MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 871/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 871         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 6 noiembrie 2017

 

SUMAR

 

DECRETE

 

964. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

965. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

966. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

967. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

968. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

969. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

223. - Ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru aprobarea Normei privind elaborarea raportului de securitate a unui model de colet de transport al materialelor radioactive

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 59 din 18 septembrie 2017 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale ârt. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 976/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Aurora Popa, judecător la Curtea de Apel Oradea, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 3 noiembrie 2017.

Nr. 964.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 981/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Răsvan Gabriel Şerban, judecător la Judecătoria Craiova, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 3 noiembrie 2017.

Nr. 965

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale ârt. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 983/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Alis-Maria Velicovici, judecător la Judecătoria Craiova, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 3 noiembrie 2017.

Nr. 966.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale ârt. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 980/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Liliea Canache, judecător la Judecătoria Craiova, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 3 noiembrie 2017.

Nr. 967.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 978/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Mircea-Viorel Popa, judecător la Tribunalul Călăraşi, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 3 noiembrie 2017.

Nr. 968.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 984/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Mihaela Ghintuială, judecător la Judecătoria Vaslui, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 3 noiembrie 2017.

Nr. 969.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei privind elaborarea raportului de securitate a unui model de colet de transport al materialelor radioactive

 

Luând în considerare Referatul de aprobare al Direcţiei ciclul combustibilului nuclear nr. 23.885 din 5.10.2017,

în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2003, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma privind elaborarea raportului de securitate a unui model de colet de transport al materialelor radioactive, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

Rodin Traicu

 

Bucureşti, 9 octombrie 2017.

Nr. 223.

 

ANEXĂ

 

NORMA

privind elaborarea raportului de securitate a unui model de colet de transport al materialelor radioactive

 

CAPITOLUL I

Domeniu de aplicare, scop şi definiţii

 

Art. 1. - (1) Prezenta normă detaliază cerinţele de elaborare a raportului de securitate a unui model de colet de transport al materialelor radioactive.

(2) Prezenta normă se aplică la elaborarea raportului de securitate pentru următoarele colete de transport al materialelor radioactive: coletul exceptat, coletul industrial IP-1, IP-2, IP-3, coletul tip A, coletul tip B(U), coletul tip B(M), coletul tip C, coletul conţinând materiale fisile, coletul conţinând mai mult de 0,1 kg hexafluorură de uraniu.

(3) Proiectantul unui model de colet elaborează orice altă analiză necesară asociată unui anumit tip specific de model.

(4) Pentru elaborarea raportului de securitate a unui model de colet se utilizează orice altă metodologie, dacă se dovedeşte că este cel puţin echivalentă cu cea prevăzută în prezenta normă.

Art. 2. - Prezenta normă are la bază cerinţele din documentul AIEASSR-6 incluse în reglementările internaţionale ADR (Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase), RID (Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase), IMDG (Codul Internaţional pentru transportul maritim de mărfuri periculoase), ADN (Acordul european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare) şi ICAO (Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale de la Montreal), Matricea cerinţelor din documentul Al EA SSR-6 şi ADR aplicabile pentru fiecare tip de colet este prezentată în anexa nr. 1.

Art. 3. - (1) Pentru orice model de colet de transport al materialelor radioactive producătorul coletului trebuie să elaboreze un raport de securitate a modelului de colet, care are ca scop demonstrarea conformităţii cu cerinţele naţionale şi internaţionale aplicabile, după caz.

(2) Pentru modelele de colete care necesită aprobarea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) raportul de securitate pentru modelul de colet constituie documentaţia tehnică obligatorie, suport la cererea de autorizare.

(3) Pentru modelele de colete care nu necesită aprobarea CNCAN, expeditorul trebuie să deţină şi să facă disponibil pentru inspecţia CNCAN raportul de securitate pentru modelul de colet.

Art. 4. - În scopul aplicării prezentei norme, pe lângă termenii definiţi în Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în reglementările internaţionale ADR, RID, IMDG, ADN şi ICAO, se utilizează şi definiţiile din anexa nr. 2 la prezenta normă.

 

CAPITOLUL II

Conţinutul raportului de securitate. Prevederi generale

 

Art. 5. - Raportul de securitate a modelului de colet este un document controlat şi include o evidenţă a reviziilor şi ediţiilor, precum şi aprobarea acestuia de către proiectantul coletului.

Art. 6. - În cuprinsul raportului de securitate a modelului de colet se utilizează Sistemul internaţional de unităţi de măsură SI.

Art. 7. - (1) Raportul de securitate a modelului de colet conţine două părţi principale: partea 1 şi partea a 2-a.

(2) Structura raportului de securitate este prezentată schematic în anexa nr. 3.

(3) La elaborarea raportului de securitate a modelului de colet se ţine seama atât de instrucţiunile din textul prezentei norme, cât şi de cele din anexele acesteia.

Art. 8. - Orice document reprezentând partea 1 este un document controlat şi trebuie să fie aprobat pentru distribuţie de către autorul/proprietarul documentului şi de către proiectantul coletului.

Art. 9. - Orice document reprezentând partea a 2-a este un document controlat şi trebuie să fie aprobat pentru distribuţie de către responsabilul specialist în disciplina tehnică ce se evaluează.

 

CAPITOLUL III

Conţinutul raportului de securitate

 

A. Partea I a raportului de securitate

Art. 10. - Partea 1 a raportului de securitate a modelului de colet include următoarele informaţii/capitole:

1.1. Lista de conţinut

1.2. Informaţii administrative

1.3. Specificaţii privind conţinutul radioactiv

1.4. Specificaţii de ambalaj

1.5. Caracteristici de performanţă ale coletului

1.6. Conformitatea cu cerinţele de reglementare

1.7. Exploatarea/Operarea

1.8. Întreţinere

1.9. Sistemul de management

1.10. Poza coletului

Art. 11. - Capitolul 1.1 „Lista de conţinut” este elaborat pentru fiecare parte, partea 1 şi partea a 2-a, a raportului de securitate a modelului de colet şi conţine lista documentelor incluse în fiecare parte, precum şi lista capitolelor fiecărui document inclus, cu menţionarea ediţiei/reviziei.

Art. 12. - Capitolul 12 „Informaţii administrative” include;

a) numele comercial al coletului, după caz;

b) identificarea proiectantului coletului: numele/denumirea, adresa, detaliile de contact;

c) tipul coletului;

d) identificarea ambalajului/modelului de colet şi, după caz, restricţiile numărului/numerelor de serie al/ale ambalajului;

e) modurile de transport pentru care coletul este proiectat şi orice restricţie privind transportul;

f) referinţele privind reglementările aplicabile, inclusiv ediţia Reglementărilor Al EA SSR-6 privind transportul în siguranţă al materialelor radioactive la care se referă modelul de colet.

Art. 13. - (1) Conţinutul radioactiv permis în modelul de colet trebuie descris în detaliu.

(2) Capitolul 1.3 „Specificaţii privind conţinutul radioactiv” include cel puţin următoarele informaţii:

a) nuclidul/compoziţia de nuclizi, radionuclizii descendenţi, după caz;

b) limitele de activitate, masa şi concentraţie, neomogenităţi, după caz;

c) forma fizică şi chimică, forma geometrică, aranjarea, parametrii de iradiere, conţinutul de umiditate, specificaţiile de material;

d) materialul sub formă specială sau materialul cu dispersabilitate redusă, după caz;

e) natura şi caracteristicile radiaţiei emise;

f) modalitatea de disipare a căldurii generate de către conţinutul radioactiv;

g) masa de material fisil şi menţionarea nuclizilor;

h) alte proprietăţi periculoase;

i) alte limitări ale conţinutului; limitele relevante de securitate pentru materialele neradioactive, cum ar fi: compoziţia materialului, densitatea, forma, localizarea în interiorul coletului, restricţiile de cantităţi relative la material.

(3) Pentru situaţia în care în colet sunt transportaţi radionuclizi ale căror valori A1/A2 nu sunt listate în documentul Al EA SSR-6, capitolul trebuie să conţină valorile A1/A2 determinate conform paragrafelor 403-407 din AIEA SSR-6. Pentru situaţia în care coletul este destinat transportului internaţional determinarea valorilor A1/A2 necesită aprobare multilaterală.

Art. 14. - Capitolul 1.4 „Specificaţii de ambalaj” include următoarele informaţii:

a) o listă a componentelor ambalajului şi toate desenele de proiectare;

b) o listă a componentelor standard cum ar fi bolţuri, sigilii etc.;

c) o listă a specificaţiilor de material ale tuturor componentelor ambalajului şi ale componentelor standard, metodele de fabricare a acestora inclusiv cerinţe de procurare material, suduri, alte procese speciale, evaluări şi testări nedistructive. Toate specificaţiile de material pentru fiecare componentă a ambalajului trebuie incluse;

d) descrierea corpului ambalajului, capacului, a mecanismului de închidere şi a componentelor interne;

e) descrierea componentelor ambalajului ca parte a sistemului de izolare şi reţinere;

f) descrierea componentelor ambalajului care asigură ecranarea;

g) descrierea componentelor ambalajului ca parte a sistemului de confinare;

h) descrierea componentelor ambalajului care asigură protecţia termică;

i) descrierea componentelor ambalajului care asigură disiparea căldurii;

j) descrierea modului de protecţie împotriva corodăm;

k) descrierea modului de protecţie împotriva contaminării;

l) descrierea componentelor limitatorilor de şoc;

m) modul de transport, care include descrierea oricărui mecanism necesar pentru transport, manipulare în siguranţă, prindere, securizare, transferul dintr-un vehicul în altul şi securizarea în sau pe vehicul care pot afecta siguranţa coletului.

Art. 15. - (1) Capitolul 1.5 „Caracteristicile de performanţă ale coletului” descrie principalele principii de proiectare şi principalele caracteristici de performanţă ale modelului de colet, astfel încât modelul de colet să întrunească cerinţele de securitate, cum ar fi izolarea, reţinerea conţinutului radioactiv şi îndepărtarea căldurii, debitul de doză şi cerinţele de securitate la criticitate.

(2) Capitolul 1.5 trebuie să descrie cum ipotezele analizei şi datele utilizate pentru analiza de securitate, în special cele referitoare la eliberarea de materiale radioactive, debitele de doză şi securitatea la criticitate, după caz, sunt derivate din proiect şi din comportarea coletului la condiţii de transport de rutină, normale şi de accident, luând în considerare şi numărul de cicluri de transport care se intenţionează pentru un ambalaj.

(3) Aceasta trebuie să asigure că proiectul şi diferitele părţi ale demonstraţiei de securitate se potrivesc şi că orice decizie ulterioară luată privind modificările în modelul de colet datorită fabricaţiei, reparării, îmbunătăţirii exploatării etc. descriu în mod corespunzător posibila influenţă asupra criteriilor de performanţă şi asupra conformităţii cu cerinţele de reglementare.

Art. 16. - Capitolul 1.6 „Conformitatea cu cerinţele de reglementare” include o listă completă a cerinţelor din reglementările internaţionale şi din reglementările naţionale aplicabile pentru respectivul model de colet, modul cum se demonstrează conformitatea cu aceasta şi locul - capitolul şi pagina în document unde este descrisă demonstrarea conformităţii cu aceasta. Referirea la dispoziţiile din reglementări trebuie făcută în capitolul unde se demonstrează conformitatea cu acestea.

Art. 17. - Capitolul 1.7 „Exploatarea/Operarea” conţine cerinţele minime pentru ambalaje/colete, după caz:

a) cerinţele de testare şi control înainte de prima utilizare;

b) cerinţele de testare şi control înainte de fiecare expediţie;

c) cerinţele de manipulare, de legare şi arimare în vehicul;

d) cerinţele de încărcare şi descărcare a conţinutului în/din colete;

e) cerinţele pentru asamblarea componentelor ambalajului;

f) cerinţele pentru orice echipament suplimentar propus şi controalele operaţionale ce urmează să fie efectuate în timpul transportului, care sunt necesare pentru a asigura întrunirea de către colet a cerinţelor de reglementare pentru transport. De exemplu, pentru disiparea căldurii sunt definite cerinţe pentru barierele termice, limitările de timp, limitările de temperatură, inclusiv condiţiile de utilizare exclusivă şi de depozitare în tranzit.

Art. 18. - Capitolul 1.8 „întreţinere” defineşte cerinţele minime pentru ambalaje/colete pentru următoarele activităţi, după caz:

a) cerinţele de întreţinere şi inspecţie înainte de fiecare expediere;

b) cerinţele de întreţinere şi inspecţie periodice, pe toată durata de utilizare a ambalajelor/coletelor.

Art. 19. - Capitolul 1.9 „Sistemul de management al calităţii” descrie programul de asigurare a calităţii necesar pentru a asigura conformitatea cu prevederile relevante referitoare la:

a) proiect, raportul de securitate pentru modelul de colet, documentaţie, înregistrări;

b) fabricare şi testare;

c) exploatare/operare cum ar fi încărcarea, transportul, descărcarea, depozitarea în tranzit.

d) întreţinere şi reparare;

e) conformitatea cu orice activitate prevăzută în raport.

Art. 20. - (1) Partea 1 conţine o imagine reproductibilă, nu mai mare de 16/22 cm, care să arate coletul în ansamblu, inclusiv limitatoarele de şoc, dispozitivele de izolare termică şi furniturile ambalajului, după caz. Imaginea trebuie să indice, cel puţin, dimensiunile de gabarit, masa principalelor componente ale ambalajului şi masa brută a ambalajului gol şi a ambalajului încărcat (coletului).

(2) Imaginea reproductibilă se află în capitolul 1.10 „Poza coletului”.

B. Partea a 2-a a raportului de securitate

Art. 21. - (1) Partea a 2-a conţine analize tehnice detaliate pentru demonstrarea conformităţii cu cerinţele prevăzute în partea 1 a raportului de securitate a modelului de colet.

(2) Partea a 2-a conţine două secţiuni, şi anume:

a) secţiunea 2.1: secţiunea conţine informaţii/prevederi care trebuie să fie conţinute în toate analizele tehnice incluse în partea a 2-a;

b) secţiunea 2.2: secţiunea conţine lista analizelor tehnice care sunt necesare, precum şi conţinutul acestora. Mai multe informaţii privind conţinutul analizelor tehnice necesare pentru fiecare tip de colet sunt furnizate în anexele nr. 4-9.

Art. 22. - Secţiunea 2.1 conţine informaţii care trebuie să se regăsească în oricare analiză tehnică din cadrul secţiunii 2.2 structurate în capitole, şi anume:

Capitolul 2.1.1 - Referirea la modelul de colet în fiecare analiză tehnică dintre cele prevăzute în secţiunea 2.2 modelul de colet care este evaluat trebuie precis referit prin menţionarea desenului de ansamblu al modelului de colet sau a listei de desene ale ambalajului şi prin documentul care specifică conţinutul radioactiv, cu precizarea reviziilor.

Capitolul 2.1.2 - Criteriile de acceptare şi ipotezele modelului în fiecare analiză tehnică dintre cele prevăzute la art. 21 trebuie definite şi justificate, când este cazul, criteriile de acceptare pentru analizele tehnice şi ipotezele modelului de colet în termeni de geometrie şi caracteristici de performanţă.

Capitolul 2.1.3 - Descrierea şi justificarea metodei de analiză

Demonstrarea conformităţii cu cerinţele de securitate a unui model de colet se realizează printr-o combinaţie a următoarelor, după caz:

a) prin rezultatele testărilor fizice a prototipurilor sau a modelelor la scară corespunzătoare;

b) prin referire la demonstraţii satisfăcătoare de natură similară. Rezultatele testelor modelelor similare pentru modelul analizat este permisă numai dacă similaritatea poate fi demonstrată prin calcul sau prin validare;

c) prin calcul sau prin judecăţi inginereşti, când procedurile de calcul sunt în general conservative şi este dovedit că sunt potrivite. Ipotezele făcute necesită justificare şi testare fizică.

Metodele/Standardele utilizate în fiecare analiză trebuie să includă o descriere a tehnicii de analiză utilizate, limitările şi precizia acesteia, precum şi justificarea utilizării acesteia în analiza modelului de colet.

Când se utilizează coduri de calcul în analiza de securitate la criticitate, sunt necesare informaţii suplimentare pentru verificarea/validarea codului în domeniul de aplicare al acestuia. Justificarea pentru aplicarea acestor coduri trebuie să includă declararea surselor posibile de eroare şi/sau incertitudinile, referitoare la efectele tehnicii de calcul utilizate, a ipotezelor şi simplificărilor utilizate în modelare, precum şi a celor referitoare la oricare parametru care influenţează rezultatele calculului.

Capitolul 2.1.4 - Analizele modelului de colet

Caracteristicile de performanţă ale modelului de colet trebuie evaluate cu o analiză de sensibilitate, trebuie identificate şi trebuia să fie corespunzătoare cu nivelurile de precizie stabilite.

