MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 783/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 783         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE         Marți, 3 octombrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

 

Decizia nr. 358 din 11 mai 2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite

 

Decizia nr. 485 din 27 iunie 2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu și ale acestui act normativ în ansamblul său, precum și cea a prevederilor Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

703. - Hotărâre privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate

 

704. - Hotărâre privind modificarea denumirii și descrierii tehnice ale unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

 

707. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia și în administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. a unor mijloace fixe aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. - sucursalele regionale CF Craiova și Timișoara, în vederea reutilizării și refolosirii, respectiv a scoaterii din funcțiune, casării și valorificării, după caz

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.853. - Ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.845/2015 pentru aprobarea procedurilor de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

3. - Hotărâre cu privire la alegerea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România și Comisiei de auditori statutari a Camerei Auditorilor Financiari din România

 

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

 

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 358

din 11 mai 2017

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite

 

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioniță Cochințu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile În vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată, din oficiu, de către Judecătoria Bistrița - Secția civilă în Dosarul nr. 6.950/190/2016 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 843D/2017.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că asupra dispozițiilor criticate Curtea s-a mai pronunțat, sens în care menționează, spre exemplu, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Decizia nr. 638 din 27 octombrie 2016, Decizia nr. 639 din 27 octombrie 2016 și Decizia nr. 695 din 24 noiembrie 2016. Față de această jurisprudență, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor constatate ca fiind neconstituționale este inadmisibilă, iar față de celelalte prevederi este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 24 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.950/190/2016, Judecătoria Bistrița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Excepția de neconstituționalitate este ridicată, din oficiu, de către instanța de judecată într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 77/2016.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 11 din Legea nr. 77/2016 au fost supuse controlului de constituționalitate, iar, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea Constituțională a constatat c㠄prevederile art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 și 8 din Lege sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii”.

6. În acest context, se precizează că, în cauză, contractul de credit și contractul de ipotecă au fost încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016. Potrivit considerentelor deciziei susmenționate, impreviziunea, ca instituție juridică, există la momentul încheierii contractelor din cauză, fundamentată pe dispozițiile art. 970 din Codul civil de la 1864, fiind parte a bunei-credințe și a echității. Însă, ceea ce interesează în cauză, sub aspectul retroactivități/lipsei retroactivității Legii nr. 77/2016, nu constituie existența/inexistența impreviziunii la momentul semnării contractelor, ci dacă prevederile Legii nr. 77/2016 (condițiile dării în plată, notificarea, contestația) se aplică retroactiv sau nu. Cât timp Legea nr. 77/2016, pe lângă analizarea incidenței impreviziunii, solicită și analizarea altor condiții (categoria din care fac parte părțile, cuantumul sumei împrumutate, scopul creditului, forma notificării), în opinia instanței, art. 11 din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție, retroactivând prin aplicarea legii și la contractele de credit încheiate anterior intrării în vigoare a acesteia, aflate în derulare. De netăgăduit, Legea nr. 77/2016 introduce, potrivit considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016, o modalitate de aplicare a impreviziunii ope legis pentru toate contractele. Deși impreviziunea exista ca și instituție juridică, recunoscută de doctrină șt practică judiciară, modalitatea de aplicare oferită de Legea nr. 77/2016 sau de Curtea Constituțională în decizia precitată (paragrafele 116- 117), este introdusă prin intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016 sau prin publicarea deciziei menționate, astfel că, aplicând în acest mod prevederile Legii 77/2016 la contractele în derulare, s-ar încălca art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât s-ar ajunge în situația ca o lege să dispună pentru trecut, deși nu este o lege penală sau contravențională mai favorabilă.

7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Guvernul, în punctul său de vedere, se raportează la considerentele și dispozitivul Deciziei Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016 și, având în vedere inclusiv faptul că autoarea prezentei excepții formulează critici similare celor invocate de către autorii excepțiilor asupra căreia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, apreciază următoarele: cu privire la sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile” cuprinsă în art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, întrucât Curtea Constituțională a reținut neconstituționalitatea acestei sintagme, în virtutea prevederilor art. 29 alin. (3) și (5) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă; prevederile art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4,7 și 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii; excepția de neconstituționalitate privind prevederile art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi, precum și ale prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă; excepția de neconstituționalitate ce privește dispozițiile art. 11 teza întâi raportate la celelalte dispoziții din Legea nr. 77/2016 este neîntemeiată.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, care au următorul cuprins: „în vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată .

12. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), potrivit cărora „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate. Prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate ridicată și a constatat că sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile”din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite este neconstituțională; a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile din art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 și 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii; a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite; a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte dispoziții din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe, și a constatat că acestea sunt constituționale, prin raportare la criticile formulate.

14. Totodată, prin decizia mai sus menționată, Curtea a arătat că prevederile puse în principal în discuție prin prisma încălcării art. 15 alin. (2) din Constituție sunt cele ale art. 11 din Legea nr. 77/2016. Cu privire la art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, Curtea a reținut că majoritatea contractelor de împrumut vizate de legea criticată au fost încheiate în perioada 2007-2009, acestor contracte fiindu-le aplicabil cadrul legal de la acea dată. Astfel, dreptul comun îl constituia Codul civil în vigoare la acea dată, iar reglementări suplimentare, specifice domeniului bancar, se regăseau în Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999. Totodată, Curtea a observat, însă, că Legea nr. 77/2016 se aplică și contractelor care au fost încheiate în baza altor prevederi legale decât cele ale Legii nr. 190/1999. Cu alte cuvinte, și unele credite care nu au fost contractate în scopul achiziționării unor imobile au fost garantate prin instituirea unor ipoteci asupra unor bunuri imobile (paragraful 114).

15. De asemenea, Curtea a menționat că, indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 și art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează, Cu toate acestea, Curtea a constatat că legiuitorul a configurat cadrul legal reprezentat de Legea nr. 77/2016 luând în considerare o impreviziune aplicabilă ope legis pentru toate contractele de credit în derulare, deformând condițiile aplicării impreviziunii (paragraful 115).

