MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 864/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 864         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 1 noiembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 521 din 6 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

774. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.054/2005

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.037/2.817/1.784. - Ordin al ministrului economiei, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea CERTEJ - S.A. - filiala Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST - S.A. Deva

 

1.125/2.838/1.849. - Ordin al ministrului economiei, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2017 pentru Societatea Fabrica de Arme Cugir - S.A. - filiala Companiei Naţionale ROMARM - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei

 

1.261/1.138. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 521

din 6 iulie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 şi art. 346 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Carmen Mihaela Constantin În Dosarul nr. 6.628/279/2016/a 1 al Tribunalului Neamţ - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.369D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Consideră că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, stabilirea procedurii de judecată fiind atributul exclusiv al legiuitorului, iar reglementarea textului criticat s-a făcut în limita marjei de apreciere a acestuia.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea nr. 169/CCP din 20 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.628/279/2016/a1, Tribunalul Neamţ - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 şi art. 346 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Carmen Mihaela Constantin, cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate de aceasta împotriva încheierii penale nr. 684 din 31 august 2016, pronunţată de Judecătoria Piatra-Neamţ, prin care, în temeiul art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe autoarea excepţiei.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea susţine că normele procesual penale criticate sunt redactate cu încălcarea considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 şi contravin dispoziţiilor art. 21 şi art. 24 din Constituţie, întrucât inculpatul nu-şi poate susţine oral, în faţa judecătorului de cameră preliminară, motivele de nelegalitate ale actului de sesizare şi ale administrării probelor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, inculpatul nu este citat cu menţiunea că, în situaţia nedepunerii în scris a motivelor de nelegalitate, va fi în imposibilitatea de a invoca ulterior, în contestaţie, alte cereri sau excepţii în afara celor invocate în faţa judecătorului de cameră preliminară în procedura desfăşurată în faţa instanţei sesizate cu rechizitoriu, cu excepţia cazurilor de nulitate absolută. Susţine, totodată, că, din modul cum este redactată norma procesual penală criticată - „la expirarea acestor termene, judecătorul de cameră preliminară constată* -, se poate aprecia că legiuitorul se substituie instanţei de judecată, deşi doar puterea judecătorească are prerogativa constituţională de a analiza toate actele şi temeiurile legale şi de a pronunţa o hotărâre, având în vedere propria sa convingere.

6. Tribunalul Neamţ - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 344 din Codul de procedură penală, astfel cum a fost modificat, doar în situaţia în care s-au formulat cereri şi excepţii sau au fost invocate din oficiu, se stabileşte termen pentru soluţionarea acestora, situaţie în care, pe lângă motivele invocate în scris, părţile pot susţine oral şi alte motive de nelegalitate. În situaţia în care nu s-au invocat excepţii, judecătorul se pronunţă în camera de consiliu, fără citarea părţilor, situaţie în care prezentarea orală a motivelor de nelegalitate este imposibilă. Consideră că, prin aceste reglementări, dreptul la apărare al părţilor este respectat, acestea având posibilitatea formulării în scris de cereri şi excepţii cu privire la nelegalitatea actelor de urmărire penală. Reţine că, în speţă, inculpatei i-a fost comunicat actul de sesizare al instanţei, însă nu a formulat cereri şi excepţii la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond, astfel că, potrivit dispoziţiilor art. 346 din Codul de procedură penală, cauza s-a soluţionat fără citarea părţilor. Totodată, apreciază că, prin neprevederea în dispoziţiile legale criticate a unei sancţiuni în cazul nedepunerii în scris a cererilor şi excepţiilor, nu se încalcă nicio dispoziţie constituţională.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şt Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. În motivarea soluţiei de inadmisibilitate, arată că autoarea excepţiei critică normele procesual penale pentru ceea ce nu conţin, astfel încât, în speţă, nu sunt formulate veritabile critici de neconstituţionalitate. În plus, observă că autoarea excepţiei s-a mărginit să enumere o serie de dispoziţii convenţionale şi constituţionale, fără a arăta, în concret, în ce constă contradicţia între acestea şi norma legală criticată. În susţinerea soluţiei de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, reţine că obiectul camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Arată că judecătorul de cameră preliminară nu se pronunţă asupra vinovăţiei inculpatului sau asupra temeiniciei materialului probator ori a rechizitoriului, acestea urmând a fi discutate în faza de judecată, cu toate garanţiile unui proces echitabil, în acord cu art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Reţine că procedura de cameră preliminară are caracter autonom, prealabil fazei de judecată, permite o evaluare într-un termen scurt şi cu caracter definitiv a actelor de urmărire penală, iar judecătorul care exercită funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată şi a urmăririi penale şi care decide începerea judecăţii va exercita în continuare, în aceeaşi cauză, şi funcţia de judecată. Apreciază că dispoziţiile criticate nu afectează dreptul la apărare, câtă vreme dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc dreptul inculpatului de a fi asistat de un avocat, ales sau numit din oficiu, avocat care are dreptul să consulte actele dosarului, să exercite drepturile procesuale ale inculpatului, să formuleze plângeri, cereri, memorii, excepţii şi obiecţiuni şi nici nu afectează dreptul acestuia de a beneficia de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării.