Este de preferat să fie considerate mai mult de un scenariu de accident şi o secvenţă de deteriorări pentru a asigura că funcţiile de securitate sunt îndeplinite de componente diferite ale modelului de colet, în conformitate cu cerinţele de reglementare. Trebuie analizate şi alte riscuri care pot avea un efect succesiv asupra funcţiilor de securitate. Acestea pot fi coroziunea, combustia, efectele piroforice sau alte reacţii chimice, radioliza, schimbarea stării de agregare.

Capitolul 2.1.5 Compararea criteriilor de acceptare cu rezultatele analizelor

Rezultatele analizelor efectuate conform cap. 2.1.4 se compară cu criteriile de acceptare, cu ipotezele modelului de colet şi trebuie justificată corespunzător conformitatea cu cerinţele de reglementare din RID/ARD/ADR şi IT-OACI.

Art. 23. - Secţiunea 2.2 a raportului de securitate pentru modelul de colet conţine următoarele analize tehnice:

Capitolul 2.2.1 - Analiza structurală

Comportarea mecanică în condiţii de transport de rutină, normale şi de accident, după caz, a modelului de colet de transport trebuie evaluată pentru:

a) componentele coletului parte a sistemului de izolare şi reţinere;

b) componentele coletului care asigură ecranarea radiaţiei;

c) componentele coletului care asigură sistemul de confinare;

d) componentele coletului pentru care performanţa lor are efect consecutiv asupra componentelor prevăzute la lit. a), b) şi c);

e) echipamentele ataşate utilizate pentru ridicarea ambalajului/ coletului;

f) echipamentele ataşate ambalajului utilizate pentru fixarea în mijlocul de transport.

Capitolul 2.2.2- Analiza termică

Comportarea termică trebuie evaluată pentru condiţii de transport de rutină, normale şi de accident şi trebuie să includă o evaluare a stresului termic, temperatura la suprafaţa coletului şi comportarea termică sau, după caz, a tipului de colet pentru:

a) componentele sistemului de izolare;

b) componentele ecranului de protecţie;

c) componentele sistemului de confinare;

d) componentele coletului pentru care performanţa lor poate avea efect asupra componentelor prevăzute la lit. (a), (b) şi (c).

Capitolul 2.2.3 - Analiza de performanţă a sistemului de izolare

Analiza de performanţă a sistemului de izolare trebuie să evalueze măsurile pentru prevenirea pierderii sau dispersiei sau pentru limitarea eliberării de material radioactiv în condiţii de transport de rutină, normale şi de accident.

Capitolul 2.2.4 - Analiza pentru evaluarea expunerii

Analiza pentru evaluarea expunerii trebuie să evalueze debitele de doză şi raportul de creştere a debitelor de doză pentru condiţii de transport de rutină, normale şi de accident, după caz. Analiza trebuie efectuată pentru conţinutul radioactiv maxim sau pentru conţinutul care ar conduce la debite de doză maxime la suprafaţa coletelor, precum şi la alte distanţe faţă de suprafaţă, definite de reglementări.

Capitolul 2.2.5 - Analiza de securitate la criticitate Pentru modelele de colete destinate pentru transportul materialelor fisile neexceptate trebuie evaluată securitatea la criticitate pentru condiţii de transport de rutină, normale şi de accident, atât pentru coletul în izolare, cât şi pentru aranjamentele de colete.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

Art. 24. - Următoarele anexe fac parte integrantă din prezenta normă:

Anexa nr. 1 - Matricea cerinţelor din Al EA SSR-6 şi ADR aplicabile la toate tipurile de colet

Anexa nr. 2 - Termeni, definiţii şi abrevieri

Anexa nr. 3 - Structura raportului de securitate a modelului de colet

Anexa nr. 4 - Coletul exceptat

Anexa nr. 5 - Coletele industriale IP

Anexa nr. 6 - Coletul tip A

Anexa nr. 7 - Coletul tip B(U), B(M) şi C

Anexa nr. 8 - Coletul pentru transportul materialelor fisile

Anexa nr. 9 - Coletul care conţine mai mult de 0,1 kg de hexafluorură de uraniu

 

ANEXA Nr. 1

la normă

 

Matricea cerinţelor din AIEA SSR-6 şi ADR aplicabile la toate tipurile de colet

 

În acest document simbolurile înseamnă:

„-„complet diferit de Al EA SSR-6

„M” - modificat faţă de AIEA SSR-6

 

 

§ AIEA SSR-6

(ediţia 2012)

§ 2017ADR

Tip colet

Cerinţe suplimentare

Observaţii

exceptat

IP-1

IP-2

IP-3

A

B(U), B(M)

C

fisile

UF6

DEFINIŢII

222

2.2.7.1.3

 

 

 

 

 

 

 

X

 

Material fisil

225

2.2.7.1.3

 

 

 

 

 

X

 

 

 

LDM

226

2.2.7.1.3

 

X

X

X

 

 

 

 

 

LSA

239

2.2.7.13

X

 

 

 

X

X

X

 

 

Material radioactiv sub formă specială

241

2.2.7.1.3

 

X

X

X

 

 

 

 

 

SCO

SISTEMUL DE MANAGEMENT

306

1.7.3

X

X

X

X

X

X

X

 

 

Asigurarea calităţii

 

LIMITE DE ACTIVITATE ŞI CLASIFICAREA

421-426

2.2.7.2.4 - 2.2.7.2.4.1.6

X

 

 

 

 

 

 

 

 

§§423(e) şi 424(c): transport prin poştă

408-411

2.2.7.2.3.1.2

(M)

2.2.7.2.4.2 şi 3.3.1 SP 336

 

X

X

X

 

 

 

 

 

Clasificare LSA şi limite de activitate, §410: transport pe calea aerului

412-414

2.2.7.2.3.2 şi 2.2.7.2.4.3

 

X

X

X

 

 

 

 

 

Clasificare SCO şi limite de activitate

428-429

2.2.7.2.4.4

 

 

 

 

X

 

 

 

 

Limite de activitate pentru coletul tip A

430-432

2.2.7.2.4.6.1

(M) -

2.2.7.2.46.3

(M)

 

 

 

 

 

X

 

 

 

Clasificare drept colet tip B(U) şi B(M) şi limite de activitate

433

3.3.1 SP 337

(M)

 

 

 

 

 

X

 

 

 

Limite de activitate pentru coletul B(U) şi B(M) pentru calea aerului

430, 434

2.2.7.2.4.6.1 (M),

2.2.7.2.4.6.4 (M)

 

 

 

 

 

 

X

 

 

Clasificare drept colet tip C şi limite de activitate

417,418

2 2.7.2.3 5 (M), 4.1.9.3

 

 

 

 

 

 

 

X

 

Clasificare ca material fisil şi restricţii

419,420

2.2.7.2.45, 2.2.7.2.4.5.1

 

 

 

 

 

 

 

 

X

Clasificare ca hexafluorură de uraniu şi restricţii

 

CERINŢE PENTRU CONTROLUL EXPEDIŢIEI SI CONTROLUL TRANSPORTULUI

503

4.1.9.1.3 (M)

 

X

X

X

X

X

X

 

 

Transportul altor mărfuri

506

1.7,5 (M), 2.1.3.5.3 (M)

X

X

X

X

X

X

X

 

 

Riscuri subsidiare

507

4.1.9.1.2

X

X

X

X

X

X

X

 

 

Contaminare nefixată pe colete - §609

514-515

-1.7.1.5 (M), 2.2.7.2.4.1.2 (M)

X

 

 

 

 

 

 

 

 

Cerinţe pentru colete exceptate

516

4.1.9.2.1

 

X

X

X

 

 

 

 

 

Nivelul de radiaţie al LSA sau SCO neecranate

519

4.1.9.2.4

 

X

X

X

 

 

 

 

 

 

520

7.5.11 CV33 (2)

 

X

X

X

 

 

 

 

 

Limita de activitate pe vehicul

524

4.1.9.1.9

 

X

X

X

X

X

X

X

 

Limite de TI şi CSI

525, 526

4.1.9.1.10 şi 11

 

X

X

X

X

X

X

 

 

Nivelul de radiaţie la suprafaţa coletului

569

7.5.11 CV33

(3.5)

 

X

X

X

X

X

X

 

 

Utilizare exclusivă

571

-

 

X

X

X

X

X

X

 

 

Transport pe mare

574

-

 

 

 

 

 

X

 

 

 

Transport pe calea aerului pentru coletul B(M)

 

CERINŢE PENTRU MATERIALE RADIOACTIVE SUB FORMĂ SPECIALĂ ŞI PENTRU AMBALAJE ŞI

COLETE AGES

601

2.2.7.2.3.1.3

 

 

X

X

 

 

 

 

 

Pentru LSA-III

602-604

2.2.7.2.3.3.1 şi 2

X

 

 

 

X

X

 

 

 

Pentru material sub formă specială

605

2.2.7.2.3.4.1

 

 

 

 

 

X

 

 

 

Pentru LDM

606-616

6.4.2.1 - 11

X

X

X

X

X

X

X

 

 

Cerinţe generale

617-619

-

X

X

X

X

X

X

X

 

 

Transport pe calea aerului pentru coletul tip C

622

6.4.5.2

 

 

X

 

 

 

 

 

 

 

623

6.4.5.3

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

624

6.4.5.4.1

 

 

X

 

 

 

 

 

 

Cerinţe alternative

625-628

6.4.5.4.2 - 5

 

 

X

X

 

 

 

 

 

Cerinţe alternative

629-632

6.4.6.1 -4

 

 

 

 

 

 

 

 

X

 

634

6.4.7.2

 

X

X

X

X

X

X

X

 

 

635-645

6.4.7.3-13

 

 

 

X

X

X

X

 

 

 

646

6.4.7.14

 

 

 

X

X

b)

doar

b)

doar

 

 

 

647

6.4.7.15

 

 

 

X

X

X

X

 

 

Lichide

648

6.4.7.16

 

 

 

 

X

 

 

 

 

Lichide

649

6.4.7.17

 

 

 

 

X

 

 

 

 

Gaze

651-655

6.4.8.2 - 6

 

 

 

 

 

X

X

 

 

 

656-658

6 4.8.7 şi 8

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

659-664

6.4..8.9-15

 

 

 

 

 

X

X

 

 

 

665,666

6 4.9.1 şi 2

 

 

 

 

 

X

 

 

 

 

668-670

6.4.10.2 - 6.4.10.4

 

 

 

 

 

 

X

 

 

 

671

6.4.11.1

 

 

 

 

 

 

 

X

 

 

672

6.411.2

X

X

X

X

X

X

X

 

 

Materiale fisile exceptate

673-683

6.4.11.3-12

 

 

 

 

 

 

 

X

 

 

 

PROCEDURA DE TESTARE APLICABILĂ LA COLETE

701

6.4.12.1

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Demonstrarea conformităţii

702

6.4.12.2

 

 

X

X

X

X

X

X

X

Evaluare după teste

703

2.2.7.3.4

 

 

X

X

 

X

 

 

 

Încercarea de leqaching pentru LSA-III şi LDRM

704-711

2.2.7.4.4 - 2.2.7.4.8

X

 

 

 

X

X

X

 

 

încercare pentru material radioactiv sub formă specială

712

-

 

 

 

 

 

X

 

 

 

încercare pentru LDRM

713-715

6.4.12.3

 

 

X

X

X

X

X

X

X

Pregătirea coletului pentru încercare

716

6.4.13

 

 

X

X

X

X

X

X

X

Integritatea sistemului de izolare, ecranare şi evaluare Securitatea la criticitate

717

6.4.14

 

 

X

X

X

X

X

X

X

Ţintă pentru încercarea la cădere

718

6.4.21.5

 

 

 

 

 

 

 

 

X

Încercarea structurală

719-720

6.4.15.1 - 6.4.15.2

 

 

X

X

X

X

X

X

X

Prevederi generale pentru încercarea pentru condiţii normale

721

6.4.15.3

 

 

 

X

X

X

X

X

 

Încercarea la stropire cu apă

722

6.4.15.4

 

 

X

X

X

X

X

X

X

Încercarea la cădere liberă

723

6.4.15.5

 

 

X

X

X

X

X

X

 

Încercarea la compresiune

724

6.4.15.6

 

 

 

X

X

X

X

X

 

Încercarea la penetrare

725

6.4.16

 

 

 

 

X

 

 

 

 

Încercări suplimentare pentru tip A (lichid şi gaze)

726

6.4.17.1

 

 

 

 

 

X

X

X

 

Prevederi generale pentru încercările pentru condiţii de accident

727 (a)

6.4.17.2 (a)

 

 

 

 

 

X

X

X

 

Încercarea la cădere de la 9 m

727 (b)

6.4.17.2 (b)

 

 

 

 

 

X

 

X

 

Încercarea la cădere pe o bară

727 (c)

6.4.17.2 (c)

 

 

 

 

 

X

X

X

 

Încercarea la ciocnire dinamică

728

6.4.17.3

 

 

 

 

 

X

 

X

X

Încercarea termică

729

6.4.17.4

 

 

 

 

 

X

 

X

 

Încercarea la scufundare în apă

730

6.4.18

 

 

 

 

 

X

X

 

 

Încercarea la scufundare intensivă în apă

731-733

6.4.19.1 - 6.4.19.3

 

 

 

 

 

 

 

X

 

Încercarea de etanşare la apă

734

6.4.20.1

 

 

 

 

 

 

X

 

 

Prevederi generale pentru coletele tip C

735

6.4.20.2

 

 

 

 

 

 

X

 

 

Încercarea la perforare/rupere

736

6.4.20.3

 

 

 

 

 

 

X

 

 

Încercarea la căldură intensivă

737

6.4.20.4

 

 

 

 

 

 

X

 

 

Încercarea la impact

 

ANEXA Nr. 2

la normă

 

Termeni, definiţii şi abrevieri

 

AIEA SSG-26 - document AIEA Ghid pentru interpretarea reglementării pentru transportul În siguranţă al materialelor radioactive (IAEA - Advisory Material for the IAEA Regulations for the Safe Transport of Radioactive Material, 2012 Edition, Specific Safety Guide, SSG-26)

AIEA SSR-6 - documentul AIEA Reglementare pentru transportul de materiale radioactive, Cerinţe de securitate, SSR-6, ediţia 2012 (Regulations for the Safe Transport of Radioactive Material, 2012 Edition, Specific Safety Requirements SSR-6)

ADN - Acordul european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000, la care România a aderat prin Legea nr. 159/2008

ADR - Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), adoptat şi semnat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu modificările şi completările ulterioare

Desene de proiectare - desene inginereşti care exprimă componentele ambalajului şi geometria acestora. Desenele de proiectare sunt documente controlate.

Document controlat - un document care este aprobat şi continuu actualizat. Documentul controlat trebuie să fie semnat, datat şi trebuie să i se atribuie un indicativ incluzând şi revizia, are menţionate numărul de pagini şi numărul de anexe. Modificările documentului între revizii trebuie clar marcate.

IT-OACI - Instrucţiuni tehnice ale Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale pentru siguranţa transportului aerian al mărfurilor periculoase, în completarea anexei 18 a Convenţiei de la Chicago referitoare la aviaţia civilă internaţională (Chicago, 1944), publicate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (IT-OACI) la Montreal

IMDG - Codul pentru transportul internaţional maritim de mărfuri periculoase

Modelul de colet - descrierea unui colet care permite deplina identificare a acestuia. Descrierea poate include specificaţii tehnice, desene de proiectare, rapoarte de conformitate cu cerinţele de reglementare, precum şi alte documente relevante solicitate de autoritatea competentă.

Proiectantul coletului - persoana sau organizaţia care este responsabilă pentru proiectul coletului. Fiecare model de colet trebuie să aibă un singur proiectant.

RID - Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase, care figurează în anexa C la Convenţia privind transporturile internaţionale feroviare (COTIF), semnată la Berna la 9 mai 1980, ratificată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 100/1983, astfel cum a fost modificată prin Protocolul de la Vilnius, încheiat la 3 iunie 1999, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 69/2001, aprobată prin Legea nr. 53/2002 Sistemul de confinare - ansamblul materialelor fisile şi componentelor ambalajului, specificat ca atare de către proiectant şi aprobat de către autoritatea competentă, care are scopul de a asigura securitatea la criticitate

Sistemul de izolare - ansamblul componentelor unui ambalaj, specificat ca atare de către proiectant, care are scopul de a reţine materialul radioactiv în timpul transportului

Tipul coletului-oricare dintre: coletul exceptat, coletul tip A, coletul tip B (U), coletul tip B (M), coletul tip C, coletul conţinând materiale fisile, coletul conţinând mai mult de 0,1 kg hexafluorură de uraniu.