16. Astfel, art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 prevede că dispozițiile legii se aplică tuturor contractelor în curs de derulare, fără a lua în considerare situația debitorilor; precum și specificul contractelor de credit încheiate și fără a face o diferențiere între debitorii de bună-credință și cei de rea-credință, între cei care nu mai pot să plătească și cei care nu mai vor să plătească. Cu alte cuvinte, deși în expunerea de motive se face referire la persoanele fizice care nu dispun de mijloacele necesare achitării creditului către instituția de credit, legea se aplică fără distincție celor două categorii de debitori menționați. Totodată, Curtea a reținut, însă, că darea în plată intervine numai dacă în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 părțile contractului nu ajung la un acord, respectiv dacă negocierea întemeiată pe art. 969 și art. 970 din Codul civil eșuează. Însă, o astfel de instituție a impreviziunii aplicabilă ope legis pentru toate contractele încheiate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016 nu poate fi recunoscută, fiind în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiției, în aceste condiții, prevederile legale criticate nu sunt clare, permițând interpretări contradictorii cu privire la posibilitatea instanței judecătorești de a verifica îndeplinirea condițiilor privind existența impreviziunii. Or, posibilitatea părților din contractele respective de a prezenta situația de fapt dintr-un dosar în fața unei instanțe judecătorești este absolut necesara, având în vedere că judecătorul trebuie să verifice această situație, astfel încât instituția dării în plată să nu fie un instrument discreționar pus la dispoziția doar a unei părți și, astfel, să dezechilibreze raportul contractual. Numai în acest fel se poate asigura, în aceste cazuri, respectarea principiului egalității armelor în cadrul procesului civil (paragraful 116).

17. Ca atare, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragrafele 130 și 131, concluzionând față de criticile de neconstituționalitate raportate la unele dintre prevederile constituționale invocate în susținerea excepției, Curtea a constatat că nu poate reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 45 privind libertatea economică, art. 73 alin. (3) lit. m) privind adoptarea legilor organice, art. 135 privind economia, art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private, iar dispozițiile art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană din Constituție nu au avut incidență în cauză. Drept urmare, având în vedere considerentele de mai sus, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte dispoziții din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.

18. Din examinarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum este formulată, Curtea constată că întreaga construcție a pretinsei neconstituționalități a prevederilor criticate are în vedere, pe de o parte, o interpretare a soluției pronunțate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, și, pe de altă parte, modalitatea de aplicare a Legii nr. 77/2016 la speța dedusă judecății, astfel cum legea este în vigoare după pronunțarea și publicarea deciziei menționate.

19. În contextul pronunțării Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragrafele (119-121), Curtea a reținut că singura interpretare care se subsumează cadrului constituțional în ipoteza unei reglementări generale a impreviziunii în executarea contractelor de credit este cea potrivit căreia instanța judecătorească, în lipsa acordului dintre părți, are competența și obligația să aplice impreviziunea, în cazul în care constată că sunt îndeplinite condițiile existenței acesteia. Curtea a mai reiterat faptul că, față de cadrul legal existent la data încheierii contractelor de credit, prevederile legale criticate trebuie să se aplice doar debitorilor care, deși au acționat cu bună-credință, în conformitate cu prevederile art. 57 din Constituție, nu își mai pot îndeplini obligațiile ce rezultă din contractele de credit în urma intervenirii unui eveniment exterior și pe care nu l-au putut prevedea la data încheierii contractului de credit. În aceste condiții, Curtea a constatat că prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească, în condițiile manifestării opoziției creditorului, poate și trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare. Astfel, din punct de vedere procedural, instanța judecătorească, în condițiile formulării contestației de către creditor sau a acțiunii In constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiției notificării creditorului conform celor prevăzute de Legea nr. 77/2016, precum și îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 4 din lege, aplicând în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8 ori în cadrul art. 9 din aceeași lege. Instanța judecătorească care, în condițiile legii, este independentă în aprecierea sa va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr. 77/2016 (predarea imobilului și ștergerea datoriilor principale și accesorii). Cu alte cuvinte, în lipsa acordului părților și în temeiul art. 969 și art. 970 din Codul civil din 1864, respectiv al Legii nr. 77/2016, instanța judecătorească va pronunța o hotărâre prin care va dispune fie adaptarea contractului în forma pe care o decide, fie încetarea sa.

20. Totodată, prin Decizia nr. 638 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 14 februarie 2017, paragraful 25, Curtea a reținut că instanța judecătorească, care este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea instituției impreviziunii în temeiul Legii nr. 77/2016, în configurarea determinată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, respectiv în temeiul prevederilor art. 969 și art. 970 din vechiul Cod civil, chiar și în cauzele în care este începută executarea silită, indiferent de stadiul executării silite a bunului ipotecat, respectiv în spețele unde este pusă în discuție o asemenea chestiune.

21. Față de acestea, Curtea reține că este rolul instanțelor de judecată să interpreteze normele legale și să facă aplicarea acestora în funcție de conținutul normativ, respectiv dacă sunt norme de drept substanțial sau de drept procesual și dacă sunt de imediată aplicare, precum și cu privire la prioritatea acestora, în funcție de caracterul de normă specială sau de drept comun.

22. Curtea observă că, în accepțiunea prevederilor art. 146 din Constituție și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea nu are competența de a interpreta sau explica deciziile sale sau prevederile legale aplicabile unor spețe aflate pe rolul instanțelor de judecată la solicitarea unor subiecte de drept; deciziile Curții nu pot forma obiectul controlului de constituționalitate, pe calea excepției de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 1 255 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 23 noiembrie 2011).

23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin, (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată, din oficiu, de către Judecătoria Bistrița - Secția civilă în Dosarul nr. 6.950/190/2016.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoria Bistrița - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2017.

 

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ionița Cochințu

 

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 485

din 27 iunie 2017

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu și ale acestui act normativ în ansamblul său, precum și cea a prevederilor Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005

 

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Chiriazi Ioan Sorin Daniel.

