MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 897/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 897         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 15 noiembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 510 din 4 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Decizia nr. 526 din 11 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul penal din 1969 şi ale art. 165 din Codul penal

 

Decizia nr. 548 din 13 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

801. - Hotărâre privind schimbarea regimului juridic al unui imobil şi atribuirea destinaţiei acestuia de reşedinţă pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român

 

802. - Hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 67/2016 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Secţiunea 2A Ogra-Câmpia Turzii pe teritoriul localităţilor Bogata, Cheţani, Cucerdea, Cuci, Iernut, Luduş şi Ogra din judeţul Mureş şi pe teritoriul localităţii Luna din judeţul Cluj din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional «Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea»“, precum şi suplimentarea sumei prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 67/2016

 

811. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava

 

813. - Hotărâre privind recunoaşterea Asociaţiei Europene pentru Siguranţă şi Antidrog ca fiind de utilitate publică

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

10. - Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportărilor periodice cuprinzând informaţii statistice de natură financiar-contabilă, aplicabile sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din alte state membre

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 510

din 4 iulie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Ioan Poenar în Dosarul nr. 2.996/111/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.434D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că dosarul se află la al doilea termen de judecată, la primul termen, din data de 22 iunie 2017, autorul excepţiei formulând cerere de acordare a unui termen de judecată motivat de faptul că se afla în stare de detenţie, neputându-se prezenta în faţa Curţii Constituţionale. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către partea Florin Silviu Teodosiu, prin care acesta solicită judecarea în lipsă.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, în acest sens arată că dispoziţia criticată a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional statuând că atât actele din materia contabilităţii, cât şi cele din domeniul fiscal impun contribuabililor obligaţii punctuale în ceea ce priveşte sarcina acestora de a înregistra în contabilitate cheltuielile realizate sau veniturile încasate, documentele în care aceste operaţiuni trebuie evidenţiate fiind evocate în actele normative din domeniul contabilităţii şi din cel fiscal. Totodată, însuşi art. 2 din Legea nr. 241/2005 enumeră actele normative incidente în materie. Prin urmare, este vorba de o categorie care vizează profesionişti, acestora revenindu-le obligaţia legală de a cunoaşte actele normative incidente şi, pe cale de consecinţă, obligaţiile prevăzute de legislaţia în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 18 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.996/111/2014, Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Ioan Poenar, într-o cauză penală.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia clarităţii şi previzibilităţii legii, susţine că sintagma „evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale” este confuză, imprecisă şi, prin urmare, impredictibilă. Apreciază că, în mod corect, ar trebui folosită fie sintagma „documente legale”, fie cea de „documente contabile oficiale”.

6. Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că sintagma criticată are un caracter exhaustiv, eventuala suprapunere semantică dintre primul şi al doilea termen al sintagmei arătate putând fi calificată mai degrabă ca o deficienţă de redactare, fără efecte în plan practic, iar nu ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale sau convenţionale invocate.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul arată că prin incriminarea infracţiunilor de evaziune fiscală s-a urmărit protejarea relaţiilor sociale privitoare la colectarea veniturilor bugetare, care presupun un comportament onest al contribuabililor şi nu sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Evidenţierea unor operaţiuni sau cheltuieli nereale (fictive) în documentele contabile sau financiar-fiscale oficiale constă în activitatea prin care în aceste documente sunt făcute consemnări care nu au la bază documente justificative valide, total sau parţial. De asemenea, operaţiunea fictivă constă, potrivit definiţiei legale, în disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există. În continuare, Guvernul arată că, pentru a asigura previzibilitatea legii penale, art. 2 din Legea nr. 241/2005 defineşte o serie de termeni, printre care şi cel de documente legale, respectiv documentele prevăzute de Codul fiscal. Codul de procedură fiscală, Codul vamal, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora. Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, Guvernul apreciază că dispoziţiile legale definesc noţiunea de documente legale, definiţie generică ce include inclusiv actele prevăzute a fi întocmite în temeiul Legii contabilităţii. Este evident că enumerarea în textul infracţiunii a actelor contabile este una exemplificativă, nu alternativă, actele contabile făcând parte, potrivit definiţiei de la art. 2 din Legea nr. 241/2005, din sfera generică a documentelor legale. Totodată, Guvernul consideră că, în aplicarea prevederilor legale criticate, trebuie avute în vedere şi îndrumările obligatorii stabilite de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 4/2008, pronunţată cu ocazia soluţionării unui recurs în interesul legii.

9. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.089/2009 şi nr. 446/2016, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, cu următorul conţinut: „(1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: (...) c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive”.

13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie şi art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea pedepsei. De asemenea sunt invocate prevederile art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, a Statuat, cu valoare de principiu, că dispoziţiile art. 23 alin. (12) din Constituţie impun garanţia reglementării prin lege a incriminării faptelor şi stabilirea sancţiunii corespunzătoare şi, în mod implicit, obligaţia în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerinţele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalităţii prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituţie. Având în vedere jurisprudenţa proprie şi pe cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la condiţiile pe care o lege trebuie să le îndeplinească pentru a fi conformă Constituţiei şi Convenţiei, Curtea a statuat că o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţie, numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita. Totodată, Curtea, având în vedere principiul generalităţii legilor, a reţinut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii.

15. În continuare, Curtea reţine că se constituie în infracţiunea de evaziune fiscală săvârşirea faptelor în modalităţile prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) al art. 9 din Legea nr. 241/2005, sub aspectul laturii subiective presupunând intenţia directă calificată prin scop, şi anume sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. În cazul infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, elementul material al acesteia constă în evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive.

16.  Referitor la dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, prin Decizia nr. 673 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 20 martie 2017, Curtea a reţinut că formulările speciale ce se regăsesc în materia contabilităţii şi fiscalităţii impun contribuabililor obligaţii punctuale în ceea ce priveşte înregistrarea operaţiunilor comerciale şi a veniturilor obţinute. Curtea a reţinut că, de principiu, contribuabilul este obligat să îşi înregistreze toate aceste operaţiuni în evidenţele sale contabile, iar unele dintre acestea şi în alte documente legale. De exemplu, vânzările, ca de altfel şi cumpărările, se înregistrează atât în contabilitatea societăţii în ordine cronologică, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, cât şi în decontul de T.V.A., document special pentru stabilirea, calcularea şi virarea sumelor datorate de contribuabil bugetului de stat şi invers. Totodată, aceste operaţiuni se înregistrează şi în jurnalul de vânzări şi în jurnalul de cumpărări. Astfel, omisiunea evidenţierii operaţiunilor comerciale poate consta fie în neîntocmirea documentelor justificative pentru venitul realizat, fie în neînscrierea documentelor justificative întocmite în celelalte documente contabile sau în alte documente legale, fie înregistrarea unor venituri mai mici decât cele realizate în realitate. Necalcularea, neînregistrarea şi neraportarea acestor operaţiuni determină, în final, pagube la bugetul de stat, prin nefacturarea veniturilor încasate şi neplata obligaţiilor fiscale aferente acestora. Având în vedere aceste aspecte. Curtea a apreciat că sintagma „în actele contabile ori în alte documente legale” este dar definită de lege, întrunind condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate circumscrise principiului legalităţii prevăzut de dispoziţiile art. 1 alin, (5) din Constituţie, indivizii putându-şi da seama din conţinutul dispoziţiilor legale incidente care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a acestora.

