MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 865/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 865         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 2 noiembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 434 din 22 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

783. - Hotărâre privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a modificării valorii de inventar şi prin schimbarea unităţii de administrare pentru o parte a unui imobil, aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

6.510. - Ordin al ministrului delegat pentru fonduri europene privind stabilirea unei scheme transparente de ajutor de stat destinate finanţării priorităţilor de investiţii 6/c- Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural şi 8/b - Sprijinirea unei creşteri favorabile ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale specifice prin Programul Interreg V-A România-Ungaria

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 434

din 22 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioana Sultana Stan în Dosarul nr. 4.423/1/2015 al Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.146 D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Viorel Stranciug a depus note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă.

4. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.209D/2016, nr. 1.301D/2016, nr. 1.679D/2016, nr. 2.002D/2016, nr. 2.368D/2016, nr. 2.955D/2016, nr. 3.135D/2016 şi nr. 3.200D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Labirint Corn” - S.R.L. din Frătăuţii Vechi, judeţul Suceava, în Dosarul nr. 185/285/2016 al Tribunalului Suceava - Secţia penală, de Gheorghe Coadă în Dosarul nr. 15.487/280/2015 al Tribunalului Argeş - Secţia penală, de Ioana Sultana Stan în Dosarul nr. 2.757/193/2016 al Judecătoriei Botoşani - Secţia penală, de Mihai Stoica în Dosarul nr. 3.061/245/2016 al Tribunalului Iaşi - Secţia penală, de Dan Radu Sima în Dosarul nr. 12.684/211/2015 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, de Dumitru Argeşanu în Dosarul nr. 2.273/303/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală, de Societatea Comercială „Labirint Corn” - S.R.L. din Frătăuţii Vechi în Dosarul nr. 3.870/285/2016 al Tribunalului Suceava - Secţia penală şi de Mihai Mândru în Dosarul nr. 4.486/233/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia penală.

5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

6. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 1.209 D/2016, partea Ende Cruscher & Screens Brechen Und Sieben Gmbh Germania a restituit citaţia, întocmită în limba română, cu menţiunea că nu înţelege conţinutul acesteia. Arată, cu privire la acest incident procedural, că, potrivit prevederilor art. 49 alin. (5) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, în cazul persoanelor care au domiciliul sau sediul în străinătate, citarea se face în limba română, iar dispoziţiile art. 18 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevăd că cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română. Se mai arată că, într-un alt dosar, Tribunalul Suceava a citat aceeaşi parte în limba română, iar societatea în cauză a primit citaţia, semnând pentru primirea acesteia.

7. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legai îndeplinită.

8. Curtea constată că procedura de citare este legal îndeplinită în toate aceste dosare.

9. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 1.209D/2016, autoarea excepţiei a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea acesteia şi judecarea în lipsă, în Dosarul nr. 1.679D/2016, partea Lucica Manole a depus un punct de vedere, prin care solicită respingerea excepţiei, iar la Dosarul nr. 2.002D/2016, autorul excepţiei a depus note scrise, prin care solicită admiterea acesteia. În Dosarul nr. 2.368D/2016, partea Ionel Daniel Micle a depus note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, în Dosarul nr. 2.955D/2016, autoarea excepţiei a depus precizări, prin care arată situaţia de fapt şi solicită admiterea acesteia, în Dosarul nr. 3.135D/2016, Societatea Comercială „Labirint Corn” - S.R.L. din Frătăuţii Vechi, judeţul Suceava, a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepţiei şi judecarea cauzei în lipsă, iar Societatea „Holzindustrie Schweighofer” - S.R.L. - Sucursala Rădăuţi, în acelaşi dosar, a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.209D/2016, nr. 1.301 D/2016, nr. 1.679D/2016, nr. 2.002D/2016, nr. 2.368D/2016, nr. 2.955D/2016, nr. 3.135D/2016 şi nr. 3.200D/2016 la Dosarul nr. 1.146D/2016. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.209D/2016, nr. 1.301 D/2016, nr. 1.679D/2016, nr. 2.002D/2016, nr. 2.368D/2016, nr. 2.955D/2016, nr. 3.135D/2016 şi nr. 3.200D/2016 la Dosarul nr. 1.146D/2016, care este primul înregistrat.

11. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se arată că, în situaţia în care procurorul dispune o soluţie de netrimitere în judecată, nu formulează o acuzaţie în materie penală. Prin urmare, în situaţia procesuală reglementată prin textul criticat nu se impune aplicarea principiului dublului grad de jurisdicţie în materie penală. Se arată, totodată, că, în ipoteza juridică analizată, părţilor le este asigurat dreptul la apărare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

12. Prin încheierea nr. 240 din 25 mai 2016, încheierile din 16 iunie 2016, 7 septembrie 2016, 27 septembrie 2016 şi

11 octombrie 2016, încheierile nr. 760 din 13 octombrie 2016, nr. 227 din 11 noiembrie 2016 şi nr. 568 din 23 noiembrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 4.423/1/2015, nr. 185/285/2016, nr. 15.487/280/2015, nr. 2.757/193/2016, nr. 3.061/245/2016, nr. 12.684/211/2015, nr. 2.273/303/2016, nr. 3.870/285/2016 şi nr. 4.486/233/2016, Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Tribunalul Suceava - Secţia penală, Tribunalul Argeş - Secţia penală, Judecătoria Botoşani - Secţia penală, Tribunalul Iaşi - Secţia penală, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală şi Judecătoria Galaţi - Secţia penală au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioana Sultana Stan, de Societatea Comercială „Labirint Com” - S.R.L. din Frătăuţii Vechi, judeţul Suceava, de Gheorghe Coadă, Mihai Stoica, Dan Radu Sima, Dumitru Argeşanu şi de Mihai Mândru în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri formulate de autorii excepţiei împotriva unor soluţii de netrimitere în judecată, de clasare şi. respectiv, de neîncepere a urmăririi penale.

13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale şi neconvenţionale, întrucât nu prevăd o cale de atac împotriva hotărârilor pronunţate de instanţe în materia plângerilor împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată, cu consecinţa încălcării dreptului la un proces echitabil, a dreptului la apărare, precum şi a principiului dublului grad de jurisdicţie în materie penală. Se susţine, totodată, că textul criticat creează discriminare între diferitele categorii de justiţiabili sub aspectul dreptului de a promova căile de atac prevăzute de lege, cu consecinţa încălcării prevederilor constituţionale ale art. 129. Sunt invocate hotărârile din 26 ianuarie 2006, 30 noiembrie 2006, 26 aprilie 2007, 21 februarie 2008 şi 8 ianuarie 2009 ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, pronunţate în cauzele Lungoci împotriva României, Dumitru Popescu împotriva României, Grecu împotriva României, S.C.,,Marolux”- S.R.L. şi Jacobs împotriva României şi Rusen împotriva României, prin care s-a arătat că plângerea adresată procurorului ierarhic superior nu constituie o cale de atac în sensul dispoziţiilor art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie şi că neasigurarea dublului grad de jurisdicţie în materie penală încalcă dreptul la un recurs efectiv. Sunt invocate, de asemenea, deciziile Curţii Constituţionale nr. 146 din 14 iulie 2000, nr. 66 din 27 februarie 2001, nr. 183 din

12 februarie 2009 şi nr. 233 din 15 februarie 2011. Se susţine că, împotriva încheierii pronunţate conform textului criticat ar putea fi formulată doar o cale extraordinară de atac, ceea ce nu echivalează cu asigurarea garanţiilor constituţionale şi convenţionale anterior menţionate.

14. Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Tribunalul Suceava - Secţia penală, Tribunalul Argeş - Secţia penală, Judecătoria Botoşani - Secţia penală, Tribunalul Iaşi - Secţia penală, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală şi Judecătoria Galaţi – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că reglementarea căilor de atac este de competenţa exclusivă a legiuitorului, conform dispoziţiilor art. 126 şi art. 129 din Constituţie. Se arată că textul criticat asigură garanţiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil, prevăzute la art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţie, şi că nu există dispoziţii constituţionale şi convenţionale care să oblige la asigurarea tuturor căilor de atac în toate categoriile de cauze. Se susţine că, în prezenta cauză, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie referitoare la dublul grad de jurisdicţie în materie penală, întrucât, prin procedura reglementată prin textul criticat, nu este soluţionată cauza penală sub aspectul stabilirii vinovăţiei inculpatului. Se mai arată că dispoziţiile art. 340 şi art. 341 din Codul de procedură penală au ca scop asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor penale. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia analizată, respectiv la Deciziile Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 663 din 11 noiembrie 2014, nr. 432din 9 iunie2015şi nr. 326 din 17 mai2016.

15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

16. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiata. Se face trimitere la soluţia şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate analizată, despre care se susţine că sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză.

17. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că îşi menţine punctele de vedere care au fost reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 58 din 24 februarie 2015 şi nr. 139 din 12 martie 2015.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a),

b) şi d) şi alin. (71) este definitivă.”