 

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor „Legii nr. 384/2013 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, respectiv a art. I pct. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 31/2013 privind introducerea lit. v) în cuprinsul art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, precum și cea a prevederilor Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, respectiv a ordonanței de urgență în ansamblul ei”, excepție ridicată de către Societatea Ecologic 3R - S.A., cu sediul în Brăila, în Dosarul nr. 25/44/2016 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.350D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.358D/2016, având ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu în ansamblul său și, în special, cele ale art. 9 alin. (1) lit. v) din acest act normativ. Excepția a fost ridicată de Societatea Sota Grup 21 - S.A., cu sediul în Pitești, în Dosarul nr. 3/46/2016 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

4. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, avocatul Alin Postelnicu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.350D/2016 și nr. 1.358D/2016, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Avocatul prezent și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.3580/2016 la Dosarul nr. 1.350D/2016, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul, pe fond, avocatului prezent în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.358D/2016, care, reiterând argumentele formulate în notele scrise prin care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, solicită admiterea acesteia. În esență, susține că prevederile art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 nu respectă obligația instituită de art. 56 alin. (2) din Constituție, nefiind una proporțională, rezonabilă, echitabilă. Susține că, raportat la principiul justei așezări a sarcinilor fiscale și al echității, textul criticat este neconstituțional, deoarece prevede același regim sancționator/același tip de contribuție atât pentru un operator economic care introduce pe piață produse ambalate, cât și pentru un operator economic al cărui principal obiect de activitate este preluarea responsabilității de reciclare a deșeurilor.

7. În ceea ce privește adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005, avocatul autoarei excepției consideră că acest act normativ este neconstituțional și contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4) și art. 115 alin. (4) din Constituție.

8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 268 din 27 aprilie 2017.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

9. Prin încheierea din 27 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 25/44/2016, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 384/2013 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, respectiv art. I pct. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 31/2013 privind introducerea lit. v) în cuprinsul art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, precum și cea a prevederilor Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, respectiv a ordonanței de urgență în ansamblul ei. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Ecologic 3R - S.A., cu sediul în Brăila, cu ocazia soluționării unei acțiuni având ca obiect anularea unui act administrativ.

10. Prin încheierea din 12 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3/46/2016, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, în ansamblul său, și, în special, ale art. 9 alin. (1) lit. v) din acest act normativ. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Sota Grup 21 - S.A., cu sediul în Pitești, cu ocazia soluționării unei acțiuni având ca obiect anularea unui act administrativ.

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 196/2005 nu respectă obligația instituită de art. 56 alin. (2) din Constituție, nefiind una proporțională, rezonabilă, echitabilă. Apreciază că această reglementare legală nu respectă egalitatea verticală în fața legii fiscale, nu are la bază criterii financiare obiective și raționale și nu ține cont de capacitatea contributivă a contribuabililor. Consideră că, raportat la principiul justei așezări a sarcinilor fiscale și al echității, textul criticat este neconstituțional, deoarece prevede același regim sancționator/același tip de contribuție atât pentru un operator economic care introduce pe piață produse ambalate, cât și pentru un operator economic al cărui principal obiect de activitate este preluarea responsabilității de reciclare a deșeurilor.

12. În ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006, autorii excepției consideră că aceasta este neconstituțională și contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4) și art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece, așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa, exemplu fiind Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Or, în cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005, niciuna din aceste condiții nu este îndeplinită. Autorii excepției arată că nu a existat o situație de urgență care să impună adoptarea acestei ordonanțe de urgență, având în vedere că, în ceea ce privește conținutul normativ al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005, acesta este aproape identic cu cel al Legii nr. 73/2000, abrogată. De asemenea, în ceea ce privește motivarea situației excepționale care a condus la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005, arată că întreaga expunere de motive a ordonanței de urgență se axează pe necesitatea clarificării regimului juridic al veniturilor Fondului pentru mediu, care nu poate constitui o situație excepțională care să necesite adoptarea unui act normativ.

13. Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, ca fiind neîntemeiată, prevederile criticate fiind în acord cu normele constituționale invocate.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

15. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 1.478 din 8 noiembrie 2011 și Decizia nr. 355 din 24 septembrie 2013, prin care Curtea a constatat conformitatea reglementării legale criticate cu Legea fundamentală,

16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut prin dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie prevederile Legii nr. 384/2013 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, respectiv prevederile art. I pct. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 31/2013 privind introducerea lit. v) în cuprinsul art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, precum și prevederile Legii nr.105/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, respectiv ale ordonanței de urgență în ansamblul ei.

19. Din examinarea succesiunii actelor normative mai sus menționate, precum și a motivelor de neconstituționalitate invocate, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în realitate, prevederile art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu și ale acestui act normativ în ansamblul său, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, precum și prevederile Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006. Potrivit art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, „Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din: [...] o contribuție de 2 lei/kg aplicată pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje, respectiv anvelope uzate declarate ca valorificate de către operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de gestionare a respectivelor deșeuri și cantitățile constatate de Administrația Fondului ca fiind valorificate”

20. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației puterilor în stat, ale art. 56 alin. (2) potrivit cărora „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale”, și celor ale art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă.

21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că reglementarea legală criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare și la aceleași dispoziții constituționale, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 60 din 17 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 138 din 26 februarie 2007, Decizia nr. 1.478 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2012, Decizia nr. 77 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 27 aprilie 2017, sau Decizia nr. 268 din 27 aprilie 2017*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii.

22. Prin aceste decizii Curtea a reținut că, așa cum reiese din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005, necesitatea emiterii acestui act normativ a fost aceea de a se clarifica regimul juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu și al atribuțiilor Administrației Fondului pentru Mediu în ceea ce privește activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea, soluționarea contestațiilor și executarea silită a contribuțiilor datorate la Fondul pentru mediu, în contextul diminuării veniturilor încasate la Fondul pentru mediu. De asemenea, adoptarea acestei ordonanțe de urgență a fost justificată de necesitatea asigurării finanțării proiectelor prioritare privind prevenirea și controlul integrat al poluării, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în plan european. Astfel cum este definit de legiuitorul delegat, Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susținerii și realizării proiectelor și programelor pentru protecția mediului și pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului și schimbărilor climatice, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

23. Curtea a constatat că prin dispozițiile legale criticate legiuitorul a impus o taxă/o contribuție în cuantum fix de 2 lei/kg datorată de operatorii economici autorizați Fondului pentru mediu, aceștia fiind încadrați de legiuitor în categoria celor care poluează mediul. O atare reglementare reprezintă, de fapt, o modalitate prin care este adusă la îndeplinire obligația pozitivă a statului român de a asigura un cadru legal adecvat pentru exercitarea dreptului oricărei persoane la un mediu sănătos și echilibrat ecologic, revenind atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice îndatorirea de a proteja și de a ameliora mediul înconjurător, fără ca, prin această măsură, să se aducă atingere dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției.