17. Neintervenind elemente noi care să determine modificarea acestei jurisprudenţe, soluţia adoptată în decizia citată, precum şi considerentele acesteia cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 sunt valabile şi în cauza de faţă.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Poenaru în Dosarul nr. 2.996/111/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi constată că dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 526

din 11 iulie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul penal din 1969 şi ale art. 165 din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul penal din 1969 şi art. 165 din Codul penal, excepţie ridicată de Veronica Dumitru în Dosarul nr. 7.366/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.394D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autoarea a comunicat concluzii scrise prin care, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, expune aspecte privind situaţia de fapt din dosarul instanţei.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, potrivit art. 84 din Codul penal anterior, dacă, până la expirarea termenului de încercare, condamnatul nu îndeplinea cu rea-credinţă obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanţa putea dispune revocarea suspendării executării pedepsei. Totodată, reţine că legea penală în vigoare prevede, în art. 88 alin. (2), că, în cazul în care, până la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă amânarea aplicării pedepsei şi dispune aplicarea şi executarea acesteia, afară de cazul când persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească, iar, potrivit art. 96 alin. (2), dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi dispune executarea acesteia, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea nr. 519 din 14 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.366/318/2016, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul penal din 1969 şi art. 165 din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Veronica Dumitru cu ocazia soluţionării plângerii formulate, în temeiul art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, împotriva unei soluţii de clasare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea susţine că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât permit constatarea reabilitării de drept fără a condiţiona aceasta de achitarea despăgubirilor civile de către persoana condamnată, similar reabilitării judecătoreşti.

6. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că legea penală prevede două tipuri de reabilitare - de drept şi judecătorească, astfel încât condamnaţii se găsesc în situaţii diferite, legiuitorul fiind în măsură să reglementeze condiţii diferite ce trebuie îndeplinite pentru ca acestea să intervină. De asemenea reţine că, în cazul reabilitării de drept, vechiul Cod penal, ca şi noul Cod penal nu prevăd, ca şi condiţie de îndeplinit, obligaţia de plată a despăgubirilor civile, însă legiuitorul are posibilitatea ca, în situaţii diferite, să acorde condiţii diferite, cu atât mai mult cu cât petenta, autoare a excepţiei, avea şi are, în limitele îndeplinirii condiţiilor privind executarea silită prevăzute de Codul de procedură civilă, posibilitatea să solicite punerea în executare a titlului executoriu.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Observă că textele de lege criticate nu instituie tratamente discriminatorii pentru anumite categorii de persoane şi permit aplicarea lor, în mod egal şi unitar, tuturor destinatarilor normei juridice, în speţă persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere.

9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât, prin susţinerile sale, autoarea excepţiei tinde la modificarea legii, prin adăugarea, în textul legal criticat, a condiţiei privitoare la îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile scrise ale autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legai sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 86 din Codul penal din 1969 şi art. 165 din Codul penal, care au următorul conţinut:

- Art. 86 din Codul penal din 1969 - „Reabilitarea în cazul suspendării condiţionate a executării pedepsei„Dacă condamnatul nu a săvârşit din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în baza ari. 83 şi 84, el este reabilitat de drept

- Art. 165 din Codul penal - „Reabilitarea de drept”: „Reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune

13. Autoarea excepţiei susţine că normele procesual penale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, cu privire la instituţia reabilitării de drept, că, potrivit art. 134 alin. (1) din Codul penal din 1969, reabilitarea persoanei fizice avea loc de drept în cazul condamnării la amendă sau la pedeapsa închisorii care nu depăşea un an, dacă, în decurs de 3 ani, condamnatul nu a săvârşit nicio altă infracţiune. Dispoziţiile art. 86 din Codul penal din 1969, criticate în prezenta cauză, reglementau cu privire la reabilitarea în cazul suspendării condiţionate a executării pedepsei, stabilind că, în cazul în care condamnatul nu a săvârşit din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în baza art. 83 şi art. 84 din acelaşi act normativ, el este reabilitat de drept. Art. 84 din Codul penal din 1969, reglementând cu privire la revocarea în cazul neexecutării obligaţiilor civile, prevedea că, dacă până la expirarea termenului de încercare, condamnatul nu a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanţa dispune revocarea suspendării executării pedepsei, afară de cazul în care cel condamnat dovedeşte că nu a avut putinţa de a îndeplini acele obligaţii. Aşadar, Curtea observă că legea penală anterioară subordona dobândirea reabilitării de drept îndeplinirii unor condiţii în temeiul cărora se justifica prezumţia de îndreptare a fostului condamnat, respectiv împlinirea termenului de reabilitare şi buna comportare rezultată din aceea că cel condamnat nu a mai săvârşit altă infracţiune pe durata termenului de reabilitare. În cazul special al suspendării condiţionate a executării pedepsei, condiţiile pentru obţinerea reabilitării de drept erau, astfel cum am arătat, înscrise în art. 86 din Codul penal din 1969, respectiv împlinirea termenului de încercare, buna comportare a infractorului, inclusiv plata reparaţiilor civile. Totodată, Curtea reţine că art. 165 din Codul penal în vigoare, de asemenea criticat de către autoare, prevede că reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă, în decurs de 3 ani, condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune. Întrucât instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei nu se mai regăseşte în Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014, actuala lege penală nu mai face referire la aceasta în contextul reglementării reabilitării de drept.