 

ANEXA Nr. 3*)

la normă

 

Structura raportului de securitate a modelului de colet

 

 

Raport de securitate a modelului de colet

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lista de conţinut

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Informaţii administrative

 

 

Analiza structurală

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Specificaţii privind conţinutul radioactiv

 

 

 

 

Subdocumentul (dacă este necesar)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Specificaţii de ambalaj

 

 

 

 

Subdocumentul (dacă este necesar)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Desene de proiectare, opisul desenelor, specificaţia materialului, fabricarea ...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Analiza termică

 

 

 

 

 

Specificaţii ale sistemului de izolare

Specificaţii ale sistemului de confinare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Caracteristicile de performanţă ale coletului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Analiza de performanţă a sistemului de izolare

 

 

 

Conformitatea cu cerinţele de reglementare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Operarea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Analiza pentru evaluarea expunerii

 

 

 

Întreţinerea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sistemul de management

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Analiza de securitate la criticitate

 

 

 

Poza coletului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 4

la normă

 

Coletul exceptat

 

Instrucţiuni suplimentare specifice pentru informaţiile solicitate în partea 1 şi în partea a 2-a a raportului de securitate pentru modelul de colet

Instrucţiuni şi ghiduri suplimentare se găsesc în AIEASSG-26.

Pentru coletele conţinând materiale fisile neexceptate trebuie consultată şi anexa nr. 8 la normă.

Pentru coletele conţinând mai mult de 0,1 kg hexafluorură de uraniu trebuie consultată şi anexa nr. 9 la normă.

 

Partea 1

Capitolul

Indicaţii

1.1

Trebuie inclus în raport.

1.2

Trebuie inclus în raport

În acest capitol la lit. c) trebuie specificate numerele ONU atribuite fiecărui fel de colet exceptat, după cum urmează:

- ambalaj gol (UN 2908); sau

- articole fabricate din uraniu natural sau uraniu sărăcit sau toriu natural (UN 2909); sau

- cantitate limitată de material (UN 2910); sau

- instrumente sau articole (UN 2911); sau

- hexafluorură de uraniu, nefisilă, mai puţin de 0,1 kg per colet (UN 3507).

La lit. e) trebuie luată în considerare şi conformitatea cu cerinţele suplimentare pentru transportul pe calea aerului (a se consulta anexa nr. 1 la normă), dacă este aplicabil.

1.3

Capitolul 1.3 trebuie inclus în raport, cu excepţia lit. f).

La lit. b) trebuie considerată conformitatea cu limitele de activitate pentru coletul exceptat conform tabelului 4 din AIEA SSR-6 şi cu paragrafele 423 şi 424 pentru transportul prin poştă şi cu paragraful 427 pentru ambalaje goale, dacă este aplicabil.

La lit. d), dacă este utilizat un material radioactiv sub formă specială, trebuie să existe un certificat valabil pentru materialul radioactiv sub formă specială.

La lit. g) materialul fisil este permis numai dacă este exceptat conform paragrafului 417 din AIEA SSR-6.

La lit. h) trebuie să fie luate în considerare riscurile secundare ale conţinutului care pot conduce la cerinţe suplimentare de clasificare şi de proiectare.

1.4

Capitolul 1.4 trebuie inclus în raport, cu excepţia lit. g)-i).

Cerinţa de la lit. e) poate fi susţinută prin materialul radioactiv sub formă specială, dacă se aplică; de văzut, de asemenea, şi comentariul de la cap. 1.3 lit. d).

1.5

Trebuie descrise principalele principii şi caracteristici de performanţă ale modelului de colet pentru a întruni cerinţele de integritate a sistemului de izolare şi a ecranării pentru coletul exceptat în condiţii de transport de rutină conform paragrafelor 607-618, paragrafelor 619-621 pentru colete transportate pe calea aerului, paragrafelor 515, 516 şi, dacă este aplicabil, paragrafelor 423 (a) şi (c), 424 (a) şi 426 din AIEA SSR-6; a se vedea, de asemenea, şi anexa nr. 1 la normă.

1.6

Paragrafele corespunzătoare aşa cum sunt indicate în anexa nr. 1 la normă pentru coletul exceptat trebuie luate în considerare.

1.7

Trebuie elaborate instrucţiuni corespunzătoare de utilizare a coletului care să acopere toate aspectele de la cap. 1.7. Conformitatea cu cerinţele din paragrafele 564 şi 607-609 din AIEA SSR-6 trebuie să fie justificată luând în considerare condiţiile anticipate de transport de rutină. Condiţiile de transport de rutină trebuie să fie identificate, şi anume: temperatura ambientală minimă şi maximă din timpul transportului, presiunea minimă ambientală, specificarea cerinţelor privind strângerea şuruburilor, numărul ciclurilor de transport (de utilizat în analiza fitingurilor) pentru fiecare mod de transport. Aceste instrucţiuni trebuie incluse în raport, dacă este aplicabil.

1.8

Trebuie elaborate instrucţiuni corespunzătoare de întreţinere a coletului care să acopere toate aspectele de la cap. 1.8.

1.9

Sistemul de management trebuie să fie corespunzător cu complexitatea modelului de colet, să asigure că modelul de colet este proiectat şi testat, după caz, să demonstreze îndeplinirea cerinţelor de reglementare. Acesta include un sistem adecvat de control al documentelor.

Sistemul de management trebuie să asigure că cerinţele şi standardele pentru fabricare, inspecţie înainte de prima utilizare şi inspecţii ulterioare în timpul utilizării (pentru ambalaje cu utilizări repetate), întreţinerea, exploatarea, încărcarea, descărcarea sunt clar definite în raport.

1.10

Capitolul trebuie inclus în raport.

 

 

Partea a 2-a

Capitolul

Indicaţii

Secţiunea 2.1

Secţiunea 2.1 trebuie inclusă în raport, cu un grad de detaliere corespunzător astfel încât să demonstreze conformitatea cu cerinţele pentru modelul de colet exceptat.

2.2.1

Capitolul 2.2.1 trebuie să fie conform doar cu condiţiile de transport de rutină, dar nu şi pentru lit. c).

Cerinţa de la lit. a) poate fi demonstrată prin forma specială, dacă este aplicabil.

Analiza structurală ar trebui efectuată astfel încât să demonstreze că toate cerinţele aplicabile ale modelului sunt îndeplinite conform paragrafelor 607-618,619-621 din AIEA SSR-6 pentru transportul pe calea aerului, 623 şi 636 pentru materialele fisile exceptate, dacă este aplicabil. Trebuie luate în considerare temperaturile şi presiunile ambientale care sunt posibile în condiţii de transport de rutină, precum şi cerinţele specifice de temperatură şi presiune pentru transportul pe calea aerului, în particular, trebuie acordată atenţie ca oricare piuliţă, şurub şi dispozitiv de reţinere să îşi păstreze funcţiile de securitate în condiţii de transport de rutină chiar şi după utilizări repetate. Instrucţiuni şi ghiduri suplimentare pot fi găsite în AIEA SSG-26, paragrafele 607.1-621.3.

2.2.2

Capitolul 2.2.2 trebuie să fie conform doar cu condiţiile de transport de rutină, dar nu şi pentru lit. c).

Analiza termică ar trebui să fie efectuată astfel încât să dovedească că toate cerinţele aplicabile de model conform paragrafelor 607-621 sunt îndeplinite, în particular paragrafele 613,614,616 şi 617-619 din AIEA SSR-6, dacă se aplică. Instrucţiuni şi ghiduri suplimentare pot fi găsite în AIEA SSG-26, paragrafele 607.1-621.3.

2.2.3

Capitolul 2.2.3 trebuie să fie conform doar cu condiţiile de transport de rutină.

Analiza trebuie efectuată astfel încât să fie demonstrată integritatea izolării pentru toate aspectele relevante conform paragrafelor 607-618 şi 619-621 din AIEA SSR-6, dacă se aplică. Pentru alte proprietăţi periculoase ale conţinutului a se vedea şi paragrafele 110 şi 507 din AIEA SSR-6.

2.2.4

Capitolul 2.2.4 trebuie să fie conform doar cu condiţiile de transport de rutină; a se vedea paragrafele 508, 509 şi 516. Analiza de ecranare trebuie să fie efectuată astfel încât să dovedească faptul că toate cerinţele privind debitul dozei sunt îndeplinite, conform paragrafelor 516 şi 423(a), dacă este aplicabil. Dacă sunt utilizate metode de calcul, calculul termenului-sursă trebuie să ia în considerare interacţiile, emisiile secundare, factorii de multiplicare, acolo unde este relevant. Dacă sunt utilizate măsurători, măsurarea termenului-sursă trebuie să fie reprezentativă pentru conţinutul radioactiv al modelului de colet.

2.2.5

Neaplicabil: materialele fisile neexceptate nu sunt permise în colete exceptate.

 

ANEXA Nr. 5

la normă

 

Coletele industriale IP

 

Instrucţiuni suplimentare specifice pentru informaţiile solicitate în partea 1 şi În partea a 2-a a raportului de securitate pentru modelul de colet

Instrucţiuni şi ghiduri suplimentare se găsesc în AIEA SSG-26,

Pentru coletele conţinând materiale fisile neexceptate trebuie consultată şi anexa nr. 8 la normă.

Pentru coletele conţinând mai mult de 0,1 kg hexafluorură de uraniu trebuie consultată şi anexa nr. 9 la normă.

 

 

Partea 1

Capitolul

Indicaţii

1.1

Capitolul 1.1 trebuie inclus în raport.

1.2

Capitolul 1.2 trebuie inclus în raport.

La lit. c) ar trebui specificat tipul coletului industrial:

- colet industrial tip 1 IP-1;

- colet industrial tip 2 IP-2;

- colet industrial tip 3 IP-3.

La lit. e) trebuie luată în considerare şi conformitatea cu cerinţele suplimentare pentru transportul pe calea aerului; a se vedea şi anexa nr. 1 la normă, dacă este aplicabil.

1.3

Capitolul 1,3 trebuie inclus în raport.

La lit. b) se descriu limitările în ceea ce priveşte activitatea specifică (Bq/g) şi contaminarea de suprafaţă (Bq/cm2). Conţinutul radioactiv poate fi clasificat ca LSA-I, LSA-II sau LSA-III conform paragrafului 409 sau SCO-I sau SCO-II conform paragrafului 412 din AIEA SSR-6.

Conform acestei clasificări, conţinutul coletului industrial trebuie justificat conform paragrafului 519 şi tabelului 6 din AIEA SSR-6.

Trebuie demonstrată conformitatea cu limita debitului de doză la 3 metri de conţinutul neecranat conform paragrafului 516 din AIEA SSR-6.

Trebuie să fie luate în considerare limitele de activitate pe vehicul conform tabelului nr. 7 din AIEA SSR-6 pentru a limita activitatea într-un singur colet, dacă este cazul.

La lit. c) limitele de conţinut în coletul industrial IP depind de starea fizică. În cazul LSA-III, aplicabil pentru coletul industrial tip IP-2 sau IP-3 conform tabelului nr. 6 din AIEA SSR-6, trebuie justificată conformitatea cu paragraful 601. Trebuie inclusă cerinţa de la lit. f) dacă este aplicabil.

Pentru cerinţa de la lit. g), dacă coletul conţine materiale fisile exceptate, trebuie justificată conformitatea cu paragraful 417 din AIEASSR-6. Dacă coletul conţine materiale fisile neexceptate, se aplică anexa nr. 8 la normă.

1.4

Trebuie inclus în raport, cu excepţia lit. i).

Cerinţa de la lit. g) dacă se aplică, vezi anexa nr. 8 la normă.

Cerinţa de la lit. h) dacă se aplică în legătură cu anexa nr. 8 sau 9 la normă.

1.5

Principalele principii de proiectare şi caracteristici de performanţă ale modelului de colet trebuie descrise astfel încât să fie întrunite cerinţele de integritate a sistemului de izolare şi a ecranului, astfel:

- tipul IP-1 în condiţii de transport de rutină conform paragrafelor 606-619 şi 634 din AIEA SSR-6;

- tipul IP-2 în condiţii de transport normale şi de rutină conform paragrafelor 606-619,622 şi 634 din AIEA SSR-6 sau cerinţele alternative din paragrafele 62A-628 pentru colete, containere-cisternă, cisterne, containere mari şi containere metalice intermediare;

- tipul IP-3 în condiţii de transport normale şi de rutină conform paragrafelor 606-619, 634-647 sau cerinţele alternative din paragrafele 624-628 pentru colete, containere-cisternă, cisterne, containere mari şi containere metalice intermediare;

- tipul IP-1, tipul IP-2 şi tipul IP-3 conform paragrafelor 524-526 din AIEA SSR-6; a se vedea şi anexa nr. 1 la normă.

1.6

Paragrafele corespunzătoare aşa cum sunt indicate în anexa nr. 1 la normă pentru coletele industriale tip IP-1, tip IP-2, tip IP-3 trebuie luate în considerare.

1.7

Trebuie elaborate Instrucţiuni corespunzătoare de utilizare a coletului care să acopere toate aspectele de la cap. 1.7. Detalii privind operaţiile de manipulare a coletului pot fi incluse în mai multe proceduri scrise care trebuie referenţiate în această parte a raportului.

La lit. a), în conformitate cu paragraful 501 (a) din AIEA SSR-6, dacă presiunea de proiectare a sistemului de izolare depăşeşte 35 kPa, trebuie inclusă o procedură pentru testarea integrităţii sistemului de izolare în condiţiile acelei presiuni.

La lit. b) procedurile de testare şi control trebuie incluse să asigure că:

- toate cerinţele specificate în prevederile relevante din AIEA SSR-6 aplicabile la coletul industrial sunt îndeplinite, conform paragrafului 502(a) din AIEA SSR-6;

- dispozitivele de ridicare ataşate care nu întrunesc cerinţele de la paragraful 607 din AIEA SSR-6 au fost îndepărtate sau făcute incapabile să fie utilizate la ridicarea coletului, conform paragrafului 5Q2(a) din AIEA SSR-6.

La lit. c) trebuie incluse specificaţiile privind cerinţele de înşurubare a bolţurilor, numărul de cicluri (utilizate în analiza fitingurilor) pentru fiecare mod de transport. Suplimentar faţă de proprietăţile radioactive, orice proprietate periculoasă a conţinutului coletului trebuie luată în considerare, conform paragrafului 506.

1.8

Trebuie elaborate instrucţiuni corespunzătoare de întreţinere a coletului care să acopere toate aspectele de la cap. 1.8.

1.9

Sistemul de management trebuie să fie corespunzător cu complexitatea modelului de colet, să asigure că modelul de colet este proiectat şi testat, după caz, să demonstreze îndeplinirea cerinţelor de reglementare. Acesta include un sistem adecvat de control al documentelor.

Sistemul de management trebuie să asigure că cerinţele şi standardele pentru fabricare, inspecţie înainte de prima utilizare şi inspecţii ulterioare în timpul utilizării (pentru ambalaje cu utilizări repetate), întreţinerea, exploatarea, încărcarea, descărcarea sunt clar definite în raport.

1.10

Capitolul 1.10 trebuie inclus în raport.

 

 

 

Partea a 2-a

Capitolul

Indicaţii

Secţiunea 2.1

Secţiunea 2.1 trebuie inclusă în raport, cu un grad de detaliere corespunzător astfel încât să demonstreze conformitatea cu cerinţele pentru modelul de colet industrial.

2.2.1

Analiza structurală trebuie astfel efectuată încât să dovedească faptul că;

(I) tipul de colet IP-1 este conform cu cerinţele de transport de rutină conform paragrafelor 606-619 din AIEA SSR - 6; în particular, această analiză trebuie să ia în considerare:

(i) dispozitivele ataşate utilizate pentru fixarea coletului conform paragrafului 606;

(ii) dispozitivele ataşate utilizate pentru ridicarea coletului, conform paragrafelor 607 şi 608;

(iii) componentele adăugate coletului în timpul transportului, conform paragrafului 611;

(iv) comportarea coletului şi a componentelor acestuia faţă de efectele oricărei acceleraţii, vibraţii sau rezonanţe la vibraţii, conform paragrafului 612;

(v) comportarea coletului faţă de temperatura şi presiunea ambientală posibile în condiţii de rutină conform paragrafului 615;

(II) coletul tip IP-2 este conform cu cerinţele definite pentru condiţiile de transport de rutină şi normale conform paragrafelor 606-619 şi 622 din AIEA SSR-6 sau cu cerinţele alternative din paragrafele 624^-628; în particular, această analiză trebuie să ia în considerare aceleaşi cerinţe prevăzute pentru tipul de colet IP-1 de mai sus şi, suplimentar, evaluarea conformităţii cu criteriile de acceptare definite în paragraful 622 pentru testele mecanice specificate în paragrafele 722 şi 723 din AIEA SSR-6;

(III) coletul tip IP-3 este conform cu cerinţele definite pentru condiţiile de transport de rutină şi normale conform paragrafelor 606-619,634-647 din AIEASSR-6 sau cerinţelor alternative din paragrafele 625-628; în particular, această analiză trebuie să ia în considerare aceleaşi cerinţe prevăzute pentru tipul de colet IP-1 de mai sus, şi suplimentar:

- evaluarea conformităţii cu criteriile de acceptare definite în paragraful 646 pentru testele mecanice specificate în paragrafele 721-724 din AIEA SSR-6;

- o analiză a dispozitivelor de ancorare a coletului, dacă este aplicabil conform paragrafului 636.