24. Curtea a reținut, de asemenea, că modul de calcul al contribuției prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, este prevăzut în mod explicit în cap. XV din Metodologia de calcul al contribuțiilor, taxelor, penalităților și altor sume datorate la Fondul pentru mediu, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 578/2006 (astfel cum a fost modificat prin Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor nr. 2.413/2016), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 14 iunie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

25. Totodată, Curtea a constatat că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 30 iunie 2016, legiuitorul delegat a modificat prevederile legale criticate din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 și a clarificat, în mod neechivoc, faptul că veniturile Fondului pentru mediu se constituie din contribuția de 2 lei/kg, prevăzută la lit. v) din cuprinsul art. 9 alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005, datorată de operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de valorificare a deșeurilor de ambalaje, respectiv de gestionare a anvelopelor uzate, plata făcându-se pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite de legislația în vigoare, și cantitățile efectiv valorificate, respectiv gestionate în numele clienților pentru care au preluat obligațiile. În acest context, Curtea a reținut faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2016 a fost emisă în vederea completării cadrului legislativ necesar pentru asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii Uniunii Europene în materie de deșeuri și politici de mediu, precum și în vederea identificării și implementării unor modalități eficiente de impunere în sarcina operatorilor economici responsabili care să stimuleze îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare a deșeurilor de ambalaje Așa cum s-a reținut în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2016, la art. 9 alin, (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 a fost prevăzută o contribuție de 2 lei/kg aplicată pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje, respectiv anvelope uzate declarate ca valorificate, datorată de către operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de gestionare a respectivelor deșeuri, și cantitățile constatate de Administrația Fondului ca fiind valorificate, legiuitorul precizând că, prin emiterea acestui act normativ, se urmărește înlăturarea dificultăților întâmpinate în ceea ce privește stabilirea și aplicarea contribuției reglementate la art. 9 alin. (1 j lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare. Curtea a reținut că la art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 se precizează faptul că această contribuție se plătește numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor de valorificare a deșeurilor de ambalaje, de gestionare a anvelopelor uzate, de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice și de colectare de deșeuri de baterii și acumulatori portabili corespunzătoare cantităților de ambalaje, anvelope, deșeuri de echipamente electrice și electronice și baterii și acumulatori portabili pentru care au preluat responsabilitatea.

26. Referitor la critica de neconstituționalitate ce vizează adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006, raportat la dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (4) referitoare la condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență, Curtea a subliniat că, în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005, se precizează că era necesară clarificarea de urgență a regimului juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu, prin aplicarea prevederilor Codului de procedură fiscală, și, de asemenea, era necesară introducerea, respectiv reintroducerea unor contribuții care să permită finanțarea corespunzătoare a proiectelor pentru protecția mediului. Având în vedere aspectele menționate în nota de fundamentare și în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005, Curtea a constatat că necesitatea clarificării regimului juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu, prin stabilirea aplicării prevederilor Codului de procedură fiscală, precum și necesitatea sporirii categoriilor specifice de proiecte eligibile pentru finanțare din Fondul pentru mediu pot reprezenta situații extraordinare în sensul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, care să justifice adoptarea unei noi reglementări privind Fondul pentru mediu.

27. În ceea ce privește urgența adoptării actului normativ criticat, Curtea a constatat că, așa cum este motivată în cuprinsul ordonanței de urgență, aceasta a fost justificată de necesitatea asigurării finanțării proiectelor prioritare privind prevenirea și controlul integrat al poluării, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul capitolului 22 - Mediu. În concluzie, Curtea a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 a fost adoptată în conformitate cu cerințele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Ecologic 3R - S A,, cu sediul în Brăila, în Dosarul nr. 25/44/2016 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, precum și de către Societatea Sota Grup 21 - S.A., cu sediul în Pitești, în Dosarul nr. 3/46/2016 al Curții de Apel Pitești - Secția a Ii-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, și constată că prevederile art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu și ale acestui act normativ în ansamblul său, precum și prevederile Legii nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2017.

 

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora


*) Decizia nr. 268 din 27 aprilie 2017 a fost publicată lin Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2 august 2017.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate

 

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații,

cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La sublista B „DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 50% din prețul de referință”, poziția 191 se modifică și va avea următorul cuprins:

 

„191.

Combinații (Fenoterolum + Ipratropium)

R03AL01”

 

2. Lasublista C „DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%”, secțiunea C1 „DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în tratamentul ambulatoriu al unor grape de boli în regim de compensare 100% din prețui de referinț㔠se completează după cum urmează:

a) la punctul G3 „Bolnavi cu proceduri intervenționale percutane, numai după implantarea unei proteze endovasculare (stent)”, după poziția 1 se introduce o nouă poziție, poziția 2, cu următorul cuprins:

 

„2.

Ticagreior ** Ω (concentrația 90 mg, cel mult 12 luni)

B01AC24”

 

b) la punctul G31f „Psoriazis cronic sever (plăci)”, după poziția 4 se introduce o nouă poziție, poziția 5, cu următorul cuprins:

 

5.

