MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 898/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 898         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 15 noiembrie 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

116. - Hotărâre pentru respingerea Raportului anual de activitate al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi pe anul 2016

 

117. - Hotărâre privind revocarea din funcţie a preşedintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

 

118. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 94/2017 privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

81. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, pentru sprijinirea competitivităţii şi a capacităţii de inovare a industriei de apărare a UE - COM (2017)294

 

82. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Lansarea Fondului european de apărare - COM (2017)295

 

83. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) - COM (2017)343

 

84. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor UE - COM(2017)358

 

85. - Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 540 din 13 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. 2 lit. a), art. 159 şi art. 160 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

810. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.356/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.336. - Ordin al ministrului culturii şi identităţii naţionale privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria II - arhitectură, monument, grupa valorică B, a Casei morarului, satul Răstoci nr. 64, comuna Ileanda, judeţul Sălaj

 

2.780. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 664/2012 privind autorizarea şi/sau înregistrarea entităţilor care desfăşoară activităţi de schimb valutar pe teritoriul României, altele decât cele care fac obiectul supravegherii Băncii Naţionale a României

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru respingerea Raportului anual de activitate al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi pe anul 2016

 

Având în vedere Avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi privind Raportul anual de activitate al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi nr. XXVI/157 din 8 noiembrie 2017,

în temeiul dispoziţiilor art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 14 alin. (8) din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se respinge Raportul anual de activitate al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi pe anul 2016.

 

Această hotărâre a fost adoptată în şedinţa Senatului din 13 noiembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 13 noiembrie 2017.

Nr. 116.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind revocarea din funcţie a preşedintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

 

Având în vedere Avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi nr. XXVI/157 din 8 noiembrie 2017,

în temeiul dispoziţiilor art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 7 lit. e) din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Doamna Bencze Marta-Iozefina se revocă din funcţia de preşedinte al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

 

Această hotărâre a fost adoptată în şedinţa Senatului din 13 noiembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 13 noiembrie 2017.

Nr. 117.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 94/2017 privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă

 

În temeiul prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 76 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 94/2017 privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 20 septembrie 2017, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Ancheta parlamentară prevăzută la art. 1 îşi prelungeşte activitatea până la data de 28 februarie 2018.”

2. La articolul 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Concluziile anchetei parlamentare realizate de Comisia pentru mediu vor fi cuprinse într-un raport ce va fi prezentat Biroului permanent până la data de 16 martie 2018.”

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din data de 14 noiembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin, (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 14 noiembrie 2017.

Nr. 118.

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, pentru sprijinirea competitivităţii şi a capacităţii de inovare a industriei de apărare a UE - COM (2017)294

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/435 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 7 noiembrie 2017, Camera Deputaţilor:

1 .Apreciază utilitatea regulamentului în mod special datorită existenţei reduse sau lipsei de prioritizare a unor instrumente sau iniţiative ale Uniunii Europene care să vizeze cercetarea în domeniul militar şi dezvoltarea industriei de apărare.

2. Salută în mod deosebit scopul programului de a implica şi dezvolta întreprinderile mici şi mijlocii din domeniu, precum şi latura de cooperare transfrontalieră la nivelul acestora, considerând că astfel este dezvoltată în mod special competitivitatea şi pot fi create noi locuri de muncă.

3. Apreciază utilitatea programului în consolidarea intereselor Uniunii Europene în materie de securitate şi apărare, dat fiind mai ales modul în care acesta încurajează colaborarea între întreprinderi în ceea ce priveşte dezvoltarea de produse şi tehnologii, ţinând seama de priorităţile în materie de capabilităţi, stabilite de comun acord de către statele membre prin planul de dezvoltare a capabilităţi lor Uniunii Europene.

4. Consideră că măsurile prevăzute de proiectul de regulament pot spori competitivitatea industriei de apărare prin favorizarea unei mai bune exploatări a potenţialului industrial al inovării şi dezvoltării tehnologice, prin intermediul cooperării între întreprinderile din statele membre.

5. Subliniază că poziţia României este aceea că obiectivul major al UE trebuie să fie dezvoltarea unei baze industriale de apărare inovatoare şi competitivă, care să răspundă nevoilor Europei în materie de capabilităţi dar, în acelaşi timp, să fie echilibrată şi incluzivă.

6. Consideră, conform poziţiei oficiale a Guvernului României, că pentru evitarea apariţiei de noi diviziuni şi a adâncirii discrepanţelor între industriile de apărare ale statelor membre ale Uniunii Europene, ar fi utilă identificarea unor condiţii şi modalităţi care să faciliteze şi să încurajeze participarea la proiecte din partea unor state din zone geografice diferite.

7. Atrage atenţia asupra necesităţii de a nu descuraja cadrul naţional pentru dezvoltarea şi cercetarea de proiecte, recomandând în schimb realizarea unui sistem comun de gestionare a eventualului avans tehnologic unilateral.

8. Consideră că este necesară în continuare explicarea împărţirii resurselor, cu precădere în ceea ce priveşte contribuţia UE faţă de efortul individual al statelor membre şi atrage atenţia asupra necesităţii de a nu exista diferenţieri majore şi fără o argumentaţie echilibrată, în ce priveşte această contribuţie.

9. la notă de exprimarea Comisiei Europene conform căreia „Intervenţia Uniunii nu aduce atingere şi nici nu prejudiciază în vreun fel sprijinirea acţiunilor întreprinse la nivel naţional”, însă recomandă elaborarea unui ghid cu privire la sursele de finanţare eligibile la nivelul statelor membre.

10. Consideră că programul nu ar trebui limitat la perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2020, ci trebuie îmbunătăţit şi dezvoltat inclusiv pe viitor, pornind de la rezultatele înregistrate în această perioadă. În acest sens, recomandă stabilirea unei strategii pe termen lung care să vizeze cooperarea în acest domeniu, precum şi reflectarea sa în negocierile privind viitorul Cadru financiar multianual.

11. În ceea ce priveşte criteriile de elaborare a proiectelor, consideră că este necesară o explicaţie suplimentară referitoare la statutul terţilor, care pot sau nu fi implicaţi, care să includă o diferenţiere între statele membre ale NATO, dar nemembre UE şi alte state terţe.

12. Recomandă abordarea mai detaliată a situaţiei iniţiativelor de cooperare regională şi internaţională, atât în interiorul UE, cât şi în ceea ce priveşte cooperarea la nivelul NATO, cu atât mai mult cu cât există o serie de prevederi contradictorii în prezenta propunere de regulament (art. 13).

13. Consideră necesare o serie de clarificări suplimentare referitoare la criteriile de atribuire, incluzând o stratificare în funcţie de ponderea specifică a fiecăreia.

14. Consideră că este necesară stabilirea unor criterii de atribuire care să respecte proporţionalitatea în raport cu situaţia şi contextul extins al situaţiei interne din fiecare stat membru şi al contribuţiei la efortul general comun în domeniul apărării.

15. Atrage atenţia asupra riscului de a transforma acest program într-un instrument în beneficiul statelor membre care contribuie mai mult la bugetul UE.

16. Apreciază importanţa acordată cooperării în dezvoltarea industriei de apărare, inclusiv la nivelul companiilor sau al întreprinderilor mici şi mijlocii, însă atrage atenţia asupra necesităţii de a nu fi ignorat cadrul unilateral şi recomandă instituirea unui cadru prin care pot fi cuantificate inclusiv avantajele şi avansul tehnologic în domeniul apărării ale anumitor state membre pentru beneficiul întregii Uniuni Europene.

