MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 927/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 927         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 24 noiembrie 2017

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

837. - Hotărâre privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, prin desfiinţarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.593. - Ordin al ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat privind modificarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă şi a anexei nr. 12 la aceasta, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 894/2017

 

1.594. - Ordin al ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat privind modificarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual de microindustrializare şi a anexei nr. 9 la aceasta, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 1.066/2017

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

1.575. - Decizie privind autorizarea Asociaţiei Profesioniştilor în Regularizarea Daunelor ca furnizor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 58 din 11 septembrie 2017 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, prin desfiinţarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 54 alin. (14) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, al art. III alin. (1) din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, precum şi al art. 10 alin. (2), art. 14 alin. (1) şi art. 16 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se reorganizează Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, cu sediul în comuna Călăraşi, str. Petre Baniţă nr. 217, judeţul Dolj, instituţie de drept public organizată ca instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti, prin desfiinţarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, denumită în continuare Staţiunea.

Art. 2. - (1) Staţiunea preia patrimoniul constituit din bunuri aparţinând domeniului public şi privat al statului, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, precum şi bunuri proprii, datorii şi alte active de la Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, pe baza situaţiilor financiare anuale întocmite potrivit art. 28 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a protocolului de predare-primire încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Staţiunea are înregistrată în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, la nr. MF 115851, suprafaţa de teren de 3.319,87 ha aparţinând domeniului public al statului, la care se adaugă suprafaţa de teren de 1,11 ha, rezultând 3.320,98 ha domeniul public al statului, din care se scade suprafaţa de teren de 30,47 ha, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 7.18 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, care face parte din domeniul privat al statului şi este în administrarea Staţiunii. Suprafaţa de teren rămasă de 3.290,51 ha, aparţinând domeniului public al statului, reprezintă:

a) 3.016,80 ha, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3.48 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

b) 273,71 ha, retrocedate potrivit hotărârilor Comisiei Judeţene Dolj nr. 1.787 din 14.11.2008 şi nr. 1.756 din 14.11.2008, modificată prin Hotărârea Comisiei Judeţene Dolj nr. 128 din 28.03.2012, precum şi proceselor-verbale de delimitare aferente acestora la comisiile locale în baza legilor fondului funciar, rămân în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, la nr. MF 115851, şi se actualizează după soluţionarea definitivă a litigiilor ce fac obiectul dosarelor nr. 10.687/215/2017 şi nr. 11.705/215/2017 aflate pe rolul instanţelor de judecată.

(3) Se aprobă trecerea bunurilor, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din domeniul public al statului în domeniul privat al statului şi în administrarea Staţiunii, pentru scoaterea din funcţiune, în vederea valorificării şi, după caz, casării, potrivit art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001.

Art. 3. - (1) Staţiunea are ca obiect principal activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul cultivării plantelor pe solurile nisipoase şi desfăşoară şi următoarele activităţi codificate potrivit Ordinului preşedintelui institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN:

a) diviziunea 01 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe; grupa 011 Cultivarea plantelor nepermanente; clasa 0111 Cultivarea cerealelor, exclusiv orez, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase; clasa 0113 Cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor, clasa 0116 Cultivarea plantelor pentru fibre textile; clasa 0119 Cultivarea altor plante din culturi nepermanente; grupa 012 Cultivarea plantelor din culturi permanente; clasa 0121 Cultivarea strugurilor; clasa 0128 Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic; clasa 0129 Cultivarea altor plante permanente; grupa 013 Cultivarea plantelor pentru înmulţire; clasa 0130 Cultivarea plantelor pentru înmulţire; grupa 014 Creşterea animalelor; clasa 0141 Creşterea bovinelor de lapte; clasa 0142 Creşterea altor bovine; clasa 0145 Creşterea ovinelor şi caprinelor; clasa 0146 Creşterea porcinelor; clasa 0147 Creşterea păsărilor; clasa 0149 Creşterea altor animale; grupa 015 Activităţi în ferme mixte, cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor; clasa 0150 Activităţi în ferme mixte, cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor; grupa 016 Activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare; clasa 0161 Activităţi auxiliare pentru producţia vegetală; clasa 0162 Activităţi auxiliare pentru creşterea animalelor; clasa 0163 Activităţi după recoltare; clasa 0164 Pregătirea seminţelor;

b) diviziunea 10 Industria alimentară; grupa 109 Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor; clasa 1091 Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă;

c) diviziunea 11 Fabricarea băuturilor; grupa 110 Fabricarea băuturilor; clasa 1101 Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice; clasa 1102 Fabricarea vinurilor din struguri; clasa 1103 Fabricarea cidrului şi a altor vinuri din fructe; clasa 1104 Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin fermentare; clasa 1107 Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate;

d) diviziunea 33 Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor; grupa 331 Repararea articolelor fabricate din metal, repararea maşinilor şi echipamentelor; clasa 3317 Repararea şi întreţinerea altor echipamente de transport neclasificate altundeva n.c.a.; clasa 3319 Repararea altor echipamente;

e) diviziunea 42 Lucrări de geniu civil; grupa 429 Lucrări de construcţii a altor proiecte inginereşti; clasa 4291 Construcţii hidrotehnice; clasa 4299 Lucrări de construcţii a altor proiecte inginereşti n.c.a.

f) diviziunea 45 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; grupă 452 întreţinerea şi repararea autovehiculelor; clasa 4520 întreţinerea şi repararea autovehiculelor;

g) diviziunea 46 Comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete; grupa 461 Activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata; clasa 4611 Intermedieri în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile şi cu semifabricate; clasa 4617 Intermedieri în comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun; grupa 462 Comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii; clasa 4621 Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat; clasa 4623 Comerţ cu ridicata al animalelor vii; clasa 4624 Comerţ cu ridicata al blănurilor, pieilor brute şi al pieilor prelucrate; grupa 463 Comerţ cu ridicata al produselor, al băuturilor şi al tutunului; clasa 4632 Comerţ cu ridicata al cărnii şi produselor din carne; clasa 4633 Comerţ cu ridicata al produselor lactate, ouălor, uleiurilor şi grăsimilor comestibile; clasa 4634 Comerţ cu ridicata al băuturilor; clasa 4639 Comerţ cu ridicata nespeciali2at de produse alimentare, băuturi şi tutun;

h) diviziunea 47 Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor; grupa 471 Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate; clasa 4711 Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun; clasa 4719 Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare;

i) diviziunea 49 Transporturi terestre şi transportul prin conducte; grupa 493 Alte transporturi terestre de călători; clasa 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători; clasa 4939 Alte transporturi terestre de călători n.c.a.; grupa 494 Transporturi rutiere de mărfuri şi servicii de mutare; clasa 4941 Transporturi rutiere de mărfuri;

j) diviziunea 52 Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi; grupa 521 Depozitări; clasa 5210 Depozitări; grupa 522 Activităţi anexe pentru transporturi; clasa 5221 Activităţi de servicii anexe pentru transporturi terestre; clasa 5224 Manipulări; clasa 5229 Alte activităţi anexe transporturilor;

k) diviziunea 56 Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie; grupa 562 Activităţi de alimentaţie, catering - pentru evenimente şi alte servicii de alimentaţie; clasa 5621 Activităţi de alimentaţie, catering - pentru evenimente; clasa 5629 Alte servicii de alimentaţie n.c.a.;

l) diviziunea 58 Activităţi de editare; grupa 581 Activităţi de editare a cărţilor, ziarelor, revistelor şi alte activităţi de editare; clasa 5811 Activităţi de editare a cărţilor; clasa 5812 Activităţi de editare de ghiduri, compendii, liste de adrese şi similare; clasa 5813 Activităţi de editare a ziarelor; clasa 5814 Activităţi de editare a revistelor şi periodicelor; clasa 5819 Alte activităţi de editare;

m) diviziunea 68 Tranzacţii imobiliare; grupa 681 Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii; clasa 6810 Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii; grupa 682 închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate; clasa 6820 închirierea şi subînchirierea imobilelor proprii sau închiriate;

n) diviziunea 69 Activităţi juridice şi de contabilitate; grupa 691 Activităţi juridice; clasa 6910 Activităţi juridice; grupa 692 Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal; clasa 6920 Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal;

o) diviziunea 71 Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică; grupa 711 Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legate de acestea; clasa 7112 Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea; grupa 712 Activităţi de testări şi analize tehnice; clasa 7120 Activităţi de testări şi analize tehnice;

p) diviziunea 72 Cercetare-dezvoltare; grupa 721 Cercetare-dezvoltare în ştiinţe naturale şi inginerie; clasa 7211 Cercetare-dezvoltare în biotehnologie; clasa 7219 Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie;

q) diviziunea 73 Publicitate şi activitate de studiere a pieţei; grupa 732 Activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice; clasa 7320 Activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice;

r) diviziunea 74 Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; grupa 749 Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice n.c.a.; clasa 7490 Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice n.c.a.;

s) diviziunea 78 Activităţi de servicii privind forţa de muncă; grupa 782 Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului; clasa 7820 Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului;

ş) diviziunea 85 învăţământ; grupa 854 învăţământ superior; clasa 8541 învăţământ superior nonuniversitar; grupa 855 Alte forme de învăţământ; clasa 8559 Alte forme de învăţământ n.c.a.