Ixekizumabum**1

L04AC13”

 

3. Lasublista C „DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%”, secțiunea C2 „DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc” se completează după cum urmează:

a) la punctul „P1: Programul național de boli transmisibile”, subpunctul „A. Subprogramul de tratament și monitorizare a persoanelor cu infecție HIV/SIDA și tratamentul postexpunere”, după poziția 221 se introduc cinci noi poziții, pozițiile 222-226, cu următorul cuprins:

 

„222

Rilpivirinum

J05AG05

223

Combinații (Dolutegravirum + Abacavirum + Lamivudinum)

J05AR13

224

Combinații (Darunavirum + Cobicistatum)

J05AR14

225

Combinații (Emtricitabinum + Tenofovirum)

J05AR17

226

Combinații (Elvitegravir + Cobicistat + Emtricitabine + Tenofovir)

J05AR18”

 

b) la punctul „P3: Programul național de oncologie”, după poziția 113 se introduce o nouă poziție, poziția 114, cu următorul cuprins:

 

„114. Carfîlzomibum** L04XX45”

 

c) la punctul „P5: Programul național de diabet zaharat. Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu diabet zaharat”, după poziția 39 se introduce o nouă poziție, poziția 40, cu următorul cuprins:

 

„40. Combinații (Saxagliptin + Dapagliflozinum)** A10BD21”

 

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul sănătății,

Florian-Dorel Bodog

Ministrul finanțelor publice,

Ionuț Mișa

 

București, 27 septembrie 2017.

Nr. 703.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea denumirii și descrierii tehnice ale unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

 

Având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea denumirii și descrierii tehnice ale unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prin derogare de la prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare, anexa nu cuprinde numărul cărții fondare pentru imobil.

Art. 3. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Finanțelor Publice vor opera modificările corespunzătoare în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările și completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul finanțelor publice,

Ionuț Mișa

 

București, 27 septembrie 2017.

Nr. 704.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în domeniul public al statului și în administrarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, pentru care se modifică denumirea și descrierea tehnică

 

Administrator

Cod de clasificare și nr. M.F.P

Adresa

Denumirea imobilului

Descrierea tehnică rezultată în urma măsurătorilor topografice

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură C.U.1.16517187

8.29.08

107503

Țara: România,

județ: municipiul București, sector 2,

bd. Carol I nr. 17

Sediu aparat central Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

Subsol, parter, 3etaje

Sc = 1.174 m2

Sd = 6.192 m2

S curți-construcții = 1.354 m2

Aviz tehnic nr. 565/2016 emis de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București și măsurători pentru determinarea suprafeței desfășurate

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia și în administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. a unor mijloace fixe aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. - sucursalele regionale CF Craiova și Timișoara, în vederea reutilizării și refolosirii, respectiv a scoaterii din funcțiune, casării și valorificării, după caz

 

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 10 alin. (2) și al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare, precum și în conformitate cu prevederile art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de modernizarea și reabilitarea unor părți din infrastructura feroviară publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 178/2008, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia șt în administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. a unor mijloace fixe aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. - sucursalele regionale CF Craiova și Timișoara, având datele de identificare prevăzute în anexele nr. 1 și 2 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Trecerea în domeniul privat al statului se face în vederea reutilizării și refolosirii, respectiv a scoaterii din funcțiune, casării și valorificării, după caz, a mijloacelor fixe prevăzute la art. 1, respectiv a elementelor constitutive, în condițiile legii. Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. își va actualiza corespunzător datele din evidența contabilă.

Art. 3. - (1) Ministerul Transporturilor, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Contractul de concesiune încheiat între Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate concedentă competentă, și Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., în calitate de concesionar, va fi modificat/actualizat în mod corespunzător, conform prevederilor legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor,

Ninel Cercel,

secretar de stat

Ministrul finanțelor publice,

Ionuț Mișa

 

București, 27 septembrie 2017.

Nr. 707.

 

ANEXA Nr. 1

 

Sucursala Regională CF Craiova

 

DATE DE IDENTIFICARE

ale mijloacelor fixe care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., în vederea scoaterii din funcțiune, reutilizării și, după caz, casării, aflate În administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., de pe raza de activitate a Sucursalei Regionale CF Craiova, afectate de lucrări de modernizare

 

CS Ministerul Transporturilor: 13633330

CUI Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A.: R 11054529

GRUPA8 (BUNURI CARE ALCĂTUIESC DOMENIUL PUBLIC AL STATULUI)

 

Nr. crt.

Nr. MFP

Cod de clasificare

Denumire

Date de identificare

Anul dării în folosință

Valoarea de inventar în lei

Situația juridică

Situația juridică actuală

Tip bun

Descriere tehnică

(pe scurt)

Vecinătăți

(după caz. pe scurt)

Adresa

Baza legală

În administrare/

concesiune

concesiune/ închiriat

1

147788

parțial

8.10.10

Alte instalații și clădiri aferente infrastructurii feroviare interoperabile

Instalații și clădiri aferente infrastructurii feroviare publice, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 581/1998 și anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 589/2006 care servesc exclusiv infrastructurii feroviare publice = 1 buc. (cabină acari nr. 5 stația Pitești). CF nr. 93258

Sucursalele regionale CF București, Timișoara, Brașov

Sucursala Regională CF Craiova, județul Dolj

1998

11

Legea nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

Concesionat

Concesionat

Imobil

 

ANEXA Nr. 2

 

Sucursala Regională CF Timișoara

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale mijloacelor fixe - fără terenuri - aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. - SRCF Timișoara, care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., în vederea scoaterii din funcțiune, reutilizării și după caz, a casării, ca urmare a lucrărilor de reabilitare și modernizare a liniei CF Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV paneuropean, tronsonul 2: Gurasada - km 614+000 și tronsonul 3: Gurasada-Simeria

 

CS Ministerul Transporturilor: 13633330

CUI Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A.: R 11054529

GRUPA8 (BUNURI CARE ALCĂTUIESC DOMENIUL PUBLIC AL STATULUI)

 

Nr. crt.

Nr. M.F.