17. De asemenea, subliniază necesitatea luării în considerare a situaţiei geopolitice şi de securitate, considerând necesară abordarea diferenţiată a regiunilor aflate într-un context mai complicat de securitate.

18. la act de poziţionarea Comisiei referitoare la regimul drepturilor de proprietate şi al drepturilor de proprietate intelectuală, însă recomandă elaborarea unui pian de măsuri pentru a evita o eventuală preluare de rezultate de către actori terţi, a căror acţiune poate să contravină principiilor sau obiectivelor de securitate ale Uniunii.

19. Susţine propunerea Comisiei Europene de înfiinţare a Comitetului statelor membre şi consideră benefică implicarea Agenţiei Europene de Apărare şi a Serviciului European de Acţiune Externă. Consideră necesare însă definirea şi delimitarea atribuţiilor comitetului şi a membrilor acestuia.

20. Recomandă constituirea, fie în cadrul Comitetului statelor membre, fie ca element separat, a unui organism cu rolul de a supraveghea şi verifica desfăşurarea programului şi a acţiunilor finanţate.

21. Consideră benefică întocmirea unui organism special care să monitorizeze rezultatele cercetărilor şi avansul tehnologic, precum şi cooperarea în domeniu la toate nivelurile.

22. Consideră că este necesară detalierea cazurilor în care asistenţa financiară din partea UE în cadrul programului nu poate depăşi 20% din costurile totale, incluzând şi o identificare a categoriilor de finanţare disponibile pentru restul costurilor. Apreciază ca fiind necesară în acest sens stabilirea unor criterii pentru atragerea restului de finanţare în astfel de cazuri, pentru a evita situaţia în care un finanţator terţ ar putea solicita drepturi asupra rezultatelor de proiect

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 noiembrie 2017, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 14 noiembrie 2017.

Nr. 81.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Lansarea Fondului european de apărare - COM (2017)295

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/436 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 7 noiembrie 2017, Camera Deputaţilor:

1. Salută interesul crescut al Comisiei Europene pentru construirea unei apărări puternice a UE şi susţine ideea conform căreia o Europă puternică în domeniul apărării are nevoie de o industrie de apărare puternică.

2. Subliniază poziţia României de susţinere a operaţionalizării Fondului european de apărare.

3. Consideră că este necesară menţinerea caracterului interguvernamental în sectorul apărării europene, inclusiv în implementarea proiectelor în comun, prin intermediul Fondului european de apărare.

4. Susţine poziţia Guvernului, conform căreia România sprijină corelarea proiectelor derulate prin Fondul european de apărare cu cele care se vor planifica prin cooperarea structurată permanentă (PESCO), rolul Agenţiei Europene de Apărare în ambele cazuri fiind major.

5. Apreciază că iniţiativa Comisiei de consolidare a segmentului industrial din Europa reprezintă un bun punct de plecare al procesului, răspunzând, totodată, obiectivelor asumate prin Strategia globală a Uniunii.

6. Solicită efectuarea unei actualizări a situaţiei Fondului european de apărare, pe măsura avansării negocierilor cu privire la viitorul Cadru financiar multianual.

7. Reiterează susţinerea faţă de Pianul de acţiune european în domeniul apărării, însă reaminteşte necesitatea ca orice acţiune în acest domeniu să fie făcută cu deplina respectare a tratatelor şi în concordanţă cu politicile UE.

8. Susţine necesitatea respectării depline a principiului proporţionalităţii în raport cu implementarea Fondului european de apărare, însă, în egală măsură, consideră necesară tratarea de pe baze egale a statelor membre, cu respectarea şi reflectarea principiului solidarităţii.

9. Este de acord că Uniunea Europeană trebuie să îşi consolideze autonomia strategică, însă atrage atenţia că acest lucru trebuie făcut într-o manieră care să nu afecteze în vreun fel cooperarea cu NATO, ci complementar cu aceasta.

10. Subliniază necesitatea ca Fondul european de apărare să ţină cont inclusiv de priorităţile deja confirmate prin Strategia globală a UE, dintre care securitatea cibernetică reprezintă în primul rând un obiectiv de top.

11. Recomandă o abordare specifică în cazul ameninţărilor de securitate asimetrice sau emergente, subliniind necesitatea unei cercetări mai ample şi continue, în cazul acestora, pentru a putea asigura o actualizare în timp real a soluţiilor şi a avansului tehnologic necesar construirii unui răspuns adecvat.

12. Atrage atenţia asupra necesităţii unei concentrări pe ameninţările specifice categoriei războiului hibrid şi prioritizarea proiectelor care se adresează capacităţii de răspuns la acestea, cu precădere în ceea ce priveşte statele membre din estul Europei, apreciate ca fiind mai expuse la astfel de ameninţări decât restul statelor membre.

13. Consideră că, dincolo de consolidarea investiţiilor naţionale în domeniul apărării, Fondul european de apărare ar trebui să implice şi dimensiunea unui schimb de expertiză şi bune practici, inclusiv în ceea ce priveşte avansul tehnologic, la nivelul eforturilor întreprinse individual de către statele membre.

14. Apreciază că Fondul european de apărare va dezvolta în mod efectiv cooperarea dintre statele membre, inclusiv în domeniul cercetării, însă notează că acest lucru nu ar trebui să dăuneze formatelor de cooperare regionale deja existente, încurajând dezvoltarea în continuare, atât a acestora, cât şi a altor iniţiative similare.

15. Atrage atenţia că, datorită rolului limitat al bugetului UE în achiziţionarea capabilităţilor de apărare, există riscul unei dezvoltări disproporţionate a acestora în rândul statelor membre, în funcţie de alocarea bugetară specifică şi de produsul intern brut al fiecărui stat membru în parte.

16. Subliniază, conform poziţiei oficiale a Guvernului, susţinerea României faţă de acordarea unei atenţii speciale sprijinirii întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor nou-înfiinţate, fiind necesar ca toate statele membre să beneficieze de oportunităţi de implicare în aceste activităţi.

17. Susţine ideea implicării unei palete largi de actori la nivel de subcontractare, inclusiv în privinţa întreprinderile mici şi mijlocii, însă recomandă stabilirea unor modalităţi de control în ceea ce priveşte părţile subcontractate, care să evalueze competenţa şi istoricul acestora. Totodată, recomandă implicarea, în special în etapa de cercetare şi dezvoltare a prototipurilor, a mediului academic.

18. Apreciază în mod pozitiv ideea unor posibile mecanisme de recuperare a costurilor pentru statele membre aflate într-un proiect încă de la faza iniţială, printr-o compensare prilejuită inclusiv de alăturarea ulterioară a altor state membre, însă atrage atenţia asupra posibilităţii ca statele membre iniţiale să poată atrage anumite foloase în relaţia cu statele membre care se alătură ulterior, altele decât cele prevăzute prin aceste mecanisme.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 noiembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 14 noiembrie 2017.

Nr. 82.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) - COM (2017)343

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicata, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4o-9/438 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 7 noiembrie 2017, Camera Deputaţilor:

1. Salută sporirea diversităţii şi a gradului de inovare a produselor financiare prin produsul paneuropean de pensii personale (PEPP) şi contribuţia acestuia la asigurarea de pensii adecvate, sigure şi viabile, în beneficiul cetăţenilor Uniunii,

2. Atrage atenţia asupra necesităţii asigurării unui acces permanent la informaţiile despre PEPP în zonele rurale ale Uniunii, pe toată durata produsului.