21. Se susţine că textul criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 11 cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 cu privire la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) cu privire la prezumţia de nevinovăţie, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 129

cu privire la folosirea căilor de atac, precum şi prevederilor art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv şi art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie referitor la dublul grad de jurisdicţie în materie penală.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea

reţine că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, sens în care au fost pronunţate numeroase decizii, dintre care, cu titlu de exemplu, se reţin Decizia nr. 384 din 7 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 15 iulie 2016, Decizia nr. 453 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2016, Decizia nr. 755 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2017, şi Decizia nr. 789 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 21 februarie 2017, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată.

23. Prin Decizia nr. 384 din 7 iunie 2016, Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, a statuat că judecarea plângerii fără participarea părţilor, a subiecţilor procesuali principali şi a procurorului contravine dreptului la un proces echitabil în componentele sale referitoare la contradictorialitate şi oralitate, întrucât dispoziţiile art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală nu permiteau comunicarea către aceştia a documentelor care sunt de natură să influenţeze decizia judecătorului şi nu prevedeau posibilitatea de a discuta în mod efectiv observaţiile depuse în faţa instanţei. Odată citate, însă, toate părţile, inclusiv petentul, au posibilitatea să ia cunoştinţă despre desfăşurarea procedurii în faţa judecătorului de cameră preliminară şi au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, fiindu-le asigurate, în acest fel, toate drepturile şi garanţiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată. Totodată, s-a reţinut că, aşa cum rezultă din art. 341 alin. (2) din Codul de procedură penală, un exemplar al plângerii formulate este comunicat procurorului şi părţilor. Or, ţinând seama de art. 32 din Codul de procedură penală. Curtea a reţinut că persoana vătămată şi suspectul, în calitate de subiecţi procesuali principali, nu au posibilitatea de a-şi face apărarea cu privire la susţinerile patentului, deoarece acestora nu li se comunică un exemplar al plângerii. De asemenea, în situaţia în care nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală, Subiecţii procesuali principali sunt privaţi de dreptul la un proces echitabil prin aceea că, necunoscând conţinutul plângerii, nu pot întreprinde niciun fel de demersuri în apărarea intereselor lor legitime. Aşa fiind, a statuat Curtea, aceste neajunsuri pot fi acoperite în măsura în care judecătorul de cameră preliminară se va pronunţa asupra plângerii în cadrul unei proceduri contradictorii şi orale.

24. De asemenea, Curtea a mai constatat că un aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil constă în faptul că urmărirea penală trebuie să aibă un caracter contradictoriu şi să existe o egalitate a armelor între acuzare şi apărare, sens în care, prin absenţa dezbaterilor contradictorii, petentul, partea civilă, partea responsabilă civilmente, suspectul sau persoana vătămată nu numai că nu pot, asemeni persoanei care a avut calitatea de inculpat, să formuleze cereri şi să ridice excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, dar nu pot contesta în niciun fel aceste cereri sau excepţii, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 374 alin. (7) teza întâi din Codul de procedură penală, probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. De aceea, în condiţiile în care persoanele interesate ar fi citate, ar avea posibilitatea să se prezinte la dezbateri şi, prin urmare, ar putea beneficia de dreptul de a-şi exprima opiniile şi de a răspunde nu numai la aspectele relevate reciproc, dar şi la eventualele întrebări ale judecătorului de cameră preliminară.

25. Prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, paragraful 25, Curtea s-a pronunţat cu privire la soluţia legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Cu acel prilej, a reţinut că o astfel de reglementare este constituţională, deoarece stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii” atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege”. Dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere accesului liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, Nicio prevedere a Legii fundamentale şi a actelor normative internaţionale invocate nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, aşa cum s-a arătat mai sus, art. 129 din Constituţie stipulează că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. Totodată, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispoziţiile art. 340 şi art. 341 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracţiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci soluţia de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie nu sunt aplicabile.

26. De asemenea, referitor la presupusa atingere adusă prevederilor art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu sunt contrare principiului egalităţii în drepturi, deoarece instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce priveşte căile de atac, se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţii identice sau similare (a se vedea Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2015, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 11 iunie 2015, paragraful 16).

27. Cât priveşte critica raportată la art. 52 din Constituţie, Curtea a constatat că acestea nu au incidenţă în cauză.

28. Deoarece, până în prezent, nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

29. Având în vedere considerentele anterior invocate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu contravin nici prevederilor constituţionale ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, întrucât textul criticat asigură garanţiile procesuale specifice exercitării acestui drept, care semnifică posibilitatea părţilor procesului penal de a-şi formula

apărările pe care le consideră necesare, personal sau prin intermediul unui avocat, ales sau numit din oficiu.

30. De asemenea, Curtea constată că prevederile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu încalcă dispoziţiile art. 13 din Convenţie, întrucât dreptul la un recurs efectiv nu semnifică asigurarea tuturor căilor de atac, în toate categoriile de cauze, ci obligă la asigurarea, la nivel naţional, a unei căi legale de atac care să trateze fondul unei „plângeri admisibile* în conformitate cu Convenţia şi să asigure un remediu adecvat.

Or, dispoziţiile art. 341 din Codul de procedură penală sunt de natură a asigura îndeplinirea acestei condiţii convenţionale, prin reglementarea plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 16 iulie 2014, pronunţată în Cauza Ališič şi alţii împotriva Bosniei şi Herţegovinei, Croaţiei, Serbiei, Sloveniei şi Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, paragraful 131).

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstîtuţionalitate ridicată de Ioana Sultana Stan în Dosarul nr. 4.423/1/2015 al Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi În Dosarul nr. 2.757/193/2016 al Judecătoriei Botoşani - Secţia penală, de Societatea Comercială „Labirint Corn” - S.R.L. din Frătăuţii Vechi, judeţul Suceava, în dosarele nr. 185/285/2016 şi nr. 3.870/285/2016 ale Tribunalului Suceava - Secţia penală, de Gheorghe Coadă în Dosarul nr. 15.487/280/2015 al Tribunalului Argeş - Secţia penală, de Mihai Stoica în Dosarul nr. 3.061/245/2016 al Tribunalului Iaşi - Secţia penală, de Dan Radu Sima în Dosarul nr. 12.684/211/2015 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, de Dumitru Argeşanu în Dosarul nr. 2.273/303/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi de Mihai Mândru în Dosarul nr. 4.486/233/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Tribunalului Suceava - Secţia penală, Tribunalului Argeş - Secţia penală, Judecătoriei Botoşani - Secţia penală, Tribunalului Iaşi - Secţia penală, Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi Judecătoriei Galaţi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a modificării valorii de inventar şi prin schimbarea unităţii de administrare pentru o parte a unui imobil, aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani

 

Având în vedere dispoziţiile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a modificării valorii de inventar, pentru imobilul înregistrat la poziţia cu nr. M.F.P. 39061, aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, potrivit datelor prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, prin schimbarea unităţii de administrare pentru o parte din imobilul înregistrat la poziţia cu nr. M.F.P. 39061, aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, potrivit datelor de identificare prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Predarea-primirea părţii de imobil transmise potrivit art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - Ministerul Afacerilor Interne îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 26 octombrie 2017.

Nr. 783.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, a cărui valoare de inventar se actualizează

 

Nr. M.F.P.

Cod de clasificaţie

Denumirea imobilului

Persoana juridică ce administrează imobilul

Adresa imobilului

Valoarea de inventar actualizată (lei)

39061

8.19.01

48-22

Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgentă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani (CUI) 17095960

Judeţul Botoşani

9.570.432,11

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, a cărui unitate de administrare se schimbă

 

Nr. M.F.P.

Cod de clasificaţie

Denumirea imobilului

Unitatea de administrare de la care se transmite imobilul

Unitatea de administrare la care se transmite imobilul

Adresa imobilului

Caracteristici tehnice ale pârtii care se transferă

Denumire imobil după transfer

Nr. M.F.P. pentru partea de imobil care îşi schimbă unitatea de administrare

39061

(parţial)

8.19.01

48-22

Ministerul

Afacerilor Interne - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani

(CUI) 17095960

Ministerul

Afacerilor Interne - Inspectoratul General de Aviaţie

(CUI) 24367374

Judeţul Botoşani

Teren în suprafaţă de 1.908 mp

Valoare teren = 270.620,59 lei

CF nr. 65373

62-18

Se va atribui de către M.F.P.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE

 

ORDIN

privind stabilirea unei scheme transparente de ajutor de stat destinate finanţării priorităţilor de investiţii 6/c - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural şi 8/b - Sprijinirea unei creşteri favorabile ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale specifice prin Programul Interreg V-A România-Ungaria

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015r cu modificările ulterioare,

având în vedere Avizul Consiliului Concurenţei comunicat cu Adresa nr. 12.651 din 28.09,2017,

în temeiul art. 12 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2017, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (9) din Hotărârea Guvernului nr. 15/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene,

ministrul delegat pentru fonduri europene emite următorul ordin:

 

ARTICOLUL 1

Dispoziţii generale

 

(1) Prezenta procedură stabileşte o schemă transparentă de ajutor de stat destinată finanţării priorităţilor de investiţii 6/c - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural şi 8/b - Sprijinirea unei creşteri favorabile ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale specifice prin Programul Interreg V-A România-Ungaria, denumită în continuare schemă.