Cod de clasificare

Denumire

Date de identificare

Anul

dobândirii/ dării în folosință

Valoarea de inventar

(în lei)

Situația juridică

Situația juridică actuală

Tip bun

Descriere tehnică

Vecinătăți

Adresa

Baza legală

în administrare/

concesiune

concesiune/ închiriat cu titlu gratuit

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

1

147792 (parțial)

8.10.01

Liniile ferate de circulație și aparate de cale interoperabile

Lungime totală linii c.f. = 256,563 km,

linii c.f. electrificate = 249,83 km,

lungime linii c.f. simple = 30,959 km,

lungime linii c.f. duble = 225,604 km,

nr. aparate cale echivalente = 299 buc.;

carte funciară nr. 301943, 301949,301948, 302826, 302822, 302825. 302824, 302823, 304816, 304813, 304809,301711, 302819, 304849, 303015, 303354, 301947, 66300, 62427, 62401, 62370,62453, 62456, 61881, 62341, 62342,

62390, 62391, 60441, 301480, 301975, 301481,  301974, 300357, 301976, 301977, 301171

Sucursalele regionale CF Cluj, Brașov, Craiova

Sucursala Regională CF Timișoara

1998

35.184.153

Legea nr. 219/1998; Hotărârea Guvernului nr. 581/1998; Hotărârea Guvernului nr. 140/2010

concesionat

concesionat

imobil

2

147793

(parțial)

8.10.01

Liniile ferate de circulație și aparate de cale neinteroperabile

Lungime totală linii c.f. = 0,621 km,

linii c.f. simple = 0,621 km, nr. aparate cale echivalente = 2 buc.;

Carte funciară nr. 62401

Sucursalele

regionale CF

Cluj, Brașov, Craiova

Sucursala

Regională CF Timișoara

1998

1 443.104

Legea nr. 219/1998; Hotărârea Guvernului nr. 581/1998; Hotărârea Guvernului nr. 140/2010

concesionat

concesionat

imobil

3

147794

(parțial)

8.10.02

Poduri, tuneluri, viaducte și alte lucrări de artă interoperabile

Poduri = 99 buc., podețe = 120 buc.

Pasaje inferioare = 4 buc.

Carte funciară nr. 301943, 301948, 302826, 304849, 303015, 303354. 301947, 66300, 62427, 62401, 62370, 62453, 62456, 62341, 62342, 62390, 62391, 301480, 301977, 301171, 301170, 301172, 62477, 301944, 301946, 301945, 302818, 302821, 302820, 304811, 304812, 304808, 304810, 304815, 303349, 303350, 303348,

63490, 73657, 301999, 302000, 301998, 300030, 300038, 301711

Sucursalele regionale CF Cluj, Brașov, Craiova

Sucursala Regională CF Timișoara

1998

13 083.825

Legea nr. 219/1998; Hotărârea Guvernului nr. 581/1998; Hotărârea Guvernului nr. 140/2010

concesionat

concesionat

imobil

4

147795

(parțial)

8.10.02

Poduri, tuneluri, viaducte și alte lucrări de artă neinteroperabile

Poduri = 1 buc., podețe = 2 buc.

Carte funciară nr. 62401,66302

Sucursalele regionale CF Cluj, Brașov, Craiova

Sucursala Regională CF Timișoara

1998

10.184

Legea nr. 219/1998; Hotărârea Guvernului nr. 581/1998; Hotărârea Guvernului nr. 140/2010

concesionat

concesionat

imobil

5

147796

(parțial)

8.10.05

Lucrări geotehnice, de protecție și de consolidare, plantații de protecție a liniilor ferate, interoperabile

Ziduri de sprijin = 10 buc.;

Drenuri = 4 buc,

Carte funciară nr. 302826, 302824, 304813, 301711, 66300, 62427, 62401, 62370, 62456, 62341,62342,301974, 300357, 301976, 301977,301171, 62477, 73657, 60476, 62453

Sucursalele regionale CF Cluj, Brașov, Craiova

Sucursala Regională CF Timișoara

1998

16 865.728

Legea nr. 219/1998; Hotărârea Guvernului nr. 581/1998; Hotărârea Guvernului nr. 140/2010

concesionat

concesionat

imobil

6

147798

(parțial)

8.10.07

Instalații fixe de siguranță și conducerea operativă a circulației feroviare, interoperabile

Inst. CED = 14 buc.;

Inst. BLA = 163,46 km;

LC = 382,373 km;

PS. PSS = 12 buc.;

ST = 4 buc,;

Carte funciară nr. 302826. 302824, 301711,62391, 303354, 300357,62453

Sucursalele regionale CF Cluj, Brașov, Craiova

Sucursala Regională CF Timișoara

1998

46.046.554

Legea nr. 219/1998;

Hotărârea Guvernului nr. 581/1998;

Hotărârea Guvernului nr. 140/2010;

Hotărârea Guvernului nr. 618/2008

concesionat

concesionat

imobil

7

147800

(parțial)

8.10.10

Alte instalații și clădiri aferente Infrastructurii feroviare interoperabile

Instalații și clădiri aferente infrastructurii feroviare publice, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 581/1998 și anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 589/2006 (drum acces = 2 buc. - st. Vărădia, st. Radna; construcții exterioare st. Vărădia = 1 buc.; protecție conductă apă st. Radna = 1 buc.; reglementări traversări joasă tensiune = 4 buc. - st. Ghioroc, st. Săvârșin, st. Vărădia, st. Păuliș; cabina SBW hm. Bătută; cabină acari hm. Vărădia; canal colector st. Deva; rețele canalizare st. Deva; subtraversare conductă gaze st. Deva; alimentare energie electrică st. liceu)

Carte funciară nr. 62427,301460,301171,301043

Sucursalele regionale CF Cluj, Brașov, Craiova

Sucursala Regională CF Timișoara

1998

1.402.118

Legea nr. 219/1998; Hotărârea Guvernului nr. 581/1998; Hotărârea Guvernului nr. 140/2010

concesionat

concesionat

imobil

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.845/2015 pentru aprobarea procedurilor de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare

 

În temeiul dispozițiilor art. 342 alin. (1) și (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, și art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 32, art. 36 și art. 91 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, precum și Avizul conform al Ministerului Finanțelor Publice comunicat prin Adresa nr. 735.911 din 28.09.2017,

președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.845/2015 pentru aprobarea procedurilor de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 8 ianuarie 2016, se modifică și se completează după cum urmează:

1. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu următorul cuprins:

„Art. 11. - Se aprobă Procedura de modificare a domiciliului fiscal al contribuabililor supuși înregistrării în registrul comerțului, în cazul în care domiciliul fiscal este stabilit la sediul social, prevăzuta în anexa nr. 1.1.”

2. După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 31, cu următorul cuprins:

„Art. 31. - Se aprobă Procedura de modificare a domiciliului fiscal pentru persoanele fizice care dețin cod numeric personal, în cazul în care domiciliul fiscal este stabilit la domiciliu, prevăzuta în anexa nr. 3.1.”