15. În continuare, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul penal din 1969 şi art. 165 din Codul penal a fost ridicată de autoare cu ocazia soluţionării plângerii formulate, în temeiul art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, împotriva soluţiei de clasare dispuse prin Ordonanţa din 22 martie 2016, adoptată în Dosarul nr. 943/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, şi a Ordonanţei nr. 217/11/2/2016 din data de 24 aprilie 2016 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, de respingere, ca nefondată, a plângerii formulate împotriva soluţiei de clasare. Autoarea excepţiei, în calitate de persoană vătămată, a solicitat efectuarea de cercetări faţă de partea Alin Costinel Bătăiosu sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 273 alin. (1) - „Mărturie mincinoasă”, ârt. 287 alin. (1) - „Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti” şi art. 326-„Falsul în declaraţii”din Codul penal, întrucât acesta nu şi-a achitat despăgubirile civile la care a fost obligat prin sentinţa de condamnare, declarând în fals că a fost despăgubită autoarea excepţiei. Totodată, Curtea reţine că, în anul 2005, Alin Costinel Bătăiosu a fost reabilitat de drept, prin decizia Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj - Serviciul cazier judiciar. Curtea mai reţine că autoarea excepţiei a fost parte, în calitate de soţie supravieţuitoare, în procesul penal în care Alin Costinel Bătăiosu a fost trimis în judecată şi, ulterior, condamnat prin Sentinţa penală nr. 3.840 din 7 noiembrie 2000, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, şi prin Decizia penală nr. 512 din 20 septembrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, în baza art. 178 alin. 2 din Codul penal, la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de încercare de 5 ani, fiind, totodată, obligat la plata unor despăgubiri civile.

16. Având în vedere cele reţinute, Curtea va analiza în ce măsură normele penale criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, au legătură cu soluţionarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, „legătura cu soluţionarea cauzei”, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată în abstracta, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat.

17. În aceste codiţii, Curtea constată că, în prezenta cauză, judecătorul de cameră preliminară, soluţionând plângerea formulată în temeiul art. 341 din Codul de procedură penală, va verifica soluţia atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi, dispunând una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) al art. 341 din Codul de procedură penală, fără a face aplicarea prevederilor legii penale anterioare, respectiv în vigoare referitoare la reabilitarea de drept, întrucât plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată nu are natura unei proceduri de anulare/control a reabilitării de drept. De altfel, Curtea reţine Că doar în ipoteza reabilitării judecătoreşti se poate dispune anularea acesteia de către instanţă. Reabilitarea de drept nu se hotărăşte de către instanţa de judecată într-o procedură contencioasă, ci intervine prin forţa legii, în anumite condiţii, astfel încât lipsa de competenţă funcţională în această materie este impusă de principiul legalităţii procesului penal, care obligă instanţele de judecată să judece numai acolo unde legea le recunoaşte acest drept. Or, Curtea reţine că, în cauză, reabilitarea de drept a părţii Alin Costinel Bătăiosu a fost constatată printr-un act al unui organ administrativ al statului, respectiv decizia Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj - Serviciul cazier judiciar, susceptibil de a fi atacat în cadrul procedurii reglementate de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în măsura în care interesele autoarei excepţiei au fost vătămate prin acesta, într-o astfel de procedură excepţia de neconstituţionalitate invocată având relevanţă atât din perspectiva aplicabilităţii normelor penale criticate în cauza dedusă judecăţii, cât şi din perspectiva necesităţii invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată.

18. Având în vedere cele reţinute anterior, Curtea constată că normele penale criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, nu au legătură cu soluţionarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul penal din 1969 şi ale art. 165 din Codul penal urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul penal din 1969 şi art. 165 din Codul penal, excepţie ridicată de Veronica Dumitru în Dosarul nr. 7.366/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 548

din 13 iulie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Ion Rotaru în Dosarul nr. 48.031/299/2010 (1015/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.717D/2Q16.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal şi asistat de doamna avocat Mariana Ştefan, cu delegaţie depusă la dosar, precum şi, personal, părţile Irimie Traian Cezar şi Ispas Gheorghe. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate â dispoziţiilor art. 246 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 131 2 3 din Legea nr. 78/2000. În acest sens arată că, deşi Curtea Constituţională a pronunţat decizii de admitere referitoare la dispoziţiile criticate, subzistă, încă, aspecte neclare, care trebuie analizate. Astfel, apreciază că dispoziţiile criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3), art. 11 şi art. 20 din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 19 din Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Susţine că neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate reiese din faptul că nu este clar dacă dispoziţiile referitoare la abuzul în serviciu se aplică atunci când se încalcă o dispoziţie dintr-o lege sau doar când sunt încălcate prevederi cu caracter penal din diferite acte normative. De asemenea se creează o discriminare a destinatarilor normelor penale, deoarece, spre deosebire de vechiul Cod penal, noua reglementare nu a mai menţionat că fapta trebuie săvârşită cu ştiinţă. Lipsa acestei sintagme determină în sarcina inculpatului obligaţia de completare a probatoriului cu elemente care să demonstreze că încălcarea legii nu a fost făcută cu ştiinţă. Pentru aceste motive apreciază că dispoziţiile art. 297 alin. (1) din Codul penal nu sunt clare şi previzibile. În continuare, apreciază că dispoziţiile art. 131 2 3 din Legea nr. 78/2000 sunt neconstituţionale deoarece determină o dublă incriminare a aceleiaşi fapte.

4. Părţile prezente, Irimie Traian Cezar şi Ispas Gheorghe, lasă la aprecierea instanţei soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, motivat de faptul că nu se realizează vreo critică nouă faţă de cele pe care Curtea Constituţională le-a avut în vedere la pronunţare a Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016. Criticile autorului excepţiei ţin de modul de aplicare şi interpretare a legii la o cauză concretă dedusă judecăţii. De asemenea, referitor la lipsa sintagmei „cu ştiinţă”, arată că, în realitate, se critică o lipsă de reglementare ce atrage inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte sintagma „vătămarea drepturilor şi intereselor legitime” susţine că, în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragrafele 84-85, Curtea Constituţională a analizat constituţionalitatea acesteia, statuând că ea îndeplineşte condiţiile de claritate şi previzibilitate. În final, arată că încheierea de sesizare se referă, atât în considerente, cât şi în dispozitiv, doar la dispoziţiile art. 297 alin. (1) din Codul penal, astfel că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate se circumscrie acestei dispoziţii, chiar dacă avocatul autorului excepţiei a pus concluzii şi în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 13 din Legea nr. 78/2000.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

6. Prin încheierea din 11 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 48.031/299/2010 (1.015/2016), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Ion Rotaru, cu ocazia soluţionării unei cauze penale.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că, deşi Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, dispoziţiile criticate suferă, în continuare, de o lipsă de claritate şi previzibilitate, care decurge din faptul că dispoziţia de lege criticată nu precizează ce încălcare a legii reprezintă conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu. Susţine că, în funcţie de modul de încălcare a legii, legiuitorul a prevăzut în diverse acte normative diferite tipuri de răspundere, precum cea civilă, materială, administrativă, contravenţională sau disciplinară.

8. Autorul excepţiei apreciază că un alt aspect ce determină neconstituţionalitatea dispoziţiei criticate îl constituie lipsa, din cuprinsul reglementării, a sintagmei „cu ştiinţă”, sintagmă care se regăsea în vechiul Cod penal Totodată, sintagma „cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” este lipsită de claritate şi previzibilitate, deoarece nu se poate determina ce reprezintă o „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime”.