(2) Staţiunea desfăşoară şi dezvoltă relaţii ştiinţifice internaţionale, relaţii de cooperare şi de comerţ interior şi exterior cu diferite instituţii, organizaţii şi operatori economici, potrivit prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Pentru realizarea unor proiecte şi lucrări în domeniul agricol, Staţiunea se poate asocia cu alte unităţi de cercetare-dezvoltare de interes public şi privat, cu instituţii de învăţământ acreditate şi cu operatori economici din ţară şi din străinătate, cu avizul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, potrivit prevederilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Finanţarea activităţii Staţiunii se realizează din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, potrivit art. 35 din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Staţiunea poate beneficia prin alocare directă de fonduri din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin bugetul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, pentru proiecte de interes naţional strategic de lungă durată şi pentru conservarea şi valorificarea resurselor genetice vegetale şi animale, potrivit prevederilor art. 27 lit. c) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - (1) Staţiunea organizează şi conduce evidenţa contabilă potrivit planului de conturi pentru instituţii publice.

(2) Situaţiile financiare se aprobă de Consiliul de administraţie al Staţiunii şi se depun la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, potrivit prevederilor art. 34 lit. f) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. - (1) Personalul existent în Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni este preluat de Staţiune fără concurs.

(2) Preluarea personalului se realizează cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 67/2006 privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora şi ale Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

(3) Salarizarea personalului Staţiunii se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare care reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(4) Pentru activităţi cu caracter sezonier, Staţiunea poate încheia contracte de prestări servicii pe perioadă determinată cu persoane fizice sau juridice.

Art. 9. - Numărul maxim de posturi aprobat pentru Staţiune este de 140.

Art. 10. - (1) Veniturile şi cheltuielile Staţiunii se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al acesteia, reprezentând limite maxime care nu pot fi depăşite. Angajarea cheltuielilor se efectuează proporţional cu gradul de realizare a veniturilor.

(2) Staţiunea întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli, care se aprobă prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, în calitate de ordonator secundar de credite, la propunerea prezidiului acesteia.

(3) Excedentele rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Staţiunii se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care se finanţează, în limita sumelor primite de la acesta.

Art. 11. - (1) Staţiunea efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unitatea Trezoreriei Statului în a cărei rază administrativ-teritorială este înregistrată fiscal.

(2) Operaţiunile de încasări şi plăţi în valută se pot efectua prin conturi deschise la instituţii de credit selectate de către Staţiune.

Art. 12. - (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare şi structura organizatorică ale Staţiunii se aprobă prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, la propunerea consiliului de administraţie.

(2) Directorul instituţiei îndeplineşte atribuţiile ordonatorului terţiar de credite potrivit prevederilor art. 21 alin, (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 13. - (1) Conducerea Staţiunii este asigurată de:

a) consiliul de administraţie format din 5 membri;

b) director.

(2) Din componenţa consiliului de administraţie fac parte: un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, preşedintele consiliului ştiinţific, directorul unităţii, care este şi preşedintele consiliului de administraţie, şi un specialist în domeniu din cadrul unităţii.

(3) Numirea şi revocarea membrilor consiliului de administraţie se fac prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.

(4) Pentru activitatea desfăşurată în calitate de membru al consiliului de administraţie, acesta poate beneficia de o indemnizaţie lunară stabilită de preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, dar nu mai mult de 10% din salariul de bază al directorului unităţii, în funcţie de resursele financiare disponibile, potrivit prevederilor art. 34 lit. a) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Conducerea executivă a Staţiunii este asigurată de director, numit prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” pentru un mandat de 4 ani, conform rezultatelor concursului organizat în condiţiile legii, mandat care poate fi reînnoit o singură dată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(6) Drepturile şi obligaţiile directorului se stabilesc prin contract de management, încheiat cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, care constituie anexă la contractul individual de muncă.

(7) Persoana care ocupă funcţia de director are funcţia de bază la Staţiune, potrivit prevederilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) Atribuţiile conducerii se stabilesc în regulamentul de organizare şi funcţionare al Staţiunii.

Art. 14.- Staţiunea preia toate drepturile şi obligaţiile Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni şi se substituie în toate litigiile în curs ale Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.

Art. 15. - Activitatea ştiinţifică a Staţiunii este coordonată de un consiliu ştiinţific al cărui regulament de organizare şi funcţionare se aprobă de consiliul de administraţie al Staţiunii, în condiţiile legii.

Art. 16. - Staţiunea are în dotare un parc auto format din: un autoturism pentru transportul persoanelor din aparatul propriu şi pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, un autolaborator şi un autoturism de teren.

Art. 17. - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

a) actualizarea descrierii tehnice şi valorilor de inventar, după caz, ale bunurilor imobile aparţinând domeniului public, având datele de identificare prevăzute în anexele nr. 1 şi 2;:

b) adăugarea la nr. M.F. 115851 a suprafeţei de teren de 1,11 ha în baza anexei nr. 3.48 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi scăderea suprafeţei de teren de 30,47 ha, ca urmare a aplicării prevederilor anexei nr. 7.18 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

c) scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a bunurilor imobile având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2;

d) modificarea şi înlocuirea denumirii „Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni” cu denumirea „Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni”, potrivit art. 54 alin, (14) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 18. - Prin derogare de la prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare, anexele nr. 1 şi 2 nu cuprind numărul cărţii funciare pentru imobile.

Art. 19. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul cercetării şi inovării,

Puiu-Lucian Georgescu

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţă Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 22 noiembrie 2017.

Nr. 837.

 

ANEXA Nr. 1

 

Bunurile din domeniul public şi privat al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni - C.U.1.2281069

 

1. Bunurile din domeniu public al statului

 

Nr. M.F

Cod de clasificare

Denumire

Date de identificare

Valoare de inventar

(în lei)

Descriere tehnică (pescuit)

Adresă

0

1

2

3

4

5

115637

8.28.10

Depozit păstrare cartof

4000 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, comuna Amărăştii de Jos

4.907

115643

8.28.10

Sediu fermă nr. 5 + anexe

Construcţie din beton, Sc = 904 mp, Scurte = 11.200 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, satul Amărăştii de Jos

40.371

115647

8.29.08

Pavilion central

Casă normală fără etaj, are 5 încăperi + antreu + hol, sala de şedinţe+camere

Ţara: România, judeţul Dolj, comuna Mârşani

202.024

115651

8.28.10

Sediu fermă 1 + anexe

Magazie materiale, depozit platformă tehnologică, casă birouri, S = 4.013 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, comuna Mârşani

49,500

115656

8.28.10

Sediu fermă 2 + anexe

Construcţie din beton, Sc = 1.256 mp, Scurte = 6.700 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, comuna Mârşani

51.198

115660

8.28.10

Sediu fermă 3 + anexe

Magazie materiale, şoproane depozitare temporară, fântâni forate, platforme tehnologice, racorduri

Ţara: România, judeţul Dolj, comuna Mârşani

47.539

115678

8.28.10

Sediu fermă nr. 6 + anexe

Magazie materiale, şoproane depozit temperaturi, fântâni forate, platforme tehnologice, racorduri