3. Consideră că eticheta de calitate prevăzută pentru PEPP nu ar trebui să fie implicită sau subînţeleasă, ci ar fi indicat să fie puse la dispoziţie suficiente date pentru a permite evaluarea obiectivă a rentabilităţii şi riscurilor, în vederea comparării cu produsele similare de la nivelul statelor membre.

4. Atrage atenţia asupra necesităţii analizării impactului PEPP asupra pieţei de capital în profil regional, precum şi asupra posibilităţii practice de transferare a fondurilor de la şi către produsele similare de la nivelul statelor membre.

5. Recomandă restricţionarea sau cel puţin monitorizarea utilizării instrumentelor financiare derivate în managementul fondurilor PEPP.

6. Recomandă abordarea concretă a provocării demografice, a impactului acesteia asupra atractivităţii şi rentabilităţii PEPP pe termen lung şi punerea la dispoziţia deponenţilor a informaţiilor referitoare la acest impact.

7. Subliniază că monitorizarea pieţei, supravegherea adecvată şi protecţia consumatorilor reprezintă sarcini administrative atât pe termen scurt, în ceea ce priveşte modificarea regulamentelor de organizare şi funcţionare ale autorităţilor de supraveghere a pieţelor financiare, cât şi pe termen lung, ca rezultat al implicaţiilor transfrontaliere create de portabilitatea produsului.

8. Recomandă analizarea condiţiilor administrative specifice statelor membre, spre a fi identificate măsurile necesare pentru armonizarea procedurilor de autorizare, a tratamentului fiscal şi pentru furnizarea de sprijin european în scopul perfecţionării şi interconectării mecanismelor digitale, acolo unde este necesar.

9. Reaminteşte că integrarea globală a pieţelor financiare, de servicii şi de bunuri facilitează transmiterea internaţională a şocurilor şi recomandă includerea informaţiilor referitoare la riscurile globale în obligaţiile de prezentare a produsului.

10. Subliniază necesitatea de a se asigura neutralitatea pe piaţă a PEPP faţă de cele similare oferite la nivel de stat membru şi recomandă stabilirea mijloacelor de intervenţie posibile în caz de abateri.

11. Recomandă prevederea unor obligaţii explicite ale furnizorilor de PEPP privind respectarea principiilor pentru investiţii responsabile stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite.

12. Recomandă stabilirea unei proceduri de monitorizare armonizate la nivelul Uniunii pentru a se asigura respectarea obligaţiei furnizorilor de PEPP de a urma o politică de investiţii conformă cu regula prudenţei şi de a se reţine în a investi în jurisdicţiile cu risc ridicat şi necooperante identificate de Grupul de Acţiune Financiară Internaţională.

13. Atrage atenţia asupra faptului că recuperarea capitalului investit depinde şi de factori internaţionali cu o evoluţie incertă, nu doar de cei stabiliţi la încheierea contractului de pensie, ceea ce prezintă un risc pentru deponent de a nu recupera capitalul investit, risc dificil de prevăzut şi contracarat.

14. Atrage atenţia că nu există o opţiune sigură de investiţii, ci eventual una cu risc foarte scăzut şi recomandă evitarea acestei sintagme şi prezentarea unei cuantificări a riscurilor şi o descriere calitativă comparativă a opţiunilor.

15. Îşi manifestă reţinerea cu privire la extinderea dreptului deponenţilor de a schimba furnizorii de PEPP şi considera că ar fi indicat ca modalitatea de schimbare să fie stabilită astfel încât să nu afecteze rentabilitatea fondurilor PEPP.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 noiembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 14 noiembrie 2017.

Nr. 83.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor UE - COM(2017)358

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/437 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 7 noiembrie 2017, Camera Deputaţilor:

1. Susţine un viitor buget european adecvat pentru atingerea obiectivelor prioritare ale UE în domeniul creşterii economice, coeziunii şi ocupării forţei de muncă, care să reflecte legătura solidă dintre priorităţile de finanţare ale bugetului şi viitoarele priorităţi ale UE, în scopul generării de valoare adăugată europeană

2. Consideră că bugetul Uniunii Europene şi bugetele naţionale servesc unor scopuri complementare şi vizează obţinerea de rezultate care contează pentru toţi cetăţenii europeni.

3. la act de faptul că opţiunile propuse în documentul de reflecţie sunt menite să contribuie la realizarea unui consens mai amplu privind abordarea provocărilor viitoare şi subliniază că viitorul buget european va reprezenta unul dintre „dosarele active” pe durata mandatului Preşedinţiei României a Consiliului UE din prima jumătate a anului 2019,

4. Consideră că politica de coeziune, politica agricolă comună, politica de vecinătate şi procesul de extindere a Uniunii Europene constituie exemple de politici de succes care nu trebuie sacrificate, ci trebuie să rămână în continuare pilonii fundamentali ai proiectului european, cu obiectivul de a reduce disparităţile şi de a genera coeziune economică şi socială.

5. Aminteşte de şi rezonează cu mesajul Declaraţiei Comune a grupului „Prietenii Coeziunii” privind Cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020, prin care s-a transmis că politica de coeziune a demonstrat în mod consecvent că aduce valoare adăugată întregii Uniuni. Aceasta reprezintă un instrument financiar important care, printre altele, contribuie la reducerea decalajelor, stimulează piaţa unică şi stabileşte un echilibru între creşterea economică şi stabilitatea fiscală. În acest context este necesar să se asigure un nivel adecvat de finanţare pentru această politică.

6. Recomandă ca noile provocări legate de migraţie, controlul frontierelor, terorism, apărare şi securitate să fie încadrate în viitorul CFM, dar nu în detrimentul celor două politici tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

7. Consideră că păstrarea unităţii bugetare necesare atingerii obiectivelor Uniunii Europene pe termen mediu şi lung trebuie să reprezinte o prioritate în reorganizarea bugetului, ca urmare a retragerii Regatului Unit din UE.

8. Subliniază că, la nivel european, conceperea viitorului buget ar trebui să pornească de la principiul-cheie al valorii adăugate europene, cu accent pe rezultate, responsabilitate şi o mai mare flexibilitate într-un cadru stabil.

9. Susţine că, în ceea ce priveşte valoarea adăugată europeană, aceasta va reprezenta un element important în arhitectura viitorului CFM post 2020. Totuşi, anticipează că modalitatea de evaluare a valorii adăugate europene, precum şi structura criteriilor care vor intra în calculul acesteia vor naşte dezbateri la nivelul Uniunii Europene, întrucât în cadrul aceluiaşi concept sunt introduse atât criterii calitative, precum promovarea rentabilităţii investiţiilor, cât şi criterii calitative, cum ar fi promovarea valorii sociale.

10 Observă că reducerea disparităţilor de dezvoltare între regiuni nu este propusă drept criteriu şi consideră că ar trebui inclusă în propunerea Comisiei.

11. Subliniază că România este deschisă discuţiilor în ceea ce priveşte introducerea de noi resurse proprii autentice, în corelare cu eliminarea actualei resurse TVA, Reforma sistemului resurselor proprii ar trebui abordată simultan cu reforma cheltuielilor. În acest context, România se arată favorabilă unui sistem de resurse proprii echitabil, simplu şi transparent.