9. Avocatul Poporului arată că a transmis punctul său de vedere în sensul constituţionalităţii normelor procesual penale criticate, acesta fiind reţinut în Deciziile Curţii Constituţionale nr. 663 din 11 noiembrie 2014, nr. 472 din 16 iunie 2015 şi nr. 35 din 9 februarie 2016. Precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 344 şi art. 346 din Codul de procedură penală. Examinând motivele de neconstituţionalitate dezvoltate, în notele scrise, de către autoarea excepţiei, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 29 aprilie 2016, care au următorul conţinut: „Dacă nu s-au formulat cereri şi excepții în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) şi (3) şi nici nu a ridicat din oficiu excepţii, la expirarea acestor termene, judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi dispune începerea judecăţii. Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă în camera de consiliu, fără citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi fără participarea procurorului, prin încheiere, care se comunică de îndată acestora.”

13. Autoarea excepţiei susţine că normele procesual penale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 privind dreptul la apărare.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în ceea ce priveşte dispoziţiile titlului II din partea specială a Codului de procedură penală, referitor la procedura camerei preliminare, instanţa de control constituţional s-a pronunţat prin numeroase decizii, atât anterior modificării acestora prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cât şi ulterior acestui moment. În acest sens, prin Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 1 martie 2016, paragraful 19, Curtea a constatat că, în repetate rânduri, a fost chemată să se pronunţe asupra unor dispoziţii secvenţiale ale instituţiei camerei preliminare, constatând că aceasta a fost concepută, în accepţiunea legiuitorului, „ca o instituţie nouă şi inovatoare” care are ca scop „înlăturarea duratei excesive a procedurilor în faza de judecată”, fiind, în acelaşi timp, un remediu procesual menit „să răspundă exigenţelor de legalitate, celeritate şi echitate a procesului penal” (a se vedea expunerea de motive la proiectul de lege privind Codul de procedură penală- PL-x nr. 412/2009). Curtea a reţinut, totodată, că instituţia camerei preliminare este reglementată, în cuprinsul Codului de procedură penală, la art. 342-348, unde se găsesc elementele referitoare la obiectul şi durata, măsurile premergătoare, procedura, soluţiile ce pot fi pronunţate şi contestaţia împotriva acestor soluţii. Astfel, prin prisma atribuţiilor procesuale încredinţate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcţiilor judiciare potrivit textului de lege menţionat anterior, Curtea a tras concluzia că acestuia îl revine funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată şi că, în concepţia legiuitorului, această nouă instituţie procesuală nu aparţine nici urmăririi penale, nici judecăţii, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Procedura camerei preliminare a fost încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul de cameră preliminară -, a cărui activitate se circumscrie aceleiaşi competenţe materiale, personale şi teritoriale a instanţei din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale un caracter jurisdicţional (a se vedea Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragrafele 25 şi 27),