Dacă evaluarea testului este făcută printr-un test real atunci raportul trebuie să precizeze că:

- testele de cădere sunt realizate conform unui program de asigurare a calităţii;

- specimenul, prototipul sau probele sunt reprezentative pentru colet;

- testele de cădere sunt efectuate astfel încât să cauzeze deteriorarea maximă; demonstrarea că orientarea în testul de cădere asigură deteriorarea maximă asupra funcţiei testate este realizată conform unui program de asigurare a calităţii;

- ţinta pentru testele de cădere este conformă cu cerinţele aplicabile.

Acest raport de testare trebuie să conţină poze şi explicaţii privind condiţiile de efectuare a testelor şi rezultatele

acestora. Mai multe instrucţiuni şi ghiduri se găsesc în paragrafele corespunzătoare ale AIEA SSG-26.

2.2.2

Analiza termică trebuie efectuată astfel încât să demonstreze că toate cerinţele de proiectare aplicabile aspectelor termice sunt întrunite, în particular astfel:

- pentru coletele tip IP-1 şi tip fP-2:

(i) comportarea faţă de temperatura ambientală care poate fi atinsă în condiţii de transport de rutină conform paragrafului 615 din AIEA SSR-6;

(ii) analiza temperaturilor de pe suprafeţele accesibile ale coletului, în cazul transportului pe calea aerului, conform paragrafului 617;

(iii) comportarea faţă de temperatura ambientală din domeniul -40°C până la +55°C, în cazul transportului pe calea aerului, conform paragrafului 618;

- pentru coletul tip IP-3: aceleaşi cerinţe ca în cazul coletului tip IP-1 şi coletului tip IP-2 de mai sus; în plus trebuie să includă o evaluare a comportării faţă de temperaturile din domeniul -40°C până la +70°C, conform paragrafelor 637 şi 647. Trebuie acordată atenţie pentru a se asigura că dispozitivele de închidere îşi păstrează funcţia de securitate în domeniul de temperatură indicat mai sus. Mai multe instrucţiuni şi ghiduri se găsesc în paragrafele corespunzătoare din AIEA SSG-26.

2.2.3

Analiza de performanţă a sistemului de izolare trebuie efectuată astfel încât să demonstreze că toate cerinţele de proiectare aplicabile aspectelor de izolare sunt întrunite, în particular astfel:

- pentru coletul tip IP-1:

(i) protecţia valvelor prin care conţinutul ar putea scăpa, dacă este aplicabil, conform paragrafului 614 din AIEA SSR - 6;

(ii) comportarea coletului faţă de reducerea presiunii ambientale pentru transportul pe calea aerului conform paragrafului 619;

- pentru coletul tip IP-2: aceleaşi cerinţe ca Sa tipul de colet IP-1, şi în plus: prevenirea pierderii sau dispersiei de conţinut radioactiv, conform paragrafelor 622(a), 624(c)(i), 627(c)(i), 628(b)(î) din AIEA SSR-6, dacă este aplicabil;

- pentru coletul tip IP-3, aceleaşi cerinţe ca la tipurile de colet IP-1 şi IP-2, şi în plus:

- dispozitivul de ancorare/prindere a sistemului de izolare, conform paragrafelor 639 şi 641 din AIEA SSR-6:

- o analiză asupra faptului că presiunea internă din colet, dacă este aplicabil, nu va slăbi dispozitivul de ancorarea sistemului de izolare, conform paragrafului 639 din AIEA SSR-6;

- comportarea sistemului de izolare faţă de radioliza datorată conţinutului, dacă este aplicabil, conform paragrafului 642 din AIEA SSR-6;

- comportarea sistemului de izolare faţă de reducerea presiunii ambientale până la 60 kPa, conform paragrafului 643 din AIEA SSR-6;

- sistemul de reţinere a scăpărilor din valve, altele decât cele de reducere a presiunii, dacă se aplică, conform paragrafului 644 din AIEA SSR-6;

- modelul ecranului care include componente ale sistemului de izolare, conform paragrafului 645 din AIEA SSR-6. Evaluarea sistemului de izolare în toate condiţiile de operare trebuie efectuată considerând cel mai limitativ conţinut al coletului din punct de vedere chimic şi fizic şi luând în considerare presiunea internă maximă.

Unde este cazul, trebuie efectuată o analiză şi justificate momentele de strângere utilizate pentru menţinerea izolării în condiţii de transport de rutină şi normale.

Trebuie inclusă o descriere a testului de scăpări cerut pentru a demonstra că sunt îndeplinite cerinţele de izolare, cum ar fi testele efectuate în timpul şi după fabricarea ambalajului, testările periodice şi testele efectuate înaintea fiecărei operaţii de transport.

Mai multe instrucţiuni şi ghiduri se găsesc în paragrafele corespunzătoare din AIEA SSG-26.

2.2.4

Analiza aspectelor referitoare la sistemul de ecranare a ambalajului trebuie să asigure că limitele debitelor de doză stabilite de reglementări sunt întrunite, în particular pentru:

- coletul tip IP-1, limitele de debit de doză pentru condiţii de transport de rutină, conform paragrafelor 524-526 din AIEASSR-6;

- coletul tip IP-2, suplimentar faţă de limitele pentru transportul în condiţii de rutină, când coletul a fost supus la testele specificate, va preveni creşterea cu mai mult de 20% a nivelului maxim de radiaţii pe orice suprafaţă externă, conform paragrafelor 622(b), 624(c)(ii), 625(c), 626(c), 627(c)(ii) şi 628(b)(ii) din AIEA SSR-6, după caz;

- coletul tip IP-3, suplimentar faţă de limitele pentru transportul în condiţii de rutină, când coletul a fost supus la testele specificate, va preveni creşterea cu mai mult de 20% a nivelului maxim de radiaţii pe orice suprafaţă externă, conform paragrafelor 625(c), 626(0), 627(c)(ii), 628(b)(ii) şi 646(b), după caz.

Pentru coletele tip IP-2 şi tip IP-3 se va acorda atenţie pentru a defini precis sistemul de reţinere din interiorul coletului, dacă este cazul.

Dacă sunt utilizate metode de calcul, calculul termenului-sursă trebuie să ia în considerare interacţiile, emisiile secundare, factorii de multiplicare, acolo unde este relevant. Dacă sunt utilizate măsurători, măsurarea termenului-sursă trebuie să fie reprezentativă pentru conţinutul radioactiv al modelului de colet.

Mai multe instrucţiuni şi ghiduri se găsesc în paragrafele corespunzătoare din AIEA SSG-26.

2.2.5

Dacă este aplicabil, a se vedea şi anexa nr. 8 la normă.

 

ANEXA Nr. 6

la normă

 

Coletul tip A

 

Instrucţiuni suplimentare specifice pentru informaţiile solicitate în partea 1 şi în partea a 2-a a raportului de securitate pentru modelul de colet.

Instrucţiuni şi ghiduri suplimentare pot fi găsite în AIEA SSG-26,

Pentru coletele conţinând materiale fisile neexceptate trebuie consultată şi anexa nr. 8 la normă.

Pentru coletele conţinând mai mult de 0,1 kg hexafluorură de uraniu trebuie consultată şi anexa nr. 9 la normă.

 

 

Partea 1

Capitolul

Indicaţii

1.1

Capitolul 1.1 trebuie inclus în raport.

1.2

Capitolul 1.2 trebuie inclus în raport.

La lit. e) trebuie demonstrată conformitatea cu cerinţele suplimentare pentru transportul pe calea aerului, a se vedea anexa nr. 1 la normă.

1.3

Capitolul 1.3 trebuie inclus în raport.

La lit. b) trebuie demonstrată conformitatea cu limitele de activitate pentru coletul tip A, conform paragrafelor 428-429 din AIEA SSR-6.

La lit. c) există cerinţe suplimentare pentru conţinutul de lichide şi gaze.

La lit. d) trebuie să existe un certificat valabil pentru materialul radioactiv sub formă specială.

Lit. f) se include, dacă este aplicabilă.

La lit. g), dacă coletul conţine materiale fisile exceptate, trebuie justificata conformitatea cu paragraful 417 din AIEA SSR-6. Dacă coletul conţine materiale fisile neexceptate, se aplică şi anexa nr. 8 la normă.

1.4

Capitolul 1.4 trebuie inclus în raport, cu excepţia lit. (i).

Cerinţa de la lit. e) poate fi demonstrată prin materialul radioactiv sub formă specială, dacă este cazul; a se vedea de asemenea cap. 1.3 lit. d).

Cerinţa de la lit. g) trebuie inclusă, dacă se aplică, a se vedea anexa nr. 8 la normă.

Cerinţa de la lit. h) trebuie inclusă, dacă se aplică, în legătură cu anexa nr. 8 sau 9 la normă.

1.5

în capitolul 1.5 trebuie descrise principalele principii de proiectare şi caracteristici de performanţă ale modelului de colet pentru a întruni cerinţele de integritate ale sistemului de izolare şi reţinere şi a ecranării pentru coletul tip A în condiţii de transport de rutină, conform paragrafelor 606-619,634-646 şi 524-526 din AIEA SSR-6. Ase vedea şi paragrafele 647-649 pentru conţinut de lichide şi gaze, a se vedea anexa nr. 1 la normă.

1.6

Paragrafele corespunzătoare, aşa cum sunt indicate în anexa nr. 1 la normă pentru coletul tip A, trebuie luate în considerare.

1.7

Trebuie elaborate instrucţiuni corespunzătoare de utilizare a coletului care să acopere toate aspectele de la cap. 1.7. În particular, ar trebui incluse specificaţiile privind cerinţele de înşurubare a bolţurilor, numărul de cicluri utilizate în analiza fitingurilor pentru fiecare mod de transport. Suplimentar faţă de proprietăţile radioactive, orice proprietate periculoasă a conţinutului coletului trebuie luată în considerare, conform paragrafului 506 din AIEA SSR-6. Trebuie demonstrată conformitatea cu paragraful 635 din AIEA SSR-6.

1.8

Trebuie elaborate instrucţiuni corespunzătoare de întreţinere a coletului care să acopere toate aspectele de la cap. 1.8.

1.9

Sistemul de management trebuie să fie corespunzător cu complexitatea modelului de colet şi trebuie să asigure că modelul de colet este proiectat şi testat astfel încât cerinţele de reglementare să fie îndeplinite. Acesta include un sistem adecvat de control al documentelor.

Sistemul de management trebuie să asigure că cerinţele şi standardele pentru fabricare, inspecţie înainte de prima utilizare şi inspecţii ulterioare în timpul utilizării, pentru ambalaje cu utilizări repetate, întreţinerea, exploatarea, încărcarea, descărcarea sunt clar definite în raport.

1.10

Capitolul 1.10 trebuie inclus în raport.

 

 

Partea a 2-a

Capitolul

Indicaţii

Secţiunea 2.1

Secţiunea 2.1 trebuie inclusă în raport, la un grad de detaliere corespunzător astfel încât să demonstreze conformitatea cu cerinţele pentru modelul de colet tip A.

2.1.2

În capitolul 2.1.2 trebuie definite toate caracteristicile mecanice, termice etc. ale fiecărei componente a coletului. De

exemplu:

Conformitatea cu paragraful 637 trebuie să includă criterii pentru unele aspecte, cum ar fi:

- dilatarea/contracţia unor componente faţă de funcţia lor structurată şi funcţiile de închidere;

- descompunerea sau schimbarea stării materialelor componentelor în condiţii extreme;

- proprietăţile tensile/ductile şi rezistenţa coletului;

- proiectul de ecranare.

2.1.4

Pentru analizele structurale, conformitatea cu paragraful 648(a) trebuie să includă un criteriu care să asigure că în condiţii normale de transport conţinutul radioactiv al coletului nu poate scăpa în cantităţi care ar putea să creeze pericole radiologice sau contaminări. A se vedea şi AIEA SSG-26 paragrafele 648.1 -648.6.

Trebuie demonstrată conformitatea testelor de cădere cu cerinţele de reglementare. Următoarele aspecte trebuie luate în considerare:

- testele de cădere sunt efectuate conform unui program de asigurare a calităţii;

- specimenele, prototipurile sau probele sunt reprezentative pentru colet;

- testele de cădere sunt efectuate astfel încât să cauzeze deteriorarea maximă.

Demonstrarea că orientarea, la testele de cădere, cauzează deteriorarea maximă a funcţiei testate (izolare, ecranare sau securitatea la criticitate) trebuie stabilită printr-un program de asigurare a calităţii.

- ţinta pentru testele de cădere trebuie să fie conformă cu cerinţele aplicabile Aceasta trebuie să fie o suprafaţă plană şi rigidă, o placă de oţel suficient de groasă prinsă pe un bloc de beton, suficient de masivă să evite deplasarea;

- elaborarea unui raport al testului de cădere conform unui program de asigurare a calităţii, care să conţină verificarea coletului înainte de testare, echipamentele de măsurare şi calibrare a acestora, rezultatele măsurătorilor şi declaraţia că acestea corespund criteriilor prestabilite.

Acest raport trebuie să conţină o poză care să arate şi să explice condiţiile în care au fost efectuate testele şi rezultatele acestora.

Riscurile secundare trebuie luate în considerare pentru demonstrarea conformităţii.

2.2.1

Capitolul 2.2.1 trebuie să conţină demonstrarea conformităţii cu condiţiile de transport de rutină şi normale, dar nu şi cerinţa de la lit. c).

Cerinţa de la lit. a) poate fi demonstrată prin materialul radioactiv sub formă specială, dacă se aplică, conform paragrafului 640 din AIEA SSR-6.

Analiza structurală trebuie să fie efectuată astfel încât să demonstreze că toate cerinţele de proiectare aplicabile conform paragrafelor 606-619, 634-646 şi, dacă se aplică, 647-649 din AIEA SSR-6, sunt întrunite. Orice şurub, piuliţă sau orice dispozitiv de reţinere trebuie să îşi păstreze funcţia de securitate în timpul transportului în condiţii de rutină şi normale, chiar şi după utilizări repetate.

Trebuie luate în considerare temperatura şi presiunea, conform paragrafelor 637 şi 643 din AIEA SSR-6.

Mai multe instrucţiuni şi ghiduri se găsesc în paragrafele corespunzătore din AIEA SSG-26, şi anume paragrafele 606.1-619.3 şi 634.1-649.3.

Procedurile de testare trebuie să ia în considerare paragrafele 701-702, 713-715, 716 şi 719-724 din AIEA SSR - 6. Ase vedea şi paragraful 723 pentru teste suplimentare pentru coletele tip A destinate transportului de lichide şi de gaze.

2.2.2

Capitolul 2.2.2 trebuie inclus în raport şi trebuie să fie conform cu condiţiile de transport de rutină şi normale, dar nu şi cerinţa de la lit. c).

Analiza termică trebuie efectuată astfel încât să demonstreze că toate cerinţele de proiectare aplicabile privind aspectele termice, conform paragrafelor 606-619 şi 634-649, sunt întrunite, în particular paragrafele 612, 613, 615,637, 646 şi 616-617,640,642 din AIEA SSR-6, dacă se aplică.

Mai multe instrucţiuni şi ghiduri se găsesc în paragrafele corespunzătore din AIEA SSG-26, şi anume 606.1-619.3 şi 634.1-649.3.

2.2.3

Capitolul 2.2.3 trebuie inclus în raport şi trebuie să conţină demonstrarea că modelul de colet este conform condiţiilor de transport de rutină şi normale.

Analiza termică trebuie efectuată astfel încât să demonstreze că toate cerinţele de proiectare aplicabile privind aspectele de integritate ale sistemului de izolare, conform paragrafelor 606-619 şi 634-649 din AIEASSR-6, pot fi demonstrate, în particular paragrafele 639-643.

Trebuie acordată atenţie definirii precise a conţinutului. Ipotezele şi demonstraţiile diferă în funcţie de conţinut. Trebuie acordată atenţie demonstrării abilităţii de a rezista la reducerea presiunii ambientale datorată altitudinii în timpul transportului, conform paragrafelor 643 şi 619 din AIEASSR-6, dacă se aplică.

Când materialul radioactiv sub formă specială este parte a sistemului de izolare, trebuie luată în considerare performanţa materialului radioactiv sub formă specială în condiţii de transport de rutină şi normale.

Mai multe instrucţiuni şi ghiduri pot fi găsite în paragrafele corespunzătoare din AIEA SSG-26.

2.2.4

Capitolul 2.2.4 trebuie să includă demonstraţia că modelul de colet este conform condiţiilor de transport de rutină şi normale.