Ţara: România, judeţul Dolj, comuna Amărăştii de Jos

30.104

115682

8.28.10

Sediu fermă nr. 4 + anexe

Construcţie din beton Sc = 998 mp, S curte =11.200 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, comuna Amărăştii de Jos

48.242

115688

8.28.10

Atelier mecanic Amărăşti

Construcţie cărămidă Sc = 353,6 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, comuna Amărăştii de Jos

4.421

115703

8.28.10

Sediu fermă 2

153 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, Călăraşi

3.638

115706

8,27.06

Casă vegetaţie

Laborator 243 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, oraşul Dăbuleni

11.233

115795

8.28.10

Cabină poartă

Cărămidă S= 11 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, oraşul Dăbuleni

43

115811

8.28.10

Atelier mecanic + tâmplărie

Corp clădire 32 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, oraşul Dăbuleni

4.264

115820

8.28.10

Platformă seminţe

446 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, Călăraşi

4.144

115824

8.28.10

Pavilion central

2 nivele 1.364 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, oraşul Dăbuleni

86.112

115835

8.28.10

Sediu fermă 4

156,71 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, oraşul Dăbuleni

9.054

115841

8.28.10

Atelier mecanic + tâmplărie

1.047 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, oraşul Dăbuleni

22.340

115851

8.05.03

Teren agricol

3.290,51 ha*

Ţara: România, judeţul Dolj, oraşul Dăbuleni

15.681.209

121414

8.28.10

Castel apă

înălţime = 6 m, volum = 38 mc

Ţara: România, judeţul Dolj, oraşul Dăbuleni

8.534

121416

8.28.10

Magazie seminţe

Zidărie cărămidă S = 1.152 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, Dăbuleni

2.062

121417

8.28.10

Magazie cereale

Zidărie cărămidă S = 1.200 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, Dăbuleni

10.121

 

 

TOTAL

 

 

16.321.115


* Cuprinde şi suprafaţa de teren de 273,71 ha prevăzută la art. 2 alin. (2) din prezenta hotărâre.

 

2. Bunurile din proprietatea privată a statului

 

Nr. crt.

Grupa

Denumirea

Valoarea de inventar (lei)

Situaţia juridică

1

1

Construcţii

84.274

în administrare

2

-

Teren, S = 30,47 ha, conform anexei nr. 7.18

1.211.471

în administrare

 

 

TOTAL

1.295.745

 

 

2.1. Bunurile din domeniul privat al statului - Grupa 1 – Construcţii

 

Nr. crt.

Nr. inventar P4000

Denumire mijloace fixe

Descriere tehnică

Adresă

Anul dobândirii

Valoarea contabilă netă la 31.12.2016

0

1

2

3

4

5

6

1

INVPPS - 23746329-2016

Cămin nefamilişti

Suprafaţa construită la sol = 671 mp, suprafaţa desfăşurată = 1.990 mp, regimul de înălţime = P+2, fundaţie = beton, zidărie = panouri de prefabricate, acoperiş = planşeu beton bitumat, suprafaţa utilă = 1.590 mp

Ţara România, judeţul Dolj, localitatea Călăraşi, str. Petre Baniţă nr. 217

1975

14.626

2

INVPPS - 23746327-2016

Complex de altoit şi forţat viţă-de-vie

Suprafaţă construită la soi = 2.525 mp, suprafaţa desfăşurată = 2.500 mp, regimul de înălţime = P+0, fundaţie = beton, zidărie = panouri de prefabricate, acoperiş = tablă ondulată

Ţara România, judeţul Dolj, localitatea Călăraşi, str. Petre Baniţă nr. 217

1988

61.704

3

INVPPS - 11204733-2016

Bloc TIPB4

Suprafaţa construită la sol = 140 mp, suprafaţa desfăşurată = 240 mp, regimul de înălţime = P+1, fundaţie = beton, zidărie = portantă, acoperiş = şarpantă cu învelitoare de ţiglă, suprafaţa utilă = 207 mp Bloc cu 4 apartamente (2 camere + bucătărie, bale, vestibul, cămară)

Ţara România, judeţul Dolj, localitatea Călăraşi, str. Petre Baniţă nr. 213

1975

7.944

 

TOTAL

 

 

 

 

84.274

 

ANEXA Nr. 2

 

Bunurile din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni - C.U.I. 2281069, rămase pe terenuri izolate între proprietăţi private,

care trec în domeniul privat al statului în vederea scoaterii din funcţiune, valorificării şi, după caz, casării, conform Ordonanţei Guvernului nr. 112/2000, aprobată prin Legea nr. 246/2001

 

Nr. MF

Cod clasificare

Denumire

Date de identificare

Valoare de inventar

(în lei)

Descriere tehnică (pe scurt)

Adresă

115668

8.28.10

Staţie sortare, condiţionare cartof

Construcţie din beton + utilaje aferente S = 380 mp

Ţara: România, judeţul Dolj, Amărăştii de Jos

32.689

115673

8.28.10

Atelier mecanic + garaje auto

Ateliere mecanice Mârşani, bordei carb., patul cu şopron, garaj auto, instalaţie electrică

Ţara România, judeţul Dolj, comuna Mârşani

11.666

115708

8.28.10

Punct sprijin cercetare

Clădire 4 încăperi

Ţara România, judeţul Dolj,, Călăraşi

4.304

115714

8.28.10

Casa sediu fermă

10 mp

Ţara România, judeţul Dolj, Călăraşi

130

115806

8.28.13

Centrală termica

Clădire şi instalaţie pentru încălzit 312 mp

Ţara România, judeţul Dolj, Călăraşi

50.960

115847

8.28.10

Sediu fermă 5

Clădire 1 nivel 462 mp

Ţara România, judeţul Dolj, Călăraşi

3.159

121413

8.28.10

Remiză

Clădire cărămidă, 5 camere, S = 661 mp

Ţara România, judeţul Dolj, Călăraşi

8.617

121415

8.28.13

Magazie

Construcţie cărămidă 8 camere S = 583 mp

Ţara România, judeţul Dolj, Călăraşi

9.290

121418

8.28.06

Seră

S = 1.050 mp

Ţara România, judeţul Dolj, Călăraşi

6.465

 

 

TOTAL

 

 

127.280

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERŢ ŞI ANTREPRENORIAT

 

ORDIN

privind modificarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă şi a anexei nr. 12 la aceasta, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 894/2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 94.777 din 16.11.2017 al Direcţiei de antreprenoriat şi programe pentru IMM, în temeiul prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 25 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale prevederilor art. 3 alin. (1) pct. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat emite următorul ordin:

Art. I. - Procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 894/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 şi 638 bis din 4 august 2017, se modifică după cum urmează:

1. La punctul 6 „Evaluarea, selecţia beneficiarilor şi acordarea alocaţiei financiare nerambursabile”, subpunctul 6.3, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„6.3 (1) După primirea Scrisorii de acceptare de principiu pentru finanţare în limita bugetului, beneficiarii care implementează proiectul cu sau fără componentă de credit vor semna la sediul AIMMAIPE Contractul de finanţare (anexa nr. 12 la prezenta procedură). Termenul-limită de semnare a contractelor de finanţare este 11 decembrie 2017. Aplicanţii pot solicita şi înlocuirea componentei de aport propriu cu componenta de credit şi invers, cu condiţia respectării termenului-limită de semnare a contractului de finanţare, respectiv 11 decembrie 2017.

Aplicanţii ale căror planuri de afaceri se implementează cu componentă de credit şi care au fost înştiinţaţi cu privire la acceptarea de principiu la finanţare în urma verificărilor efectuate conform subpct. 6.2 au obligaţia de a se prezenta în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii Scrisorii de acceptare de principiu pentru finanţare în limita bugetului la instituţia de credit parteneră în vederea deschiderii contului şi depunerii documentelor necesare obţinerii creditului.

În termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la depunerea la instituţia de credit de către aplicant a documentelor necesare obţinerii creditului, instituţia de credit are obligaţia, conform convenţiei de colaborare semnate cu ministerul, să transmită ministerului şi AIMMAIPE copia hotărârii de aprobare a creditului/contractului de credit/scrisorii de respingere. Termenul-limită pentru semnarea contractelor de credit este 8 decembrie 2017 şi pentru semnarea contractelor de finanţare este 11 decembrie 2017.