12. Consideră că este important ca orizontalitatea politicii de coeziune să nu conducă la deturnarea acesteia de la obiectivele sale de bază, aşa cum sunt prevăzute în tratate, către noi politici şi priorităţi la nivel UE, cu crearea de dezechilibre.

13. Consideră că implementarea politicii de coeziune trebuie să continue în management partajat şi să fie menţinute alocările pe bază de anvelope naţionale. Aceste abordări oferă flexibilitatea necesară în formularea priorităţilor de finanţare în raport cu aşteptările cetăţenilor.

14. Semnalează că evitarea unei abordări condiţionale în raport cu rezultatele în implementarea actualei perioade (2014-2020) este esenţială pentru România. Gradul de absorbţie nu trebuie să constituie, sub nicio formă, un criteriu pentru alocarea fondurilor de coeziune în viitorul buget. România se concentrează pe accelerarea implementării actualului cadru financiar.

15. Recomandă crearea unui set de norme unice, concepute pentru toate instrumentele de finanţare, pentru a se asigura că fondurile UE sunt accesate în beneficiul cetăţenilor europeni. O opţiune în acest sens ar putea fi un cadru unic de reglementare.

16. În ceea ce priveşte durata CFM, susţine menţinerea actualei perioade de 7 ani, dată fiind importanţa prezervării caracterului strategic al bugetului, ca instrument stabil şi predictibil, care să susţină îndeplinirea obiectivelor UE pe termen mediu şi lung.

17. Subliniază faptul că România recunoaşte importanţa instrumentelor financiare ca pârghii de sporire a resurselor UE destinate stimulării investiţiilor şi creşterii economice, dar susţine ferm menţinerea continuării asigurării finanţării bazate pe granturi/resurse nerambursabile, mai ales în statele care nu dispun de pieţe financiare dezvoltate şi consideră că este necesară crearea unui mix personalizat între instrumente, care să răspundă particularităţilor naţionale, pentru maximizarea efectelor utilizării acestora.

18. Consideră că este necesară păstrarea în capitole separate a celor două politici de interes pentru România, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună. În acest sens, România manifestă deschidere pentru discuţii cu privire la creşterea calităţii cheltuielilor din fondurile pentru cele două politici.

19. Subliniază faptul că România va rămâne un susţinător ferm al politicii de coeziune şi al politicii agricole comune, politici tradiţionale care sunt destinate eliminării decalajelor în cadrul Uniunii Europene şi care ar permite valorificarea progreselor recente din domeniul politicilor de securitate şi apărare.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 noiembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 14 noiembrie 2017.

Nr. 84.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

În temeiul prevederilor art. 41 alin. (4) şi art. 43 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.045 din 23 decembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul deputat Nicolae Andrei, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, în calitate de membru, în locul domnului deputat Sitterli Ovidiu-Ioan, deputat neafiliat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 noiembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 14 noiembrie 2017.

Nr. 85.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 540

din 13 iulie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. 2 lit. a), art. 159 şi art. 160 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. 1 lit. a), art. 159 şi art. 160 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, excepţie ridicată de Yassin Mohamad şi Fatima Soufan în Dosarul nr. 30.566/301/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.087D/2016.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei, avocat Lucian Dan Vlădescu, cu împuternicire avocaţială la dosar. De asemenea se prezintă avocat Teodor Popescu, desemnat curator în cauză pentru partea Mahmoud Izzdin, citat prin publicitate. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. De asemenea se prezintă Dalati Bassam, în calitate de traducător desemnat în cauză.

3. Având cuvântul, avocatul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate arată, ca o chestiune prealabilă, că interesul susţinerii excepţiei de neconstituţionalitate nu ar mai fi actual, având în vedere că instanţele judecătoreşti au respins deja ca neîntemeiată excepţia de necompetenţă generală a instanţelor din România. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi documentele Organizaţiei Naţiunilor Unite.

4. Curatorul părţii Mahmoud Izzdin solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând Că legiuitorul stabileşte competenţa instanţelor judecătoreşti.

5. Reprezentantul Ministerului Public arată, în prealabil, că partea care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate nu poate renunţa la soluţionarea acesteia. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceasta este neîntemeiată, deoarece competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie.

6. Având cuvântul în replică, avocatul autorilor excepţiei precizează că nu a renunţat la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, ci doar a precizat contextul în care a fost ridicată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 6 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 30.566/301/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 71 alin. 1 lit. a), art. 159 şt art. 160 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. Excepţia a fost invocată de recurenţii-reclamanţi Yassin Mohamad şi Fatima Soufan, în cadrul soluţionării recursului formulat de autorii excepţiei, recurenţi-reclamanţi, în calitate de mandanţi, împotriva Deciziei civile nr. 2.055Adin 12 decembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, cauza având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unor procuri încheiate în anii 2006-2008 în Siria, reprezentând înscrisuri constatatoare ale unor contracte de mandat, în baza cărora s-au încheiat între reclamanţi şi o parte din pârâţi contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile din România.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate, „în conformitate cu care instanţele de judecată din România nu ar fi competente să soluţioneze o cerere formulată de un cetăţean român privind constatarea nulităţii absolute a unei procuri autentificate de un notar din Republica Arabă Siriană privitoare la acte de dispoziţie asupra unui bun imobil din România”, sunt neconstituţionale. În acest sens arată că este unanim recunoscut că probele notorii nu trebuie dovedite. Or, „existenţa războiului din Siria, izbucnit în cursul anului 2011, este un lucru care nu poate fi contestat, cu atât mai mult cu cât întreaga Europă se confruntă, începând cu vara anului 2015, cu o amplă şi aparent de nestăpânit criză a refugiaţilor sirieni şi din celelalte ţâri ale Orientului Mijlociu”. Pentru a evita orice dubiu anexează acte adoptate de organele statutare ale Organizaţiei Naţiunilor Unite în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite din 26 iunie 1945. Astfel, în condiţiile concrete din Republica Arabă Siriană, apare ca evident faptul că părţile nu au posibilitatea de a se adresa niciunei instanţe de judecată din această ţară, cu atât mai mult din localitatea Homs, pentru a solicita acolo nulitatea procurilor a căror constatare face obiectul dosarului.

9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că textele de lege criticate sunt constituţionale, „pentru că lipseşte orice argument al recurenţilor-reclamanţi în raport de care textele de lege să poată fi declarate neconstituţionale”.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, deoarece, chiar dacă textele de lege criticate au fost abrogate, în temeiul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, Curtea Constituţională poate analiza constituţionalitatea acestor texte, întrucât îşi produc efecte în cauză. Pe fond apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 310 din 10 iulie2003 şi nr. 116 din 9 februarie 2010.

12. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul este cel care apreciază cu privire la soluţiile ce se impun în legătură cu competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată. Legea nr. 105/1992 constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun. Se remarcă, totodată, că riscurile pe care ie au în vedere autorii excepţiei nu sunt generate de neconstituţionalitatea textelor de lege criticate, ci de criza din Siria, statul în care a fost încheiat actul juridic a cărui anulare face obiectul cauzei pendinte. Or, competenţa instanţelor, româneşti sau străine, de a soluţiona litigiile izvorâte din raporturi juridice ca element de extraneitate este stabilită în mod clar de prevederile Legii nr. 105/1992. O eventuală stare de război civil în Siria nu este de natură a determina neconstituţionalitatea textelor de lege care stabilesc procedura şi competenţa instanţelor de judecată, în sensul încălcării dreptului la un proces echitabil, garantat de Constituţie şi de documentele internaţionale semnate de România. În acest context apreciază că textele de lege criticate nu îngrădesc nici exercitarea dreptului de acces liber la justiţie, persoana interesată având posibilitatea să urmeze, în continuare, calea procedurală corectă, respectând normele de competenţă jurisdicţională.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele [or de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în dispozitivul încheierii de sesizare, îi constituie prevederile art. 71 alin. (1) lit. a), art. 159 şi art. 160 din Legea nr. 105/1992, în vigoare în anul 2010. Din analiza criticilor formulate de autorul excepţiei rezultă că, în realitate, obiect al excepţiei îl constituie art. 71 alin. 2 lit. a), art. 159 şi art. 160 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul conţinut:

- Art. 71 alin. 2 lit. a): „Actul se consideră totuşi valabil din punct de vedere al formei, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de una dintre legile următoarele: a) legea locului unde a fost întocmit;

- Art. 159: „în procesele privind raporturi de drept internaţional privat instanţele române aplică legea procedurală română, dacă nu s-a dispus altfel în mod expres.

Legea română stabileşte şi dacă o anumită problemă este de drept procedural sau de drept material.”;

- Art. 160: „Obiectul şi cauza acţiunii civile, în procesele privind raporturile de drept internaţional privat, sunt determinate de legea care reglementează fondul raportului juridic litigios. După aceeaşi lege se determină calitatea procesuală a părţilor.”

16. Curtea constată că Legea nr. 105/1992 a fost abrogată prin art. 83 lit. e) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Deşi prevederile de lege criticate nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate începând cu data de 15 februarie 2013, acestea continuă să îşi producă efectele juridice în cauza dedusă judecăţii, deoarece cererea de chemare în judecată a fost formulată în anul 2010. Astfel, în acord cu jurisprudenţa Curţii (Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), potrivit căreia «sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, Curtea urmează a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. 2 lit. a), art. 159 şi art. 160 din Legea nr. 105/1992.

17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, prin raportare la art. 8 („Orice persoană are dreptul la satisfacţia efectivă din partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constituţie sau lege”) şi art. 10 C,Orice persoană are dreptul în deplina egalitate de a fi audiată în mod echitabil şi public de către un tribunal independent şi imparţial care va hotărî fie asupra drepturilor şi obligaţiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală îndreptată împotriva sa*) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi â libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, precum şi în art. 21 privind accesul liber la justiţie.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în cadrul soluţionării recursului formulat de autorii excepţiei, recurenţi-reclamanţi, în calitate de mandanţi, împotriva Deciziei civile nr. 2.055A din 12 decembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, cauza având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unor procuri încheiate în anii 2006-2008 în Siria, reprezentând înscrisuri constatatoare ale unor contracte de mandat, în baza cărora s-au încheiat între reclamanţi şi o parte din pârâţi contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile din România. În cadrul litigiului, intimaţii au invocat necompetenţa generală a instanţelor din România, invocând prevederile art. 71 alin. 2 lit. a), art. 157,159, 160 din Legea nr. 105/1992, susţinând că instanţele judecătoreşti române nu ar putea să soluţioneze în fond anularea unor acte juridice încheiate în Siria. Ca apărare, recurenţii-reclamanţi au invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. 2 lit. a), art. 159 şi 160 din Legea nr. 105/1992, „în conformitate cu care instanţele de judecată din România nu ar fi competente să soluţioneze o cerere formulată de un cetăţean român privind constatarea nulităţii absolute a unei procuri autentificate de un notar din Republica Arabă Siriană privitoare la acte de dispoziţie asupra unui bun imobil din România”, întrucât „părţile nu au posibilitatea de a se adresa niciunei instanţe de judecată din această ţară, pentru a solicita acolo nulitatea procurilor” a căror constatare face obiectul dosarului,

19. Curtea reţine că, ulterior invocării excepţiei de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 465R din 13 mai 2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a respins excepţia de necompetenţă generală a instanţelor române ca nefondată (excepţie ce mai fusese invocată şi în faţa Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti şi a Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi fusese respinsă de aceste instanţe) şi a respins, ca nefondat, recursul, reţinând că instanţa de apel a stabilit în mod corect că cerinţa supralegalizării este O operaţiune ulterioară încheierii actului juridic. Aşadar, instanţele judecătoreşti care s-au pronunţat în speţă au respins excepţia de necompetenţă generală a instanţelor române şi au judecat cauza pe fond.

20. Având în vedere criticile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cărora instanţele de judecată din România nu ar fi competente să soluţioneze o cerere formulată de un cetăţean român, privind constatarea nulităţii absolute a unei procuri autentificate de un notar din Republica Arabă Siriană, privitoare la acte de dispoziţie asupra unui bun imobil din România, Curtea constată că acestea nu sunt veritabile critici de neconstituţionalitate a textelor de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, ci constituie probleme de interpretare şi aplicare a Legii nr. 105/1992 la cauza dedusă judecăţii instanţei judecătoreşti.

21. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. 2 lit. a), art. 159 şi art. 160 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, ai art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. 2 lit. a), art. 159 şi art. 160 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, excepţie ridicată de Yassin Mohamad şi Patima Soufan în Dosarul nr. 30.566/301/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.356/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ

 

În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 1 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului Neamţ” la Hotărârea Guvernului nr. 1.356/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 şi 628 bis din 23 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, secţiunea I „Bunuri imobile” se modifică şi se completează după cum urmează:

a) poziţiile nr. 1505 şi 1506 se abrogă;

b) se modifică următoarele poziţii:

(i) poziţia 27 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Construcţie pentru asistenţă socială Complex «Elena Doamna» (corp A+corp B + corp C)”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „Municipiul Piatra-Neamţ, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 68, S+P+2E (parţial), Sc = 2.013mp, Sd = 5.418 mp, CF Piatra-Neamţ nr. 53047, NC 53047-C1”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins: „7.122.840,00 lei”;

(ii) poziţia 28 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Clădire anexă (garaj) Complex «Elena Doamna»;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „Municipiul Piatra-Neamţ, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 68, D+P, Sc = 105 mp, Sd = 210 mp, CF Piatra-Neamţ nr. 53047, NC 53047-C2”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins: „41.742,00 lei”;

(iii) poziţia 1470 se modifică după cum urmează:

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „Municipiul Piatra-Neamţ, str. Alexandru cel Bun nr. 27, D+P, Sc = 1.024 mp, Sd = 1.551 mp, CF Piatra-Neamţ nr. 54715, NC 54715-C2”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins: „2.425.505,11 lei”;

(iv) poziţia 1494 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Spitalul de psihiatrie «Sf. Nicolae» - clădire tronson A (C1)”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „Municipiul Roman, str. Ion Nanu nr. 4, P+2E, Sc = 733 mp, Sd = 2.173 mp, CF Roman nr. 51075, NC 51075-C1”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins: „2.531.400,00 lei”;

(v) poziţia 1495 se modifică după cum urmează:

- coloana 2 va avea următorul cuprins: „Spitalul de psihiatrie «Sf. Nicolae» - clădire tronson B (C2)”;

- coloana 3 va avea următorul cuprins: „Municipiul Roman, str. Ion Nanu nr. 4, D+P+1E, Sc = 466 mp, Sd = 1.400 mp, CF Roman nr. 51075, NC 51075-C2”;

- coloana 5 va avea următorul cuprins: „1.164.100,00 lei”;

c) după poziţia 1601 se introduce o nouă poziţie, poziţia 1602, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2017.