De văzut şi paragrafele 645 şi 645.1-645.2 din AIEA SSG-26.

Dacă sunt utilizate metode de calcul, calculul termenului-sursă trebuie să ia în considerare interacţiile, emisiile secundare, factorii de multiplicare, acolo unde este relevant.

Dacă sunt utilizate măsurători, măsurarea termenului-sursă trebuie să fie reprezentativă pentru conţinutul radioactiv al modelului de colet.

Mai multe instrucţiuni şi ghiduri se găsesc în paragrafele corespunzătoare din AIEA SSG-26.

Condiţii de transport de rutină

Analiza de ecranare trebuie efectuată astfel încât să dovedească că toate cerinţele aplicabile privind nivelul de radiaţii sunt întrunite conform paragrafelor 525-526 din AIEA SSR-6.

Condiţii de transport normale

Dacă un colet a fost supus testelor specificate în paragrafele 719-724 din AIEA SSR-6, acest fapt va preveni creşterea cu mai mult de 20% a nivelului maxim de radiaţii la suprafaţa exterioară a coletului, conform paragrafului 646.

Trebuie acordată atenţie definirii precise a sistemului de ancorare din interiorul coletului, cum ar fi sistemele pentru ancorarea obiectelor contaminate astfel încât să prevină orice deplasare a conţinutului care ar conduce la creşterea cu mai mult de 20% a nivelului maxim de radiaţii.

2.2.5

Dacă este aplicabil, a se vedea şi anexa nr. 8 la normă.

 

ANEXA Nr. 7

la normă

 

Coletul tip B(U), B(M) şi C

 

Instrucţiuni suplimentare specifice pentru informaţiile solicitate în partea 1 şi în partea a 2-a a raportului de securitate pentru modelul de colet

Instrucţiuni şi ghiduri suplimentare se găsesc în AIEA SSG-26.

Pentru coletele conţinând materiale fisile neexceptate trebuie consultată şi anexa nr. 8 la normă.

Pentru coletele conţinând mai mult de 0,1 kg hexafluorură de uraniu trebuie consultată şi anexa nr. 9 la normă.

 

 

Partea 1

Capitolul

Instrucţiuni

1.1

Capitolul 1.1 trebuie inclus în raport.

1.2

Capitolul 1,2 trebuie inclus în raport.

1.3

Capitolul 1.3 trebuie inclus în raport, inclusiv cerinţa de la lit. g) când conţinutul este material fisil sau fisile exceptate.

La lit. d) trebuie să existe un certificat valabil pentru materialul radioactiv sub formă specială, dacă modelul de colet este destinat transportului de materiale radioactive sub formă specială. Trebuie să existe un certificat valabil pentru materialul radioactiv cu dispersabilitate redusă dacă modelul de colet este utilizat pentru transportul unui astfel de material.

Cerinţa de la lit. g), dacă coletul conţine materiale fisile exceptate, trebuie justificată conformitatea cu paragraful 417 din AIEASSR-6. Dacă coletul conţine materiale fisile neexceptate, se aplică anexa nr. 8 la normă.

Descrierea conţinutului şi a formei lui fizice, chimice şi radiologice trebuie să fie precisă, să permită demonstrarea conformităţii cu cerinţele de izolare, protecţie la radiaţii, securitate la criticitate şi protecţie împotriva căldurii generate. Descrierea trebuie să includă toate mărimile, dimensiunile, desenele şi proprietăţile mecanice care sunt utilizate în demonstrarea performanţelor de securitate.

Descrierea trebuie să includă:

- valorile A2 sau A1 ale conţinutului radioactiv;

- gradul maxim de ardere şi timpul minim de răcire, dacă se aplică;

- compoziţia şi masa materialelor hidrogenate care pot interacţiona cu conţinutul.

Proprietăţile materialelor trebuie prezentate pentru domeniul de temperatură de la -40°C la temperatura maximă în condiţii normale de transport.

1.4

Capitolul 1.4 trebuie să includă demonstrarea că modelul de colet este conform, cu excepţia cerinţei de la lit. i). Cerinţa de la lit. e) poate fi demonstrată prin materialul radioactiv sub formă specială, dacă este cazul; a se vedea de asemenea comentariul de la cap. 1.3. lit. d).

Cerinţa de la lit. g) trebuie inclusă, dacă se aplică, a se vedea anexa nr. 8 la normă.

1.5

Capitolul 1.5 trebuie inclus în raport.

1.6

Paragrafele corespunzătoare, aşa cum sunt indicate în anexa nr. 1 la normă, pentru coletul tip B(U), B(M) sau coletul tip C trebuie luate în considerare.

1.7

Capitolul 1.7 trebuie inclus în raport.

Descrierea detaliată a metodelor utilizate pentru controalele şi testele operaţionale, în particular acele cerinţe din paragrafele 501 (a), 502, 507, 521, 525 şi 526 din AIEA SSR-6. Pentru operarea uscată, metodele utilizate trebuie să prevină formarea gheţii. Pentru testul de etanşeitate, când sunt acceptate metodele utilizând criterii de destindere, trebuie implementate metode calificate pentru detectarea defectelor, care pot crea, în condiţii de operare, scăpări cu debite mai mari decât cele permise; a se vedea şi cap. 2.2.3.

Absenţa defectelor trebuie verificată prin proceduri specifice de inspecţie. Trebuie specificat modul de control al înşurubării bolţurilor, a poziţiei corecte a capacului şi a reglării atmosferei şi a presiunii interne.

1.8

Capitolul 1.8 trebuie indus în raport.

Descrierea detaliată a activităţilor de întreţinere, în particular:

- controalele periodice ale componentelor sistemului de izolare (şuruburi, piuliţe, bolţuri, suduri, garnituri etc.);

- controalele periodice ale sistemului de ancorare şi de manipulare ataşate.

Definirea periodicităţii înlocuirii componentelor ambalajului

Trebuie luată în considerare orice reducere a eficienţei datorată uzurii, coroziunii, îmbătrânirii şi schimbărilor apărute în timp în etanşare etc.

Se poate introduce în această secţiune justificarea periodicităţii controalelor

1.9

Capitolul 1.9 trebuie indus în raport, de văzut paragraful 306 din AIEA SSR-6.

Sistemul de management trebuie să fie corespunzător complexităţii modelului de colet, să asigure că modelul de colet este proiectat şi testat, după caz, să demonstreze îndeplinirea cerinţelor de reglementare. Acesta include un sistem adecvat de control al documentelor.

Sistemul de management trebuie să asigure că cerinţele şi standardele pentru fabricare, inspecţie înainte de prima utilizare şi inspecţii ulterioare în timpul utilizării pentru ambalaje cu utilizări repetate, întreţinere, exploatare, încărcare, descărcare, transport sunt clar definite în raport. Acest capitol include:

- descrierea principiilor şi a cerinţelor sistemului de management care au fost şi care vor fi aplicate la toate activităţile implicate în transportul de materiale radioactive şi/sau fisile. Aceasta trebuie să includă proiectul, inclusiv modificările de proiect, calificarea, studiile de securitate, fabricarea, punerea în funcţiune, pregătirea pentru transport, încărcarea, transportul, tranzitul, descărcarea, întreţinerea etc.;

- definirea şi clasificarea fiecărei componente de securitate semnificativă, a fiecărei funcţii de securitate asociată, a parametrilor care garantează menţinerea acestor funcţii şi a nivelului de control din timpul fabricării;

- justificarea alegerii şi calificarea codurilor de calcul utilizate pentru verificare.

1.10

Capitolul 1.10 trebuie inclus în raport.

 

 

Partea a 2-a

Capitolul

Indicaţii

Secţiunea 2.1

Secţiunea 2.1 trebuie inclusă în raport, la un grad de detaliere corespunzător astfel încât să demonstreze conformitatea cu cerinţele pentru modelul de colet tip A.

2.1.3

în capitolul 2.1.3 trebuie definite toate caracteristicile mecanice, termice etc. ale fiecărei componente a coletului. Conformitatea cu paragraful 637 trebuie să includă criterii pentru unele aspecte, cum ar fi:

- dilatarea/contracţia componentelor cu funcţie structurală şi a celor care asigură închiderea;

- descompunerea sau schimbarea stării materialelor componentelor în condiţii extreme;

- proprietăţile tensile/ductile şi rezistenţa coletului;

- proiectul de ecranare.

2.1.4

Pentru analizele structurale, conformitatea cu paragraful 646(a) trebuie să includă un criteriu pentru a asigura că, în condiţii normale de transport, conţinutul radioactiv al coletului nu poate scăpa în cantităţi care ar putea să creeze pericole radiologice sau contaminări, a se vedea şi AIE ASSG-26 paragrafele 646.1 - 646.6.

Trebuie demonstrată conformitatea testelor de cădere cu cerinţele de reglementarea, iar descrierea exhaustivă a testelor de cădere trebuie documentată. Următoarele aspecte trebuie luate în considerare:

- testele de cădere sunt efectuate conform unui program de asigurare a calităţii;

- specimenele, prototipurile sau probele sunt reprezentative pentru colet;

- testele de cădere sunt efectuate astfel încât să cauzeze deteriorarea maximă. La testele de cădere demonstrarea că orientarea cauzează deteriorarea maximă a funcţiei testate, cum ar fi izolarea, ecranarea sau securitatea la criticitate, trebuie stabilită printr-un program de asigurare a calităţii;

- ţinta pentru testele de cădere trebuie să fie conformă cu cerinţele aplicabile. Aceasta trebuie să fie o suprafaţă plană şi rigidă, şi anume o placă de oţel suficient de groasă prinsă pe un bloc de beton, suficient de masivă să evite deplasarea;

 

- elaborarea unui raport al testului de cădere conform unui program de asigurare a calităţii, care să conţină verificarea coletului înainte de testare, echipamentele de măsurare şi calibrare a acestora, rezultatele măsurătorilor şi declaraţia că acestea corespund criteriilor prestabilite.

Acest raport trebuie să conţină o poză care să arate şi să explice condiţiile în care au fost efectuate testele, precum şi rezultatele acestora.

Riscurile secundare trebuie luate în considerare în demonstrarea conformităţii.

2.2.1

Capitolul 2.2.1 trebuie să conţină demonstrarea că modelul de colet este conform condiţiilor de transport de rutină şi normale, dar nu şi pentru cerinţa de la lit. c).

Cerinţa de la lit. a) poate fi demonstrată prin materialul radioactiv sub formă specială, dacă este aplicabil conform paragrafului 640.

Analiza structurală trebuie să fie efectuată astfel încât să demonstreze că toate cerinţele de proiectare aplicabile, conform paragrafelor 606-619, 634-646, şi, dacă se aplică, 647-649 din AIEA SSR-6, sunt întrunite. Trebuie acordată atenţie fiecărui şurub, fiecărei piuliţe sau oricărui dispozitiv de reţinere ca să îşi păstreze funcţia de securitate în timpul transportului în condiţii de rutină şi normale, chiar şi după utilizări repetate.

Trebuie luate în considerare temperatura şi presiunea, conform paragrafelor 637 şi 643.

Mai multe instrucţiuni şi ghiduri pot fi găsite în paragrafele corespunzătoare din AIEA SSG-26 paragrafele 606.1- 619.3 şi paragrafele 634.1-649.3.

Procedurile de testare trebuie să ia în considerare paragrafele 701-702, 713-715, 716 şi 719-724. De văzut şi paragraful 725 pentru teste suplimentare pentru coletele tip A destinate transportului de lichide şi de gaze.

2.2.2

Capitolul 2.2.2 trebuie inclus în raport.

Capitolul trebuie să includă demonstrarea că modelul de colet este conform cu condiţiile de transport de rutină şi normale, dar nu şi pentru cerinţa de la lit. c).

Analiza termică trebuie efectuată astfel încât să demonstreze că toate cerinţele de proiectare aplicabile privind aspectele termice, conform paragrafelor 606-619 şi 634-649, sunt întrunite, în particular paragrafele 612, 613, 615, 637, 646 şi 616-617, 640, 642, dacă se aplică.

Mai multe instrucţiuni şi ghiduri pot fi găsite în paragrafele corespunzătoare din AIEA SSG-26 paragrafele 606.1- 619.3 şi paragrafele 634.1-649.3.

2.2.3

Capitolul 2.2.3 trebuie inclus în raport.

Capitolul trebuie să includă demonstrarea că modelul de colet este conform cu condiţiile de transport de rutină şi normale.

Analiza termică trebuie efectuată astfel încât să demonstreze că toate cerinţele de proiectare aplicabile privind aspectele de integritate ale sistemului de izolare, conform paragrafelor 606-619 şi 634-649, pot fi demonstrate, în particular paragrafele 639-643.

Trebuie acordată atenţie definirii precise a conţinutului. Ipotezele şi demonstraţiile diferă în funcţie de conţinut. Trebuie acordată atenţie pentru demonstrarea abilităţii de a rezista la reducerea presiunii ambientale datorată altitudinii în timpul transportului, a se vedea paragrafele 643 şi 619, dacă se aplică.

Când materialul radioactiv sub formă specială este parte a sistemului de izolare, trebuie luată în considerare performanţa corespunzătoare a materialului radioactiv sub formă specială în condiţii de transport de rutină şi normale. Mai multe instrucţiuni şi ghiduri pot fi găsite în paragrafele corespunzătoare din AIEA SSG-26.

2.2.4

Capitolul 2.2.4 trebuie inclus în raport.

Capitolul trebuie să includă demonstrarea că modelul de colet este conform condiţiilor de transport de rutină şi normate. De văzut şi paragrafele 645 645.1-645.2 din AIEA SSG-26.

Dacă sunt utilizate metode de calcul, calculul termenului-sursă trebuie să ia în considerare, acolo unde este relevant, interacţiile, emisiile secundare, factorii de multiplicare.

Dacă sunt utilizate măsurători, măsurarea termenului-sursă trebuie să fie reprezentativă pentru conţinutul radioactiv al modelului de colet.

Mai multe instrucţiuni şi ghiduri pot fi găsite în paragrafele corespunzătore din AIEA SSG-26.

Condiţii de transport de rutină

Analiza de ecranare trebuie efectuată astfel încât să dovedească că toate cerinţele aplicabile privind nivelul de radiaţii sunt întrunite conform paragrafelor 525-526 din AIEA SSR-6.

Condiţii de transport normale

Dacă un colet a fost supus testelor specificate în paragrafele 719-724 din AIEA SSR-6, va preveni creşterea cu mai mult de 20% a nivelului maxim de radiaţii la suprafaţa exterioară a coletului conform paragraful 646.

Dacă este aplicabil, trebuie definit exact sistemul de ancorare din interiorul coletului, pentru a preveni orice deplasare a conţinutului care ar conduce la creşterea cu mai mult de 20% a nivelului maxim de radiaţii.

2.2.5

Dacă este aplicabil, a se vedea şi anexa nr. 8 la normă.

 

ANEXA Nr. 8

la normă

 

Coletul pentru transportul materialelor fisile

 

Instrucţiuni suplimentare specifice pentru informaţiile solicitate în partea 1 şi în partea a 2-a a raportului de securitate pentru modelul de colet

Acestea se aplică suplimentar faţă de acele paragrafe care aparţin coletelor definite prin conţinutul radioactiv, de văzut anexele nr. 4-7 la normă.

Instrucţiuni şi ghiduri suplimentare pot fi găsite în AIEASSG-26.

 

 

Partea 1

Capitolul

Instrucţiuni

1.2

Capitolul 1.2 trebuie inclus în raport.

Cerinţa de la lit. e) trebuie demonstrată, dacă se transportă pe calea aerului, atunci se testează conform cerinţelor din Al EA SSR-6 - paragraful 680(a) şi (b) pentru un colet individual.

1.3

Capitolul 1.3 trebuie inclus în raport.

Cerinţele de la art. 13 alin. (2) lit. c) şi i) - Securitatea la criticitate poate varia sensibil la aranjamentul geometric, la prezenţa moderatorului şi a reflectorului.

Acestea trebuie luate în considerare la descrierea conţinutului permis şi a celui nepermis.

Cerinţa de la lit. g) trebuie inclusă în raport.

Trebuie descrise cantităţile de nuclizi capabili să susţină reacţia, care nu sunt definiţi ca fisili, dacă anumite actinide sunt prezente în cantităţi suficiente sau concentraţii să mărească factorul de multiplicare la neutroni, concentraţia acestora şi/sau cantităţile trebuie definite.

Toate variantele de conţinut trebuie definite.

1.4

Capitolul 1.4 lit. g) trebuie inclus în raport.

1.5

Capitolul 1.5 trebuie inclus în raport.

Toate ipotezele privind starea coletului utilizat în evaluarea de criticitate pentru condiţii de transport normale şi de accident trebuie listate şi bine justificate.

Condiţiile privind componentele sistemului de confinare în condiţii normale şi de accident trebuie să fie derivate din proiect. Pentru demonstrarea comportării coletului în condiţiile acestor teste trebuie luate în considerare ipoteze conservative, iar conservatorismul acestora să fie prezentat.