MMACA prin AIMMAIPE va transfera în contul de tranzit deschis la instituţia de credit parteneră sumele reprezentând AFN aferente contractelor de finanţare.”

2. În anexa nr. 12, la capitolul IV „Modalităţile de plată”, articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - Beneficiarii programului trebuie să deschidă cont curent la instituţia de credit parteneră pentru derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi. Aportul propriu în numerar al beneficiarului va fi vărsat în contul deschis la instituţia de credit parteneră. Sumele reprezentând AFN vor fi eliberate după achitarea integrală a tuturor cheltuielilor şi primirea de către instituţia de credit parteneră a acordului de utilizare AFN eliberat de AIMMAIPE.”

3. În anexa nr. 12, la capitolul V „Drepturi şi obligaţii”, articolul 10 va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - Beneficiarul:

a) va pune la dispoziţia Unităţii Programare, Selecţie, Evaluare şi Contractare (UPSEC), Unităţii de Monitorizare, Control şi Raportare (UMCR) şi Unităţii de Plată (UP) din cadrul AIMMAIPE ..................................... toate documentele prevăzute de procedură. Administratorul de Program poate cere oricând informaţii şi documente suplimentare ce trebuie furnizate în cel mult 10 zile de la solicitarea acestora;

b) este obligat să raporteze efectele participării la Program pentru o perioadă de 3 ani, începând cu anul următor acordării AFN, prin completarea şi transmiterea prin poştă sau prin fax a formularului de raportare tehnică (anexa nr. 9 la procedură);

c) este obligat să menţină investiţia pentru care primeşte alocaţia financiară nerambursabilă în cadrul Programului o perioadă de minimum 3 ani începând cu anul următor acordării AFN şi nu va aplica amortizarea accelerată pentru activele achiziţionate în cadrul Programului;

d) este obligat să achiziţioneze numai active noi;

e) trebuie să coreleze cheltuielile efectuate cu fluxul activităţilor/subactivităţilor (de exemplu, aprovizionare/ promovare, distribuţie/vânzare) ale codului CAEN pentru care solicită finanţare, în conformitate cu codurile CAEN din anexa nr. 1 la procedură;

f) trebuie să achiziţioneze bunurile şi serviciile eligibile în condiţii de piaţă, respectiv să întocmească un dosar de achiziţie care să cuprindă: cereri de ofertă (minimum 3), ofertele primite (acestea trebuie să cuprindă şi datele de identificare ale ofertantului), un proces-verbal semnat de reprezentantul legal al întreprinderii prin care să fie justificată alegerea ofertei câştigătoare, contractul/contractele cu furnizorul/furnizorii;

g) trebuie să asigure în favoarea administratorului de Program bunurile achiziţionate prin Program împotriva tuturor riscurilor, pe o perioadă de 4 ani, şi să cesioneze toate drepturile pe care le va dobândi în temeiul asigurării către administratorul de Program;

h) trebuie să deschidă cont curent la instituţia de credit parteneră pentru derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi;

i) nu poate schimba la achiziţionare activele pentru care a primit notificare privind acordul de principiu pentru finanţare;

j) este obligat să respecte toate condiţiile prevăzute în procedura de implementare a programului.”

Art. II. - Direcţia de antreprenoriat şi programe pentru IMM din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi agenţiile pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Vicenţiu Dorin Gavril Ştir,

secretar de stat

 

Bucureşti, 17 noiembrie 2017.

Nr. 1.593.

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERŢ ŞI ANTREPRENORIAT

 

ORDIN

privind modificarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual de microindustrializare şi a anexei nr. 9 la aceasta, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 1.066/2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 94.778 din 16.11.2017 al Direcţiei de antreprenoriat şi programe pentru IMM, în temeiul prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 25 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale prevederilor art. 3 alin. (1) pct. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat emite următorul ordin:

Art. I. - Procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual de microindustrializare, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 1.066/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 şi 667 bis din 16 august 2017, se modifică după cum urmează:

1. La punctul 6 „Verificarea şi selecţia beneficiarilor”, subpunctul 6.8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„6.8. (1) După primirea Scrisorii de acceptare de principiu pentru finanţare în limita bugetului, beneficiarii care implementează proiectul cu sau fără componentă de credit vor semna la sediul AIMMAIPE Contractul de finanţare (anexa nr. 9 la prezenta procedură). Termenul-limită de semnare a contractelor de finanţare este 11 decembrie 2017. Aplicanţii pot solicita şi înlocuirea componentei de aport propriu cu componenta de credit şi invers, cu condiţia respectării termenului-limită de semnare a contractului de finanţare, respectiv 11 decembrie 2017.

Aplicanţii ale căror planuri de afaceri se implementează cu componentă de credit şi care au fost înştiinţaţi cu privire la acceptarea de principiu la finanţare în urma verificărilor efectuate conform subpct. 6.1 alin. (2) au obligaţia de a se prezenta în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii Scrisorii de acceptare de principiu pentru finanţare în limita bugetului la instituţia de credit parteneră în vederea deschiderii contului şi depunerii documentelor necesare obţinerii creditului.

În termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la depunerea la instituţia de credit de către aplicant a documentelor necesare obţinerii creditului, instituţia de credit are obligaţia, conform convenţiei de colaborare semnate cu ministerul, să transmită ministerului şi AIMMAIPE copia hotărârii de aprobare a creditului/contractului de credit/scrisorii de respingere. Termenul-limită pentru semnarea contractelor de credit este 8 decembrie 2017 şi pentru semnarea contractelor de finanţare este 11 decembrie 2017.

MMACA prin AIMMAIPE va transfera în contul de tranzit deschis la instituţia de credit parteneră sumele reprezentând AFN aferente contractelor de finanţare.”

2. În anexa nr. 9, la capitolul IV „Modalităţile de plată”, articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - Beneficiarii programului trebuie să deschidă cont curent la instituţia de credit parteneră pentru derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi. Aportul propriu în numerar al beneficiarului va fi vărsat în contul deschis la instituţia de credit parteneră. Sumele reprezentând AFN vor fi eliberate după achitarea integrală a tuturor cheltuielilor şi primirea de către instituţia de credit parteneră a acordului de utilizare AFN eliberat de AIMMAIPE,”

Art. II. - Direcţia de antreprenoriat şi programe pentru IMM din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi agenţiile pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Vicenţiu Dorin Gavril Ştir,

secretar de stat

 

Bucureşti, 17 noiembrie 2017.

Nr. 1.594.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind autorizarea Asociaţiei Profesioniştilor în Regularizarea Daunelor ca furnizor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 lit. j) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 3 din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 24 octombrie 2017, ca urmare a analizării Notei Direcţiei reglementare-autorizare nr. SA-DRA 4450.3 din 9.10.2017 privind cererea de autorizare ca furnizor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor a Asociaţiei Profesioniştilor în Regularizarea Daunelor,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - Asociaţia Profesioniştilor în Regularizarea Daunelor, denumită în continuare Societatea, cu sediul social în localitatea Bucureşti, str. Liviu Rebreanu nr. 31, bl. M13, sc. 2, et. 4, ap. 40, sectorul 3, înregistrată la Registrul special al asociaţiilor Bucureşti cu nr. 46 din 19.04.2017, Certificat de înregistrare fiscală nr. 37584995/16.05.2017, este autorizată ca furnizor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor, conform prevederilor art. 5 lit. j) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 3 din Normele privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012.

Art. 2. - Societatea are dreptul de a practica activitatea de furnizor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor începând cu data înregistrării în Registrul furnizorilor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor.

Art. 3. - Societatea are următoarele obligaţii:

a) să publice pe website-ul propriu denumirea exactă a programelor educaţionale aprobate, informaţii despre data de începere a cursurilor, tarifele practicate, posibilităţi de negociere a tarifelor, serviciile incluse în tarife şi orice alte informaţii necesare participanţilor la cursuri, precum şi să precizeze cine asigură examinarea pentru absolvirea fiecărui program;

b) să menţină pe website-ul propriu un registru al absolvenţilor, care să cuprindă toate persoanele care au promovat examenele de absolvire pe care furnizorul le-a organizat în urma desfăşurării cursurilor;

c) să publice gradul de promovabilitate a cursanţilor, determinat ca raport între numărul anual de persoane care au absolvit examenele într-un an calendaristic, pe de o parte, şi numărul total de cursanţi şcolarizaţi; în determinarea acestui grad vor fi luate în considerare şi persoanele care au promovat examenele de calificare profesională şi de pregătire profesională continuă a intermediarilor în asigurări.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Leonardo Badea

 

Bucureşti, 3 noiembrie 2017.