9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că dispoziţia legală criticată îndeplineşte condiţiile previzibilităţii, preciziei şi clarităţii legii din perspectiva prevederilor constituţionale menţionate, existând elementele necesare pentru a permite destinatarilor să prevadă care este conduita interzisă şi consecinţele care ar putea rezulta prin încălcarea acestora. De asemenea, textul de lege criticat permite tuturor participanţilor în procesul penal să îşi valorifice drepturile pe care le au pe tot parcursul procedurilor penale în mod echitabil, cu garantarea celor prevăzute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fără a crea dezavantaje sau priorităţi. În ceea ce priveşte sintagma „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime”, instanţa de judecată reţine că acestea pot fi înţelese cu uşurinţă de către destinatarii legii penale, interpretarea acestora efectuându-se de către instanţele de judecată de la caz la caz, aşa încât nu era nevoie de o definire specială a acestor termeni în Codul penal ori într-o altă lege. Referitor la forma de vinovăţie cu care s-ar putea comite fapta de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal, instanţa de judecată arată că noua reglementare nu a mai preluat sintagma „cu ştiinţ㔠prevăzută de vechea reglementare, însă aceasta nu atrage probleme pe tărâmul previzibilităţii legii penale, întrucât, prin simpla interpretare a textului de lege criticat, prin coroborare cu art. 16 din Codul penal, se poate înţelege că forma de vinovăţie cu care se poate comite această infracţiune este intenţia directă sau intenţia indirectă. În continuare, instanţa de judecată arată că instanţa de contencios constituţional â examinat constituţionalitatea sintagmei „vătămarea drepturilor şi intereselor legitime”, precum şi forma de vinovăţie cerută pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 405 din 15 iunie 2016, consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal este inadmisibilă în ceea ce priveşte sintagma „în mod defectuos” şi neîntemeiată în ceea ce priveşte sintagma „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane”.

12. Avocatul Poporului arată că dispoziţiile art. 297 alin. (1) din Codul penal în vigoare au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Susţine că a transmis punctul de vedere în dosarele nr. 171D/2016, nr. 1.287D/2015 şi altele, în sensul că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale ari. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 297 alin. (1) din Codul penal, cu următorul conţinut: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 21a 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. “

16 Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia în România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. De asemenea sunt invocate prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

17. În ceea ce priveşte susţinerile avocatului autorului excepţiei referitoare la dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000, Curtea constată că acestea se circumscriu unei solicitări de extindere a obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, solicitare ce nu poate fi primită. Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti (...)” iar alin. (4) al aceluiaşi articol prevede c㠄Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi Cadrul procesual specific al excepţiei de neconstituţionalitate este, aşadar, cel fixat prin actul de sesizare a Curţii Constituţionale de către instanţa de judecată în faţa căreia a fost invocată excepţia. Prin urmare, în faţa Curţii Constituţionale obiectul excepţiei nu poate fi altul decât cel stabilit prin încheierea de sesizare. O extindere a acestuia, ca urmare a admiterii cererii făcute în faţa Curţii de către o parte, excedează cadrului stabilit prin Legea nr. 47/1992. Curtea s-a pronunţat, în acest sens, de exemplu, prin Decizia nr. 528 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 15 iunie 2012. Aşa fiind, Curtea se va pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum aceasta a fost formulată în faţa instanţei de judecată.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal, în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate referitoare la lipsa unui prag valoric sau a intensităţii vătămării rezultate din comiterea faptei, Curtea constată că, prin Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, a reiterat considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, prin care a subliniat că revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de „abuz în serviciu”, cu aplicarea principiului „ultima ratio”, astfel cum acesta a fost dezvoltat în doctrină şi jurisprudenţă (inclusiv cea a Curţii Constituţionale), aceste circumstanţieri fiind necesare delimitării răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Totodată, Curtea a reţinut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanţa constituţională nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera de competenţă a legiuitorului primar sau delegat, acesta fiind singura autoritate care are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.

19. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia lipsa sintagmei „cu ştiinţă”, din cuprinsul reglementării, determină neconstituţionalitatea textului criticat, Curtea reţine că a analizat acest aspect, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, precitată, paragraful 81. Cu acel prilej, Curtea a observat că dispoziţiile art. 246 şi art. 248 din Codul penal din 1969 cuprindeau sintagma „cu ştiinţă”, în vreme ce noile dispoziţii nu mai specifică expres în cuprinsul lor care este forma de vinovăţie cerută. Însă, potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (6) din Codul penal, „Fapta constând intr-o acţiune sau inacţiune constituie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres”. Cu alte cuvinte, atunci când intenţia legiuitorului este aceea de a sancţiona faptele săvârşite cu forma de vinovăţie a culpei, acesta este obligat să specifice, în mod expres, acest lucru în cuprinsul infracţiunii. De altfel, Curtea constată că încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice constituie infracţiunea de neglijenţă în serviciu reglementată în art. 298 din Codul penai, iar nu infracţiunea de abuz în serviciu. Totodată, Curtea a reţinut că este opţiunea legiuitorului să incrimineze săvârşirea faptei de abuz în serviciu atât cu intenţie directă, cât şi cu intenţie indirectă, fără ca, în acest fel, să se încalce prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5).

20. În continuare, Curtea observă că, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, precitată, paragrafele 84, 85, a reţinut că infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune de rezultat, astfel încât consumarea ei este legată de producerea uneia dintre urmările prevăzute de dispoziţiile art. 297 din Codul penal, şi anume cauzarea unei pagube sau vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Astfel, referitor la expresia „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”, criticată de autorii excepţiei ca fiind lipsită de claritate, Curtea a observat că sintagma „interes legitim” nu este definită în Codul penal. Curtea a reţinut, însă, că, în doctrină, s-a arătat că prin expresia „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” se înţelege lezarea sau prejudicierea morală, fizică sau materială, adusă intereselor legale ale unor asemenea persoane. Vătămarea drepturilor ori a intereselor legale ale unei persoane presupune ştirbirea efectivă a drepturilor şi intereselor legitime, în orice fel: neacordarea acestora, împiedicarea valorificării lor etc., de către funcţionarul care are atribuţii de serviciu în ceea ce priveşte realizarea drepturilor şi intereselor respective. Totodată, Curtea a reţinut că, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, „interes” reprezintă acţiunea pentru satisfacerea anumitor nevoi, acţiunea de a acoperi unele trebuinţe, folos, profit. Interesul este legal dacă acesta este ocrotit sau garantat printr-o dispoziţie normativă. De asemenea, paguba cauzată persoanei fizice său juridice trebuie să fie certă, efectivă, bine determinată, întrucât şi în raport cu acest criteriu se apreciază dacă fapta prezintă, sau nur un anumit grad de pericol social.