(2) Schema se aplică în cele 8 judeţe eligibile ale Programului Interreg V-A România-Ungaria şi va fi implementată până la data de 31.12.2020. Conform Programului Interreg V-A România-Ungaria, judeţele eligibile sunt următoarele:

- patru judeţe din România - Arad, Bihor, Satu Mare şi Timiş;

- patru judeţe din Ungaria - Békés, Csongrád, Hajdú-Bihar şi Szabolcs-Szatmár-Bereg.

(3) Prezenta schemă de ajutor nu intră sub incidenţa obligaţiei de notificare către Comisia Europeană prevăzută la art. 108 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

(4) Acordarea ajutorului de stat în cadrul acestei scheme se va face numai cu respectarea criteriilor privind categoriile de ajutor exceptate, respectiv ajutor pentru cultură şi conservarea patrimoniului şi ajutor pentru investiţii în infrastructuri locale, prevăzute la art. 53 şi 56 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017 al Comisiei din 14 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 în ceea ce priveşte ajutoarele pentru infrastructurile portuare şi aeroportuare, pragurile de notificare pentru ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului, ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale, precum şi schemele de ajutoare regionale de exploatare pentru regiunile ultraperiferice şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 702/2014 în ceea ce priveşte calcularea costurilor eligibile.

 

ARTICOLUL 2

Baza legală

 

Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu:

a) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din TFUE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 187 din 26 iunie 2014;

b) Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017 al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 în ceea ce priveşte ajutoarele pentru infrastructurile portuare şi aeroportuare, pragurile de notificare pentru ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului, ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale, precum şi schemele de ajutoare regionale de exploatare pentru regiunile ultraperiferice şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 702/2014 în ceea ce priveşte calcularea costurilor eligibile;

c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare;

d) Decizia CE nr. 9.112 din 9 decembrie 2015 privind aprobarea Programului Interreg V-A România-Ungaria.

 

ARTICOLUL 3

Scopul şi obiectivele schemei

 

(1) Scopul acestei scheme transparente de ajutor de stat îl reprezintă finanţarea proiectelor care vizează cu prioritate utilizarea sustenabilă a patrimoniului istoric, natural şi cultural din regiunea eligibilă şi, respectiv, dezvoltarea potenţialului endogen de sprijinire a creşterii ocupării forţei de muncă, fără a afecta concurenţa pe piaţă internă şi comerţul intracomunitar într-o măsură contrară interesului comun.

(2) Obiectivele specifice ale schemei de ajutor de stat sunt:

a) sprijinirea unor acţiuni concentrate pentru a proteja şi reabilita valorile naturale, istorice şi culturale semnificative moştenite, pe ambele părţi ale frontierei, precum şi pentru îmbunătăţirea accesibilităţii lor;

b) sprijinirea acţiunilor specifice care să faciliteze modernizarea/finanţarea investiţiilor în infrastructuri locale şi conexe, cu efect asupra creşterii ocupării forţei de muncă şi creării de noi produse/servicii locale, bazat pe potenţialul local.

(3) îndeplinirea scopului şi a obiectivelor se realizează în cadrul regiunii eligibile a Programului Interreg V-A România- Ungaria, astfel cum a fost definită aceasta la art. 1.

 

ARTICOLUL 4

Definiţii

 

În sensul prezentei scheme, termenii şi sintagmele utilizate au următorul înţeles:

a) ajutor - orice măsură de sprijin care îndeplineşte toate criteriile prevăzute la art. 107 alin. (1) din TFUE;

b) beneficiar al finanţării nerambursabile - entitate care se încadrează în una dintre următoarele categorii, aşa cum este aceasta definită în Ghidul solicitantului aferent acestor priorităţi de investiţii, care participă la implementarea unui proiect finanţat în cadrul acestor priorităţi de investiţii. În acest sens, beneficiarii finanţării nerambursabile pot fi:

(i) instituţii publice;

(ii) organisme de drept public;

(iii) companii de stat;

(iv) ONG-uri;

(v) grupări europene de cooperare teritorială;

c) beneficiar principal al finanţării nerambursabile - partenerul care răspunde de implementarea generală a proiectului comun finanţat din cadrul priorităţilor de investiţii aferente Programului Interreg V-A România-Ungaria. Beneficiarul principal va încheia acordul de parteneriat cu partenerii de proiect şi contractul de finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) cu Autoritatea de management a Programului Interreg V-A România-Ungaria. Beneficiarul principal răspunde de transferul către partenerii de proiect a contribuţiilor din FEDR corespunzătoare acestora;

d) beneficiar de cofinanţare naţională - partenerul român din cadrul proiectului comun finanţat prin Programul Interreg V-A România-Ungaria (beneficiarul principal al finanţării nerambursabile sau partenerii acestuia).

e) beneficiar de ajutor de stat exceptat- Întreprinderea care beneficiază, direct sau indirect, ca urmare a unui proiect finanţat prin ajutor de stat exceptat, pentru priorităţile de investiţii 6/c şi 8/b, în baza art. 53 şi 56 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu activităţile descrise în continuare în prezenta schemă;

f) întreprindere - orice entitate care desfăşoară o activitate economică, indiferent de statutul juridic, de modul de finanţare sau de existenţa unui scop lucrativ al acesteia; din această categorie fac parte şi ONG-urile, asociaţiile, fundaţiile, instituţiile etc. care desfăşoară o activitate economică, lucrătorii care desfăşoară o activitate independentă, întreprinderile familiale, precum şi parteneriatele sau asociaţiile care desfăşoară, în mod regulat, o activitate economică;

g) activitate economică - orice activitate care constă în furnizarea de bunuri, servicii sau lucrări pe o piaţă;

h) contract de finanţare - actul juridic semnat între Autoritatea de management a Programului Interreg V-A România-Ungaria, pe de o parte, şi beneficiarul principal al finanţării nerambursabile, pe de altă parte, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării operaţiunilor în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria;

i) acord de parteneriat - acordul semnat de toţi partenerii din cadrul proiectului care reglementează drepturile şi obligaţiile partenerilor în raport cu activităţile proiectului şi alte aspecte necesar a fi reglementate în vederea implementării corespunzătoare a acestuia;

j) contract de cofinanţare - actul juridic semnat între Autoritatea de management a Programului Interreg V-A România-Ungaria, pe de o parte, şi beneficiarul român al cofinanţării naţionale, pe de altă parte, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării operaţiunilor în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria;

k) contract de acordare a ajutorului de stat - actul administrativ de transferare a avantajului economic către beneficiarul de ajutor de stat, încheiat fie între Autoritatea de management a Programului Interreg V-A România-Ungaria şi beneficiarul de finanţare nerambursabilă, atunci când acesta este şi beneficiar de ajutor de stat (caz în care contractul de acordare a ajutorului îmbracă forma contractului de finanţare/contractului de cofinanţare), fie între beneficiarul de finanţare nerambursabilă şi beneficiarul de ajutor de stat, după caz;

l) produse agricole înseamnă produsele enumerate în anexa I la TFUE, cu excepţia produselor obţinute din pescuit şi acvacultura enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1.379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013;

m) prelucrarea produselor agricole înseamnă orice operaţiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este tot un produs agricol, cu excepţia activităţilor desfăşurate în exploataţiile agricole, necesare în vederea pregătirii unui produs de origine animală sau vegetală pentru prima vânzare;

n) comercializarea produselor agricole înseamnă deţinerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei altei forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători şi a oricărei altei activităţi de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de către un producător primar către consumatori finali este considerată comercializare în cazul în care se desfăşoară în localuri distincte, rezervate acestei activităţi;

o) rata de actualizare este rata de referinţă stabilită de către Comisia Europeană pentru România pe baza unor criterii obiective şi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi pe pagina de web www.ajutordestat.ro;

p) momentul acordării ajutorului - data la care dreptul legal de a beneficia de aceste ajutoare este conferit întreprinderii beneficiare în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile, indiferent de data la care ajutoarele se plătesc întreprinderii respective sau de data la care se acordă finanţarea solicitantului (care în anumite cazuri este diferit de beneficiarul de ajutor de stat);

q) profitul rezonabil se stabileşte în funcţie de profitul tipic pentru sectorul în cauză. În orice caz, o rată a rentabilităţii capitalului care nu depăşeşte rata swap relevantă, majorată cu o primă de 100 de puncte de bază, va fi considerată a fi rezonabilă;

r) profit din exploatare înseamnă diferenţa dintre veniturile actualizate şi valoarea actualizată a costurilor de exploatare pe durata de viaţă a investiţiei, în cazul în care această diferenţă este pozitivă. Cheltuielile de exploatare includ costuri precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicaţiile, energia, întreţinerea, chiria, administraţia, dar exclud, în sensul prezentei scheme, costurile de amortizare şi costurile de finanţare în cazul în care acestea au fost acoperite de ajutoare pentru investiţii;

s) costuri eligibile - cheltuielile considerate eligibile în conformitate cu prevederile art. 53 şi art. 56 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat;

t) infrastructură specifică înseamnă o infrastructură care este construită pentru o întreprindere (întreprinderi) identificabilă(e) ex ante şi adaptată la nevoile acesteia (acestora);

u) întreprindere în dificultate - înseamnă o întreprindere care se află în cel puţin una dintre situaţiile următoare:

(i) în cazul unei societăţi comerciale cu răspundere limitată (alta decât un IMM care există de cel mult trei ani sau, în sensul eligibilităţii pentru ajutor pentru finanţare de risc, un IMM aflat la 7 ani de la prima sa vânzare comercială care se califică pentru investiţii pentru finanţare de risc în urma unui proces de dilîgenţă efectuat de un intermediar financiar selectat), atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situaţie survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societăţii) conduce la un rezultat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziţii, „societate cu răspundere limitată” se referă în special la tipurile de societăţi menţionate în anexa I la Directiva 2013/34/UE (37), iar „capital social” include, dacă este cazul, orice capital suplimentar;

(ii) în cazul unei societăţi comerciale în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii (alta decât un SMM care există de cel mult trei ani sau, în sensul eligibilităţii pentru ajutor pentru finanţare de risc, un IMM aflat la 7 ani de la prima sa vânzare comercială care se califică pentru investiţii pentru finanţare de risc în urma unui proces de diligentă efectuat de un intermediar financiar selectat), atunci când mal mult de jumătate din capitalul propriu aşa cum reiese din contabilitatea societăţii a dispărut din cauza pierderilor acumulate, în sensul prezentei dispoziţii, „o societate comercială în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii” se referă în special la acele tipuri de societăţi menţionate în anexa II la Directiva 2013/34/UE;

(iii) atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă sau îndeplineşte criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvenţă să fie deschisă la cererea creditorilor săi;

(iv) atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare şi nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanţia sau a primit ajutoare pentru restructurare şi face încă obiectul unui plan de restructurare;

(v) în cazul unei întreprinderi care nu este un IMM, atunci când, în ultimii doi ani:

1. raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii este mai mare de 7,5; şi

2. capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA se situează sub valoarea 1,0;

v) furnizorul de ajutor de stat este Autoritatea de Management a Programului Interreg V-A România-Ungaria

(Autoritatea de management) pentru finanţarea din FEDR acordată beneficiarilor din România şi Ungaria, respectiv Autoritatea de management şi instituţiile publice centrale şi locale pentru finanţarea acordată din cofinanţarea naţională (buget de stat şi local) beneficiarilor din România. Autoritatea de management este structura care asigură, în principal, gestionarea Programului în numele celor două ţări partenere. Autoritatea de management are competenţe şi atribuţii în selecţia operaţiunilor, managementul şi controlul financiar al Programului, inclusiv certificarea plăţilor. La nivelul Programului, Autoritatea de management este reprezentată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene;

w) administratorul schemei este Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea pentru Graniţa România- Ungaria (BRECO). BRECO contribuie la implementarea curentă a Programului şi sprijină Autoritatea de management în activităţile sale de coordonare şi implementare.

 

ARTICOLUL 5

Domeniul de aplicare

 

(1) Prezenta schemă nu se aplică;

a) ajutoarelor destinate activităţilor legate de exportul către ţări terţe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantităţile exportate, de înfiinţarea şi funcţionarea unei reţele de distribuţie sau de alte costuri curente legate de activitatea de export;

b) ajutoarelor condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele importate;

c) ajutoarelor acordate în sectorul pescuitului şi acvaculturii, astfel cum sunt reglementate de Regulamentul (UE) nr. 1.379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, cu excepţia ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor pentru accesul IMM-urilor la finanţare, a ajutoarelor în materie de cercetare şi dezvoltare, a ajutoarelor pentru inovare destinate IMM-urilor, a ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizaţi şi pentru lucrătorii cu handicap, a ajutoarelor regionale pentru investiţii din regiunile ultraperiferice şi a schemelor de ajutoare regionale de exploatare;

d) ajutoarelor acordate în sectorul producţiei agricole primare, cu excepţia ajutoarelor regionale pentru investiţii din regiunile ultraperiferice, a schemelor de ajutoare regionale de exploatare, a ajutoarelor pentru consultanţă în favoarea IMM-urilor, a ajutoarelor pentru finanţare de risc, a ajutoarelor pentru cercetare şi dezvoltare, a ajutoarelor pentru inovare destinate IMM-urilor, a ajutoarelor de mediu, a ajutoarelor pentru formare şi a ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizaţi şi lucrătorii cu handicap;

e) ajutoarelor acordate în sectorul prelucrării şi comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

(i) atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii unor astfel de produse achiziţionate de la producători primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile respective; sau

(ii) atunci când ajutoarele sunt condiţionate de transferarea lor parţială sau integrală către producătorii primari;

f) ajutoarelor pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, astfel cum sunt reglementate de Decizia 2010/787 a Consiliului Europei.

(2) în cazul în care o întreprindere îşi desfăşoară activitatea atât în sectoarele excluse menţionate la alin. (1) lit. c)-e), cât şi în sectoarele care intră în domeniul de aplicare al prezentei scheme, prezenta schemă se aplică ajutoarelor acordate pentru aceste ultime sectoare sau activităţi, cu condiţia ca beneficiarii să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităţilor sau o distincţie între costuri, că activităţile desfăşurate în sectoarele excluse nu beneficiază de ajutoarele acordate în conformitate cu prezenta schemă.

(3) Prezenta schemă nu se aplică:

a) întreprinderilor care fac obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei, a unui furnizor de ajutor de stat sau a altei entităţi care poate solicita recuperarea, prin care un ajutor este declarat ilegal şi incompatibil cu piaţa internă, cu excepţia schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale;

b) întreprinderilor aflate în dificultate.

(4) Prezenta schemă nu se aplică măsurilor de ajutor de stat care implică, prin ele însele, prin condiţiile asociate lor sau prin metoda lor de finanţare, o încălcare nedisociabilă a dreptului Uniunii, în special:

a) măsurilor de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiţionată de obligaţia ca beneficiarul să îşi aibă sediul în România sau să fie stabilit cu preponderenţă în România; cu toate acestea, cerinţa de a avea un sediu sau o sucursală în România la momentul plăţii ajutorului este permisă;

b) măsurilor de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiţionată de obligaţia ca beneficiarul să utilizeze bunuri produse la nivel naţional sau servicii naţionale.

(5) Prezenta schemă nu se aplică ajutoarelor care depăşesc următoarele praguri:

a) pentru ajutoarele pentru investiţii pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului: 150 de milioane EUR pe proiect; ajutoare de exploatare pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului: 75 de milioane EUR pe întreprindere pe an;

b) pentru ajutoarele pentru investiţii în infrastructuri locale: 10 milioane EUR sau costurile totale care depăşesc 20 de milioane EUR pentru aceeaşi infrastructură.

 

ARTICOLUL 6

Transparenţa ajutorului

 

Prezenta schemă se aplică numai ajutoarelor pentru care este posibilă calcularea ex-ante cu exactitate a echivalentului subvenţie brută pentru ajutoare, fără a fi necesară efectuarea unei evaluări a riscurilor („ajutoare transparente*).

 

ARTICOLUL 7

Efectul stimulativ

 

(1) Prezenta schemă se aplică numai ajutoarelor care au efect stimulativ.

(2) Această condiţie se consideră îndeplinită dacă beneficiarul de ajutor a prezentat autorităţii care acordă ajutorul de stat în cauză o cerere de ajutor scrisă înainte de încheierea contractului de acordare a ajutorului. Cererea de ajutor conţine cel puţin următoarele informaţii:

a) denumirea întreprinderii şi dimensiunea acesteia;

b) descrierea proiectului, inclusiv data începerii şi a încheierii acestuia;

c) locul de desfăşurare a proiectului;

d) lista costurilor proiectului;

e) tipul de ajutor (grant) şi valoarea finanţării publice necesare pentru proiect.

(3) Se consideră că ajutoarele ad-hoc acordate întreprinderilor mari au un efect stimulativ în cazul în care, în plus faţă de faptul că asigură îndeplinirea condiţiei prevăzute la alineatul anterior, statul membru a verificat, înainte de a acorda ajutorul în cauză, că documentaţia pregătită de beneficiar stabileşte că ajutoarele vor avea drept rezultat unul sau mai multe dintre următoarele:

a) o creştere substanţială a domeniului de aplicare a proiectului/activității ca urmare a ajutorului; sau

b) o creştere substanţială a valorii totale a cheltuielilor suportate de beneficiar pentru proiect/activitate ca urmare a ajutorului; sau

c) o creştere substanţială a ritmului de finalizare a proiectului/activităţii în cauză.

 

ARTICOLUL 8

Publicare şi informare

 

(1) Atât Autoritatea de management, cât şi Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea pentru Graniţa România-Ungaria (BRECO) asigură publicarea pe un site internet cuprinzător privind ajutoarele de stat, la nivel naţional sau regional:

a) informaţiilor sintetizate menţionate la art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 în formatul standard prevăzut în anexa II a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 sau a unei adrese URL către acestea;

b) textului integral al măsurii de ajutor, astfel cum se menţionează la art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, sau a unei adrese URL care oferă acces la textul integral;

c) informaţiilor menţionate în anexa III a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 privind fiecare ajutor individual care depăşeşte 500.000 EUR.

(2) Informaţiile menţionate se publică în termen de 6 luni de la data la care s-a acordat ajutorul şi sunt disponibile timp de cel puţin 10 ani de la data la care s-a acordat ajutorul.