Nr. 1.575.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 58

din 11 septembrie 2017

 

Dosar nr. 1.152/1/2017

 

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal - preşedintele completului

Viorica Trestianu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Mariana Constantinescu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Maria Ilie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Veronica Năstasie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Rodica Florica Voicu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Emilia Claudia Vişoiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Ana-Hermina Iancu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Adriana Elena Gherasim - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul sesizării este constituit conform dispoziţiilor art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, şi ale art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul Î.C.C.J.).

Şedinţa este prezidată de domnul judecător Ionel Barbă, preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent la Secţiile Unite, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul Î.C.C.J.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.578/118/ 2016, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 lit. c), art. 26 lit. d) şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul unui audit financiar, Curtea de Conturi se poate raporta la oportunitatea încheierii unui contract de către entitatea auditată, din perspectiva alocării de fonduri publice sau la oportunitatea adoptării unui act administrativ de către entitatea auditată şi poate constata, din această perspectivă, existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii”.

Magistratul-asistent prezintă referatul, arătând că, la solicitarea instanţei supreme, un număr restrâns de instanţe a comunicat hotărâri şi/sau puncte de vedere referitoare la problema de drept ce face obiectul sesizării, din analiza cărora rezultă că există două orientări cu privire la aceasta; se arată, de asemenea, că a fost depus la dosar raportul întocmit de judecătorul-raportor, actul fiind comunicat, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părţilor, care au formulat punctele de vedere ataşate la dosar.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 13 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.578/118/2016, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:

„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 lit. c), art. 26 lit. d) şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 94/1992), în cadrul unui audit financiar, Curtea de Conturi se poate raporta la oportunitatea încheierii unui contract de către entitatea auditată, din perspectiva alocării de fonduri publice sau la oportunitatea adoptării unui act administrativ de către entitatea auditată şi poate constata, din această perspectivă, existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii?”.

II. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanţei care a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina

2. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 8.03.2016, reclamanţii preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi Consiliul Judeţean Constanţa au chemat în judecată Curtea de Conturi a României şi Camera de Conturi a Judeţului Constanţa, solicitând anularea parţială a încheierii nr. 32 din 16.02.2016 emisă de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României, a Deciziei nr. 38 din 13.08.2015 şi a Procesul ui-verbal de constatare nr. 14.861 din 15.07.2015, emise de Camera de Conturi a Judeţului Constanţa, precum şi suspendarea executării acestor acte.

3. Reclamanţii au arătat că, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale Constanţa, a fost efectuat auditul financiar asupra contului de execuţie bugetară pe anul 2014, controlul fiind finalizat prin emiterea Procesului-verbal de constatare nr. 14.861 din 15.07.2015 şi a Deciziei nr. 38 din 13.08.2015, iar prin încheierea nr. 32 din 16.02.2016 a fost admisă, în parte, contestaţia administrativă formulată de reclamanţi, fiind menţinute măsurile dispuse de Curtea de Conturi a Judeţului Constanţa la pct. 8-10, 12-15 şi 20 din Decizia nr. 38 din 13.08.2015. Reclamanţii s-au referit punctual la măsurile dispuse de autoritatea de audit, în esenţă invocând nelegalitatea actelor de audit pe motiv că dispoziţiile legale presupus încălcate nu interziceau angajarea cheltuielilor şi că nu s-a indicat vreo lege specială care să interzică încheierea contractelor menţionate în actele de audit, iar cheltuielile au fost prevăzute în bugetul anual.

4. Pârâtele au arătat că măsurile contestate au fost dispuse în temeiul prevederilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 şi ale pct. 174 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor de control rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr. 155/2014, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice Curţii de Conturi), că actele a căror anulare, respectiv suspendare a executării se solicită au fost emise în condiţii de deplină legalitate.

5. Prin Sentinţa nr. 832 din 14.06.2016, Tribunalul Constanţa a respins, ca nefondată, acţiunea, motivând, în esenţă, că autorităţile pârâte nu s-au pronunţat asupra legalităţii convenţiilor/contractelor sub aspectul conformităţii clauzelor lor cu dispoziţiile legale ce guvernează materia contractelor, ci s-au raportat la legalitatea oportunităţii încheierii lor, din perspectiva alocării de fonduri publice, respectiv a ordonanţării şi efectuării plăţilor, cu ignorarea prescripţiilor cuprinse în legislaţia specială.

6. Deficienţele constatate în actul de control au existat în mod real, fiind susţinute nu de simple supoziţii ale auditorilor publici externi, ci de întreaga documentaţie menţionată în cuprinsul centralizatorului anexelor la Procesul-verbal din 15.07.2015. Astfel, analiza relativă la situaţia factuală a fost corect raportată la prevederile legale menţionate în cuprinsul actului de control, iar Curtea de Conturi nu s-a pronunţat asupra legalităţii convenţiilor/contractelor, sub aspectul conformităţii clauzelor pe care acestea ie conţin, cu dispoziţiile legale care guvernează materia contractelor.

7. Referitor la capătul de cerere privind suspendarea executării actelor contestate, instanţa de fond a reţinut că acesta este nefondat pentru că în argumentarea cererii nu au fost prezentate aspecte, împrejurări vădite, de fapt şi de drept, care pot crea o îndoială serioasă asupra legalităţii actelor administrative respective, ci au fost expuse, în rezumat, motivele pentru care reclamanţii apreciază că se impune anularea actelor administrative.

8. Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond au formulat recurs reclamanţii, criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă.

9. Recurenţii au susţinut că instanţa de fond în mod greşit a respins acţiunea, ca nefondată, fără a observa că măsurile contestate vizează în esenţă servicii a căror contractare a fost apreciată de organul de control ca „nefiind necesară, justificat㔠şi, pe cale de consecinţă, plăţile pentru serviciile realizate au fost apreciate „nejustificate şi nelegale”, situaţie în raport cu care s-a tras concluzia că s-ar fi realizat activităţi „în mod neeconomic, ineficace şi ineficient” şi, astfel, s-ar fi încălcat principiul bunei gestiuni financiare, nefiind respectate economicitatea, eficacitatea şi eficienţa în utilizarea fondurilor publice. Or, aceste aspecte puteau fi constatate numai în urma unei acţiuni de audit al performanţei, nu de audit financiar.

10. În opinia recurenţilor, constatările realizate din perspectiva eficienţei, economicităţii şi eficacităţii excedează auditului financiar realizat de intimată, ce nu are latitudinea de a aprecia asupra oportunităţii contractării unor servicii, în condiţiile în care administraţiei publice îi este lăsat, chiar prin lege, un anumit grad de libertate de a alege între mai multe soluţii.

11. Concluzionează recurenţii că oportunitatea nu poate fi cenzurată decât prin raportare la noţiunea de „exces de putere”, astfel cum este reglementată de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 554/2004).

III. Dispoziţiile normative supuse interpretării

12. Legea nr. 94/1992:

„Art. 1- - (1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.

(2) Funcţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate.

(...)

Art. 2. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) control - activitatea prin care se verifică şi se urmăreşte modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice;

b) audit public extern - activitatea de audit desfăşurată de Curtea de Conturi care cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul performanţei;

c) audit financiar - activitatea prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementările în vigoare, furnizându-se în acest sens o opinie;

d) audit al performanţei - evaluarea independentă a modului în care o entitate, un program, o activitate sau o operaţiune funcţionează din punctele de vedere ale eficienţei, economicităţii şi eficacităţii;

(...)

f) eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective;

g) eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate;

h) economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;

i) standarde de audit - setul de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cărora auditorul public determină ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare, care să permită atingerea obiectivului fixat;

(...)

l) fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale;

(...)

n) legalitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia;

(...)

q) regularitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte;

(...)

Art. 11.

(...)

(2) Organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curţii de Conturi, în temeiul prezentei legi.

(...)

Art. 21. - (1) Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv, unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

(...)