Adesea condiţiile de testare conduc la deteriorarea maximă în termeni de activitate eliberată sau creşterea debitului de doză, şi nu de multiplicare maximă de neutroni. De aceea, pentru evaluarea securităţii la criticitate pot fi necesare teste suplimentare. Pentru orice parametru nejustificat trebuie identificată valoarea care conduce la multiplicare maximă de neutroni şi aceasta trebuie utilizată în evaluarea securităţii la criticitate. Pentru cazurile în care umplerea totală sau parţială cu apă este importantă pentru securitatea la criticitate, atunci starea de umplere luată în considerare, precum şi cele excluse din evaluare trebuie descrise şi justificate.

1.6

Capitolul 1.6 trebuie inclus în raport.

Paragrafele corespunzătoare, aşa cum sunt indicate în anexa nr. 1 la normă, pentru coletul tip B(U), B(M) sau coletul tip C trebuie luate în considerare.

1.7

Capitolul 1.7 trebuie inclus în raport, în special cerinţa de la lit. b).

De verificat prezenţa barelor de absorbţie sau selectarea structurilor interne cu un conţinut corect de absorbant de neutroni, dacă este aplicabil.

 

 

Partea a 2-a

Capitolul

Instrucţiuni

Secţiunea 2.1

Secţiunea 2.1 trebuie inclusă în raport.

Informaţii şi ghiduri privind securitatea la criticitate sunt prevăzute în anexa VI a documentului AIEA SSG-26.

2.2.1

Capitolul 2.2.1 trebuie să includă demonstrarea cerinţelor de la lit. c) şi d).

Aceasta include stabilitatea mecanică a materialului fisil şi a oricărei structuri care este utilizată să îi menţină geometria, dacă este necesară pentru evaluarea securităţii la criticitate.

Alte elemente importante pentru securitatea la criticitate care trebuie considerate ar fi, de exemplu, pătrunderea apei sau scurgerea apei parţial sau total din colet, rearanjarea materialului fisil şi degradarea absorbanţilor de neutron. Dacă coletul este destinat transportului pe calea aerului, se aplică cerinţele din AIEA SSR-6 paragraful 680 (a) şi (b) pentru un singur colet, iar paragraful 682 (b) pentru un aranjament de colete în condiţii de accident.

Cerinţele din paragraful 634 se aplică şi trebuie demonstrate.

Ase vedea şi instrucţiunile de la capitolul 1.5.

2.2.2

Trebuie incluse cerinţele de la lit. (c) şi (d). Ase vedea şi instrucţiunile de la 2.2.1.

2.2.5

Capitolul 2.2.5 trebuie inclus în raport.

Ase vedea şi instrucţiunile de la 1.3,1.5,2.1 şi 2.2.1.

Trebuie luate în considerare în analiza de criticitate următoarele aspecte, dacă este aplicabil, această listă nefiind exhaustivă:

A) Conţinutul

(i) Trebuie justificate toate configuraţiile posibile cu oricare geometrie sau caracteristici fizice, cum ar fi toleranţe, poziţia componentelor, densitate în condiţii normale şi de accident.

(ii) Dacă sunt prezente în colet materiale a căror concentraţie în hidrogen este mai mare decât cea a apei, demonstrarea securităţii la criticitate trebuie să ia în considerare aceste materiale.

(iii) Dacă ar putea exista în colet uraniu natural sau uraniu sărăcit trebuie luat în considerare în justificarea securităţii la criticitate cu ipoteze corespunzătoare faţă de cantităţi sau amplasare.

B) Configuraţii analizate

(i) Trebuie demonstrată menţinerea subcriticităţii coletelor în izolare în condiţii de transport normale, de rutină şi de

accident, precum şi pentru aranjamente de colete în condiţii de transport normale şi de accident.

(ii) Pentru coletele cu componente speciale care previn infiltrarea de apă trebuie considerate pentru analiza de securitate la criticitate pentru un colet individual în izolare, conform paragrafului 677 din AIEA SSR-6:

- criteriul pentru etanşarea la apă trebuie definit şi justificat în raportul de securitate al modelului de colet de către proiectantul coletului şi acceptat de către CNCAN. Acest criteriu trebuie stabilit astfel încât să prevină infiltrarea unei anumite cantităţi de apă care ar influenţa evaluarea de securitate la criticitate. Trebuie luate în considerare condiţiile de testare definite în AIEA SSR-6 paragraful 677;

- solicitantul trebuie să garanteze securitatea la criticitate a unui colet nedeteriorat, în izolare, cu o penetraţie de apă care să acopere evenimente ce pot apărea în timpul pregătirii coletului, inclusiv cele apărute din cauza erorilor umane.

(iii) Referitor la transportul pe calea aerului, coletele deteriorate în izolare trebuie evaluate pentru deteriorarea rezultată pentru testele de la coletele tip C reflectate de un strat de 20 cm de apă, fără infiltrarea de apă. În cazul absenţei oricărei demonstraţii asupra conţinutului şi comportării mecanice a ambalajului, configuraţia tipică a ecranului trebuie considerată astfel:

- materiale fisile, fără considerarea infiltrării de apă din exterior în colet, în formă sferică reflectată de un strat de apă de 20 cm;

- materiale fisile în formă sferică, fără considerarea infiltrării de apă din exterior în colet, înconjurat de un material reflector, cum ar fi oţel, plumb etc., şi reflectat de 20 cm de apă;

- materiale fisile amestecate cu materialul moderator al coletului, reflectat de 30 cm de apă.

(iv) în modelare, toate elementele structurilor, cu excepţia oţelului sau altor materiale de tipul aluminiu, titan etc., care pot conduce la creşterea multiplicării de neutron trebuie luate în considerare.

(v) Solicitantul trebuie să verifice calificarea instrumentelor de calcul al criticităţii şi trebuie să specifice configuraţiile critice ale transporturilor planificate. Trebuie acordată o atenţie deosebită mediilor, cum ar fi mediile puţin moderate, ansambluri de combustibil etc., pentru care calificarea de bază nu este suficient dezvoltată şi pentru care se impune utilizarea unor modele de calcul care sunt suficient de conservative şi care furnizează margini astfel încât să compenseze lipsa calificării, dacă este cazul.

(vi) Când este cazul, justificarea trebuie să ia în considerare toate domeniile posibile de masă a moderatorului. Trebuie luate în considerare condiţii de transport credibile care pot conduce la grade diferite de scufundare a coletelor care să influenţeze multiplicarea neutronilor.

(vii) Pentru anumite configuraţii pentru care interacţiile pot fi dominante, este recomandată studierea impactului diferitelor densităţi ale mediului fisil.

(viii) considerarea formelor neomogene ale materialului fisil

(ix) Pentru combustibilul uzat care conţine iniţial plutoniu trebuie luat în considerare un nivel de iradiere conservativ care consideră posibila evoluţie a reactivităţii în timpul iradierii.

C) Deteriorări considerate

(i) Absenţa sau mărimea deteriorării trebuie derivată din mărimea deteriorării materialului fisil în condiţii de transport normale sau din analizele termice şi structurale, după caz, a se vedea cap. 2.2.1 şi 2.2.2.

(ii) Absenţa sau mărimea deteriorării structurii interioare a coletului în condiţii de transport normale şi de accident trebuie să fie derivată din analizele termice şi structurale, după caz, a se vedea şi cap. 2.2.1 şi 2.2.2.

(iii) Trebuie luată în considerare orice deteriorare a materialelor moderatorului în condiţii de accident.

 

ANEXA Nr. 9

la normă

 

Coletul care conţine mai mult de 0,1 kg de hexafluorură de uraniu

 

Instrucţiuni suplimentare specifice pentru informaţiile solicitate în partea 1 şi în partea a 2-a a raportului de securitate pentru modelul de colet

Acestea se aplică în plus faţă de acele articole identificate pentru coletele definite cu conţinut radioactiv sau fisil, de văzut şi anexele nr. 4-8 la normă.

Instrucţiuni şi ghiduri suplimentare sunt în Al EA SSG-26.

 

Partea 1

Capitolul

Instrucţiuni

1.1

Capitolul 1.1 trebuie inclus în raport.

1.2

Capitolul 1.2 trebuie inclus în raport.

1.3

Capitolul 1.3 trebuie inclus în raport, cu excepţia lit. f).

Capitolul trebuie să reflecte limitele derivate din toate analizele din partea a 2-a; unele dintre aceste paragrafe pot fi în conflict cu exemplele de temperatură şi conţinut radioactiv permis şi lanţul de dezintegrare.

1.4

Trebuie luate în considerare anexele relevante pentru modelul de colet exceptat conform lit. g).

1.5

Trebuie luate în considerare anexele relevante pentru modelul de colet.

1.6

Trebuie luate în considerare anexele relevante pentru modelul de colet

1.7

Capitolul 1.7 trebuie să fie conform cu paragraful 420 din AIEA SSR-6.

1.8

Capitolul 1.8 trebuie să fie conform cu standardul ISO 7195 şi cu paragraful 629 din AIEA SSR-6.

1.9

Trebuie luate în considerare anexele relevante pentru modelul de colet.

1.10

Capitolul 1.10 trebuie inclus în raport.

 

Partea a 2-a

Capitolul

Instrucţiuni

Secţiunea 2.1

Trebuie luate în considerare anexele relevante pentru modelul de colet.

2.2.1

Coletul trebuie să fie conform cu paragraful 630 a) and b) din AIEA SSR-6.

2.2.2

Coletul trebuie să fie conform cu paragraful 630 c) din AIEA SSR-6.

2.2.3

Trebuie luate în considerare anexele relevante pentru modelul de colet.

2.2.4

Trebuie luate în considerare anexele relevante pentru modelul de colet.

2.2.5

Trebuie luate în considerare anexele relevante pentru modelul de colet.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 59

din 18 septembrie 2017

 

Dosar nr. 767/1/2017

 

Gabriela Elena Bogasiu - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Lavinia Dascălu - judecător la Secţia I civilă

Carmen Elena Popoiag - judecător la Secţia I civilă

Bianca Elena Ţăndărescu - judecător la Secţia I civilă

Nicoleta Ţăndăreanu - judecător la Secţia I civilă

Mirela Vişan - judecător la Secţia I civilă

Mărioara Isailă - judecător la Secţia a II-a civilă

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă

Valentina Vrabie - judecător la Secţia a II-a civilă

Paulina Lucia Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă

Carmen Trănica Teau - judecător la Secţia a II-a civilă

Luiza Maria Păun - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cristian Daniel Oana - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Dana Iarina Vartires - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Maria Ilie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 767/1/2017 este constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă în Dosarul nr. 18.858/4/2015, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nefiind depuse de către părţi puncte de vedere formulate în scris privind chestiunea de drept supusă judecăţii. La dosar au fost transmise de către instanţele naţionale hotărârile judecătoreşti relevante ce au fost identificate, precum şi opiniile teoretice exprimate de judecători. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii.

Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constată că nu există chestiuni prealabile sau excepţii, iar completul rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a dispus, prin încheierea din data de 28 septembrie 2016, în Dosarul nr. 18.858/4/2015, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „în ce măsură, în condiţiile art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, într-o cauză având ca obiect obligarea pârâtului la suportarea pretenţiei constând în cheltuielile de judecată generate de un alt litigiu soluţionat definitiv, acestuia îi pot fi puse în sarcină şi cheltuielile de judecată provocate de procesul actual.”

II. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menţionată

2. Prin cererea depusă pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă la data de 15 mai 2015, reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mehedinţi, a formulat o cerere în pretenţii prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 419,5 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în Dosarul civil nr. 14.667/225/2011, în care acesta a pierdut procesul, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată din actualul proces.

3. Prin Sentinţa civilă nr. 12.183 din 8 octombrie 2015 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 18.858/4/2015, a fost admisă în palie cererea formulată de reclamant şi a fost obligat pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mehedinţi la plata cheltuielilor de judecată din Dosarul nr. 14.667/225/2011, în cuantum de 400 lei. A fost însă respinsă ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată din prezentul dosar.

4. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, la data de 7 octombrie 2011, reclamantul a fost sancţionat contravenţional pentru depăşirea vitezei legale pe drumurile publice şi pentru nepurtarea centurii de siguranţă.

5. Acesta a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie, ce a fost înregistrată la data de 29 februarie 2012 pe rolul Judecătoriei Slatina (în urma strămutării de la Judecătoria Drobeta-Turnu Severi n), cu numărul de dosar 14.667/225/2011, solicitând anularea procesului-verbal în privinţa faptei de depăşire a vitezei legale şi înlocuirea sancţiunii amenzii cu cea a avertismentului pentru fapta de a nu purta centură de siguranţă.

6. Plângerea contravenţională a fost respinsă ca neîntemeiată prin Sentinţa civilă nr. 7.071 din 20 iunie 2013 a Judecătoriei Slatina.

7. În calea de atac declarată de reclamant, prin Decizia nr. 465 din 31 octombrie 2013, Tribunalul Olt a dispus următoarele: a admis recursul, a modificat sentinţa Judecătoriei Slatina, a anulat procesul-verbal de constatare a contravenţiei cu privire la contravenţia prevăzută de ari 108 alin. (1) lit. b) pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002) şi a înlocuit sancţiunea amenzii cu cea a avertismentului, pentru contravenţia prevăzută de art. 108 alin. (1) lit. a] pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002. În dispozitivul Deciziei civile nr. 465 din 31 octombrie 2013 se precizează că acţiunea este admisă în parte.

8. În Cauza cu nr. 14.667/225/2011 nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

9. Ulterior, reclamantul a solicitat Tribunalului Oft ca, pe calea îndreptării erorii materiale, să elimine din dispozitiv sintagma „în parte”, în condiţiile în care, potrivit acestuia, acţiunea sa a fost admisă în întregime. Această cerere a fost admisă prin încheierea din şedinţa din camera de consiliu de la 28 ianuarie 2016 a Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

10. Pe fondul cauzei, instanţa a precizat că obligaţia de a suporta cheltuielile de judecată este izvorâtă din lege şi, din acest motiv, generează o formă particulară de răspundere delictuală.

11. Această obligaţie urmează să fie suportată de către partea care a generat procesul în mod nejustificat, culpabil, adică fie reclamantul, în măsura în care acţiunea sa se respinge, fie pârâtul, în măsura în care acţiunea reclamantului este admisă, fie toate părţile, prin aprecierea după criterii de proporţionalitate, a gradului de culpă în declanşarea litigiului, în ipoteza admiterii în parte a cererii.

12. Aceste principii se aplică şi într-o situaţie precum cea din speţă, în care cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată se face pe cale separată.

13. În cazul particular al cheltuielilor de judecată, prejudiciul este stabilit la nivelul sumelor dovedite că au fost efectuate cu acest titlu, iar fapta ilicită şi vinovăţia trebuie stabilite în raport cu generarea nejustificată, culpabilă, a procedurilor judiciare.

14. Cu privire la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată din Dosarul nr. 14.667/225/2011, instanţa a reţinut că acţiunea reclamantului a fost admisă în privinţa faptei de a circula cu viteză peste limita legală, procesul-verbal fiind anulat sub acest aspect.

15. S-a constatat că reclamantul a câştigat procesul, iar pârâtul a căzut în pretenţii, atitudinea culpabilă a acestuia din urmă constând în faptul că agenţii săi au întocmit în mod nelegal această parte a procesului-verbal de sancţionare contravenţională.

16. În consecinţă, potrivit art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, s-a reţinut că reclamantul este îndreptăţit la recuperarea cheltuielilor de judecată în întregime, prin raportare la această faptă.

17. În privinţa faptei de a nu purta centură de siguranţă, instanţa a reţinut că procesul-verbal nu a fost anulat. Procedând la o reindividualizare a sancţiunii, instanţa de judecată nu a anulat procesul-verbal sub acest aspect, ci a considerat, în virtutea atributului său suveran jurisdicţional că, în speţă, sancţiunea potrivită este aceea a avertismentului.

18. Astfel, deşi cererea reclamantului a fost admisă în întregime în privinţa celei de-a două fapte (dispozitivul hotărârii înlocuind sancţiunea amenzii cu avertismentul, aşa cum reclamantul a cerut prin plângere), pârâtul nu poartă totuşi întreaga responsabilitate pentru declanşarea litigiului, în condiţiile în care fapta a existat, fiind sancţionată de agentul constatator în mod legal, fără a i se putea reproşa aplicarea disproporţionată a sancţiunii, faţă de circumstanţele concrete ale cauzei.

19. Prin urmare, s-a constatat că pârâtul nu poate fi obligat la plata în întregime a cheltuielilor de judecată, sub acest aspect, neputându-i-se reţine o culpă totală în declanşarea litigiului. Pârâtul este în culpă pentru declanşarea litigiului din Dosarul nr. 14.667/225/2011, în privinţa faptei de a conduce cu viteză peste limita legală şi este parţial în culpă în privinţa faptei de a nu purta centură de siguranţă.