21. Astfel, Curtea a apreciat c㠄vătămarea drepturilor sau intereselor legitime” presupune afectarea, lezarea unei persoane fizice sau juridice în dorinţa/preocuparea acesteia de a şi satisface un drept/interes ocrotit de lege. S-a reţinut că vătămarea intereselor legale ale unei persoane presupune orice încălcare, orice atingere, fie ea fizică, morală sau materială, adusă intereselor protejate de Constituţie şi de legile în vigoare. Aşadar, gama intereselor (dorinţa de a satisface anumite nevoi, de preocuparea de a obţine un avantaj etc.) la care face referire textul legal este foarte largă, ea incluzând toate posibilităţile de manifestare ale persoanei potrivit cu interesele generale ale societăţii pe care legea i le recunoaşte şi garantează. Este, totuşi, necesar ca fapta să prezinte o anumită gravitate. În caz contrar, neexistând gradul de pericol social al unei infracţiuni, fapta atrage, după caz, numai răspunderea administrativă sau disciplinară.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Rotaru în Dosarul nr. 48.031/299/2010 (1.015/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penala şi constată că dispoziţiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind schimbarea regimului juridic al unui imobil şi atribuirea destinaţiei acestuia de reşedinţă pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român

 

Având în vedere prevederile ari 2 lit. a) din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 863 lit. e) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome .Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 382/2013, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 3 alin. (1) şi art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol şi bunuri mobile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 640/2002, cu modificările ulterioare, precum şi al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2014 pentru stabilirea unor măsuri privind situaţia juridică a unor bunuri din domeniul public şi privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, a unor măsuri privind managementul situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 144/2015,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - La anexa nr. 3 - Lista imobilelor din domeniul privat al statului aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, şi a imobilelor proprietate proprie, propuse în vederea vânzării - la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 30 noiembrie 2011, aprobată cu completări prin Legea nr. 382/2013, cu modificările şi completările ulterioare, numărul curent 304 se abrogă.

Art. 2. - (1) Se aprobă trecerea unui imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul privat al statului şi din administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”.

(2) Imobilul prevăzut la alin. (1) se înscrie în fondul locativ de protocol şi bunuri mobile, aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat.

Art. 3. - Se aprobă atribuirea destinaţiei de reşedinţă imobilului prevăzut la art. 2 pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român, în vederea organizării cabinetului de lucru.

Art. 4 - Hotărârea Guvernului nr. 60/2005 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 1 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 3- Lista bunurilor imobile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, după numărul curent 55 se introduce un nou număr curent, numărul curent 551, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea imobilului şi adresa

Teren - mp -

„551

Apartament, str. Eminescu nr. 44-48, parter, ap. 1 şi dependinţe, camera de serviciu nr. 9 şi boxa nr. 1, sectorul 1, municipiul Bucureşti

76,59”

 

2. La anexa nr. 4 - Lista bunurilor imobile din domeniul privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, numerele curente 461 şi 475 se abrogă.

Art. 5. - Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificarea corespunzătoare a Hotărârii Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2017.

Nr. 801.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

alo imobilului aflat în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, având C.U.1.2351555, care trece din domeniul privat în domeniul public al statului, cu destinaţia de reşedinţă pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român, în vederea organizării cabinetului de lucru

 

Denumirea bunului care intră în domeniul public al statului

Codul de clasificaţie

Anul şi actul dobândirii

Adresa

Vecinătăţi

Elemente-cadru de descriere tehnică ale bunului, conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Valoare

- lei -

1

2

3

4

5

6

7

Apartament nr. 1

8.28.12

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2002

Bucureşti, Str. Mihai Eminescu nr. 44-48, sector 1

Nord - str. Mihai Eminescu

Sud - imobile bd. Dacia nr. 55, nr. 57 şi nr. 59

Est - imobil str. Mihai Eminescu nr. 50-54

Vest - imobil Str. Mihai Eminescu nr. 42

Apartamentul nr. 1 (lot 19), cu teren aferent în cotă indiviză de 64,19 mp

Camera de serviciu nr. 9, situată la etajul 8, în suprafaţă utilă de 20,09 mp, cu teren aferent în cotă indiviză de 7,53 mp

Boxa nr. 1 situată la demisol, cu suprafaţa utilă de 13,00 mp, cu teren aferent în cotă indiviză de 4,87 mp

Total teren aferent în cotă indiviză - 76,59 mp

Înscrise în CF:

nr. 259320-C1-U19

nr. 259320-C1 - U43

nr. 259320-C1-U1

Valoare construcţie = 502.676,17 lei

Valoare teren = 61.276,20 lei

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 67/2016 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Secţiunea 2A Ogra-Câmpia Turzii pe teritoriul localităţilor Bogata, Cheţani, Cucerdea, Cuci, Iernut, Luduş şi Ogra din judeţul Mureş şi pe teritoriul localităţii Luna din judeţul Cluj din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional «Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea»“, precum şi suplimentarea sumei prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 67/2016

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 5 alin. (1) şi art. 8 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.363/2003 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea”,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 67/2016 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Secţiunea 2A Ogra-Câmpia Turzii pe teritoriul localităţilor Bogata, Cheţani, Cucerdea, Cuci, Iernut, Luduş şi Ogra din judeţul Mureş şi pe teritoriul localităţii Luna din judeţul Cluj din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional «Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea»“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 2, după poziţia nr. 1613 se introduc 44 de noi poziţii, poziţiile nr. 16131-161344, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - (1) Se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Secţiunea 2A Ogra-Câmpia Turzii pe teritoriul localităţilor Bogata, Cheţani, Cucerdea, Cuci, Iernut, Luduş şi Ogra din judeţul Mureş şi pe teritoriul localităţii Luna din judeţul Cluj din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional «Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea»“, situate pe amplasamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 67/2016, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute la art. I pct. 1, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.

(2) Se aprobă lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii, prevăzute la alin. (1), situate pe raza localităţii Luna din judeţul Cluj, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzută în anexa la prezenta hotărâre.

Art. III. - (1) Se aprobă suplimentarea sumei prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 67/2016, cu modificările şi completările ulterioare, cu suma de 194 mii lei, reprezentând cuantumul total al sumelor individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată, prevăzute la art. I pct. 1 şi art. II, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Secţiunea 2AOgra- Câmpia Turzii pe teritoriul localităţilor Bogata, Cheţani, Cucerdea, Cuci, Iernut, Luduş şi Ogra din judeţul Mureş şi pe teritoriul localităţii Luna din judeţul Cluj din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional «Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea»“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 67/2016, cu modificările şi completările ulterioare, aflate pe raza localităţii Luna din judeţul Cluj. Suma de 194 mii lei se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, conform Legii bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, cu modificările şi completările ulterioare, capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente Cadrului financiar 2014- 2020”, articolul 58.03-„Programe din Fondul de Coeziune” (FC).