(3) Activitatea de audit extern exercitată de Curtea de Conturi se desfăşoară cu respectarea normelor proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internaţionale general acceptate.

(...)

Art. 23 - În cadrul competenţelor prevăzute la art. 21, Curtea de Conturi îşi desfăşoară activităţile specifice asupra următoarelor categorii de entităţi publice:

a) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;

(...)

Art. 26. - Curtea de Conturi efectuează auditul financiar asupra următoarelor conturi de execuţie:

(...)

d) conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, ale municipiului Bucureşti, ale judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;

(...)

Art. 29. - (1) Prin verificările sale la persoanele prevăzute la art. 23 şi 24, Curtea de Conturi urmăreşte, în principal:

a) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementările contabile în vigoare;

b) evaluarea sistemelor de management şi control la autorităţile cu sarcini privind urmărirea obligaţiilor financiare către bugete sau către alte fonduri publice stabilite prin lege, ale persoanelor juridice sau fizice;

c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite;

d) calitatea gestiunii economico-financiare;

e) economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizării fondurilor publice.

(...)

Art. 33. - (1) Activitatea de valorificare a rapoartelor de audit se face potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 11 alin. (2).

(...)

(3) În situaţiile în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entităţii publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţii auditate.

(.)

Art. 42. - (1) În îndeplinirea atribuţiilor pe care i le conferă legea, Curtea de Conturi mai are următoarele atribuţii:

a) să evalueze activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 23; (...)”

13. Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice Curţii de Conturi:

„181. În decizie se înscriu concret:

a) erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate şi, după caz, situaţiile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului/unităţilor administrativ-teritoriale, constatate în urma acţiunilor de verificare ale Curţii de Conturi atât la entitatea supusă verificării, cât şi la entităţi aflate în subordine/coordonare/sub autoritate sau la alte entităţi care au primit fonduri publice prin bugetul entităţii verificate, chiar dacă aceste ultime categorii de entităţi nu au fost cuprinse în programul de activitate a Curţii de Conturi. Pentru fiecare eroare/abatere se vor indica succint şi actele normative încălcate;

(...)

250. În baza prevederilor art. 21 alin. (3), art. 29 şi ale art. 42 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi exercită activitatea de audit financiar asupra situaţiilor financiare încheiate de entităţile aflate în competenţa de verificare, urmărind, în principal:

a) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementările contabile în vigoare;

b) evaluarea sistemelor de management şi control la autorităţile cu sarcini privind urmărirea obligaţiilor financiare către bugete sau către alte fonduri publice stabilite prin lege ale persoanelor juridice sau fizice;

c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale conform destinaţiei stabilite;

d) calitatea gestiunii economico-financiare;

e) economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării fondurilor publice;

f) evaluarea activităţii de control financiar propriu şi de audit intern a entităţilor verificate.

Totodată, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din lege, auditul financiar se exercită de către Curtea de Conturi cu respectarea standardelor proprii de audit, care au fost elaborate având în vedere standardele de audit ale Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI).

Acţiunile de audit financiar se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu metodologia stabilită prin prezentul regulament, cu standardele de audit proprii, precum şi cu manualul de audit financiar.

(...)

255. Obiectivul general al auditului financiar la instituţiile publice este acela de a obţine o asigurare rezonabilă asupra faptului că:

a) situaţiile financiare auditate nu conţin denaturări semnificative ca urmare a unor abateri sau erori, permiţând astfel să se exprime o opinie cu privire la măsura în care acestea sunt întocmite de către entitate în conformitate CU cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă;

b) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al entităţii verificate sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea verificată şi respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

(...)

457. Conform prevederilor art. 42 alin. (1) lit. a) din lege, Curtea de Conturi are atribuţia de a evalua activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice care intră în competenţa sa de verificare. (...)”

IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

14. Părţile nu au exprimat puncte de vedere propriu-zise cu privire la chestiunea de drept care face obiectul sesizării, altele decât cele care rezultă din motivele şi apărările formulate în cadrul litigiului de fond, care au fost expuse mai sus.

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea

A. Cu privire la admisibilitatea sesizării

15. Instanţa de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru formularea sesizării, reţinând următoarele: este învestită cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă; soluţionarea cauzei depinde de lămurirea modului de interpretare a dispoziţiilor legale ce constituie obiectul sesizării; chestiunea de drept este nouă şi asupra ei Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre; problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici a unei alte sesizări, în condiţiile art. 519 din Codul de procedură civilă.

B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării

16. Instanţa de trimitere a exprimat punctul său de vedere privind modul de dezlegare a chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, arătând că recurenţii-reclamanţi au susţinut pe parcursul judecăţii că, prin actele de control şi măsurile dispuse, intimatele au formulat concluzii, raportându-se la oportunitatea încheierii unor contracte sau adoptării unor acte administrative, reţinând abateri de la legalitate şi regularitate, precum şi producerea unor prejudicii, în condiţiile în care nu au putut fi identificate legi speciale care să interzică încheierea unor contracte de natura celor analizate.

17. Susţinerile recurenţilor-reclamanţi au fost primite de instanţa de trimitere, care a reţinut că nu se pot identifica legi care să interzică perfectarea unor contracte de natura celor analizate, unele dintre ele având la bază legislaţia achiziţiilor publice, care prevede expres încheierea unor asemenea contracte, ca de altfel şi modalitatea de contestare a acestora.

18. Curtea de apel a reţinut că, pronunţând sentinţa civilă recurată, nici instanţa de fond nu a indicat vreun act normativ care să interzică încheierea contractelor analizate de Curtea de Conturi, ci s-a referit la „legalitatea oportunităţii încheierii lor din perspectiva alocării de fonduri publice”. Or, actele de control au vizat un audit financiar, nu o evaluare independentă a modului în care entitatea funcţionează din punctul de vedere al eficienţei, economicităţii şi eficacităţii, specifică auditului de performanţă.

19. Considerând astfel că, în parte, actele de control se referă la evaluarea entităţii auditate din punctul de vedere al eficienţei, economicităţii şi eficacităţii, Curtea de apel a apreciat a fi necesară sesizarea instanţei supreme, pentru a statua asupra aspectului dacă, în cadrul auditului financiar, Curtea de Conturi se poate raporta la oportunitatea încheierii unor contracte, respectiv la oportunitatea alocării de fonduri publice şi poate constata, din această perspectivă, existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii.

VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

20. În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal au fost identificate următoarele decizii, care pot prezenta relevanţă cu privire la problema de drept a cărei dezlegare se solicită: nr. 3.436 din 25 septembrie 2014, nr. 1.746 din 28 aprilie 2015, nr. 2.277 din 2 iunie 2015 şi nr. 1.385 din 26 aprilie 2016.

21. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, majoritatea instanţelor de judecată au comunicat că nu au identificat jurisprudenţă referitoare la problema de drept supusă dezlegării; câteva instanţe au transmis hotărâri şi/sau puncte de vedere din analiza cărora rezultă că există două orientări cu privire la chestiunea de drept supusă dezbaterii:

A) Unele instanţe 1 au apreciat că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 lit. c), art. 26 lit. d) şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 trebuie făcute în sensul că, în cadrul unui audit financiar, Curtea de Conturi se poate raporta la oportunitatea încheierii unui contract de către entitatea auditată, din perspectiva alocării de fonduri publice, sau la oportunitatea adoptării unui act administrativ de către entitatea auditată şi poate constata, din această perspectivă, existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii.


1 Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal (Decizia civilă nr. 204 din 27.01.2015); Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal (Decizia civilă nr. 872 din 7.04.2017); Curtea de Apel Craiova; Curtea de Apel Galaţi; Curtea de Apel Constanţa (Decizia nr. 1.035 din 21.10.2015; Decizia nr. 582 din 13.07.2016; Decizia nr. 98 din 11.02.2016; Decizia nr. 117 din 17.02.2016); Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal (Sentinţa nr. 607 din 1.07.2016); Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal (Sentinţa nr. 413 din 30.06.2016, definitivă prin Decizia nr. 1.526 din 22.11.2016 a Curţii de Apel Suceava); Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal (Sentinţa nr. 64 din 22.01.2015); Tribunalului Sălaj (Sentinţa nr. 857 din 5.05.2017); Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal (Sentinţa nr. 2.144 din 23.09.2014, rămasă definitivă prin respingerea recursului, prin Decizia nr. 140 din 9.02.2015 a Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi Sentinţa nr. 1.580 din 16.11.2016); Judecătoria Sfântu Gheorghe.