 

ARTICOLUL 9

Durata schemei de ajutor de stat

 

(1) Perioada de valabilitate a schemei în care vor fi acordate ajutoare de stat este de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acesteia până la 31 decembrie 2020.

(2) Plăţile aferente ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme se vor efectua până cel târziu la data de 31 decembrie 2023.

 

ARTICOLUL 10

Condiţii de eligibilitate pentru beneficiarii de ajutor de stat

 

(1) Pot beneficia de facilităţile prevăzute în prezenta schemă întreprinderile care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) nu sunt în stare de insolvenţă, nu au afacerile administrate de un judecător sindic, nu au nicio restricţie asupra activităţii comerciale, nu sunt subiectul unor aranjamente între creditori sau nu se află într-o altă situaţie similară cu cele menţionate anterior, reglementate prin lege;

b) nu înregistrează datorii publice şi şi-au plătit la timp taxele, obligaţiile şi alte contribuţii la bugetul de stat, bugetele speciale şi bugetele locale prevăzute de legislaţia în vigoare;

c) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost condamnat de tip res judicata pentru fraudă, corupţie, implicare în organizaţii criminale sau în alte activităţi ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunităţii Europene;

d) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost supus unei condamnări de tip res judicata în ultimii 3 ani de către nicio instanţă de judecată, din motive profesionale sau etic - profesionale;

e) reprezentantul legal al întreprinderii nu furnizează informaţii false;

f) sunt direct responsabile de pregătirea şi implementarea proiectului şi/sau acţionează ca beneficiari ai ajutorului de stat pentru proiectul propus a fi finanţat;

g) nu au fost subiectul unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau de minimis sau, în cazul în care au făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată.

(2) Având în vedere faptul că beneficiarul finanţării nerambursabile poate fi diferit de beneficiarul ajutorului de stat, revine obligaţia beneficiarului finanţării nerambursabile de a verifica aceste condiţii de eligibilitate la nivelul beneficiarului final de ajutor de stat (în situaţia în care beneficiarul de finanţare este cel care transferă avantajul economic beneficiarului final de ajutor de stat), cu excepţia cazului în care beneficiarul de finanţare este el însuşi beneficiar de ajutor de stat, caz în care obligaţia verificării acestor condiţii revine Autorităţii de management.

(3) Obligaţia beneficiarului de finanţare nerambursabilă de a verifica condiţiile de eligibilitate a beneficiarului de ajutor este prevăzută în contractul de finanţare/cofinanţare încheiat între Autoritatea de management şi beneficiarul de finanţare nerambursabilă. De asemenea, contractul de finanţare specifică condiţiile ce vor fi verificate şi mecanismul prin care beneficiarul de finanţare nerambursabilă se va asigura că poate recupera de la beneficiarul final al ajutorului de stat finanţarea acordată, dacă este cazul.

(4) Obligaţiile şi condiţiile pe care beneficiarul final de ajutor de stat trebuie să le respecte, inclusiv condiţiile de eligibilitate menţionate, prevăzute în prezenta schemă, sunt înscrise ca şi clauze contractuale în contractul de acordare a ajutorului, încheiat între beneficiarul finanţării nerambursabile şi beneficiarul final al ajutorului de stat, pentru a fi verificate. Aceste obligaţii de verificare a eligibilităţii asumate de către beneficiarul de finanţare nerambursabilă includ verificarea existenţei Declaraţiei privind întreprinderea în dificultate la nivelul beneficiarului de ajutor de stat.

(5) în situaţia în care beneficiarul finanţării este el însuşi beneficiar de ajutor de stat, obligaţiile sale în calitate de beneficiar de ajutor de stat trebuie introduse în contractul de finanțare/cofinanțare încheiat cu Autoritatea de management

(6) în cazul în care întreprinderea nu este eligibilă să primească o alocare specifică în cadrul prezentei scheme de ajutor exceptat, administratorul schemei de ajutor de stat exceptat/beneficiarul finanţării nerambursabile, în funcţie de situaţia concretă, îi comunică în scris acest lucru.

(7) în cazul în care întreprinderea aplicantă este eligibilă să primească ajutor de stat, în baza prezentei scheme, furnizorul/ administratorul/beneficiarul de finanţare nerambursabilă trebuie să anunţe beneficiarul ajutorului de stat asupra sumei care îi este acordată, a caracterului de ajutor de stat a acesteia, cu precizarea dară a Regulamentului (UE) nr. 651/2014.

ARTICOLUL 11

Modalitatea de acordare a ajutorului de stat

 

(1) Autoritatea de management lansează apelul de propuneri de proiecte

(2) în cadrul prezentei scheme pot fi finanţate proiecte care au parcurs procesul de evaluare şi selecţie, aferente priorităţilor de investiţii 6/c şi 8/b, în conformitate cu grilele de evaluare, atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punctul de vedere al ajutorului de stat, aşa cum au fost acestea definite în documentele corespunzătoare, aferente Programului Interreg V-A România - Ungaria.

(3) Proiectele finanţate vor avea în vedere următoarele principii generale necesar a fi respectate:

a) sustenabilitatea;

b) eficienţa costurilor;

c) să justifice contribuţia la obiectivul specific;

d) să aibă valoare adăugată, impact transfrontalier;

e) să respecte principiile orizontale.

(4) Beneficiarul principal al finanţării nerambursabile trebuie să transmită Autorităţii de management o propunere de proiect, în conformitate cu cerinţele apelului pentru propuneri de proiecte, în vederea selectării de către Comitetul de monitorizare al Programului Interreg V-A România - Ungaria, în conformitate cu Ghidurile solicitantului aferente priorităţilor de investiţii menţionate în prezenta schemă.

(5) Propunerile de proiect sunt evaluate din punct de vedere administrativ şi al eligibilităţii de către administratorul schemei de exceptare. Evaluarea calitativă şi a ajutorului de stat se realizează de către evaluatori externi, în baza unor criterii de evaluare aprobate de către Comitetul de monitorizare al programului.

(6) Comitetul de monitorizare aprobă lista proiectelor propuse pentru finanţare, iar Autoritatea de management semnează contracte de finanţare cu beneficiarii principali de finanţare nerambursabilă din fonduri FEDR şi de cofinanţare naţională cu beneficiarii de cofinanţare români.

(7) Din punctul de vedere al ajutorului de stat, în cadrul Programului Interreg V-A România - Ungaria, beneficiarul de finanţare nerambursabilă se poate afla în una dintre următoarele situaţii:

a) beneficiarul de finanţare nerambursabilă este şi beneficiar final de ajutor de stat;

b) beneficiarul de finanţare nerambursabilă este beneficiar de ajutor de stat pentru o parte din finanţare, dar şi transmite o parte a ajutorului/avantajului printr-o modalitate transparentă către un alt beneficiar de ajutor de stat, având în vedere procedura descrisă în continuare;

c) beneficiarul de finanţare nerambursabilă este doar un intermediar şi transferă tot ajutorul/avantajul printr-o modalitate transparentă către un alt beneficiar de ajutor de stat, având în vedere procedura descrisă în continuare.

(8) în fiecare dintre cazurile menţionate la alineatul anterior, modalitatea de acordare a ajutorului de stat se realizează după cum urmează:

a) pentru situaţia descrisă la alin. (7) lit. a), acordarea ajutorului de stat se realizează în baza contractului de finanţare/cofinanţare, definit în prezenta schemă de ajutor de stat. Acest contract include prevederile prezentei scheme;

b) pentru situaţia descrisă Ea alin, (7) lit. b), acordarea ajutorului de stat se realizează în baza contractului de finanţare/cofinanţare, pentru cazul în care beneficiarul de finanţare nerambursabilă este beneficiar de ajutor de stat pentru o parte din finanţare, şi respectiv în baza contractului de acordare a ajutorului de stat, dacă se transmite o parte a ajutorului/avantajului către un alt beneficiar de ajutor de stat, diferit de cel de finanţare nerambursabilă;

c) pentru situaţia descrisă la alin. (7) lit. c), acordarea ajutorului de stat se realizează în baza contractului de acordare a ajutorului de stat, descris în prezenta schemă.