20. Aplicând un criteriu al proporţionalităţii, în raport cu suma cerută cu titlu de cheltuieli de judecată (419,5 lei) şi cu gradul de culpă al pârâtului în generarea litigiului, instanţa a admis în parte cererea şi a obligat pe pârât la plata către reclamant a sumei de 400 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

21. Cu privire la cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în actualul dosar, instanţa a precizat că, şi în analiza acesteia, trebuie stabilite condiţiile de existenţă ale acestei forme particulare de răspundere civilă delictuală, pentru a se determina gradul de culpă procesuala a pârâtului în declanşarea litigiului. S-a arătat că reclamantul cunoştea exact întinderea prejudiciului generat de cheltuielile de judecată şi avea toate datele să ceară repararea sa în Dosarul nr. 14.667/225/2011.

22. Faptul că el a ales să acţioneze pe cale separata nu îi poate fi reproşat, având în vedere că are acest drept, în acord şi cu considerentele Deciziei nr. 19/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, însă nici pârâtului nu i se poate reproşa o atitudine culpabilă, care să fi generat acest al doilea proces.

23. Nu au fost primite argumentele prezentate de reclamant, în sensul că pârâtul ar fi trebuit să plătească voluntar cheltuielile făcute în Dosarul nr. 14.667/225/2011 şi tocmai această împrejurare ar fi generat al doilea litigiu, avându-se în vedere că, până la prezenta hotărâre, nu a existat o obligaţie a pârâtului în acest sens, validă din punct de vedere juridic. Chiar dacă pârâtul ar fi dorit să acopere costurile reclamantului din proces, fără o obligaţie stabilită legal, acest lucru nu ar fi fost posibil din punct de vedere juridic, posibilităţile unei plăţi voluntare în lipsa unui titlu expres fiind limitate la instituţiile publice, care gestionează bani publici (aşa cum este cazul pârâtei), cu atât mai mult cu cât reclamantul nici nu solicitase restituirea lor în respectivul dosar.

24. Instanţa nu a exclus de plano posibilitatea ca, într-o situaţie particulară, într-un litigiu precum cel din prezentul dosar, să se poată stabili o culpă procesuală a pârâtului, astfel încât acesta să fie obligat, în tot sau în parte, la suportarea cheltuielilor de judecată din dosarul în care sunt cerute cheltuieli de judecată pe cale separată. S-a reţinut însă că nu acesta este căzui.

25. În plus, dacă s-ar admite, ca principiu, că al doilea litigiu este generat întotdeauna de pârât, aşa cum sugerează reclamantul în argumentaţia sa, atunci ar trebui să se admită că reclamantul poate din nou să nu ceară cheltuieli de judecată şi să acţioneze într-un al treilea litigiu, pentru recuperarea lor. Acest mod de acţiune s-ar putea perpetua la nesfârşit, ceea ce, în mod evident, nu poate fi primit.

26. Dispoziţiile art. 454 din Codul de procedură civilă au fost considerate nerelevante, considerându-se că nu are importanţă dacă pârâtul recunoaşte sau nu pretenţiile reclamantului la primul termen de judecată. Textul respectiv constituie un alt temei juridic pentru a nu obliga pârâtul la plata cheltuielilor de judecată, diferit faţă de temeiul juridic analizat mai sus, fundamentat de lipsă de culpă procesuală în generarea litigiului.

27. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel ambele părţi.

28. Prin cererea de apel reclamantul a solicitat, prealabil pronunţării deciziei în apel, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea prevederilor art. 453 din Codul de procedură civilă în situaţia cererii de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant într-un proces având ca obiect pretenţii, în care se solicită pe cale separată cheltuielile de judecată efectuate într-un alt proces câştigat în contradictoriu cu acelaşi pârât.

29. Învestit cu soluţionarea apelului, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

III. Aspectele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

30. Prin încheierea de sesizare din data de 28 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 18.858/4/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de următoarele aspecte:

31. Tribunalul învestit cu soluţionarea cauzei este ultima instanţă care judecă, hotărârea judecătorească pronunţată nefiind susceptibilă de recurs, conform art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

32. Chestiunea invocată este una de drept, depinzând în tot soluţionarea pe fond a litigiului de modul de interpretare şi aplicare a acesteia.

33. Instanţa supremă nu a rezolvat chestiunea invocată şi nici nu face obiectul vreunui recurs în interesul legii.

34. Cerinţa referitoare la elementul de noutate este îndeplinita, câtă vreme condiţia nu este privită stricto sensu. Este probat în dosar că această chestiune de drept privind acordarea cheltuielilor de judecată provocate de litigiul având ca obiect pretenţiile constând în cheltuieli de judecată dintr-un alt dosar a fost interpretată diferit de instanţele de judecată, existând o practică neunitară. Astfel, există opinia instanţelor în sensul acordării acestor cheltuieli de judecată şi, contrar acesteia, opinia netemeiniciei acestei cereri, motivat, în principal, de lipsa culpei pârâtului. Este just că textul în sine, în conţinutul lui, nu prezintă un caracter de noutate, prevederile art. 453 din actualul Cod de procedură civilă reproducând în mare parte dispoziţiile art. 274 din Codul de procedură civilă de la 1865. Însă, practica neunitară este noua şi actuală, interpretarea diferită a prevederilor art. 453 din Codul de procedură civilă în cauzele având obiectul mai sus arătat fiind aptă de a genera în continuare soluţii diferite pe aceeaşi problemă de drept.

IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

35. Părţile nu au formulat puncte de vedere asupra chestiunii de drept supuse judecăţii, după comunicarea raportului, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă.

V. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

36. În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au înaintat hotărârile judecătoreşti identificate şi care prezintă relevanţă pentru chestiunea de drept în discuţie, precum şi punctele de vedere teoretice exprimate de către judecători, relevând următoarele aspecte:

37. Dacă în mod unanim dreptul asupra pretenţiei principale a fost recunoscut pornindu-se de la ideea că reclamantul are posibilitatea solicitării şi pe cale separată a cheltuielilor de judecată dintr-un litigiu anterior câştigat, instanţele judecătoreşti au avut păreri diferite în privinţa acordării cheltuielilor de judecată generate de actualul proces, a căror rezolvare de principiu se regăseşte în dispoziţiile art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

38. Astfel, într-o orientare jurisprudenţială, cererea accesorie de plată a cheltuielilor de judecată a fost respinsă, cu argumentul că fundamentul care stă la baza rezolvării acestei pretenţii, culpa procesuală a pârâtului, nu se regăseşte într-un astfel de litigiu; culpa declanşării celui de-al doilea proces nu aparţine prin ipoteză acestuia, ci reclamantului care a optat pentru recuperarea pe cale separată a cheltuielilor de judecată, deşi avea posibilitatea de a le cere chiar în procesul care le-a generat.

39. Pârâtul nu poate fi considerat a păstra culpa procesuală din litigiul originar şi, chiar dacă el cade în pretenţii în litigiul secundar referitor la recuperarea cheltuielilor de judecată din primul proces, a-l obliga la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată ocazionate de cel de-al doilea proces ar însemna a-l sancţiona de două ori pentru culpa procesuală din primul proces.

40. A proceda în sens contrar ar oferi părţii câştigătoare posibilitatea declanşării unor litigii multiple, având ca obiect plata pe cale separată şi a acestor cheltuieli de judecată, contrar raţiunii textului art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

41. În această soluţie s-a acceptat posibilitatea acordării către reclamant a cheltuielilor de judecată din cel de-al doilea proces doar când, din motive obiective, acesta nu le-a putut solicita pe cale accesorie în chiar procesul care le-a generat, fie din pricina neexigibilităţii acestora sau a necunoaşterii întinderii lor exacte (dându-se ca exemplu cazul eşalonării plăţii taxei de timbru ori a convenirii plăţii onorariului de avocat după terminarea procesului).

42. Într-o a două orientare jurisprudenţială s-a reţinut că dispoziţiile art. 453 din Codul de procedură civilă au o aplicabilitate generală, indiferent de obiectul litigiului, astfel că, prin aplicarea lor, pârâtul va fi obligat la suportarea cheltuielilor de judecată generate şi de cel de-al doilea proces, în timp ce instanţa de judecată va rezolva pretenţia accesorie, ca în orice alt proces, doar în limita sumelor care au caracter real, necesar şi rezonabil. Nu se poate reţine că solicitarea cheltuielilor pe cale separată reprezintă un abuz de drept, atât timp cât legea nu se opune formulării unei astfel de cereri, aşa după cum partea care a căzut în pretenţii putea beneficia de clemenţa legii dacă avea comportamentul reglementat de art. 454 din Codul de procedură civilă.

43. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa nr. 815/C/1.331/II1-5/2017 din 19 aprilie 2017, a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări.

VI. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

44. Examinarea constituţionalităţii dispoziţiilor art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă de la 1865 s-a realizat prin Decizia nr. 367 din 20 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 7 aprilie 2008, şi Decizia nr. 1.586 din 13 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2012 prin care, respingând obiecţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a reţinut că „obligativitatea plăţii cheltuielilor de judecată, incluzând taxele de timbru şi onorariile avocaţilor, de către partea ale cărei pretenţii nu au fost admise de instanţa de judecată are la bază ideea de culpă procesuală a acesteia

45. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 463 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 26 august 2016, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, s-a statuat că „art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă determină debitorul obligaţiei de plată a cheltuielilor de judecată (partea care pierde procesul) şi creditorul obligaţiei având ca obiect cheltuielile de judecată (partea care câştigă), înlocuind formularea codului anterior din 1865 de „parte căzută în pretenţii*. Această diferenţă terminologică nu schimbă însă cu nimic fundamentul suportării cheltuielilor de judecată, care rămâne culpa procesuală şi despăgubirea integrală a părţii câştigătoare. Buna-credinţă a părţii care a pierdut procesul nu justifică exonerarea ei de plata cheltuielilor de judecată. Din acest punct de vedere, între partea care a obţinut câştig de cauză, dreptul el fiind recunoscut prin hotărâre, şi partea care acceptă judecata şi pierde procesul, riscul acestei situaţii trebuie să fie suportat de această din urmă parte care, prin comportamentul său, chiar dacă nu a fost de rea-credinţă, a obligat pe partea potrivnică câştigătoare să angajeze cheltuielile din proces. Aşa fiind, textul criticat induce o culpă procesuală în sarcina celui care, prin atitudinea sa, a determinat cheltuielile de judecată făcute de partea adversă în timpul şi cu ocazia desfăşurării procesului9 (paragraful 24).

46. Curtea a mai reţinut că, „potrivit art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului. Cu alte cuvinte, cheltuielile de judecată sunt acelea efectuate pentru derularea litigiului principal, aflat pe rolul instanţei. Aşa fiind, este neîndoielnic caracterul lor accesoriu, acordarea acestora depinzând de rezultatul capătului de cerere principal. Acest aspect este consacrat în art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care dispune că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Totuşi, în situaţia în care cheltuielile de judecată sunt solicitate pe cale separată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat, prin Decizia nr. 19 din 18 noiembrie 2013, pronunţată cu ocazia examinării unui recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 20 ianuarie 2014, că aceste cereri sunt principale şi sunt supuse taxei judiciare de timbru. Aşa fiind, pentru cererile principale prin care se solicită, pe cale separată, plata cheltuielilor de judecată, aşa cum a reţinut Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia menţionată, cererea trebuie taxată la valoarea pretenţiilor; iar raţiunea acestei soluţii rezidă în faptul că, prin declanşarea unui nou litigiu pentru recuperarea cheltuielilor de judecată, se generează costuri suplimentare pentru sistemul judiciar, iar aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, nu numai că accesul liber la justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, dar este justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie” (paragraful 27).

VII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

47. Analizând jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în procedurile de unificare a practicii judiciare, au fost identificate următoarele hotărâri care prezintă relevanţă pentru chestiunea de drept supusă dezlegării:

48. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunţat Decizia nr. 19/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 20 ianuarie 2014, prin care a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a stabilit că „Cererile prin care se solicită, pe cale separată, acordarea cheltuielilor de judecată sunt cereri principale supuse taxei judiciare de timbru, care se calculează la valoarea pretenţiilor deduse judecăţii, chiar dacă cererile care au format obiectul litigiului din care aceste cheltuieli provin au fost scutite de la plata taxelor judiciare de timbru

49. De asemenea, prin Decizia nr. 34/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 945 din 21 decembrie 2015, s-a stabilit că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 628 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se circumscriu noţiunii de obligaţie principală în titlul executoriu şi pot fi supuse actualizării în cadrul executării silite

VIII. Raportul asupra chestiunii de drept

50. Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.

51. Asupra rezolvării de principiu a chestiunii de drept sesizate, opinia judecătorilor-raportori a fost că, în cauzele având ca obiect obligarea pârâtului la suportarea pretenţiei constând în cheltuielile de judecată generate de un alt litigiu soluţionat definitiv, dispoziţiile art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă rămân aplicabile.

IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

52. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

53. Pornind de la conţinutul normativ al art. 519 din Codul de procedură civilă, doctrina şi jurisprudenţa au identificat drept condiţii de admisibilitate a sesizării pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, a căror întrunire trebuie să fie cumulativă, următoarele:

- existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;

- instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă;

- cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze litigiul în ultimă instanţă;

- soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere;

- chestiunea de drept ce necesită lămurirea să fie una nouă;

- chestiunea să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

54. Aceste condiţii de admisibilitate sunt întrunite în legătură cu sesizarea de faţă, după cum urmează:

55. Tribunalul Bucureşti a fost învestit, în conformitate cu dispoziţiile art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, să judece apelul declarat împotriva hotărârii judecătoriei într-o acţiune având ca obiect pretenţii în valoare de 419,5 lei constând în cheltuielile de judecată efectuate de reclamant într-un litigiu precedent soluţionat definitiv, privitor la judecarea unei plângeri contravenţionale.

56. Valoarea mică a pretenţiilor atribuie competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă judecătoriei, în conformitate cu dispoziţiile art. 94 pct. 1 lit. k) din Codul de procedură civilă, a cărei hotărâre este susceptibilă de a fi atacată doar cu apel la tribunal, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 95 pct. 2, art. 96 şi art. 97 din Codul de procedură civilă, în forma în vigoare la data sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv 13 martie 2017.

57. Prin urmare, sesizarea instanţei supreme s-a realizat de către un complet al Tribunalului Bucureşti, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, potrivit dispoziţiilor legale anterior menţionate.

58. Condiţia de admisibilitate referitoare la caracterul esenţial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei este îndeplinită deoarece acordarea cheltuielilor de judecată generate de actualul proces având ca obiect obligarea pârâtului la suportarea pretenţiilor constând în cheltuielile de judecată dintr-un precedent litigiu purtat între aceleaşi părţi şi soluţionat definitiv face parte din solicitările de fond ale litigiului pendinte, situaţia corespunzând ipotezei în care cheltuielile de judecată sunt solicitate, de această dată, pe cale accesorie, în chiar litigiul care le-a determinat.

59. Se ridică, astfel, problema aplicabilităţii în continuare, în legătură cu această cerere accesorie, a dispoziţiilor art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă - potrivit cărora „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”- dat fiind contextul procesual actual, în care pretenţia principală constă în sume de bani ce reprezintă tot cheltuieli de judecată generate de un litigiu anterior soluţionat şi câştigat definitiv de către reclamant, şi în condiţiile în care, deşi prima instanţă a admis în parte (într-o proporţie majoritară) acţiunea, recunoscând dreptul reclamantului la încasarea creanţei de 400 lei (cea solicitată fiind de 419,5 lei), a respins totuşi integral pretenţia accesorie privitoare la acordarea cheltuielilor de judecată din actualul proces, reţinând că pârâtului nu i se poate reproşa nicio culpă în declanşarea acestuia, la originea căruia se află doar alegerea reclamantului de a recupera pe cale separată cheltuielile din litigiul anterior.

60. Prin urmare, de modul de dezlegare a problemei de drept sesizate depinde soluţionarea pe fond a uneia dintre solicitările procesului pendinte, respectiv cea constând în pretenţia accesorie relativă la recunoaşterea dreptului reclamantului la recuperarea cheltuielilor de judecată generate de actualul proces.

61. De asemenea, este îndeplinită şi cerinţa noutăţii chestiunii de drept supuse interpretării care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiţie distinctă de admisibilitate.

62. Aşa cum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis în jurisprudenţa sa anterioară1, cerinţa noutăţii este îndeplinită atunci când chestiunea de drept îşi are izvorul în reglementările recent intrate în vigoare, instanţele nu i-au dat, încă, o anumită interpretare şi aplicare la nivel jurisprudenţial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat faţă de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate.