 

22. S-a arătat, în sprijinul acestei orientări, că în exerciţiul atribuţiilor de audit public extern, specifice Curţii de Conturi, controlul nu se realizează numai potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 94/1992, prin audit financiar, ci şi potrivit art. 2 lit. c) din aceeaşi lege, prin audit al performanţei, iar controlul poartă atât asupra legalităţii, cât şi asupra oportunităţii diverselor forme ale activităţii administraţiei publice, respectiv ale entităţii controlate, în aceste condiţii, nu poate fi reţinută numai aplicarea art. 26 lit. d) din Legea nr. 94/1992, coroborat cu competenţa de certificare a conturilor, reglementată de art. 33 alin. (3) din aceeaşi lege, ci trebuie reţinut ca fiind aplicabil şi art. 28 din actul normativ în discuţie, ce permite auditul performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.

23. Or, potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, auditul performanţei înseamnă o evaluare independentă asupra economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, iar aceste aspecte implică o analiză a oportunităţii încheierii unui contract administrativ, respectiv a oportunităţii emiterii/adoptării unui act administrativ, ce îşi produce efectele atât în planul dreptului administrativ, cât şi în planul altor materii de drept (civil, al muncii, statutul funcţiei publice etc.). În plan teoretic, o analiză a atribuţiilor Curţii de Conturi, ca organ al administraţiei centrale autonome, cu relaţie de subordonare direct către Parlamentul României, cu atribuţii reglementate la nivel constituţional, trebuie realizată prin prisma regimului aplicabil controlului administrativ specializat şi care vizează atât activitatea administraţiei, cât şi a celor administraţi, iar controlul derulat de către Curtea de Conturi este un control de legalitate sub toate aspectele, inclusiv al oportunităţii, oportunitatea fiind considerată ca o valenţă a legalităţii, ce priveşte aplicarea legii, în spiritul ei.

B) Alte instanţe 2 au considerat că, în cadrul unui audit financiar, Curtea de Conturi poate constata existenţa unor abateri de la legalitate sau regularitate cuprinse în actele juridice şi operaţiunile juridice întocmite, efectuate de către entitatea auditată, prin raportare doar la legalitatea, nu şi la oportunitatea încheierii actelor/operaţiunilor juridice respective, întrucât altminteri s-ar încălca în mod flagrant principiul autonomiei locale a unităţilor administrativ-teritoriale şi dreptul de apreciere al autorităţilor publice, în general.


2 Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Cluj, Tribunalul Bacău, Tribunalul Bihor, Tribunalul Satu Mare (Sentinţa nr. 633 din 29.03.2017)

 

VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

24. Prin Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 23 iunie 2016, instanţa de contencios constituţional a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. n) şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, statuând următoarele:

„18. Cât priveşte primul aspect al criticii formulate, referitor la nerespectarea competenţelor constituţionale ale Curţii de Conturi, Curtea Constituţională constată că, potrivit prevederilor art. 140 alin. (1) teza întâi din Constituţie, această instituţie «exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.» Desigur, evaluarea acestor elemente trebuie să fie raportată la un reper, care stabileşte condiţiile şi criteriile de constituire a resurselor financiare publice, precum şi ale modului de administrare şi întrebuinţare a acestor resurse. Art. 137 alin. (1) din Legea fundamentală prevede în mod expres că acest reper este legea: «formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege.» Pe cale de consecinţă, controlul privind aceste resurse financiare nu se poate raporta decât la dispoziţiile legale. Acesta este motivul pentru care legiuitorul, dând eficienţă prevederilor Legii fundamentale, a prevăzut în art. 2 lit. a) din Legea nr. 94/1992 că, prin activitatea de control exercitată de Curtea de Conturi, «se verifică şi se urmăreşte modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice.» Aşa fiind, Curtea apreciază că dispoziţiile de lege criticate referitoare la constatarea de către Curtea de Conturi a unor abateri de la legalitate şi regularitate nu sunt neconstituţionale, ci, din contră, reprezintă o expresie a prevederilor art. 137 alin. (1) şi art. 140 alin. (1) din Legea fundamentală.”

VIII. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

25. Prin Adresa nr. 1.236/C/2045/IN-5 din 25 mai 2017, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării.

IX. Raportul asupra chestiunii de drept

26. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (7) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite, cumulativ, condiţiile prevăzute de art. 519 din acelaşi cod, pentru declanşarea mecanismului privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

27. Examinând sesizarea, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, constată următoarele:

28. Înainte de cercetarea în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să analizeze dacă sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

29. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă rezultă următoarele condiţii de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

- existenţa unei chestiuni de drept; problema care face obiectul sesizării trebuie să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naştere unor interpretări diferite;

- chestiunea de drept să fie ridicată în cursul judecăţii în faţa unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă;

- chestiunea de drept să fie esenţială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluţionarea pe fond a cauzei;

- chestiunea de drept să fie nouă;

- chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanţele (intră în această categorie hotărârile pronunţate în recurs în interesul legii şi hotărârile preliminare) sau prin decizii în casare, care să constituie o practică judiciară unitară, consolidată.

30. Instanţa de trimitere întreabă dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 lit. c), art. 26 lit. d) şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, în cadrul unui audit financiar, Curtea de Conturi se poate raporta la oportunitatea unei decizii administrative şi poate constata, din această perspectivă, existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii.

31. Se constată din cuprinsul actelor administrative care fac obiectul cererii în anulare în dosarul de fond (Decizia nr. 38/13.08,2015, Procesul-verbal de constatare nr. 14,861 din 15,07.2015 - parte a raportului de audit al Camerei de Conturi a Judeţului Constanţa şi încheierea nr. 32 din 16.02.2016 a Curţii de Conturi) că aceste acte au fost emise în urma acţiunii de audit financiar la unitatea administrativ-teritorială a Judeţului Constanţa, audit financiar prin care Curtea de Conturi a exercitat funcţia sa de control prevăzută de art. 2 şi art. 26 Sit. d) din Legea nr. 94/1992 asupra contului de execuţie bugetară al entităţii auditate în anul 2014.

32. Procesul-verbal de constatare nr. 14.861 din 15.07.2015 şi, respectiv, Decizia nr. 38/13.08.2015 ale Camerei de Conturi Constanţa constată o seamă de încălcări ale unor prevederi din acte normative, contestate în cadrul litigiului de fond.

33. În esenţă, actele administrative contestate se referă la nelegalitatea contractării unor servicii de consultanţă, respectiv la angajarea din fonduri publice a cheltuielilor pentru plata acestor servicii, cu încălcarea dispoziţiilor Legii privind finanţele publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 273/2006) (art. 1 alin. (1) şi (2), art. 14 alin. (2) şi (3), art. 23 alin. (1), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (5) şi (6)], în condiţiile în care activităţile contractate fie intrau în atribuţiile specifice ale unor angajaţi ai entităţii auditate, fie nu aveau legătură cu activitatea entităţii auditate, respectiv au excedat cadrului normativ special invocat în justificarea alocării fondurilor. De asemenea, s-au constatat nereguli în situaţiile financiare ţinând de dimensionarea şi recepţia unor produse/servicii, cu încălcarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 82/1991)[art. 9 alin. (1)], şi a Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005 (Normele metodologice) [pct. 1.4.1].

34. Totodată, s-a constatat încălcarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/ managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999) [art. 3, art. 4 alin. (2) lit. a) şi art. 5J, prin lipsa vizei de control financiar preventiv propriu menită să ateste îndeplinirea condiţiilor de legalitate şi regularitate a operaţiunilor.

35. Având în vedere aceste premise, se constată că nu sunt îndeplinite două dintre condiţiile de admisibilitate ale sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi anume existenţa unei chestiuni de drept veritabile, care să dea naştere unor interpretări diferite şi, respectiv, de lămurirea acesteia să depindă soluţionarea pe fond a cauzei.