(9) în conformitate cu situaţiile descrise la alin. (8) lit. a), b) şi c), verificarea condiţiilor de acordare a ajutorului de stat, în baza prezentei scheme, are loc după cum urmează:

a) pentru situaţia descrisă la alin. (8) lit. a): verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate se realizează în cadrul procesului de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare, descris;

b) pentru situaţia descrisă la alin. (8) lit. b): verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate se realizează în cadrul procesului de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare pentru partea de finanţare care reprezintă ajutorul de stat acordat beneficiarului de finanţare nerambursabilă. Pentru partea remanentă a ajutorului de stat, transferat de către beneficiarul finanţării nerambursabile către beneficiarul ajutorului de stat, în baza contractului de acordare a ajutorului de stat, verificarea îndeplinirii condiţiilor de acordare a ajutorului de stat se realizează de către beneficiarul de finanţare nerambursabilă. În continuare, respectarea condiţiilor acordării ajutorului de stat în baza contractului de acordare a ajutorului de stat, între beneficiarul finanţării nerambursabile şi beneficiarul de ajutor de stat, va face obiectul verificării de către Autoritatea de management, pe parcursul implementării şi al rambursării cheltuielilor. În situaţia în care se vor constatată abateri, acestea vor fi analizate prin prisma regimului neregulilor şi/sau fraudelor şi se va dispune recuperarea ajutorului de stat aflat în această situaţie. Semnarea contractului de acordare a ajutorului de stat între beneficiarul de ajutor de stat şi cel al finanţării nerambursabile va fi condiţie obligatorie prevăzută în contractul de finanţare dintre beneficiarul finanţării nerambursabile şi Autoritatea de management, fiind condiţie obligatorie pentru rambursarea cheltuielilor validate aferente proiectului. Semnarea contractului de acordare a ajutorului de stat va fi condiţionată de furnizarea de către beneficiarul de ajutor de stat a Declaraţiei privind întreprinderea în dificultate;

c) pentru situaţia descrisă la alin. (8) lit. c): verificarea îndeplinirii condiţiilor de acordare a ajutorului de stat se realizează de către beneficiarul de finanţare nerambursabilă. În continuare, respectarea condiţiilor acordării ajutorului de stat în baza contractului de acordare a ajutorului de stat, între beneficiarul finanţării nerambursabile şi beneficiarul de ajutor de stat, va face obiectul verificării de către Autoritatea de management, pe parcursul implementării şi al rambursării cheltuielilor. În situaţia în care se vor constatata abateri, acestea vor fi analizate prin prisma regimului neregulilor şi/sau fraudelor şi se va dispune recuperarea ajutorului de stat aflat în această situaţie. Semnarea contractului de acordare a ajutorului de stat între beneficiarul de ajutor de stat şi cel al finanţării nerambursabile va fi condiţie obligatorie prevăzută în contractul de finanţare dintre beneficiarul finanţării nerambursabile şi Autoritatea de management, fiind condiţie obligatorie pentru rambursarea cheltuielilor validate aferente proiectului. Semnarea contractului de acordare a ajutorului de stat va fi condiţionată de furnizarea de către beneficiarul de ajutor de stat a Declaraţiei privind întreprinderea în dificultate.

(10) Relaţiile dintre beneficiarul de ajutor de stat şi Autoritatea de management cu privire la obligaţiile de acordare, monitorizare şi recuperare a ajutorului de stat sunt reglementate prin contractele de acordare a ajutorului de stat încheiate atât între:

a) Autoritatea de management şi beneficiarul finanţării, în cazul în care beneficiarul de ajutor de stat este şi beneficiar al finanţării nerambursabile, iar în această situaţie contractul de acordare a ajutorului de stat îmbracă forma contractului de finanţare (inclusiv acordul de parteneriat)/contractului de cofinanţare, cât şi între

b) beneficiarul finanţării nerambursabile şi beneficiarul de ajutor de stat, în cazul în care beneficiarul finanţării nerambursabile transferă parţial sau integral ajutorul obţinut prin contractul de finanţare/cofinanţare.

(11) Contractul prin care se acordă ajutorul de stat, încheiat fie între Autoritatea de management şi beneficiarul finanţării nerambursabile, fie între beneficiarul finanţării nerambursabile şi fiecare beneficiar de ajutor exceptat conform prezentei scheme, conform situaţiilor menţionate anterior, va cuprinde clauze prin care să se asigure îndeplinirea funcţiilor de monitorizare a ajutorului de stat de către furnizorul/administratorul schemei, inclusiv pentru cazurile de transfer de ajutor sau de ajutor indirect.

(12) Ajutorul se acordă sub formă de finanţare nerambursabilă din fonduri comunitare FEDR şi fonduri naţionale. În cazul în care ajutorul se acordă în tranşe, tranşele se actualizează la valoarea de la momentul acordării ajutorului. Rata de actualizare va fi rata de referinţă aplicată la momentul acordării ajutorului.

(13) Activităţile eligibile ce fac obiectul prezentei scheme de exceptare vor fi finanţate numai dacă au fost iniţiate după aprobarea propunerilor de proiecte în conformitate cu prevederile ghidurilor solicitantului aferente priorităţilor de investiţii identificate în prezenta schemă.

(14) Ajutorul de stat prevăzut este acordat în cadrul schemei doar pentru proiectele care nu sunt şi nu au fost finanţate înainte din alte fonduri publice naţionale sau comunitare, inclusiv din măsuri de sprijin de natura ajutorului de minimis /de stat (în concordanţă cu declaraţiile pe propria răspundere ale beneficiarilor).

 

ARTICOLUL 12

Bugetul schemei de ajutor de stat

 

(1) Bugetul alocat este constituit din fonduri FEDR şi din cofinanţare naţională acordată de la bugetul de stat şi bugetul local, după caz.

(2) Valoarea estimativă a bugetului schemei, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de 22.783.590 euro, defalcată după cum urmează:

a) axă prioritară 1 (prioritatea de investiţie 6/c): fonduri FEDR: 6.893.225 euro, cofinanţare naţională: 608.226 euro

b) axă prioritară 3 (prioritatea de investiţie 8/b): fonduri FEDR: 14.043.047 euro, cofinanţare naţională: 1.239.092 euro

(3) Valoarea anuală estimată a bugetului planificat în cadrul schemei este de 5.695.897,50 euro.

(4) Bugetul estimat privind valoarea ajutorului de stat poate fi modificat conform solicitărilor de proiecte din cadrul Programului Interreg V-A România - Ungaria, în condiţiile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

(5) împărţirea bugetului pe categorii de cheltuieli, conform categoriilor de ajutor de stat în cadrul Programului Interreg V-A România - Ungaria, poate fi modificată conform solicitărilor de proiecte, în condiţiile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

 

ARTICOLUL 13

Numărul beneficiarilor

 

Numărul maxim estimat al beneficiarilor este de 600 beneficiari eligibili.

 

ARTICOLUL 14

Costuri eligibile şi costuri neeligibile

 

Prezenta schemă se referă la următoarele: ajutoare pentru cultură, conform art. 53, şi ajutoare pentru infrastructuri locale, conform articolului 56 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 privind categorii de ajutor de stat exceptate.

 

ARTICOLUL 15

Ajutoare pentru cultură

 

Ajutorul pentru cultură poate fi acordat pentru următoarele

obiective şi activităţi culturale:

a) muzee, arhive, biblioteci, centre sau spaţii artistice şi culturale, teatre, cinematografe, opere, săli de concerte, alte organizaţii de spectacole, instituţii de patrimoniu filmografic şi alte infrastructuri, organizaţii şi instituţii artistice şi culturale similare;

b) patrimoniul material, inclusiv toate formele mobile şi imobile de patrimoniu cultural, precum şi siturile arheologice, monumentele, siturile şi clădirile istorice; patrimoniul natural legat de patrimoniul cultural sau dacă este recunoscut în mod oficial ca patrimoniu cultural sau natural de către autorităţile competente ale unui stat membru;

c) patrimoniul imaterial sub toate formele lui, inclusiv obiceiurile populare şi artizanatul;

d) evenimentele şi spectacolele de artă sau culturale, festivalurile, expoziţiile şi alte activităţi culturale similare;

e) activităţile de educaţie culturală şi artistică, precum şi promovarea înţelegerii importanţei pe care o au protejarea şi promovarea diversităţii formelor de expresie culturală prin programe educaţionale şi de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv cu utilizarea noilor tehnologii;

f) activităţile de scriere, editare, producţie, distribuţie, digitizare şi publicare a operelor muzicale şi literare, inclusiv a traducerilor.

 

ARTICOLUL 16

Costurile eligibile

 

(1) Ajutorul pentru cultură poate fi acordat sub formă de:

a) ajutoare pentru investiţii, inclusiv ajutoare pentru construirea sau modernizarea infrastructurii din domeniul culturii;

b) ajutoare de exploatare.

(2) În cazul ajutoarelor pentru investiţii, costurile eligibile sunt costurile de investiţie în active corporale şi necorporale, inclusiv:

a) costurile pentru construirea, modernizarea, achiziţionarea, conservarea sau îmbunătăţirea infrastructurii, în cazul în care cel puţin 80% din capacitatea anuală a acesteia, în termeni de timp sau de spaţiu, este utilizată în scopuri culturale;

b) costurile cu achiziţionarea sau relocarea fizică a patrimoniului cultural;

c) costurile cu protejarea, conservarea, restaurarea şi reabilitarea patrimoniului cultural material şi imaterial, inclusiv costurile suplimentare aferente depozitării în condiţii adecvate, instrumentelor speciale şi materialelor, precum şi costurile cu documentarea, cercetarea, digitizarea şi publicarea;

d) costurile cu îmbunătăţirea accesibilităţii pentru public a patrimoniului cultural, inclusiv costurile pentru digitizare şi alte tehnologii noi, costurile cu îmbunătăţirea accesibilităţii pentru persoanele cu nevoi speciale (în special rampe şi lifturi pentru persoanele cu handicap, indicaţii în Braille şi exponate care pot fi atinse în muzee) şi costurile cu promovarea diversităţii culturale în ceea ce priveşte prezentările, programele şi vizitatorii;

e) costurile cu proiectele şi activităţile culturale, programele de cooperare şi de schimb, costurile cu promovarea.