15. De asemenea, prin Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, paragraful 20, instanţa de contencios constituţional a reţinut că a eliminat din conţinutul normativ al normelor procesual penale menţionate, aspectele neconstituţionale care, astfel remediate, conduc, alături de argumentele deciziei precitate, la conturarea unei instituţii constituţionale şi funcţionale. Astfel, Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, şi Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 6 noiembrie 2015, au fost admise excepţiile de neconstituţionalitate invocate în respectivele cauze, prilej cu care instanţa de contencios constituţional a statuat că, de vreme ce inculpatul nu se bucură de posibilitatea reală de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar şi la tot ceea ce este prezentat de acesta, fiind limitat la a depune cereri şi excepţii după consultarea rechizitoriului, iar partea civilă şi partea responsabilă civilmente erau excluse ab initio din procedura de cameră preliminară, atunci, din perspectiva contradictorialităţii, ca element definitoriu al egalităţii de arme şi al dreptului la un proces echitabil, norma legală trebuie să permită comunicarea către toate părţile din procesul penal - inculpat, parte civilă, parte responsabilă civilmente - a documentelor care sunt de natură să influenţeze decizia judecătorului şi să prevadă posibilitatea tuturor acestor părţi de a discuta în mod efectiv observaţiile depuse instanţei. Aşa încât în Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, anterior citată, paragraful 23, Curtea a concluzionat că, prin deciziile nr. 641 din 11 noiembrie 2014 şi nr. 631 din 8 octombrie 2015, a înlăturat consecinţele afectării dreptului la un proces echitabil, sens în care orice persoană interesată are posibilitatea de a-şi susţine cauza, în mod util, în faţa instanţei judecătoreşti, din perspectiva obiectului procedurii camerei preliminare, în aşa fel încât condiţionările existente nu aduc atingere substanţei dreptului şi nici nu-l lipsesc de efectivitate. Aşa fiind, Curtea a constatat că, în urma pronunţării acestor din urmă decizii, soluţionarea cauzelor în camera preliminară are loc, cu participarea procurorului şi cu citarea părţilor şi a persoanei vătămate, într-o procedură contradictorie, care permite părţilor şi persoanei vătămate să îşi susţină punctele de vedere şi să îşi formuleze apărările pe care le consideră necesare, fiindu-le asigurate acestora dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, procedura judecăţii în camera preliminară asigurând, în acest fel, garanţiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil (considerentele anterior citate se regăsesc şi în Decizia nr. 511 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 8 decembrie 2016, paragrafele 16-22).

16. Dispoziţiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, criticate în prezenta cauză, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, prevăd că, dacă nu s-au formulat cereri şi excepţii în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) şi alin. (3) din Codul de procedură penală şi nici nu a ridicat din oficiu excepţii, la expirarea acestor termene, judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi dispune începerea judecăţii. Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă în camera de consiliu, fără citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi fără participarea procurorului, prin încheiere, care se comunică de îndată acestora. Curtea observă că soluţia legislativă criticată se regăsea, anterior modificării menţionate, într-o formă similară, în art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală. În concret, teza întâi a art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, în vigoare, având aceeaşi formulare imperativă, cu un conţinut similar, se regăsea în art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, în forma în vigoare anterior modificării prin Legea nr. 75/2016, potrivit căruia, „Dacă nu s-au formulat cereri şi excepţii ori nu a ridicat din oficiu excepţii, la expirarea termenelor prevăzute la art. 344 alin. (2) sau (3). judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi dispune începerea judecăţii. “ Aceste din urmă norme procesual penale au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin deciziile nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 24; nr. 552 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 21 septembrie 2015, paragraful 27; nr. 777 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 111 din 12 februarie 2016, paragraful 29 şi nr. 40 din 9 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 23 martie 2016, paragraful 28, Curtea constatând că acestea sunt constituţionale. Cu acel prilej s-a arătat că nu sunt afectate drepturile procesuale ale procurorului, ale părţilor şi ale subiecţilor procesuali principali.

17. În prezenta cauză autoarea excepţiei susţine că normele procesual penale criticate sunt redactate cu încălcarea considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 şi contravin dispoziţiilor art. 21 şi art. 24 din Constituţie, întrucât inculpatul nu-şi poate susţine oral, în faţa judecătorului de cameră preliminară, motivele de nelegalitate ale actului de sesizare şi ale administrării probelor.