36. Instanţa de trimitere nu a analizat distinct îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Se poate considera însă că s-a referit implicit la îndeplinirea acestor condiţii în cadrul punctului de vedere exprimat asupra chestiunii de drept. Astfel, a reţinut că neregulile identificate în actele de control ale Curţii de Conturi au la bază o analiză de oportunitate a deciziilor entităţii auditate, având în vedere că nu există legi care să interzică perfectarea unor contracte de natura celor încheiate de autoritatea publică auditată. A apreciat instanţa de trimitere că evaluarea activităţii entităţii auditate a avut loc din punctul de vedere ăl economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, situaţie în care se impune a se lămuri dacă reglementarea auditului financiar prin dispoziţiile Legii nr. 94/1992, enunţate în cuprinsul întrebării, priveşte şi controlul economicităţii, eficienţei şi eficacităţii utilizării fondurilor publice, aspecte pe care instanţa de trimitere le consideră ca intrând în marja de apreciere a autorităţii administrative, de vreme ce întrebarea se referă la oportunitatea angajării cheltuielilor.

37. În primul rând, instanţa de trimitere nu enunţă corect şi lămuritor chestiunea de drept a cărei dezlegare o cere, referindu-se, în cuprinsul întrebării, la oportunitatea deciziei administraţiei publice de alocare a fondurilor, respectiv de contractare a unor servicii, iar în cuprinsul punctului de vedere exprimat asupra chestiunii de drept, la economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării fondurilor publice.

38. În al doilea rând, în adresarea întrebării se referă incomplet la cadrul normativ incident, omiţând dispoziţii ale Legii nr. 94/1992 şi ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice ale Curţii de Conturi, referitoare la auditul financiar, care sunt clare în privinţa obiectivelor acestui tip de audit.

39. În al treilea rând, instanţa de trimitere porneşte de la premisa greşită că analiza economicităţii, eficienţei şi eficacităţii utilizării fondurilor publice este o problemă de oportunitate, care ar intra în competenţa de apreciere a autorităţii administrative auditate, iar nu o problemă de legalitate.

40. Legea nr. 94/1992, în acord cu prevederile art. 140 alin. (1) din Constituţie, reglementează o formă de control exercitată asupra administraţiei publice. În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 lit. a), c), f) e), h), i), I), n), q), art. 11 alin. (2), art. 21, art. 23 lit. a), art. 26 lit. d) şi art. 29 alin. (1) din lege, controlul pe care Curtea de Conturi îl exercită asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public se realizează prin proceduri de audit public extern, prevăzute în standardele proprii de audit elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate. Printre tipurile de audit menţionate de lege se numără auditul financiar, prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementările în vigoare.

41. Auditul financiar asupra conturilor anuale de execuţie a bugetelor locale, ale judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor este una dintre activităţile specifice ale Curţii de Conturi, care urmăreşte, în principal, conform prevederilor exprese ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 94/1992:

a) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementările contabile în vigoare;

b) evaluarea sistemelor de management şi control la autorităţile cu sarcini privind urmărirea obligaţiilor financiare către bugete sau către alte fonduri publice stabilite prin lege, ale persoanelor juridice sau fizice;

c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite;

d) calitatea gestiunii economico-financiare;

e) economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizării fondurilor publice.

42. Standardele de audit proprii ale Curţii de Conturi sunt elaborate în conformitate cu Standardele internaţionale de audit financiar public (ISSAI), emise de Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI), organizaţie la care Curtea de Conturi a României, în calitate de instituţie supremă de audit, este parte. Conform ISSA11003,2010, auditul financiar la entităţile din sectorul public comportă, pe lângă obiectivul specific, ce constă în verificarea întocmirii situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, şi alte obiective, cum sunt verificarea respectării de către entitatea auditată, în cadrul activităţilor analizate, a legislaţiei (incluzând legile bugetare) şi verificarea eficacităţii controlului intern referitor la informaţia financiară.

43. Cele trei tipuri de audit, auditul financiar, auditul de conformitate şi auditul de performanţă, partajează, conform normelor internaţionale de audit, forme şi obiective comune. Auditul financiar în sectorul public comportă verificarea conformităţii situaţiilor financiare cu legea şi reglementările aplicabile, împrumutând, astfel, elemente ale auditului de conformitate.

44. Cât priveşte auditul financiar, mandatul Curţii de Conturi, ca instituţie supremă de audit public extern, rezultă explicit din prevederile Legii nr. 94/1992 coroborate cu prevederile Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice ale Curţii de Conturi.

45. Conform prevederilor Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice Curţii de Conturi, auditul financiar reprezintă activitatea prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementările în vigoare şi dacă modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al entităţii verificate sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi dacă respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, furnizându-se în acest scop o opinie (pct. 5 din Regulament).

46. De asemenea, conform aceluiaşi Regulament, auditul financiar presupune şi verificarea exercitării controlului intern/managerial şi a controlului financiar preventiv la entităţile publice, cu privire la utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului public cu eficienţă, eficacitate şi economicitate (pct. 457 din Regulament).

47. Rezultă, din enunţarea prevederilor legale incidente, că analiza economicităţii, eficacităţii şi eficienţei utilizării fondurilor publice face parte din obiectivele auditului financiar public realizat de Curtea de Conturi, ca principii ale bunei gestiuni financiare, care, la rândul său, intră în noţiunile de regularitate procedurală, respectiv conformitate cu legea bugetară.

48. Instanţa de trimitere afirmă că nu a identificat legi care să interzică perfectarea unor contracte de natura celor analizate, însă actele administrative supuse controlului judecătoresc se referă la încălcarea cadrului legal (Legea nr. 273/2006, Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 şi Legea nr. 82/1991) referitor la angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul finanţelor publice locale.

49. Aceste acte de control ale Curţii de Conturi evidenţiază, în principal, încălcări ale legalităţii şi regularităţii, în sensul acestor noţiuni, definit atât prin art. 2 din Legea nr. 94/1992, cât şi prin art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 şi, în subsidiar, se referă la economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizării fondurilor publice din perspectiva procedurală prevăzută expres de Legea nr. 94/1992, de Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice Curţii de Conturi, precum şi de standardele de audit public.

50. Instanţa de trimitere se referă, în întrebarea adresată, la oportunitatea deciziilor autorităţii administrative. Or, actele supuse controlului în contencios administrativ nu se referă la oportunitatea deciziilor autorităţii administrative materializate în acţiunile evidenţiate, ci la încălcări ale legilor, precum şi ale principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice aplicabile categoriilor de operaţiuni din care aceste decizii fac parte.

51. În privinţa angajamentelor bugetare şi a execuţiei bugetare, autoritatea administrativă trebuie să se supună normelor legale şi regulamentare care guvernează activităţile sale, având competenţe legale sub acest aspect, aşa cum rezultă din chiar prevederile art. 137 alin. (1) din Constituţie, conform cărora „Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege”.

52. Autoritatea administrativă se bucură de competenţă de apreciere în acest domeniu, care este reglementat prin lege, numai în măsura în care legea însăşi îi conferă această competenţă.

53. În concluzie, susţinerile instanţei de trimitere, conform cărora economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizării fondurilor publice, respectiv buna gestiune economico-financiară ar constitui un domeniu de exercitare a dreptului exclusiv de apreciere al autorităţii publice îndrituită cu aprobarea angajamentelor bugetare şi cu execuţia bugetară, nu corespund cadrului normativ incident, care, aşa cum s-a arătat mai sus, este unul clar şi punctual reglementat.

54. Sesizarea nu vizează, aşadar, norme legale îndoielnice, lacunare sau neclare, aplicabile cauzei în care a fost formulată, chestiunea de drept supusă dezbaterii nefiind una veritabilă, reală şi esenţială pentru soluţionarea pe fond a cauzei.

55. Pentru considerentele arătate, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 521 alin. (1) din acelaşi cod,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.578/118/2016, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 lit. c), art. 26 lit. d) şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul unui audit financiar, Curtea de Conturi se poate raporta la oportunitatea încheierii unui contract de către entitatea auditată, din perspectiva alocării de fonduri publice sau la oportunitatea adoptării unui act administrativ de către entitatea auditată şi poate constata, din această perspectivă, existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 septembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE SECŢIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

IONEL BARBĂ

Magistrat-asistent,

Aurel Segărceanu

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.