(2) Sumele individuale prevăzute la alin. (1) se virează de către Ministerul Transporturilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. la dispoziţia proprietarilor imobilelor prevăzute la art. I pct. 1, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Secţiunea 2A Ogra-Câmpia Turzii pe teritoriul localităţilor Bogata, Cheţani, Cucerdea, Cuci, Iernut, Luduş şi Ogra din judeţul Mureş şi pe teritoriul localităţii Luna din judeţul Cluj din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional «Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea»“, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. IV. - Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - SA., răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Secţiunea 2A Ogra-Câmpia Turzii pe teritoriul localităţilor Bogata, Cheţani, Cucerdea, Cuci, Iernut, Luduş şi Ogra din judeţul Mureş şi pe teritoriul localităţii Luna din judeţul Cluj din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional «Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea»“, astfel cum a fost completată prin prezenta hotărâre, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora aşa cum au fost puse la dispoziţie de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară/Agenţia Naţională a Cadastrului şi Publicităţii Imobiliare sau de către unităţile administrativ-teritoriale, precum şi de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Felix Stroe

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2017.

Nr. 802.

 

ANEXĂ

(completare la anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 67/2016)

 

LISTA

cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publica de interes naţional „Secţiunea 2A Ogra-Câmpia Turzii”, pe teritoriul localităţilor Bogata, Cheţani, Cucerdea, Cuci, Iernut, Luduş şi Ogra din judeţul Mureş şi pe teritoriul localităţii Luna din judeţul Cluj din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional „Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea”, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.

Judeţul

Localitatea

Numele şi prenumele proprietarului

Categoria de folosinţă

Tarlaua

Parcela

Nr. CF

Nr. cadastral

Suprafaţa totală

(mp)

Suprafaţa de expropriat teren/ Construcţii

(mp)

Valoarea de despăgubire conform Legii nr. 255/2010

(lei)

16131

CLUJ

LUNA

Cristurean Vera Cristina

Arabil Intravilan

2

nr. top. 223/1/4/3

55953

55953

3.000,00

76,00

486,10

16132

CLUJ

LUNA

Ceclan Simion

Arabil Intravilan

2

nr. top. 223/1/4/2

2389

 

3.571,00

136,00

869,86

16133

CLUJ

LUNA

Costea Augustin Cristian

Arabil Intravilan

2

nr. top. 223/1/4/1

2388

 

5.000,00

224,00

1.432,70

16134

CLUJ

LUNA

Coroian Teodor

Arabil Intravilan

2

nr. top. 223/1/3

5232

 

5.800,00

427,00

2.731,09

16135

CLUJ

LUNA

Rus Alin Dorin

Arabil Intravilan

2

nr. top. 223/1/2

1893

 

5.800,00

487,00

3.114,85

16136

CLUJ

LUNA

Giurgiu Gligor

Arabil Intravilan

2

nr. top. 223/1/1/2

2385 - 52067 CF

 

4.100,00

379,00

2.424,08

16137

CLUJ

LUNA

Groza Monica

Arabil Intravilan

2

nr. top. 223/1/1/3

2386 - 50930 CF

 

5.800,00

1.533,00

9.805,07

16138

CLUJ

LUNA

Fetita S. Ilie

Arabil Intravilan

2

12

 

55402

6.400,00

3.191,00

20.409,64

16139

CLUJ

LUNA

Moldan Gheorghe

Arabil Intravilan

2

13

 

55401

6.400,00

3.704,00

23.690,78

161310

CLUJ

LUNA

Moldan Nicolae

Arabil Intravilan

2

14

 

55400

5.800,00

3.050,00

19.507,80

161311

CLUJ

LUNA

S.C. Haak Import Export - S.R.L.

Arabil Intravilan

2

nr. top. 2350/1/2/3

2297

 

3.840,00

1.074,00

6.869,30

161312

CLUJ

LUNA

Teren la dispoziţia Primăriei*)

Arabil Intravilan

2

 

 

 

1.562,00

862,00

3.305,77

161313

CLUJ

LUNA

Batinas Florin

Arabil Intravilan

2

nr. top. 2350/1/2/1, 2350/1/2/2

 

 

1280

1280

128,00

818,69

161314

CLUJ

LUNA

Utiu Vasile

Arabil Intravilan

2

2351/2/1

 

1923 – 50376 CF

3.200,00

104,00

665,18

161315

CLUJ

LUNA

Chiper Elena

Arabil Intravilan

2

nr. topo. 2351/2/2/1

 

2267

(50376)

1.600,00

24,00

153,50

161316

CLUJ

LUNA

Giurgiu Nicolae

Arabil Intravilan

2

nr. top: 2349/1/1

 

 

1.458,00

17,00

108,73

161317

CLUJ

LUNA

Vilt Florian Valerian

Arabil Intravilan

2

2349/1/4

 

55890

1.294,00

17,00

108,73

161318

CLUJ

LUNA

Hidisan Ioan

Arabil Intravilan

2

 

 

55838

368,00

11,00

70,36

161319

CLUJ

LUNA

Caluser Mihail

Arabil Intravilan

2

nr. top: 2349/1/2

 

55815

2.416,00

3,00

19,19

161320

CLUJ

LUNA

Teren La Dispoziţia Primăriei*)

Arabil Intravilan

2

 

 

55398

44.519,00

3.816,00

14.634,36

161321

CLUJ

LUNA

Teren La Dispoziţia Primăriei*)

Arabil Intravilan

2

 

 

 

8.399,00

779,00

2.987,47

161322

CLUJ

LUNA

Tulai Ioan

Arabil Intravilan

2

39

 

 

2.900,12

1.908,00

7.317,18

161323

CLUJ

LUNA

Mărginean Ştefan

Arabil Intravilan

2

38

 

 

5.300,99

5.171,00

19 830,79

161324

CLUJ

LUNA

Bărbos Maria

Arabil Intravilan

2

37

 

 

4.300,07

3.607,00

13 832,85

161325

CLUJ

LUNA

Sebeni Ioan

Arabil Intravilan

2

36

 

 

2.900,21

1.520,00

5.629,20

161326

CLUJ

LUNA

Harastasan Lucia Angela

Arabil Intravilan

2

35

 

 

700,38

272,00

1.043,12

161327

CLUJ

LUNA

Iova Ioan

Arabil Intravilan

2

34

 

 

6.200,12

877,00

3.363,30

161328

CLUJ

LUNA

S.C. 2 Connect Romania - S.R.L.