18. Faţă de susţinerile autoarei, Curtea reţine că procedura în fond a camerei preliminare a fost reglementată, ca regulă, într-o structură tripartită - etapa măsurilor premergătoare (art. 344 din Codul de procedură penală), etapa soluţionării cererilor şi excepţiilor invocate („Procedura în camera preliminară”- art. 345 din Codul de procedură penală) şi etapa soluţionării camerei preliminare („Soluţiile”- art. 346 din Codul de procedură penală). Prin excepţie de la regula precitată, legiuitorul a stabilit, în vederea asigurării celerităţii procedurii în camera preliminară, ca, atunci când nu se invocă cereri sau excepţii de către inculpat (personal sau prin apărător) sau nu se invocă excepţii de către judecător, din oficiu, cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, la expirarea termenului stabilit conform art. 344 alin. (2) şi alin. (3) din Codul de procedură penală, judecătorul să treacă direct la etapa soluţionării camerei preliminare şi să dispună, prin încheiere, începerea judecăţii, fără citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi fără participarea procurorului. Aceasta, întrucât părţile şi persoana vătămată nu au formulat nicio obiecţie (cerere/excepţie) cu privire la aspectele menţionate ce ar rezulta din actul de sesizare şi nici judecătorul nu a invocat, din oficiu, vreo excepţie, astfel încât să fie necesar a se dezbate în faţa judecătorului, în contradictoriu, pretenţii, apărări, susţineri. Curtea retine, însă, că încheierea prin care se dispune începerea judecăţii va fi comunicată părţilor, persoanei vătămate şi procurorului în vederea formulării contestaţiei, în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală (în acest sens fiind soluţia şi considerentele Deciziei nr. 18 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017), în vederea asigurării unui contrai de legalitate al acesteia. Aşadar, Curtea reţine că dispoziţiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală condiţionează atât prezenţa, în procedura de fond a camerei preliminare, în faţa judecătorului, a părţilor şi persoanei vătămate, cât şi participarea procurorului, de conduita procesuală manifestată în etapa măsurilor premergătoare de către inculpat, celelalte părţi şi persoana vătămată sau de judecătorul de cameră preliminară.

19. Curtea observă că, potrivit art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile. Totodată, alin. (3) al art. 344 din Codul de procedură penală stabileşte că, în cazurile prevăzute la art. 90 din cod, referitoare la asistenţa juridică obligatorie a suspectului sau inculpatului, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu şi stabileşte, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, termenul în care acesta poate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

20. În aceste condiţii Curtea constată că, drept urmare a comunicării actului de sesizare, aşadar având posibilitatea de a analiza acest act, şi, eventual, studiind dosarul de urmărire la arhiva instanţei, inculpatul, celelalte părţi şi persoana vătămată pot verifica regularitatea sesizării instanţei, competenţa acesteia, legalitatea probelor şi a actelor de urmărire penală. Toate acestea constituie premise ale conduitei procesuale pe care inculpatul, celelalte părţi şi persoana vătămată o vor manifesta în etapa măsurilor premergătoare din cadrul procedurii de cameră preliminară şi în funcţie de care se va declanşa ori nu etapa soluţionării cererilor şi excepţiilor invocate, aşadar „procedura în camera preliminară”, reglementată de art. 345 din Codul de procedură penală, care, la alin. (1) prevede că „La termenul stabilit conform art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului.” Cu alte cuvinte, Curtea constată că legiuitorul a reglementat premisele în vederea exercitării de către inculpat, celelalte părţi şi persoana vătămată a dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la contradictorialitate, în procedura de fond a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile şi interesele legitime ale persoanelor implicate în această procedură, lipsa de diligenţă a acestora, atitudinea lor pasivă concretizată în neinvocarea vreunei excepţii ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituţionalitate a normei procesual penale criticate.

21. Contradictorialitatea este un element al principiului egalităţii armelor şi al dreptului la un proces echitabil. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că egalitatea armelor este o trăsătură inerentă a unui proces echitabil, ce presupune ca fiecărei părţi să i se acorde posibilitatea rezonabilă de a prezenta cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie net dezavantajoasă vizavi de adversarul său (Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Klimentyev împotriva Rusiei, paragraful 95). Dreptul la un proces în contradictoriu înseamnă, într-un caz penal, că atât procurorului, cât şi inculpatului trebuie să li se ofere posibilitatea de a avea cunoştinţă şi de a putea aduce observaţii referitoare la toate probele prezentate sau la observaţiile depuse de către cealaltă parte în vederea influenţării deciziei instanţei (Hotărârea din 16 februarie 2000, pronunţată în Cauza Rowe şi Davis împotriva Regatului Unit, paragraful 60). Legislaţia naţională poate îndeplini această exigenţă în diverse maniere, dar metoda adoptată de către aceasta trebuie garanteze ca partea adversă să fie la curent cu depunerea observaţiilor şi să aibă posibilitatea veritabilă de a le comenta (Hotărârea din 28 august 1991, pronunţată în Cauza Brandstetter împotriva Austriei).