3. La anexa nr. 1 „Procedura de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal în cazul contribuabililor supuși înregistrării în registrul comerțului”, punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

„1. Prezenta procedură se aplică contribuabililor persoane juridice, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice, întreprinderilor individuale și familiale, precum și altor entități care, potrivit legii, au obligația înregistrării în registrul comerțului și care au obligația înregistrării/modificării domiciliului fiscal, potrivit legii, dacă:

a) se solicită înregistrarea domiciliului fiscal la locul unde se exercită gestiunea administrativă și conducerea efectivă a afacerilor sau la locul în care se află majoritatea activelor;

b) se solicită înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal, de către entitățile autorizate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016;

c) se solicită modificarea domiciliului fiscal, cu excepția cazului în care acesta este stabilit la sediul social.”

4. Anexa nr. 3 se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.

5. După anexa nr. 1 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 1.1, al cărei cuprins este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

6. După anexa nr. 3 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 3.1, al cărei cuprins este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul ordin.

Art. II. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. IV. - Direcția generată proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcția generală de reglementare a colectării creanțelor bugetare, Direcția generală de tehnologia informației, precum și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice și unitățile fiscale subordonate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală,

Mirela Călugăreanu

 

București, 29 septembrie 2017.

Nr. 2.853.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 3.845/2015)

 

PROCEDURA

de modificare a domiciliului fiscal în cazul contribuabililor persoane fizice care dețin cod numeric personal

 

1. Prezenta procedură se aplică contribuabililor persoane fizice care dețin cod numeric personal, atribuit potrivit legii speciale, și își stabilesc domiciliul fiscal la adresa unde locuiesc efectiv, dacă:

a) adresa unde locuiesc efectiv este diferită de domiciliu, stabilit potrivit legii;

b) se solicită modificarea domiciliului fiscal, cu excepția cazului în care acesta este stabilit la domiciliul persoanei fizice.

2. Competența de administrare a contribuabililor prevăzuți la pct. 1 revine, până la finalizarea procedurii de înregistrare/ modificare a domiciliului fiscal, organului fiscal de la ultimul domiciliu fiscal.

3. Pentru înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal, contribuabilii depun, la organul fiscal în a cărui rază teritorială urmează a se stabili domiciliul fiscal, formularul 050 „Cerere de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal al contribuabilului”, însoțit de documente doveditoare ale informațiilor înscrise în acesta. Copiile de pe documente se certifică pe fiecare pagină de contribuabil, pentru conformitate cu originalul.

4. Cererea se soluționează în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia, prin emiterea Deciziei de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal, care se comunică contribuabilului, potrivit art. 47 din Codul de procedură fiscală.

5. Cererea se transmite, în maximum 3 zile lucrătoare de la înregistrare, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, de către organul fiscal prevăzut la pct. 3 către organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are ultimul domiciliu fiscal, în vederea întocmirii formalităților de transfer al dosarului fiscal,

6. Dosarul fiscal se transmite în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii și va fi însoțit de un exemplar al certificatului de atestare fiscală, precum și de fișa de evidență pe plătitor.

7. Un exemplar al certificatului de atestare fiscală se comunică și contribuabilului de către organul fiscal emitent.

8. La primirea dosarului fiscal, organul fiscal în a cărui rază teritorială urmează să se stabilească domiciliul fiscal emite, în termen de maximum două zile lucrătoare, Decizia de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5a) la ordin.

9. Decizia de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal se întocmește în 3 exemplare și se aprobă de conducătorul organului fiscal.

10. Exemplarul Deciziei de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal care se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului se semnează de către persoanele implicate potrivit competențelor stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare și prin prezenta procedură.

11. Un exemplar al deciziei se comunică contribuabilului, potrivit art. 47 din Codul de procedură fiscală.

12. Înregistrarea în registrul contribuabililor la noul organ fiscal, precum și radierea din registrul contribuabililor de la vechiul organ fiscal se operează cu data comunicării deciziei.

13. De la data comunicării deciziei, competența pentru administrarea contribuabililor revine organului fiscal de la noul domiciliu fiscal.

14. Un exemplar al Deciziei de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal se transmite, însoțit de o copie a documentului care atestă data comunicării deciziei, organului fiscal de la fostul domiciliu fiscal.

15. Dosarul solicitării de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului și cuprinde:

a) formularul 050 „Cerere de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal al contribuabilului”;

b) documentația depusă de contribuabil;

c) decizia de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal;

d) orice alte documente emise sau primite în cadrul derulării procedurii.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 1.1 la Ordinul nr. 3.845/2015)

 

PROCEDURA

de modificare a domiciliului fiscal al contribuabililor supuși înregistrării în registrul comerțului, în cazul în care domiciliul fiscal este stabilit la sediul social

 

1. Prezenta procedură se aplică contribuabililor persoane juridice care, potrivit legii, au obligația înregistrării în registrul comerțului și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) sediul social reprezintă și domiciliul fiscal;

b) au solicitat înregistrarea mențiunilor privind modificarea sediului social în registrul comerțului.

2. Competența de administrare a contribuabililor prevăzuți la pct. 1 trece la noul organ fiscal începând cu ziua următoare expirării termenului de 15 zile lucrătoare de la data înscrierii în registrul comerțului a mențiunilor privind modificarea sediului social.

3. În cazul contribuabililor care își modifică sediul social, iar adresa noului sediu social este în raza teritorială a organului fiscal în a cărui rază teritorială se află și ultimul domiciliu fiscal al contribuabilului, schimbarea domiciliului fiscal se face de către Direcția generală de tehnologia informației din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, după primirea informațiilor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, cu data înscrierii mențiunii în registrul comerțului.

4. Pentru ceilalți contribuabili care își modifică sediul social, pe baza informațiilor primite de la Oficiul Național al Registrului

Comerțului, Direcția generală de tehnologia informației din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală transmite electronic atât organului fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are ultimul domiciliu fiscal, cât și organului fiscal în a cărui rază teritorială se află noul sediu social informația privind adresa noului sediu social precum și data înscrierii acestei mențiuni în registrul comerțului.