Arabil Intravilan

1

 

55723

 

352,00

99,00

633,20

161329

CLUJ

LUNA

Sevan Ioan Lucian

Arabil Intravilan

1

 

55725

 

7.794,00

1.148,00

7.342,61

161330

CLUJ

LUNA

Sevan Ioan Lucian

Arabil Intravilan

1

 

55702

 

7.108,00

314,00

2.008,34

161331

CLUJ

LUNA

Sevan Ioan Lucian

Arabil Intravilan

1

 

55766

 

18.590,00

153,00

978,59

161332

CLUJ

LUNA

Gheorghiu Beatrice Delia

Arabil Intravilan

1

27

55038

 

2.016,00

275,00

1.758,90

161333

CLUJ

LUNA

Gheorghiu Beatrice Delia, S.C. Play Dream Cars International - S.R.L.

Intravilan - Curţi

construcţii

1

27/1

55037, CF 50342

 

864,00

341 teren

3.630,63

(Platforma betonată 151 mp,

5 pompe benzină)

151 construcţie (Platformă  betonată,

5 pompe benzină)

161334

CLUJ

LUNA

Gheorghiu Cristian Nicolae

Arabil Intravilan

1

30/1

50015

 

1.567,00

152,00

972,19

161335

CLUJ

LUNA

Moldovan Ilie

Arabil Intravilan

1

27

55033

 

11.600,00

352,00

2.251,39

161336

CLUJ

LUNA

Giurgiu Mihai

Arabil Intravilan

1

26

55032

 

11.600,00

306,00

1.957,18

161337

CLUJ

LUNA

Retesan Simion

Arabil Intravilan

1

25

55031

 

3.900,00

71,00

454,12

161338

CLUJ

LUNA

Mazare Dumitru, Hetea Maria

Arabil Intravilan

1

24

55030

 

7.600,00

133,00

850,67

161339

CLUJ

LUNA

Mărginean Susana, Mărginean Mihaila Danut

Arabil Intravilan

1

22/1

55036

 

1.000,00

184,00

1.176,86

161340

CLUJ

LUNA

Giurgiu Marcel

Arabil Intravilan

1

22

 

1782

11.600,00

99,00

633,20

161341

CLUJ

LUNA

Maxiprest Benzinărie (Rusu Ciprian Dorin)

Arabil Intravilan

1

 

 

 

2.000,00

15,00

95,94

161342

CLUJ

LUNA

Islay Paul şi soţia

Arabil Intravilan

1

 

50008

 

932,00

15,00

95,94

161343

CLUJ

LUNA

Magda Gheorghe

Arabil Intravilan

1

 

50011

 

300,00

3,00

19,19

161344

CLUJ

LUNA

Teren la dispoziţia Primăriei*)

Păşune Extravilan

17

 

 

 

9.871,00

9.871,00

2.823,11

 

Total

46.928,00

193.111,74


*) Pentru poziţiile lin care se regăseşte menţiunea teren la dispoziţia primăriei, astfel cum reiese din evidenţele unităţilor administrativ-teritoriale, numele proprietarului/deţinătorului va fi identificat ulterior, după punerea în posesie, în vederea completării documentaţiilor necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor de expropriere, în condiţiile legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 1 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului Suceava” la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 şi 642 bis din 30 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, secţiunea I „Bunuri imobile” se modifică după cum urmează:

- la poziţia nr. 59, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins:

„cu îmbrăcăminte din beton asfaltic, în lungime de 21,260 km, suprafaţă de 328.059,00 mp, de la km 2 + 016 până la km 23 + 276, pe traseul: Rădăuţi (DN 17A) - Frătăuţii Vechi-Frătăuţii Noi-Bilca (DN 2E), număr cadastral 51532, 33491, 33489, 33504, 33490, 33492, 33639, 33640, 33670, 33651, 33638, 38962, 38963, 38964, 38973, 35871 şi carte funciară nr. 51532, 33491, 33489, 33504, 33490, 33492, 33639, 33640, 33670, 33651, 33638, 38962, 38963, 38964, 38973, 3587r, coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: „8.041,453”;

- la poziţia nr. 60. coloana nr. 3 va avea următorul cuprins:

„cu îmbrăcăminte din beton asfaltic, în lungime de 29,423 km, suprafaţă de 509.206,00 mp, de la km 48 + 796 până la km 78 + 219, pe traseu): limită judeţul Iaşi-Budeni-Doihasca-Dolheştii Mari-Arghira-Basarabi-Preuteşti-Huşi-Fălticeni (DN 2), număr cadastral 34200, 35297, 35507, 35508, 35509-C1,35381, 35382, 35380, 35383, 34501, 35295, 35300, 35299, 30841, 30822, 30840, 30842, 30823, 32802, 32772, 32764, 32763, 32803, 32766, 32762, 32765, 31348, 31349-C1, 31346, 31329 şi carte funciară nr. 34200, 35297, 35507, 35508, 35509 (C1), 35381, 35382, 35380, 35383, 34501, 35295, 35300, 35299, 30841, 30822, 30840, 30842, 30823, 32802, 32772, 32764, 32763,32803, 32766, 32762, 32765, 31348, 31349 (C1), 31346, 31329”, coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: „4.431,234”;

- la poziţia nr. 61, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins:

„cu îmbrăcăminte din beton asfaltic, în lungime de 39,365 km, suprafaţă de 568.542,00 mp, de la km 1 + 564 până la km 40+929, pe traseul: Suceava (DN 2)-Ipoteşti-Bosanci-Luncuşoara-Ruşii Mănăstioara-Udeşti-Poieni-Chilişeni-Ştirbăţ-Liteni-Corni-Poiana-Doihasca (DJ 208), număr cadastral 47236, 34516, 33788, 33789, 34511, 32638, 32636, 35956, 35957, 35955, 32637, 32667, 32315, 32313, 32310, 34614, 34613, 34612, 34610, 34611, 32316, 32319, 32321, 32320, 32314, 32311, 32317, 32318, 32312, 34605, 34604, 34603, 34602, 33083, 32259, 32453, 32487, 33085, 32456, 32452,32458,33207-C1, 33208, 33209, 33082, 33088, 33089, 33084, 32248, 32252, 32251, 34214, 34209, 34210, 34211, 34212,34518 şi carte funciară nr. 47236,34516,33788,33789, 34511, 32638, 32636, 35956, 35957, 35955, 32637, 32667, 32315, 32313, 32310, 34614, 34613, 34612, 34610, 34611, 32316, 32319, 32321, 32320, 32314, 32311, 32317, 32318, 32312, 34605, 34604, 34603, 34602, 33083, 32259, 32453, 32487, 33085, 32456, 32452, 32458, 33207 (C1), 33208, 33209, 33082, 33088, 33089, 33084, 32248, 32252, 32251, 34214, 34209, 34210, 34211, 34212, 34518”, coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: „3.876,302”;