Nr. 810.

 

ANEXĂ

 

COMPLETĂRI

la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului Neamţ

 

SECŢIUNEA I

Bunuri imobile

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elementele de identificare

Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosinţă

Valoarea de inventar

(lei)

Situaţia juridică actuală

1602.

-

Teren

Comuna Dragomireşti

Punct Cantorie-Tcaciuc

S teren = 160.000 mp

Nr. cadastral 51300

2017

6.165,00

Domeniul public al judeţului Neamţ, conform HCJ Neamţ  nr. 102/2017

Cartea Funciară Dragomireşti nr. 51300

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL CULTURII ŞI IDENTITĂŢII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria II - arhitectură, monument, grupa valorică B, a Casei morarului, satul Răstoci nr. 64, comuna Ileanda, judeţul Sălaj

 

Având în vedere Referatul nr. 5.804/2015 din 28 martie 2017 de aprobare a proiectului Ordinului ministrului culturii şi identităţii naţionale privind clasarea ca monument istoric în categoria II - arhitectură, monument, grupa valorică B, a Casei morarului, nr. 64, satul Răstoci, comuna Ileanda, judeţul Sălaj, în Lista monumentelor istorice,

în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. b) şi ale art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 16 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prevederilor art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi identităţii naţionale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se clasează ca monument istoric Casa morarului, satul Răstoci nr. 64, comuna Ileanda, judeţul Sălaj, categoria II - arhitectură, monument, grupa valorică B, cu codul în Lista monumentelor istorice SJ-ll-m-B-21139.

(2) Coordonatele punctelor de contur ale zonei de protecţie a monumentului istoric sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Ioan Vulpescu

 

Bucureşti, 8 iunie 2017.

Nr. 2.336.

 

ANEXĂ

 

Zona de protecţie a monumentului istoric Casa morarului, satul Răstoci nr. 64, comuna Ileanda, judeţul Sălaj

            Coordonatele punctelor de contur:

 

Nr. crt.

Coordonate stereo 70

Coordonate stereo 70

Nord (X)

Est (Y)

1.

652032.307

388641.149

2.

652027.704

388627.515

3.

652021.805

388630.717

4.

652011.118

388635.224

5.

652015.835

388644.341

6.

652016.73

388646.37

7.

652031.173

388685.212

8.

652036.465

388684.973

9.

652040.644

388645.324

10.

652040.644

388645.324

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 664/2012 privind autorizarea şi/sau înregistrarea entităţilor care desfăşoară activităţi de schimb valutar pe teritoriul României, altele decât cele care fac obiectul supravegherii

Băncii Naţionale a României

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 664/2012 privind autorizarea şi/sau înregistrarea entităţilor care desfăşoară activităţi de schimb valutar pe teritoriul României, altele decât cele care fac obiectul supravegherii Băncii Naţionale a României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 19 mai 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În anexa nr. 2, la capitolul ] articolul 1, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4. prin punct de schimb valutar se înţelege spaţiul cu acces public direct, delimitat prin pereţi de oricare alte activităţi, unde se desfăşoară efectiv numai activităţile prevăzute de prezentul ordin.”

2. În anexa nr. 2, la capitolul III articolul 5 alineatul (1) litera e), subpunctul e,2, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e.2. nu se află într-o stare de incompatibilitate conform prevederilor legale în vigoare; .

3. În anexa nr. 2, la capitolul V, articolele d, 10 şi 11 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 9 - Entităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) pot desfăşura activităţi de schimb valutar pentru persoane fizice la recepţia structurii de primire turistică, care, prin excepţie de la prevederile art. 1 pct. 4, este considerată în accepţiunea prezentului ordin punct de schimb valutar,

Art. 10. - (1) Nu pot fi înfiinţate puncte de schimb valutar amplasate în garaje, chioşcuri, containere, alte construcţii similare, în locuri izolate, la etajele sau subsolurile clădirilor cu destinaţie de locuinţă şi nici în spaţii fără acces public direct. În situaţia în care punctul de schimb valutar propus urmează a fi organizat în spaţii situate în cadrul imobilelor cu destinaţia de locuinţă, spaţiul propus trebuie să fie situat la parterul acestora şi să îndeplinească cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru organizarea activităţilor cu scop comercial în cadrul imobilelor cu destinaţia de locuinţă.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pot fi înfiinţate puncte de schimb valutar amplasate în chioşcuri, containere sau alte construcţii similare, în punctele de trecere a frontierei.

Art. 11. - (1) în situaţia în care entităţile înfiinţează mai multe puncte de schimb valutar la aceeaşi adresă, cererea de înregistrare a codului statistic se face pentru fiecare punct de schimb valutar în parte, cu specificarea amplasării acestuia faţă de anumite repere fixe existente la adresa la care se solicită autorizarea punctului de schimb valutar.

(2) în spaţiul punctului de schimb valutar pot funcţiona mai multe ghişee ale aceleiaşi entităţi.

(3) în cazul caselor de schimb valutar, în spaţiul punctului de schimb valutar nu poate funcţiona mai mult de o entitate şi nu pot fi desfăşurate alte activităţi, cu excepţia celor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), nici de către entitatea autorizată şi nici de către alte persoane fizice ori juridice.”

4. În anexa nr. 2, la capitolul VI articolul 17, litera k) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,k) să anunţe Comisia cu privire la orice modificări intervenite în cazul schimbării administratorilor, acţionarilor semnificativi sau asociaţilor entităţii autorizate care deţin părţi sociale cel puţin într-un procent egal cu cel necesar pentru un acţionar semnificativ, conform legislaţiei în vigoare. În căzui în care administratorii, acţionarii semnificativi sau asociaţii care deţin părţi sociale cel puţin într-un procent egal cu cel necesar pentru un acţionar semnificativ, conform legislaţiei în vigoare, sunt persoane juridice, este obligatorie anunţarea Comisiei, inclusiv în legătură cu modificările legate de persoanele fizice care controlează sau deţin în cele din urmă aceste persoane juridice, în mod direct sau indirect. Termenul de comunicare este de 10 zile lucrătoare de la data la care au intervenit modificările, urmând a se solicita în termen de 10 zile calendaristice de la comunicare avizele organelor de poliţie, conform art. 5 alin. (1) lit. d).”

5. În anexa nr. 2, la capitolul VI, articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - (1) Entităţile pot decide încetarea definitivă a activităţii de schimb valutar la unul, mai multe sau la toate punctele de schimb valutar organizate de către acestea.

(2) în situaţia în care o entitate decide încetarea definitivă a activităţii de schimb valutar, în toate punctele de schimb valutar organizate, depune la registratura Ministerului Finanţelor Publice, în atenţia direcţiei de specialitate, cererea de renunţare, însoţită de motivarea acestei decizii, cu identificarea expresă a tuturor punctelor de schimb valutar care fac obiectul cererii de renunţare, codurile statistice şi autorizaţia emisă în favoarea acesteia, în original. Decizia Comisiei referitoare la revocarea la cerere a autorizaţiei de schimb valutar se comunică entităţii solicitante, iar originalul autorizaţiei care face obiectul deciziei, purtând menţiunea «Revocat la cerere începând cu data comunicării», se păstrează la sediul Ministerului Finanţelor Publice, la direcţia de specialitate. La data comunicării deciziei devin invalide şi codurile statistice aferente punctelor de schimb valutar în cauză.