(3) Nu sunt eligibile costurile cu achiziţionarea de clădiri şi terenuri, cu excepţia costurilor generate de achiziţionarea/ exproprierea de terenuri necesare construirii de drumuri, costuri limitate la 5% din totalul costurilor FEDR estimate pentru obiectivul investiţiei. Sunt excluse echipamentele second hand.

(4) în cazul ajutoarelor de exploatare, costurile eligibile sunt următoarele;

a) costurile instituţiei culturale sau ale sitului de patrimoniu legate de activităţi continue sau periodice (cuprinse în cererea de finanţare), inclusiv expoziţii, spectacole, evenimente şi activităţi culturale similare, care se desfăşoară în cursul activităţii obişnuite;

b) costurile aferente activităţilor de educaţie culturală şi artistică, precum şi ale promovării înţelegerii importanţei pe care o au protejarea şi promovarea diversităţii formelor de expresie culturală prin programe educaţionale şi de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv cu utilizarea noilor tehnologii,

c) costurile aferente îmbunătăţirii accesului public la instituţiile culturale sau la siturile de patrimoniu şi la activităţi, inclusiv costurile digitizării şi ale utilizării noilor tehnologii, precum şi costurile de îmbunătăţire a accesibilităţii pentru persoanele cu handicap;

d) costurile de exploatare direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, cum ar fi închirierea unor proprietăţi şi locaţii culturale, cheltuielile de călătorie (pentru personalul nominalizat în echipa de proiect), materialele şi furniturile direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, structurile arhitectonice pentru expoziţii şi instalaţiile de scenă, împrumutarea instrumentelor, a programelor informatice şi a echipamentelor, costurile pentru drepturi de acces la lucrări protejate de drepturi de autor şi la alte conţinuturi conexe protejate de drepturi de proprietate intelectuală, costurile pentru promovare şi costurile suportate direct ca urmare a proiectului sau a activităţii; costurile de finanţare sunt eligibile doar în cazul în care nu au fost acoperite de ajutoare pentru investiţii;

e) costurile aferente personalului nominalizat în echipa de proiect;

f) costurile serviciilor de consultanţă şi de sprijin furnizate de consultanţi externi şi de furnizori de servicii, suportate direct ca urmare a proiectului (numai pentru activităţi pe perioada proiectului).

(5) Costurile eligibile sunt costurile aferente publicării de opere muzicale şi literare, inclusiv onorariile autorilor (costurile aferente drepturilor de autor), onorariile traducătorilor, onorariile redactorilor, alte costuri de editare (corectare tipografică, corectare a textelor, revizuire), costurile de punere în pagină şi de pretipărire şi costurile de tipărire sau de publicare electronică.

Ajutoarele pentru ziare şi reviste, publicate fie în format tipărit, fie în format electronic, nu sunt eligibile în temeiul prezentului articol.

 

ARTICOLUL 17

Descrierea pragurilor şi a intensităţilor

 

(1) Pentru ajutoarele care nu depăşesc 2 milioane EUR, valoarea maximă a ajutorului se stabileşte, în funcţie de opţiunea beneficiarului de ajutor de stat, fie:

a) la 80% din costurile eligibile;

fie:

b) pentru ajutoarele pentru investiţii, valoarea ajutoarelor nu trebuie să depăşească diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex-ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare. Operatorul infrastructurii are dreptul de a păstra un profit rezonabil pe durata perioadei relevante;

c) pentru ajutoarele pentru exploatare, valoarea ajutorului nu trebuie să depăşească ceea ce este necesar pentru acoperirea pierderilor din exploatare şi a unui profit rezonabil pe durata perioadei relevante. Acest lucru se asigură ex-ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.

(2) Opţiunea beneficiarului trebuie să fie exprimată la momentul depunerii cererii de obţinere a ajutorului de stat.

(3) Pentru ajutoarele care depăşesc 2 milioane EUR, valoarea maximă a ajutorului se stabileşte după următoarele metode;

a) în cazul ajutoarelor pentru investiţii, valoarea ajutoarelor nu trebuie să depăşească diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex-ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare. Operatorul infrastructurii are dreptul de a păstra un profit rezonabil pe durata perioadei relevante;

b) în cazul ajutorului de exploatare, valoarea ajutorului nu trebuie să depăşească ceea ce este necesar pentru acoperirea pierderilor din exploatare şi a unui profit rezonabil pe durata perioadei relevante. Acest lucru se asigură ex-ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.

(4) în cazul publicării de opere muzicale şi literare, valoarea maximă a ajutorului nu depăşeşte nici diferenţa dintre costurile eligibile şi veniturile actualizate ale proiectului, nici 70% din costurile eligibile. Veniturile se deduc din costurile eligibile fie ex-ante, fie prin intermediul unui mecanism de recuperare.

 

ARTICOLUL 18

Ajutor pentru infrastructură locală

 

(1) Activităţile eligibile sunt următoarele:

 

a) finanţările pentru construirea sau modernizarea infrastructurilor locale, care sunt legate de infrastructurile care contribuie la nivel local la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi de consum şi la modernizarea şi dezvoltarea bazei industriale, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul art. 107 alin. (3) din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene (TFUE) şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la art. 108 alin. (3) din TFUE, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 651/2014;

b) prezentul articol nu se aplică în cazul ajutoarelor pentru infrastructuri care fac obiectul altor secţiuni ale capitolului III din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei, cu excepţia secţiunii 1 - Ajutoarele regionale. Prezentul articol nu se aplică nici infrastructurilor aeroportuare şi nici infrastructurilor portuare;

c) infrastructura trebuie fie pusă la dispoziţia utilizatorilor interesaţi în mod deschis, transparent şi nediscriminatoriu. Preţul perceput pentru utilizarea infrastructurii trebuie să corespundă preţului pieţei;

d) orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terţ este însărcinat cu exploatarea infrastructurii se atribuie în mod deschis, transparent şi nediscriminatoriu, ţinându-se seama în mod corespunzător de normele aplicabile în materie de achiziţii publice.

(2) Costurile eligibile sunt următoarele:

a) costurile eligibile sunt costurile de investiţii în active corporale şi necorporale;

b) nu sunt eligibile costurile cu achiziţionarea de clădiri şi terenuri, cu excepţia costurilor generate de achiziţionarea/ exproprierea de terenuri necesare construirii de drumuri, costuri limitate la 5% din totalul costurilor FEDR estimate pentru obiectivul investiţiei. Sunt excluse echipamentele second hand;

c) nu se poate acorda ajutor pentru infrastructura locală în cazul ajutoarelor pentru infrastructuri care fac obiectul altor secţiuni ale Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei, cu excepţia secţiunii 1 - Ajutoarele regionale. Acest tip de ajutor de stat nu se aplică nici infrastructurilor aeroportuare şi nici infrastructurilor portuare.

(3) Descrierea pragurilor şi a intensităţilor: valoarea ajutorului nu trebuie să depăşească diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex-ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.

(4) Prezenta schemă nu se aplică infrastructurilor specifice.

 

ARTICOLUL 19

Cumulul

 

(1) Pentru a stabili dacă pragurile de notificare stabilite în cadrul Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei şi intensităţile maxime ale ajutoarelor prevăzute la capitolul III din regulamentul menţionat sunt respectate trebuie luată în considerare valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate pentru activitatea sau proiectul care beneficiază de ajutor.

(2) în cazul în care finanţarea din partea Uniunii Europene gestionată la nivel central de către instituţii, agenţii, întreprinderi comune sau alte organisme ale Uniunii Europene, care nu este direct sau indirect sub controlul statului membru, este combinată cu ajutor de stat, numai acesta din urmă este analizat pentru a se stabili dacă pragurile de notificare şi intensităţile maxime ale ajutorului sau valorile maxime ale ajutorului sunt respectate, cu condiţia ca valoarea totală a finanţării publice acordate în legătură cu aceleaşi costuri eligibile să nu depăşească rata de finanţare cea mai favorabilă prevăzută în normele aplicabile ale dreptului Uniunii Europene.

(3) Ajutoarele cu costuri eligibile identificabile exceptate pot fi cumulate cu:

a) orice alt ajutor de stat, atât timp cât măsurile respective vizează costuri eligibile identificabile diferite;

b) orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleaşi costuri eligibile, care se suprapun parţial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu are drept rezultat depăşirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai ridicat cuantum al ajutorului aplicabil ajutorului respectiv în temeiul Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei.

(4) Ajutoarele de stat exceptate în temeiul prezentei scheme nu se cumulează cu niciun tip de ajutoare de minimis în raport cu aceleaşi costuri eligibile, dacă un astfel de cumul ar conduce la o intensitate a ajutorului/prag al ajutorului care le depăşeşte pe cele prevăzute în prezenta schemă.

 

ARTICOLUL 20

Monitorizare şi raportare

 

(1) Autoritatea de management (respectiv furnizorul ajutorului exceptat în baza prezentei scheme) va informa Comisia Europeană, prin intermediul sistemului electronic de notificare State Aid Notification Interactive stabilit de Comisia Europeană, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei scheme, potrivit art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, respectiv ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare. Aceste informaţii vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi pe site-ul Comisiei Europene.

(2) Raportarea şi monitorizarea ajutoarelor de stat acordate în baza prezentei scheme se fac în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, respectiv ale Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007.