63. Întrebarea instanţei de trimitere este în legătură cu aplicabilitatea dispoziţiilor art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată provocate de iniţierea şi susţinerea unui proces. Deşi norma legală nouă păstrează esenţa reglementării corespondente din Codul de procedură civilă de la 1865, respectiv art. 274 alin. 1 - diferenţa între cele două texte fiind doar una terminologică - prin consacrarea, ca fundament al suportării cheltuielilor de judecată, a culpei procesuale şi a principiului despăgubirii celui ce câştigă procesul, chestiunea de drept asupra căreia se solicită o dezlegare din partea instanţei supreme este una de dată recentă, fiind ivită în jurisprudenţa din ultimii ani a instanţelor naţionale.

64. Examenul jurisprudenţial relevă că în ultima perioadă de timp (începând cu anul 2013, dar preponderent în anii 2014, 2015, 2016 - posibilă consecinţă a popularizării ideii de recuperare pe cale separată a cheltuielilor de judecată de către cel care câştigă procesul, prin adoptarea Deciziei nr. 19/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii) instanţele judecătoreşti au fost tot mai des confruntate cu soluţionarea de acţiuni prin care, pe cale separată, s-a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate într-un proces anterior, soluţionat definitiv, fie că se urmărea recuperarea integrală a acelor cheltuieli ori numai a unora dintre ele, generate de administrarea anumitor probe ori de susţinerea procesului doar în anumite etape procesuale, cheltuieli care au rămas nesolicitate de părţi în litigiul originar sau neacordate prin omisiunea instanţelor.

65. În toate aceste litigii, pretenţiei principale îi este alăturată şi cea accesorie, de acordare a cheltuielilor de judecată generate de acest nou proces.

66. Instanţele au pronunţat soluţii diferite în rezolvarea aceleiaşi chestiuni de drept, aşa cum s-a arătat la pct. V «Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie” din prezenta decizie, iar această practică judiciară se regăseşte, preponderent, la nivel de judecătorii şi tribunale.

67. Curţile de apel interogate asupra propriei jurisprudenţe au informat, în majoritatea cazurilor, că nu s-au confruntat în mod direct cu problema de drept semnalată prin întrebarea instanţei de trimitere, dar că au luat-o în discuţie în şedinţele de unificare a practicii judiciare, la solicitarea reprezentanţilor tribunalelor, ocazie cu care fie s-a impus, cu majoritate, una sau alta din rezolvările date acesteia în practica judiciară, fie opiniile au fost atât de împărţite încât nu s-a putut adopta un punct de vedere majoritar.

68. În sfârşit, părerile teoretice exprimate cu ocazia acestor comunicări, la nivelul colectivelor de lucru ale curţilor de apel, au relevat aceeaşi fragmentare a opiniilor, aspect ce denotă utilitatea şi urgenţa dezlegării chestiunii de drept pe calea procedurii reglementate prin dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, dovedindu-se că există practică divergentă a instanţelor în chestiunea supusă analizei, practică judiciară care se manifestă, deocamdată, la nivel local şi care este de dată relativ recentă.

69. Practica judiciară divergentă nu este însă una generalizată la nivelul majorităţii instanţelor sau al întregii ţări şi nici nu este una de durată pentru a se aprecia că funcţia mecanismului hotărârii prealabile, aceea a preîntâmpinării apariţiei unei practici neunitare, nu ar mai putea fi atinsă, pentru a se recurge la celălalt instrument de unificare, respectiv recursul în interesul legii . astfel cum s-a stabilit, spre exemplu, prin Decizia nr. 41/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017.

70. Funcţia mecanismului procesual al întrebării prealabile se poate realiza încă în acest stadiu, prin preîntâmpinarea extinderii şi generalizării practicii neunitare, examenul jurisprudenţial efectuat relevând că nu s-a cristalizat o jurisprudenţa majoritară în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită.

71. Deşi aparent vizând o problemă nedificilă de drept, care este legată de un text de lege complet şi clar, nelacunar ori nesusceptibil de interpretări, întrebarea instanţei de trimitere reclamă o clarificare prin intervenţia instanţei supreme tocmai în considerarea opiniilor diferite exprimate în legătură cu aplicarea sa şi a argumentelor ce le susţin.

72. Problema de drept ce face obiectul întrebării prealabile nu a fost dezlegată nici pe calea jurisprudenţei obişnuite a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar nici nu a făcut obiectul dezlegărilor pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare a recursului în interesul legii.

73. Prin urmare, prezenta sesizare este admisibilă, iar întrebarea instanţei de trimitere este aceea dacă, în acţiuni de genul celor mai sus menţionate, în care se solicită pe cale principală recuperarea cheltuielilor de judecată dintr-un proces anterior, dispoziţiile art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă rămân aplicabile, cu consecinţa obligării pârâtului la suportarea atât a debitului principal, constituit din cheltuielile de judecată aferente litigiului anterior, dar şi a cheltuielilor de judecată determinate de actualul proces.

74. Pentru dezlegarea chestiunii de drept sesizate, o primă observaţie care se impune este aceea a caracterului de ordin general al normei reprezentate de art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a cărei aplicabilitate este independentă de obiectul unui anume litigiu ori de contextul procesual particular al unei cauze determinate.

75. O a două observaţie este aceea că, atât sub reglementarea Codului de procedură civilă de la 1865, cât şi sub cea a actualului cod, literatura de specialitate şi jurisprudenţa au fost unanime în a accepta posibilitatea pentru cel care câştigă procesul - şi care, din varii motive, fie nu solicită cheltuielile de judecată prilejuite de susţinerea acestuia în chiar cursul procesului ori, deşi le solicită, instanţa omite să se pronunţe asupra lor - de a le recupera pe calea unei acţiuni separate şi autonome faţă de litigiul care le-a generat, acţiune ce poate fi formulată în termenul general de prescripţie de 3 ani de la soluţionarea definitivă a acestuia.

76. Doctrina a subliniat caracterul autonom al unei astfel de acţiuni, menţionând că, în toate situaţiile în care cheltuielile de judecată sunt solicitate printr-o acţiune separată, aceasta se înfăţişează ca o cerere având caracter principal, iar temeiul acţiunii îl constituie culpa procesuală decurgând din pierderea procesului, respectiv că, indiferent de natura procesului în care au fost făcute cheltuielile respective (civil, comercial, litigiu de muncă etc.), procesul care are ca obiect numai acordarea cheltuielilor de judecată este un proces civil, distinct, aşa încât cererea se judecă în primă instanţă de judecătorie sau, după caz, de tribunal, în funcţie de criteriul valoric. De asemenea, s-a arătat că în cazul cererilor de acordare a cheltuielilor pe cale separată vor fi urmate regulile de competenţă de drept comun, pretenţia nemaiputând fi considerată accesorie, pentru ca, prin efectul prorogării de competenţă, să fie în căderea instanţei învestite cu judecata litigiului principal.

77. Prin urmare, este firesc ca o astfel de cerere, care capătă autonomie în raport cu litigiul ce a generat cheltuielile respective, să fie văzută şi tratată ca una cu individualitate proprie, care stă la baza declanşării unui litigiu independent de cel iniţial, care generează propriile cheltuieli şi care se supune regulilor generale de judecată, inclusiv a acelora reglementate în cuprinsul dispoziţiilor art. 451-455 din Codul de procedură civilă.

78. De altfel, recunoaşterea posibilităţii recuperării pe cale separată a cheltuielilor de judecată şi caracterul autonom al unor astfel de litigii (în raport cu acelea care le-au generat) au constituit situaţia premisă a dezlegării regăsite în Decizia nr. 19/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a stabilit că în acest caz este vorba despre cereri principale supuse taxei judiciare de timbru, care se calculează la valoarea pretenţiilor deduse judecăţii, chiar dacă cererile care au format obiectul litigiului din care aceste cheltuieli provin au fost scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.

79. Or, posibilitatea recunoscută ca fiind legală nu constituie altceva decât un drept, iar cel ce pune în practică o posibilitate legală ori care exercită un drept - aşa cum este cazul reclamantului care solicită recuperarea, pe calea unei acţiuni separate, a cheltuielilor de judecată determinate de susţinerea unui proces definitiv câştigat - nu poate fi considerat în culpă.

80. Reclamantului din astfel de acţiuni nu i se poate reproşa opţiunea recuperării pe cale separată a cheltuielilor de judecată dintr-un litigiu anterior, după cum el nu poate fi considerat culpabil pentru valorificarea acestei posibilităţi legale şi nici nu poate fi prezumat de plano că exercită un abuz procesual manifestându-se în acest sens.

81. Cât priveşte tendinţele de abuz procesual, acestea pot şi trebuie să fie controlate şi contracarate de instanţă, dar şi de partea adversă, însă prin mijloacele legale şi în cadrul creat de legiuitor, respectiv de către instanţă prin aplicarea dispoziţiilor art. 451-453 din Codul de procedură civilă şi uzând de dreptul său de apreciere şi cenzură asupra realităţii, necesităţii şi caracterului rezonabil al acestora, iar de către pârât prin formularea de apărări în raport cu pretenţii ce nu corespund acestor caracteristici (mai ales în condiţiile în care acestea îi sunt cunoscute din cursul litigiului anterior, în ipoteza recurgerii la solicitarea lor pe cale separată ca urmare a omisiunii acordării de către instanţa ce a judecat litigiul iniţial).

82. Cea de-a treia observaţie porneşte chiar de la conţinutul art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă care, doarîntr-0 terminologie nouă, consacră, întocmai ca şi art. 274 afin, 1 din vechiul Cod de procedură civilă, drept fundament al plăţii cheltuielilor de judecată, culpa procesuală dovedită prin faptul pierderii procesului, interesând pentru aplicarea dispoziţiei legale, în egală măsură, atât rezultatul procesului, dar şi conduita părţilor manifestată anterior litigiului ori pe parcursul acestuia. Aceasta întrucât, ca regulă generală, deşi o persoană poate fi în culpă pentru declanşarea/purtarea unui proces, legea îngăduie totuşi exonerarea sa de la plata cheltuielilor de judecată în condiţiile unei manifestări procesuale calificate, respectiv prin recunoaşterea pretenţiilor până la primul termen la care părţile sunt legal citate (dacă pârâtul nu a fost pus anterior în întârziere ori dacă acesta nu se afla de drept în întârziere) - art. 454 din Codul de procedură civilă.

83. Or, atât timp cât, potrivit art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cel ţinut de plata cheltuielilor de judecată este „partea care pierde procesul”, se înţelege că, în economia reglementării destinate acordării cheltuielilor de judecată (art. 451-455 din Codul de procedură civilă), o situaţie de admitere a acţiunii reclamantului şi de respingere a cererii accesorii de plată a cheltuielilor de judecată (de către pârât) nu este îngăduită şi posibilă, în ipoteza subînţeleasă a dovedirii lor decât în limitele procesuale date de dispoziţiile art. 454 din Codul de procedură civilă.

84. Nu există niciun argument ca, în litigiile având ca obiect plata cheltuielilor de judecată decurgând dintr-un proces anterior, analiza culpei procesuale a părţilor implicate să aibă loc în alte coordonate decât cele dictate de lege, respectiv art. 453 alin. (1) şi art. 454 din Codul de procedură civilă, respectiv prin observarea rezultatului procesului şi a atitudinii procesuale a celui care i-a pierdut, manifestată pe parcursul său.

85. Examenul jurisprudenţial relevă însă că, într-o proporţie covârşitoare, pârâţii s-au opus acţiunilor prin care s-a solicitat obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată decurgând din procese anterioare, dezvoltând ample apărări, de la invocarea de excepţii (autoritatea de lucru judecat, prescripţia, necompetenţa instanţei), la formularea de cereri reconvenţionale, de cereri de strămutare, până la contestarea a însuşi dreptului reclamantului la recuperarea pe cale separată a cheltuielilor şi la punerea în discuţie a culpei procesuale din primul proces.

86. În pofida acestor manifestări procesuale şi a admiterii acţiunilor prin obligarea la plata debitului principal, pârâţii au fost consideraţi lipsiţi de orice culpă în legătură cu acest al doilea proces, culpă ce a fost atribuită reclamantului dată fiind opţiunea lui de recuperare pe cale separată a cheltuielilor (chiar şi în cazul omisiunii instanţei de a le acorda, pentru vina de a nu fi solicitat completarea hotărârii, procedură apreciată ca fiind obligatorie).

87. Este greu de aşezat în cadrul legal oferit de art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă soluţia în care cererea principală, calificată ca fiind exercitată în mod abuziv, este admisă, iar aceea accesorie, de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate de reclamant este respinsă, reţinându-se lipsa oricărei culpe a pârâtului pentru existenţa litigiului (culpa fiind atribuită reclamantului pentru opţiunea recuperării pe cale separată a cheltuielilor determinate de un litigiu anterior), dar în care este, de asemenea, respinsă şi cererea pârâtului de acordare a cheltuielilor de judecată, justificat de faptul că el este partea care a pierdut procesul, ceea ce, în sensul art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu îi deschide calea recunoaşterii unui atare drept.

88. Precum s-a arătat, reclamantul nu poate fi în culpă atunci când îşi exercită un drept al său, iar pârâtul, care pierde procesul şi care nu se manifestă în limitele art. 454 din Codul de procedură civilă, nu poate fi considerat lipsit de culpă în legătură cu litigiul având ca obiect plata cheltuielilor de judecată aferente unui litigiu anterior.

89. Drept consecinţă, nici nu poate fi exonerat de plata cheltuielilor de judecată odată ce s-a admis acţiunea reclamantului. Suportarea cheltuielilor de judecată nu are semnificaţia unei duble sancţionări a acestuia pentru culpa din primul proces, ci pentru aceea decurgând din manifestarea sa procesuală în cel de-al doilea litigiu.

90. Atribuirea reclamantului, în mod eronat, a culpei celui de-al doilea litigiu a fost justificată prin nevoia de a stopa o practică presupus abuzivă, dar inexistentă, susţinându-se că o soluţie în care s-ar aplica dispoziţiile art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă ar deschide calea unui nesfârşit şir de litigii în care reclamantul ar pretinde din nou acordarea de cheltuieli de judecată, scăpându-se din vedere că, prin solicitarea lor pe cale accesorie în acest al doilea proces, tocmai se închide calea unei potenţiale asemenea practici. Argumentul apare ca fiind inutil în condiţiile în care, şi în ipoteza unei rezolvări favorabile a cererii accesorii de acordare a cheltuielilor de judecată, prin aplicarea dispoziţiilor art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, o astfel de posibilitate s-ar închide prin chiar soluţionarea pretenţiei accesorii în acest al doilea proces.

91. În sfârşit, absolutizarea cauzei abuzului de drept ce ar sta la baza acestor acţiuni nesocoteşte paleta largă de motive pentru care părţile recurg, în realitate, la calea recuperării separate a cheltuielilor de judecată generate de declanşarea şi susţinerea unui proces, care pot să se regăsească, spre exemplu, în dificultatea ori nepreocuparea în strângerea la timp a probelor necesare, în dorinţa de concentrare asupra cauzei principale a litigiului şi de a nu abate atenţia instanţei de la subiectul principal litigios, voinţa de simplificare a litigiului de bază, imposibilitatea obiectivă a procurării probelor, lipsa unei comunicări adecvate între parte şi avocat, uitarea etc.

92. Astfel fiind, concluzia legală nu poate fi decât aceea că dispoziţiile art. 453 din Codul de procedură civilă se aplică indiferent de obiectul litigiului, partea care a pierdut procesul urmând a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată aferente acestui al doilea proces care implică, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, soluţionarea unor apărări legate de stabilirea culpei procesuale din primul proces, rezolvat în mod definitiv. Prin urmare, faptul că obiectul pretenţiilor îl constituie obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată generate de un alt proces nu are nicio relevanţă asupra modului de aplicare a dispoziţiilor art. 453 din Codul de procedură civilă în cel de-al doilea litigiu.

93. De asemenea, întocmai ca în orice alt proces, în care judecătorii acordă părţii care a câştigat procesul rambursarea cheltuielilor de judecată doar în măsura în care se constată realitatea, necesitatea şi caracterul lor rezonabil, şi în cazul litigiilor analizate instanţa de judecată este în drept să aprecieze asupra cheltuielilor provocate de actualul proces şi să oblige pârâtul la suportarea lor în aceleaşi condiţii, aşa după cum partea care a căzut în pretenţii poate beneficia de demenţa legii dacă are conduita reglementată de dispoziţiile art. 454 din Codul de procedură civilă.

94. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE.

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă în Dosarul nr. 18.858/4/2015, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: în cauzele având ca obiect obligarea pârâtului la suportarea pretenţiei constând în cheltuielile de judecată generate de un alt litigiu soluţionat definitiv, dispoziţiile art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă rămân aplicabile.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2017.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

GABR1ELA ELENA BOGASIU

Magistrat-asistent,

Mihaela Lorena Mitroi


1 Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014; Decizia nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015 şi Decizia nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015.

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.