22. Aşa încât, având în vedere cele arătate, Curtea constată că - în condiţiile în care părţilor şi persoanei vătămate li se comunică actul de sesizare a instanţei, acestea având posibilitatea reală de a formula cereri şi de a invoca excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, iar, în măsura în care acestea sunt formulate, de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar, în cadrul unor dezbateri desfăşurate oral, în procedura de fond a camerei preliminare, în condiţiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală - norma procesual penală criticată nu contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil. De asemenea, Curtea nu poate reţine că dreptul la apărare este restrâns de prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate. Dreptul la apărare, reglementat la art. 24 din Constituţie, conferă oricărei părţi implicate într-un proces, potrivit intereselor sale şi indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea sa fapte sau împrejurări. Acest drept presupune participarea la şedinţele de judecată, folosirea mijloacelor de probă, invocarea excepţiilor prevăzute de legea procesual penală, exercitarea oricăror altor drepturi procesual penale şi posibilitatea de a beneficia de serviciile unui apărător.

23. Totodată, Curtea reţine că autoarea excepţiei deduce neconstituţionalitatea normei procesual penale criticate şi din faptul că inculpatul nu este citat cu menţiunea că, în situaţia nedepunerii în scris a motivelor de nelegalitate, va fi în imposibilitatea de a invoca ulterior, în contestaţie, alte cereri sau excepţii în afara celor invocate în faţa judecătorului de cameră preliminară în procedura desfăşurată în faţa instanţei sesizate cu rechizitoriu, cu excepţia cazurilor de nulitate absolută. Din această perspectivă, Curtea reţine că, în virtutea prezumţiei cunoaşterii legii, rezultantă a principiului nemo censetur ignorare legem, autoarea excepţiei avea obligaţia să cunoască normele procesual penale în vigoare referitoare la procedura camerei preliminare, astfel încât nu se poate prevala de necunoaşterea legii pentru a susţine neconstituţionalitatea dispoziţiilor procesuale criticate. Regula nemo censetur ignorare legem consacră o obligaţie corelativă a cetăţeanului, iar regula nullum crimen sine lege o obligaţie a statului. Cu alte cuvinte, cetăţeanul este obligat să cunoască legea pe care statul o adoptă, principiul invocat consacrând o obligaţie socială născută din publicarea legii în Monitorul Oficial al României.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Carmen Mihaela Constantin în Dosarul nr. 6.628/279/2016/a1 al Tribunalului Neamţ - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Neamţ - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.054/2005

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Regulamentul de organizare şi funcţionare al comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.054/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 20 septembrie 2005, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, denumite în continuare COJES, sunt constituite în cadrul agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi, respectiv, a municipiului Bucureşti.”

2. La articolul 2, după primul alineat se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Componenţa COJES este stabilită cu respectarea principiului reprezentativităţii şi al egalităţii de şanse.”

3. La articolul 6 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) întreprinde demersurile necesare pentru modificarea şi completarea componenţei COJES, atunci când este cazul.”

4. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) COJES este alcătuită din membri titulari şi membri supleanţi, membrii supleanţi participând la reuniunile şi activităţile comisiei doar dacă membrii titulari se află în imposibilitatea de a participa.

5. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Calitatea de membru al COJES încetează în următoarele situaţii:

a) expirarea mandatului de membru, în cazul în care acesta nu este reînnoit;

b) încetarea raporturilor de serviciu sau a raporturilor de muncă;

c) demisia;

d) revocarea la propunerea preşedintelui şi/sau la solicitarea instituţiilor, autorităţilor, organizaţiilor sau asociaţiilor care l-au desemnat;

e) deces;

f) săvârşirea unei infracţiuni sau sancţionarea pentru fapte de discriminare privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

(2) La înregistrarea a mai mult de două absenţe consecutive ale membrului titular de la şedinţele COJES, în cazul în care nu este înlocuit de membrul supleant, se informează instituţia/organizaţia care a realizat desemnarea acestuia, urmând să ia decizia în ceea ce priveşte calitatea de membru, în cazul în care absenţa nu este justificată şi motivată.

(3) Structurile deconcentrate ale autorităţilor administraţiei publice centrale, autorităţile administrative autonome, confederaţiile sindicale, confederaţiile patronale, precum şi organizaţiile neguvernamentale reprezentate în COJES au obligaţia să comunice preşedintelui situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-f).

(4) Propunerea de revocare a membrilor care nu îndeplinesc atribuţiile ce le revin, prevăzute la art. 3 alin. (1)-(3), se adoptă prin vot secret, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

(5) Persoana propusă pentru revocare nu are drept de vot.

(6) în cazul încetării calităţii de membru COJES, în condiţiile prevăzute la alin. (1), entitatea care a desemnat membrul a cărui calitate a încetat propune, potrivit dispoziţiilor art. 2, o nouă persoană care să fie numită drept membru COJES.”

6. La articolul 11, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Şedinţele COJES se desfăşoară, de regulă, la sediul agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, trimestrial sau ori de câte ori este necesar.”

7. La articolul 14, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) Secretariatul tehnic se asigură de un compartiment din cadrul agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, desemnat de conducerea acesteia.”

8. În anexă, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. Agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială”.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 26 octombrie 2017.

Nr. 774.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

Nr. 1.037 din 22 septembrie 2017

Nr. 2.817 din 25 octombrie 2017

Nr. 1.784 din 9 octombrie 2017

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea CERTEJ - S.A. - filiala Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST - S.A. Deva

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 27/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, cu modificările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale,

ministrul economiei, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii şi justiţiei sociale emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea CERTEJ - S.A. - filiala Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST - S.A. Deva, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei,

Ministrul finanţelor publice,

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Gheorghe Şimon

Ionuţ Misa

Lia-Olguţa Vasilescu

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ECONOMIEI

Societatea CERTEJ - S.A. - filiala Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST - S.A. Deva

Str. Principală nr. 89, Certeju de Sus, judeţul Hunedoara

Cod unic de înregistrare: RO 14271549

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

131

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

131

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

 

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

87

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

87

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

17

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

 

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

65

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

53

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

48

 

 

 

C2

bonusuri

14

5

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

 

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

 

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

12

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

5

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

 

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

44

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

7

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

37

 

1

 

Rezerve legale

25

2

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

35

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

 

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

 

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

2

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

2

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

2.208

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2.000

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

66

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

664

 

8

 

Plăţi restante

55

5.355

 

9

 

Creanţe restante

56

500

 

MINISTERUL ECONOMIEI

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

Nr. 1.125 din 13 octombrie 2017

Nr. 2.838 din 31 octombrie 2017

Nr. 1.849 din 24 octombrie 2017

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2017 pentru Societatea Fabrica de Arme Cugir - S.A. - filiala Companiei Naţionale ROM ARM - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) şi ale art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 27/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, cu modificările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale,

ministrul economiei, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii şi justiţiei sociale emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2017 pentru Societatea Fabrica de Arme Cugir - S.A. - filiala Companiei Naţionale ROMARM - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

Ministrul economiei,

Ministrul finanţelor publice,

p. Ministru] muncii şi justiţiei sociale,

Gheorghe Şimon

Ionuţ Mişa

Adrian Marius Rîndunică,

 

 

secretar de stat

 

ANEXĂ

MINISTERUL ECONOMIEI

Societatea Fabrica de Arme Cugir - S A. - filiala Companiei Naţionale ROMARM - S A.