(3) Furnizorul de ajutor de stat păstrează evidenţa detaliată a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme pe o durată de 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei Această evidenţă trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de stat.

(4) Beneficiarul finanţării nerambursabile şi beneficiarul ajutorului de stat păstrează evidenţa detaliată a ajutorului de stat acordat pe o durată de cel puţin 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei de ajutor de stat. Această evidenţă trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de stat.

(5) Beneficiarul are obligaţia de a răspunde, în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei, la orice solicitare de informaţii privind ajutoarele de stat sau de minimis primite. Termenul stabilit de Consiliul Concurenţei nu poate fi mai mic de 5 zile lucrătoare.

(6) Beneficiarul ajutorului de stat are obligaţia de a raporta beneficiarului finanţării nerambursabile toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutorului de stat, în formatul pus la dispoziţie de către furnizorul schemei.

(7) Beneficiarul ajutorului de stat are obligaţia de a restitui întreaga valoare a ajutorului de stat primit în situaţia nerespectării condiţiilor de acordare a ajutorului, inclusiv dobânda aferentă. Beneficiarul finanţării nerambursabile are obligaţia de a notifica furnizorul/administratorul schemei cu privire la necesitatea recuperării ajutorului de stat.

(8) Furnizorii de ajutor de stat au obligaţia de a supraveghea permanent ajutoarele de stat acordate, aflate în derulare, şi de a dispune măsurile care se impun în cazul încălcării condiţiilor impuse prin prezenta schemă sau prin legislaţia naţională sau europeană aplicabilă la momentul respectiv. Acestea se vor realiza în conformitate cu prevederile din contractul încheiat în condiţiile descrise în art. 11 alin. (10).

(9) Ajutorul de stat care trebuie rambursat sau recuperat include şi dobânda aferentă, datorată de la data plăţii acestuia până la data recuperării sau a rambursării integrale. Furnizorul/Administratorul schemei de ajutor de stat va realiza norme metodologice, aprobate prin acte administrative, pentru stoparea/recuperarea ajutoarelor, care vor fi transmise Consiliului Concurenţei în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării.

(10) Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită potrivit prevederilor art. 14 alin. (2) al Regulamentului (CE) nr. 659/1999 de stabilire a normelor de aplicare a art. 93 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.

(11) Deciziile furnizorului de ajutor de stat de recuperare a ajutorului de stat se transmit Consiliului Concurenţei, spre informare, în termen de 5 zile de Sa data adoptării.

(12) Pe baza unei cereri scrise, furnizorul de ajutor de stat va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenţei, în 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informaţiile pe care Comisia Europeană le considera necesare pentru evaluarea respectării condiţiilor acestei scheme de ajutor de stat.

(13) Administratorul prezentei scheme are obligaţia de a pune la dispoziţia furnizorului de ajutor de stat, în formatul şi în termenul solicitat de către acesta, toate datele şi informaţiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare şi monitorizare ce cad în sarcina furnizorului.

(14) Furnizorul de ajutor de stat are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei, în formatul şi în termenul prevăzute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 28 iunie 2007, toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel naţional

(15) în cazul în care furnizorul de ajutor de stat nu are date definitive privind valoarea ajutorului de stat, acesta va transmite valori estimative.

(16) Erorile constatate de furnizorul de ajutor de stat şi corecţiile legale, anulări, recalculări, recuperări, rambursări, se raportează până la 31 martie a anului următor anului de raportare.

(17) În cazul în care există îndoieli serioase cu privire la datele transmise de către furnizorul de ajutor de stat, Consiliul Concurenţei poate să solicite date şi informaţii suplimentare şi, după caz, să deruleze o acţiune de control la beneficiarul ajutorului de stat. Echipa de control a Consiliului Concurenţei va fi însoţită de reprezentanţii furnizorului de ajutor de stat

(18) în cazul în care furnizorul de ajutor de stat nu implementează măsurile ce se impun pentru respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, Consiliul Concurenţei emite decizii de stopare sau recuperare a ajutoarelor de stat. Deciziile emise de Consiliul Concurenţei reprezintă titlu executoriu.

 

ARTICOLUL 21

 

Furnizorul de ajutor de stat va transmite, spre informare, Consiliului Concurenţei prezenta schemă în termen de 15 zile de la data adoptării acesteia, conform art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

 

ARTICOLUL 22

Aspecte privind Registrul electronic al ajutoarelor de stat acordate în România (RegAS)

 

(1) Furnizorul de ajutor de stat sau, după caz, administratorul schemei de ajutor de stat are obligaţia, conform prevederilor art. 29 din Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 437/2016, de a încărca în Registrul electronic al ajutoarelor de stat acordate în România (RegAS) datele şi informaţiile referitoare la prezenta schemă de ajutor de stat într-un termen de maximum 5 (cinci) zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

(2) Contractele de finanţare, actele de acordare a ajutoarelor, plăţile, obligaţiile de recuperare a ajutoarelor şi rambursarea efectivă a respectivelor obligaţii, aferente acestei măsuri se vor încărca în RegAS în termen de maximum 7 (şapte) zile de la data semnării contractului/actului sau a publicării acestora în Monitorul Oficial al României, după caz, respectiv de la data instituirii plăţilor, a obligaţiilor de recuperare sau a rambursării efective a respectivelor obligaţii.

 

ARTICOLUL 23

Recuperarea ajutorului de stat

 

(1) în situaţia în care se constată nerespectarea criteriilor prevăzute în prezenta schemă, se vor întreprinde toate demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului acordat, inclusiv a dobânzilor aferente, calculate conform prevederilor comunitare în vigoare. Recuperarea ajutorului de stat de la beneficiarii români se realizează de către furnizorul de ajutor de stat, pe baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi a celorlalte prevederi legale aplicabile contractului de finanţare. Recuperarea ajutorului de stat de la beneficiarii statului partener se realizează de către furnizorul de ajutor de stat, pe baza prevederilor Memorandumului de implementare - aranjamente între statele membre implicate în Programul Interreg V-A România-Ungaria şi a celorlalte prevederi legale aplicabile contractului de finanţare. Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 140 din 30 aprilie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2015/1.589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 248 din 24 septembrie 2015.

(2) în situaţia în care beneficiarul de ajutor de stat este similar cu beneficiarul finanţării nerambursabile, recuperarea ajutorului de stat prevăzut în actuala schemă se realizează de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de management pentru Programul Interreg V-A România-Ungaria, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare. Această recuperare se realizează în baza contractului de finanţare încheiat între Autoritatea de management pentru Programul Interreg V-A România-Ungaria şi beneficiarul finanţării nerambursabile, în condiţiile de la alin. (1) şi în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 20 alin. (9).

(3) în situaţia în care beneficiarul de finanţare nerambursabilă este diferit de cel de ajutor de stat, revine obligaţia beneficiarului de finanţare nerambursabilă să asigure această recuperare de la beneficiarul ajutorului de stat, în baza contractului de acordare a ajutorului de stat. Recuperarea se va realiza în condiţiile de la alin. (1) şi în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 20 alin. (9).

(4) în situaţia în care beneficiarul de finanţare nerambursabilă este beneficiar de ajutor de stat pentru o parte din finanţare, dar şi transmite o parte a ajutorului/avantajului către un alt beneficiar de ajutor de stat, revine obligaţia beneficiarului de finanţare nerambursabilă să asigure această recuperare de la beneficiarul ajutorului de stat, în baza contractului de acordare a ajutorului de stat. Recuperarea se va realiza în condiţiile de la alin. (1) şi în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 20 alin. (9).

(5) în toate situaţiile descrise mai sus se va urmări recuperarea ajutorului de stat şi a dobânzilor aferente, astfel încât să se asigure reinstaurarea situaţiei existente înainte.

(6) Având în vedere faptul că acest ajutor de stat se acordă pentru proiecte de cooperare teritorială europeană, România, în calitate de stat membru pe teritoriul căruia este localizată Autoritatea de management, aşa cum a fost definită aceasta în articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1.299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziţii specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană, este considerată ca fiind furnizorul de ajutor de stat pentru partea de finanţare FEDR, şi ca urmare Autoritatea de management se va conforma acestor prevederi.

(7) Fiecare stat membru va furniza informaţia necesară către Autoritatea de management în vederea conformării la nivel naţional cu prevederile respective.

(8) Fiecare stat membru este considerat ca fiind furnizor de ajutor de stat cu privire la cofinanţarea naţională aferentă proiectelor de cooperare teritorială europeană şi va răspunde de conformarea cu respectivele proceduri.

(9) Fiecare furnizor (Autoritate de management vs. stat membru) va răspunde de monitorizarea proiectelor sau părţilor de proiecte aflate sub incidenţa ajutorului de stat, în conformitate cu regulile naţionale ale fiecăruia stabilite în acord cu prevederile prezentului articol.

 

ARTICOLUL 24

Dispoziţii finale

 

(1) Textul prezentei scheme, precum şi Ghidul solicitantului vor fi publicate integral pe site-ul Programului Interreg V-A România-Ungaria, la adresa http://interreg-rohu.eu/ro/home/.

(2) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

p. Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Mihaela Virginia Toader,

secretar de stat

 

Bucureşti, 17 octombrie 2017.

Nr. 6.510.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.