- la poziţia nr. 71, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins:

„cu îmbrăcăminte din beton asfaltic, în lungime de 23,807 km, suprafaţă de 332.185,00 mp, de la km 0 + 870 până la km 24 + 677, pe traseul: Suceava (DN 2)-Moara-Liteni-Vornicenii Mici-Lucăceşti-Măzănăeşti-Berchişeşti (DN 2E), număr cadastral 47321, 13996, 40482, 40550, 40342, 10406, 46057, 46123, 10449, 10441, 10447, 10427, 14025, 40548, 14022, 14023, 14039, 10589, 30760, 30758, 30757, 30759, 30800, 30799 şi carte funciară nr. 47321, 13996, 40482, 40550,40342, 10406, 46057, 46123, 10449, 10441, 10447, 10427, 14025, 40548, 14022, 14023, 14039, 10589, 30760, 30758, 30757, 30759, 30800, 30799”, coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: „2.992,902”;

- la poziţia nr. 72, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „cu îmbrăcăminte din beton asfaltic, în lungime de 48,373 km, suprafaţă de 694.081,00 mp, de la km 0 + 000 până la km 48 + 373, pe traseul: Liteni (DJ 209C)-Zahareşti-Stroieşti-Costâna-Dărmăneşti-Măriţei-Călineşti-Şerbăuţi-Calafindeşti-Botoşănlţa Mare-Negostina-Siret (DN 2), număr cadastral 14028, 14027, 31390, 32962, 32963, 33202, 31388, 31389, 33193, 31391, 31385, 33189, 33191, 31387, 32241, 31392, 33186, 33185, 33184, 33187, 31393, 31394, 31395, 31396, 32902, 31331, 32269, 32267, 31330, 31509, 32232-C1, 33856, 33857, 47563-C1,47300, 47655, 47308, 47557, 47555, 47029, 47028, 47027, 30881, 30884, 30880, 31033, 31039, 31658, 31032, 31229, 31736, 31738, 32133, 32134 şi carte funciară nr. 14028, 14027, 31390, 32962, 32963, 33202, 31388, 31389, 33193, 31391, 31385, 33189, 33191, 31387, 32241, 31392, 33186, 33185, 33184, 33187, 31393, 31394, 31395, 31396, 32902, 31331, 32269, 32267, 31330, 31509, 32232 (C1), 33856, 33857, 47563 (C1), 47300, 47655, 47308, 47557, 47555, 47029, 47028, 47027, 30881, 30884, 30880, 31033, 31039, 31658, 31032, 31229, 31736, 31738, 32133, 32134”, coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: „19.268,756”;

- la poziţia nr. 76, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins:

„cu îmbrăcăminte din beton asfaltic, în lungime de 20,825 km, suprafaţă de 318.452,00 mp, de la km 1 + 400 până la km 22 + 225, pe traseul: Salcea (DN 29)-Vereşti-Stamate-Fântânele-Roşcani (DJ 208C), număr cadastral 34395,31881, 31882, 31883, 31863, 31183, 31184, 31185, 32150, 32151 şi carte funciară nr. 34395, 31881, 31882, 31883, 31863, 31183, 31184, 31185, 32150, 32151”, coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: „11.802,724”;

- la poziţia nr. 89, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins:

„Drum judeţean DJ 208 V”, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „cu îmbrăcăminte din beton asfaltic, în lungime de 5,628 km, suprafaţă de 80.970,00 mp, de la km 0 + 000 până la km 5 + 628, pe traseul DN 2-Pătrăuţi, număr cadastral 31966, 31992, 31999, 31993, 31995, 31963, 31985, 31965, 31964 şi carte funciară nr. 31966, 31992, 31999, 31993,31995,31963, 31985,31965,31964”, coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: „735,669”, coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: „Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice - anexa 2.35, poziţia 41”;

- la poziţia nr. 93, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins:

„Drum judeţean DJ 290 A”, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „cu îmbrăcăminte din beton asfaltic, în lungime de 3,200 km, suprafaţă de 63.505,00 mp, de la km 0 + 000 până la km 3 + 200, pe traseul: Salcea (DN 29)- Aeroport, număr cadastral 35094, 35097, 35115 şi carte funciară nr. 35094, 35097, 35115”, coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: „787,869”, coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: „Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice - anexa 2.35, poziţia 53”.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2017.

Nr. 811.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind recunoaşterea Asociaţiei Europene pentru Siguranţă şi Antidrog ca fiind de utilitate publică

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 39 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se recunoaşte Asociaţia Europeană pentru Siguranţă şi Antidrog, persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, cu sediul în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 251, bl. 45, sc. 1, ap. 23, sectorul 2, înregistrată în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor cu nr. 32/17.03.2010, cod unic de înregistrare 26685846, ca fiind de utilitate publică.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Ministrul consultării publice şi dialogului social,

Gabriel Petrea

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2017.

Nr. 813.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportărilor periodice cuprinzând informaţii statistice de natură financiar-contabilă, aplicabile sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din alte state membre

 

Având în vedere prevederile art. 59 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 420 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

Banca Naţională a României emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Normele metodologice privind întocmirea raportărilor periodice cuprinzând informaţii statistice de natură financiar-contabilă, aplicabile sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din alte state membre, cuprinse în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Prevederile prezentului ordin se aplică sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din alte state membre, denumite în continuare sucursale.

(3) Prevederile prezentului ordin intră în vigoare începând cu raportările periodice cuprinzând informaţii statistice de natură financiar-contabilă, denumite în continuare raportări periodice, întocmite pentru data de 31.01.2018.

Art. 2. - (1) Sucursalele au obligaţia să întocmească raportări periodice în conformitate cu normele metodologice aprobate prin prezentul ordin.

(2) Raportările periodice se transmit Băncii Naţionale a României prin intermediul Sistemului informatic de raportare la Banca Naţională a României (SIRBNR), având ataşată semnătura electronică, în conformitate cu prevederile Normei Băncii Naţionale a României nr. 1/2015 privind transmiterea indicatorilor primari prin intermediul Sistemului informatic de raportare la Banca Naţională a României, la termenele stabilite prin normele metodologice privind întocmirea acestora, aprobate prin prezentul ordin.

Art. 3. - Persoanele care asigură administrarea şi/sau conducerea sucursalelor sau alte persoane autorizate trebuie să asigure măsurile necesare pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 5/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportărilor periodice cuprinzând informaţii statistice de natură financiar-contabilă, aplicabile sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din alte state membre, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 şi 693 bis din 23 septembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentului ordin.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2017.

Nr. 10.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.