(3) în situaţia în care o entitate decide încetarea definitivă a activităţii de schimb valutar în unul sau mai multe puncte de schimb valutar, dar nu în toate punctele de schimb valutar organizate, aceasta depune la registratura Ministerului Finanţelor Publice, în atenţia direcţiei de specialitate, o notificare, însoţită de motivarea deciziei, cu identificarea expresă a punctelor de schimb valutar care fac obiectul notificării, precum şi codurile statistice aferente, în original. Se consideră că data încetării activităţii în punctele de schimb valutar este data înregistrării notificării la registratura Ministerului Finanţelor Publice.

(4) în situaţia în care o entitate autorizată să desfăşoare activitate de schimb valutar deţine un singur punct de schimb valutar şi decide încetarea definitivă a activităţii de schimb valutar în cadrul acestuia, depune la registratura Ministerului Finanţelor Publice, alături de cererea de renunţare, motivată, şi de codul statistic, şi originalul autorizaţiei de schimb valutar.”

6. Anexa nr. 3 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

7. În anexa nr. 7, litera a) se completează cu o notă, cu următorul cuprins:

.NOTĂ:

Excepţie fac punctele de schimb valutar înfiinţate în punctele de trecere a frontierei, care pot fi amplasate în chioşcuri, containere sau alte construcţii similare.”

8. În anexa nr. 7, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„f) spaţiul are în dotare următoarele: aparat de marcat electronic fiscal specific activităţii de schimb valutar, aparat de verificare a autenticităţii bancnotelor, sistem de înregistrare video în sistem digital permanent în regim non-stop, sistem de alarmare împotriva efracţiei, planul de securitate şi pază al punctului de schimb valutar, atunci când este cazul, cu aprobările aferente de la autorităţile în cauză.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 octombrie 2017.

Nr. 2.780.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 664/2012)

 

Documentele necesare pentru obţinerea autorizaţiei de schimb valutar/codului statistic aferent punctului de schimb valutar

 

I. Pentru obţinerea autorizaţiei şi codului statistic pentru cel puţin un punct de schimb valutar al unei entităţi care nu deţine la data depunerii cererii autorizaţie şi cod statistic pentru un alt punct de schimb valutar, administratorul/reprezentantul legal al entităţii care intenţionează să organizeze şi să desfăşoare activitate de schimb valutar trebuie să depună anterior începerii activităţii următoarele:

1. documente necesare, în funcţie de specificul entităţii:

a) cererea entităţii prin care se solicită Comisiei de autorizare a activităţii de schimb valutar, denumită în continuare Comisie, acordarea autorizaţiei şi a codului/codurilor statistice aferente punctelor de schimb valutar în care intenţionează să organizeze şi să desfăşoare schimb valutar, precum şi opisul documentelor prezentate la dosar. Cererea va fi redactată şi dactilografiată în limba română, va fi semnată de către administratorul/ reprezentantul legal al entităţii şi va conţine adresa completă - judeţ, localitate, stradă, număr, cod poştal - a sediului social al entităţii şi a domiciliului fiscal al entităţii - acolo unde este cazul, datele de contact - număr de telefon, fax, adresă de e mail. În măsura dezvoltării aplicaţiilor informatice suport, cererea va fi redactată numai prin utilizarea acestui mijloc;

b) certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comerţului, în copie;

c) dovada existenţei disponibilităţilor băneşti în monedă naţională şi/sau valute cotate în sumă de 75.000 euro pentru entităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din anexa nr. 2 la ordin. La momentul depunerii cererii, dovada se va face printr-un extras de cont bancar în original, eliberat cu cel mult 5 zile lucrătoare înainte de depunerea cererii, fiind necesară totodată dovedirea provenienţei acestei sume pe baza unei declaraţii notariale pe propria răspundere, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 8 la ordin, la care se anexează actele doveditoare corespunzătoare. Totodată, Comisia poate solicita orice alte documente doveditoare referitoare la declaraţia depusă;

d) declaraţia administratorului/reprezentantului legal al entităţii care se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) din anexa nr. 2 la ordin, însoţită de documentele care dovedesc acest fapt. Din acestea trebuie să rezulte că entitatea are cuprinsă activitatea de schimb valutar în actul constitutiv care le reglementează înfiinţarea şi funcţionarea sau în cel care le reglementează funcţionarea, după caz, în vigoare la data depunerii cererii;

e) declaraţia pe propria răspundere a acţionarilor semnificativi/asociaţilor care deţin părţi sociale cel puţin într-un procent egal cu cel necesar pentru un acţionar semnificativ, conform legislaţiei în vigoare, precum şi a administratorilor sau reprezentanţilor legali al entităţii din care să rezulte că nu au deţinut/deţin calitatea de acţionari/asociaţi, precum şi de administratori ori reprezentanţi legali la entităţi care au desfăşurat/desfăşoară activitate de schimb valutar fără autorizaţie de schimb valutar/cod statistic în ultimii 5 ani anteriori datei depunerii cererii de autorizare;

f) certificatul de clasificare şi brevetul de turism pentru persoana fizică ce asigură conducerea structurii de primire turistice, emise de autoritatea competentă, pentru locaţia în care entitatea intenţionează să organizeze şi să desfăşoare activitatea de schimb valutar, în copie, pentru entităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) din anexa nr. 2 la ordin;

g) autorizaţie de funcţionare eliberată de autoritatea de reglementare şi supraveghere, pentru entităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) din anexa nr. 2 la ordin;

h) regulamentul care să reglementeze activitatea de schimb valutar pentru entităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) din anexa nr. 2 la ordin. Acesta trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

h.1. categoriile de operaţiuni de schimb valutar, mecanismul de desfăşurare a acestora, precum şi documentele care stau la baza efectuării unor astfel de operaţiuni;

h.2. relaţiile cu clienţii, în special cele cu privire la modalităţile de comunicare, confirmare şi decontare a operaţiunilor;

h.3. criteriile şi procedurile interne privind măsurile de identificare a clienţilor, păstrarea evidenţelor secundare şi a referinţelor de identificare ale clienţilor, precum şi raportarea operaţiunilor potrivit dispoziţiilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

h.4. elementele de identificare a operaţiunii de schimb valutar, potrivit necesităţilor de control şi raportare;

h.5. scopul cumpărării/vânzării de valută (inclusiv documentele justificative anexate, dacă este cazul) - numai în legătură cu activităţile conform obiectului de activitate stabilit prin actele normative care le reglementează înfiinţarea şi funcţionarea, precum şi prin actele constitutive;

h.6. sistemul de evidenţă contabilă a operaţiunilor;

h.7. desfăşurarea operaţiunilor de schimb valutar - numai cu acordul de voinţă al părţilor;

i) avizul organelor de poliţie acordat tuturor administratorilor, acţionarilor semnificativi sau asociaţilor care deţin părţi sociale cel puţin într-un procent egal cu cel necesar pentru un acţionar semnificativ, conform legislaţiei în vigoare, ai entităţii care solicită autorizarea. În cazul în care administratorii, acţionarii semnificativi sau asociaţii care deţin părţi sociale cel puţin într-un procent egal cu cel necesar pentru un acţionar semnificativ, conform legislaţiei în vigoare, sunt persoane juridice, este necesar avizul acordat tuturor persoanelor fizice care controlează ori deţin în cele din urmă aceste persoane juridice, în mod direct sau indirect în situaţia în care administrarea entităţii se realizează de către un organ colectiv, se va prezenta avizul acordat fiecărui membru din componenţa acestuia. În situaţia în care administrarea entităţii se realizează de către o persoană juridică, se va prezenta avizul acordat tuturor administratorilor sau reprezentanţilor legali ai acestui operator Atunci când operatorul care asigură managementul entităţii este administrat la rândul său de către un organ colectiv, se va prezenta avizul acordat fiecărui membru din componenţa acestuia. Avizul se eliberează conform procedurii interne stabilite de Inspectoratul General al Poliţiei Române;

