. 91,92 şi 93 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.049 din 27 decembrie 2016.

Art. 5. - (1) în conformitate cu prevederile art. 75 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, cu modificările şi completările ulterioare, plăţile aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2016 se pot efectua de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în maximum două tranşe.

(2) Suma aferentă primei tranşe de plată pentru cererile depuse în anul 2016 va fi în procent de maximum 75% din suma eligibilă.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 77.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind stabilirea cuantumului taxei pentru participarea la concursul de rezidenţiat pe post şi pe loc în medicină, sesiunea 21 mai 2017

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 2.670 din 24 martie 2017 al Direcţiei generale juridic, resurse umane şi salarizare din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) şi art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Cuantumul taxei de participare la concursul de rezidenţiat pe post şi pe loc în medicină, sesiunea 21 mai 2017, se stabileşte la suma de 360 lei/participant.

(2) Taxa se va plăti în contul IBAN R036TREZ70020E365000XXXX, CUI 4266456, DTMB (Direcţia de Trezorerie a Municipiului Bucureşti), beneficiar Ministerul Sănătăţii, adresa: str. Cristian Popişteanu nr. 1-3, sectorul 1, Bucureşti, coci: 010024.

Art. 2. - (1) Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la bugetul Ministerului Sănătăţii şi se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de personal şi materiale necesare susţinerii concursului de rezidenţiat.

(2) Din sumele încasate o cotă de maximum 80% se va repartiza Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de organizarea concursului de rezidenţiat.

(3) Repartizarea sumelor către Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş se va face proporţional cu numărul de candidaţi care susţin concursul în centrul universitar respectiv şi nota de calcul estimativ privind cheltuielile ocazionate de organizarea concursului de rezidenţiat, însuşită sub semnătură de rector.

(4) Ministerul Sănătăţii va încheia contract cu Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, contract pe baza căruia se stabilesc atât obligaţiile şi responsabilităţile părţilor, cât şi sumele ocazionate de cheltuielile de organizare şi desfăşurare suportate din taxa de înscriere la concurs.

Art. 3. - Direcţia generală juridic, resurse umane şi salarizare şi Direcţia generală economică din Ministerul sănătăţii, respectiv Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 351.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.