Cod unic de înregistrare: RO 16368506

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI RECTIFICAT

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri rectificare 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

83.500

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

80.600

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

2.900

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

80.500

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

72.166

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

35.157

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

145

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

31.417

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

25.293

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

21.686

 

 

 

C2

bonusuri

14

3.607

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

97

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

173

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

5.854

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

5.447

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

8.334

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

3.000

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

480

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

2.520

 

1

 

Rezerve legale

25

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

2.520

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

2.200

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

700

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

2.200

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

952

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

919

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

2.269

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2.021

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

90

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

964,1

 

8

 

Plăţi restante

55

30.000

 

9

 

Creanţe restante

56

1.200

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Nr. 1.261 din 31 octombrie 2017

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 1.138 din 26 octombrie 2017

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor

în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora

 

Văzând Referatul de aprobare nr. F.B. 11..141/2017 al Ministerului Sănătăţii şi nr. D.G. 2.112 din 26.10.2017 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere:

- art. 58 alin. (4) şi (5), art. 221 alin. (1) lit. k) şi art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin;

Art. I. - Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 şi 951 bis din 29 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La secţiunea P1 „Programul naţional de boli transmisibile” litera A) „Subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere”, poziţiile 315,316 şi 449 se abrogă.

2. La secţiunea P1 „Programul naţional de boli transmisibile” litera A) „Subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere”, după poziţia 464 se introduc două noi poziţii, poziţiile 465 şi 466, cu următorul cuprins:

 

„465

W63860002

J06BA02

IMUNOGLOBULINĂ NORMALĂ PT. ADM. INTRAVASCULARĂ**

PENTAGLOBIN

SOL. PERF.

50 mg/ml

C.N. UNIFARM -

S.A,

ROMÂNIA

FLAC. X 50 ML

PR

1

488,892000

578,676000

300,394000

466

W63860001

J06BA02

IMUNOGLOBULINĂ NORMALĂ PT. ADM. INTRAVASCULARĂ **

PENTAGLOBIN

SOL. PERF.

50 mg/ml

C.N. UNIFARM - S.A.

ROMÂNIA

FLAC. X 100 ML

PR

1

941,784000

1.072,320000

604,170000”

 

3. La secţiunea P6 „Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever”, la subprogramul P6.5 „Boli neurologice degenerative/inflamator-imune1, la punctul P6.5.1 „Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu boli neurologice inflamator-imune”, după poziţia 12 se introduc două noi poziţii, poziţiile 13 şi 14, cu următorul cuprins:

 

„13

W63860001

J06BA02

IMUNOGLOBULINĂ NORMALĂ PT. ADM. INTRAVASCULARĂ**

PENTAGLOBIN

SOL. PERF.

50 mg/ml

C.N. UNIFARM - S.A.

ROMÂNIA

FLAC. X 100 ML

PR

1

941,784000

1.072,320000

604,170000

14

W63860002

J06BA02

IMUNOGLOBULINĂ NORMALĂ PT. ADM, INTRAVASCULARĂ**

PENTAGLOBIN

SOL. PERF

50 mg/ml

C.N. UNIFARM - S.A,

ROMÂNIA

FLAC. X 50 ML

PR

1

488,892000

578,676000

300,394000”

 

4. La secţiunea P6 „Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever”, la subprogramul P6.15 „ Sindrom de imunodeficienţă primară”, după poziţia 12 se introduc două noi poziţii, poziţiile 13 şi 14, cu următorul cuprins:

 

„13

W63860001

J06BA02

IMUNOGLOBULINĂ NORMALĂ PT. ADM. INTRAVASCULARĂ**

PENTAGLOBIN

SOL. PERF.

50 mg/ml

C.N. UNIFARM - SA.

ROMÂNIA

FLAC. X 100 ML

PR

1

941,784000

1.072,320000

604,170000

14

W63860002

J06BA02

IMUNOGLOBULINĂ NORMALĂ PT. ADM. INTRAVASCULARĂ**

PENTAGLOBIN

SOL. PERF.

50 mg/ml

C.N. UNIFARM - S.A.

ROMÂNIA

FLAC. X 50 ML

PR

1

488,892000

578,676000

300,394000”

 

5. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, la subprogramul P9.1 „Transplant medular”, poziţiile 102 şi 103 se abrogă.

6. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, la subprogramul P9.1 „Transplant medular” , poziţiile 155 şi 159 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

„155

W58316010

L01BA01

METHOTREXATUM

METOTREXAT EBEWE 10 mg/ml

SOL. INJ. ÎN SERINGĂ PREUMPLUTĂ

10 mg/ml

EBEWE PHARMA GES.M.B.H. NFG

KG

AUSTRIA

CUTIE CU 1 SERINGĂ

PREUMPLUTĂ DIN STICLĂ INCOLORĂ X 2,0 ML SOL INJ. + AC DE UNICĂ FOLOSINŢĂ PT. INJECŢIE

PR

1

53,022000

64,731000

62,359000

.............................................................................................

159

W53758016

L01BA01

METHOTREXATUM

METOJECT

50 mg/ml

SOL INJ. ÎN SERINGĂ PREUMPLUTĂ

50 mg/ml

MEDAC GESELLSCAFT FUR KLINISCHE SPEZIAL PREPARATE

GERMANIA

CUTIE X 1 SERINGĂ PREUMPLUTĂ X 0,40 ML SOL INJ. PREVĂZUTĂ CU AC ŞI TAMPOANE CU ALCOOL

P-RF

1

53,022000

64,731000

33,609000”

 

7. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, la subprogramul P9.1 „Transplant medular”, după poziţia 288 se introduc trei noi poziţii, poziţiile 289-291, cu următorul cuprins:

 

„289

W63860001

J06BA02

IMUNOGLOBULINĂ NORMALĂ PT. ADM. INTRAVASCULARĂ**

PENTAGLOBIN

SOL. PERF.

50 mg/ml

C.N. UNIFARM - SA.

ROMÂNIA

FLAC. X 100 ML

PR

1

941,784000

1.072,320000

604,170000

290

W63860002

J06BA02

IMUNOGLOBULINĂ NORMALĂ PT. ADM. INTRAVASCULARĂ*

PENTAGLOBIN

SOL. PERF.

50 mg/ml

C.N. UNIFARM - SA

ROMÂNIA

FLAC. X 50 ML

PR

1

488,892000

578,676000

300,394000

291

W62237002

L01BA01

METHOTREXATUM

NAMAXIR 20 mg

SOL INJ. ÎN SERINGĂ PREUMPLUTĂ

20 mg

ACTAVIS GROUP PTC EHF.

ISLANDA

CUTIE CU 4 SERINGI PREUMPLUTE DIN STICLĂ INCOLORĂ, PREVĂZUTE CU AC PT. INJECŢIE ŞI TAMPON CU ALCOOL A 0,50 ML SOL INJ.

PR

4

44,185000

53,942500

0,000000”

 

8. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, la subprogramul P9.2 „Transplant de cord”, poziţiile 79 şi 80 se abrogă.

9. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, la subprogramul P9.3 „Transplant hepatic”, poziţiile 51 şi 52 se abrogă.

10. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, la subprogramul P9.4 „Transplant renal, combinat rinichi şi pancreas”, poziţiile 98 şi 99 se abrogă.

11. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, la subprogramul P9.4 „Transplant renal, combinat rinichi şi pancreas”, după poziţia 188 se introduc două noi poziţii, poziţiile 189 şi 190, cu următorul cuprins:

 

„189

W63860001

J06BA02

IMUNOGLOBULINĂ NORMALĂ PT. ADM. INTRAVASCULARĂ**

PENTAGLOBIN

SOL. PERF.

50 mg/ml

C.N. UNIFARM - S.A.

ROMÂNIA

FLAC. X 100 ML

PR

1

941,784000

1.072,320000

604,170000

190

W63860002

J06BA02

IMUNOGLOBULINĂ NORMALĂ PT. ADM. INTRAVASCULARĂ**

PENTAGLOBIN

SOL. PERF.

50 mg/ml

C.N. UNIFARM - SA

ROMANIA

FLAC. X 50 ML

PR

1

488,892000

578,676000

300,394000”

 

12. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, la subprogramul P9.5 „Transplant celule pancreatice”, poziţiile 17 şi 18 se abrogă.

13. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, la subprogramul P9.6 „Transplant pulmonar”, poziţiile 75 şi 76 se abrogă.

14. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, la subprogramul P9.7 „Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu a pacienţilor transplantaţi”, poziţiile 68 şi 69 se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare începând cu 1 noiembrie 2017.

 

Ministrul sănătăţii,

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Florian-Dorel Bodog

Răzvan Teohari Vulcănescu

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.