j) certificatul de cazier judiciar sau alt act emis de autorităţile competente pe a căror rază de competenţă se află ultimul domiciliu - sediu social cunoscut al reprezentantului legal - reprezentanţilor legali (în situaţia în care există mai mulţi reprezentanţi legali, se vor prezenta certificatul de cazier judiciar sau alte acte emise de autorităţile competente pentru fiecare), din care să rezulte că împotriva acestuia/acestora nu s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare pentru care nu a intervenit reabilitarea, în România sau într-un stat străin, pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie;

k) declaraţia pe propria răspundere a administratorului/ administratorilor entităţii-fiecare dintre aceştia va depune câte o declaraţie - din care să reiasă că:

k.1. entitatea nu a fost condamnată printr-o hotărâre definitivă de condamnare pentru care nu a intervenit reabilitarea;

k.2. nu se află într-o stare de incompatibilitate conform prevederilor legale în vigoare;

k. 3. sunt respectate toate prevederile legale aplicabile activităţii de schimb valutar pentru persoane fizice în punctele de schimb valutar organizate la momentul depunerii cererii şi propuse în vederea înregistrării;

l) solicitarea de autorizare pentru a derula şi operaţiuni cu cecuri de călătorie. În acest caz, solicitarea trebuie însoţită obligatoriu de următoarele:

l. 1. contractul încheiat de entitate cu o instituţie de credit autorizată să funcţioneze în România, care este agent al unei entităţi emitente de cecuri de călătorie sau este ea însăşi emitentă de cecuri de călătorie;

1.2. normele şi procedurile interne de lucru privind derularea operaţiunilor de depozitare, vânzare-cumpărare şi decontare a cecurilor de călătorie;

1.3. declaraţia pe propria răspundere a administratorilor/ reprezentanţilor legali ai entităţii, din care să rezulte faptul că entitatea dispune de mijloacele şi tehnicile necesare desfăşurării în condiţii corespunzătoare şi de siguranţă a operaţiunilor cu cecuri de călătorie;

m) declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului/ reprezentanţilor legali din care să rezulte că operatorul economic nu înregistrează obligaţii de plată restante către bugetele locale;

n) lista tuturor administratorilor, acţionarilor semnificativi sau asociaţilor care deţin părţi sociale cel puţin într-un procent egal cu cel necesar pentru un acţionar semnificativ, conform legislaţiei în vigoare, ai entităţii care solicită autorizarea. În cazul în care administratorii, acţionarii semnificativi sau asociaţii care deţin părţi sociale cel puţin într-un procent egal cu cel necesar pentru un acţionar semnificativ, conform legislaţiei în vigoare, sunt persoane juridice, se vor identifica toate persoanele fizice care controlează ori deţin în cele din urmă aceste persoane juridice, în mod direct sau indirect. Lista va fi transmisă sub formă de declaraţie pe propria răspundere, semnată de reprezentantul legal al entităţii;

o) declaraţia notarială pe propria răspundere privind îndeplinirea condiţiilor de funcţionalitate a spaţiului;

p) dovada deţinerii dreptului de proprietate sau a dreptului de folosinţă pentru spaţiul respectiv, cu acces public direct şi adresă identificabilă, conform prevederilor legale în vigoare. În situaţia în care entitatea deţine doar dreptul de folosinţă a spaţiului, se prezintă acordul persoanei care deţine dreptul de proprietate, în original, din care să reiasă că este de acord cu desfăşurarea de activităţi de schimb valutar în spaţiul respectiv, precum şi faptul că permite accesul în punctul de schimb valutar organelor de control în orice moment, însoţit de copia actului de identitate a persoanei fizice care semnează acordul, certificată de către acesta ca fiind conformă cu originalul. În situaţia în care punctul de schimb valutar propus urmează a fi organizat în spaţii situate în cadrul imobilelor cu destinaţia de locuinţă, spaţiul propus trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru organizarea activităţilor cu scop comercial în cadrul imobilelor cu destinaţia de locuinţă;

q) lista personalului angajat sau care urmează a fi angajat şi care îşi va desfăşura activitatea în cadrul punctului de schimb valutar;

r) certificatele de cazier judiciar pentru personalul angajat sau care urmează a fi angajat în punctul de schimb valutar pentru care se solicită înregistrarea, emis de autorităţile competente, în vigoare la data depunerii cererii, din care să rezulte că împotriva niciunuia dintre aceştia nu s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare pentru care nu a intervenit reabilitarea, în România sau într-un stat străin, pentru Infracţiuni săvârşite cu intenţie;

s) documente care atestă dotările de siguranţă existente în cadrul punctului de schimb valutar propus, sistemul de alarmare împotriva efracţiei, dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal specific activităţii de schimb valutar, dotarea cu aparat de verificare a autenticităţii bancnotelor, precum şi planul de pază al punctului de schimb valutar, atunci când este cazul, cu aprobările aferente de la autorităţile în cauză;

ş) declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal al entităţii, din care să rezulte că spaţiul corespunde prevederilor legale în vigoare.

2. În situaţia în care pe parcursul desfăşurării activităţii entităţii intervin modificări ale datelor şi documentelor avute în vedere la autorizare, se depune o înştiinţare la registratura Ministerului Finanţelor Publice în atenţia direcţiei de specialitate cu atribuţii în domeniul de reglementare specific din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, denumită în continuare direcţia de specialitate, care asigură secretariatul Comisiei, în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării modificării ce va fi însoţită obligatoriu de documentele aferente.

II. Pentru obţinerea codului statistic pentru cel puţin un punct de schimb valutar al unei entităţi autorizate care deţine la data depunerii cererii autorizaţiei cel puţin un cod statistic pentru un punct de schimb valutar, administratorul/reprezentantul legal al entităţii care Intenţionează să organizeze şi să desfăşoare activitate de schimb valutar trebuie să depună anterior începerii activităţii următoarele documente necesare, în funcţie de specificul entităţii:

a) cele prevăzute la pct. I subpct. 1 lit. a), f), o)-ş);

b) dovada înregistrării spaţiului în care urmează a se desfăşura activitatea ca punct de lucru al entităţii de la oficiul registrului comerţului;

c) dovada existenţei disponibilităţilor băneşti în monedă naţională şi/sau valute cotate în sumă de 75.000 euro, pentru entităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din anexa nr. 2 la ordin. La momentul depunerii cererii, dovada se va face printr-un extras de cont bancar în original, eliberat cu cel mult 5 zile lucrătoare înainte de depunerea cererii, şi/sau copie certificată de societate ca fiind conformă cu originalul a registrului de casă din ultima zi lucrătoare anterioară depunerii cererii, pentru toate punctele de schimb valutar autorizate pe numele societăţii în cauză.

III. Toate documentele care se depun în copie de către o entitate, în vederea obţinerii autorizaţiei de schimb valutar sau înregistrării punctelor de schimb valutar, se certifică pentru conformitate cu originalul de către reprezentatul legal al entităţii.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.