5. Informația privind modificarea sediului social se transmite organelor fiscale implicate în ziua când a fost comunicată de Oficiul Național al Registrului Comerțului sau cel târziu în a două zi lucrătoare, în vederea demarării formalităților de transfer al dosarului fiscal al contribuabilului.

6. În termen de 12 zile lucrătoare de la data înscrierii în registrul comerțului a mențiunii privind modificarea sediului social, organul fiscal în a cărei rază teritorială contribuabilul are ultimul domiciliu fiscal pregătește dosarul fiscal al contribuabilului pentru a fi transferat către organul fiscal în a cărei rază teritorială se află noul sediu social.

7. Dosarul fiscal al contribuabilului va fi însoțit de un exemplar al certificatului de atestare fiscală, precum și de fișa de evidență pe plătitor.

8. Un exemplar al certificatului de atestare fiscală se comunică și contribuabilului de către organul fiscal emitent.

9. Înainte de a transfera dosarul fiscal, organul fiscal de la ultimul domiciliu fiscal verifică în Registrul contribuabililor dacă respectivul contribuabil a solicitat modificarea domiciliului fiscal, după modificarea sediului social, prin depunerea formularului 050 „Cerere de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal al contribuabilului”.

10. Dacă respectivul contribuabil a depus un formular 050 la alt organ fiscal, procedura de transfer al dosarului fiscal se sistează.

11. Dacă respectivul contribuabil nu a făcut o altă solicitare de modificare a domiciliului fiscal, organul fiscal de la ultimul domiciliu fiscal transferă dosarul fiscal al contribuabilului organului fiscal de la noul sediu social.

12. La împlinirea termenului de 15 zile lucrătoare de la data înscrierii în registrul comerțului a mențiunii privind modificarea sediului social, Direcția generală de tehnologia informației transmite electronic, atât organului fiscal de la vechiul domiciliu fiscal, cât și organului fiscal de la noul domiciliu fiscal, informația privind împlinirea termenului legal pentru modificarea competenței de administrare a contribuabilului.

13. La primirea informației, organul fiscal în a cărui rază teritorială se află noul sediu social înregistrează contribuabilul în evidența sa fiscală, iar organul fiscal de la ultimul domiciliu fiscal radiază contribuabilul din evidența proprie.

14. Toate documentele emise sau primite în cadrul derulării procedurii se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

15. Dacă pe parcursul derulării procedurii contribuabilul se radiază, compartimentul de specialitate sistează procedura în derulare. În acest sens se întocmește un referat motivat, care se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 3.1 la Ordinul nr. 3 845/2015)

 

PROCEDURA

de modificare a domiciliului fiscal pentru persoanele fizice care dețin cod numeric personal, în cazul în care domiciliul fiscal este stabilit la domiciliu

 

1. Prezenta procedură se aplică contribuabililor persoane fizice care dețin cod numeric personal, atribuit potrivit legii speciale, al căror domiciliu reprezintă și domiciliul fiscal și au înregistrat modificarea domiciliului în registrele în care sunt înregistrați, potrivit legii.

2. Competența de administrare a contribuabililor prevăzuți la pct. 1 trece la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află noul domiciliu, în termen de 15 zile lucrătoare de la data modificării domiciliului.

3. În cazul contribuabililor care își modifică domiciliul, potrivit legii, iar adresa noului domiciliu este în raza teritorială a organului fiscal în a cărui rază teritorială se află și ultimul domiciliu fiscal al contribuabilului, schimbarea domiciliului fiscal se face de către Direcția generală de tehnologia informației din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, după primirea informațiilor de la Ministerul Afacerilor Interne, cu data înscrierii mențiunii în registrele În care sunt înregistrați, potrivit legii.

4. Pentru ceilalți contribuabili care își modifică domiciliul, pe baza informațiilor primite de la Ministerul Afacerilor Interne, Direcția generală de tehnologia informației din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală transmite electronic atât organului fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are ultimul domiciliu fiscal, cât și organului fiscal în a cărui rază teritorială a fost stabilit noul domiciliu informația privind adresa noului domiciliu, precum și data înscrierii acestei mențiuni în registrele în care sunt înregistrați, potrivit legii.

5. Informația privind modificarea domiciliului se transmite organelor fiscale implicate în ziua în care a fost primită de la Ministerul Afacerilor Interne sau în ziua lucrătoare imediat următoare, în vederea demarării formalităților de transfer al dosarului fiscal al contribuabilului.

6. În termen de 12 zile lucrătoare de la data înscrierii în registrele în care sunt înregistrați, potrivit legii, a mențiunii privind modificarea domiciliului contribuabilului, organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are ultimul domiciliu fiscal pregătește dosarul fiscal al contribuabilului, pentru a fi transferat către organul fiscal în a cărui rază teritorială se află noul domiciliu al persoanei fizice.

7. Dosarul fiscal al contribuabilului va fi însoțit de un exemplar al certificatului de atestare fiscală, precum și de fișa de evidență pe plătitor.

8. Un exemplar al certificatului de atestare fiscală se comunică și contribuabilului de către organul fiscal emitent.

9. Înainte de a transfera dosarul fiscal, organul fiscal de la ultimul domiciliu fiscal verifică în Registrul contribuabililor dacă respectivul contribuabil a solicitat modificarea domiciliului fiscal, după modificarea domiciliului, prin depunerea formularului 050 „Cerere de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal al contribuabilului”.

10. Dacă respectivul contribuabil a depus un formular 050 la alt organ fiscal, procedura de transfer al dosarului fiscal se sistează.

11. Dacă respectivul contribuabil nu a făcut o altă solicitare de modificare a domiciliului fiscal, organul fiscal de la ultimul domiciliu fiscal transferă dosarul fiscal al contribuabilului organului fiscal de la noul domiciliu.

12. La împlinirea termenului de 15 zile lucrătoare de la data înscrierii în registrele în care sunt înregistrați, potrivit legii, a mențiunii privind modificarea domiciliului contribuabilului, Direcția generală de tehnologia informației transmite electronic, atât organului fiscal de la vechiul domiciliu fiscal, cât și organului fiscal de la noul domiciliu fiscal, informația privind împlinirea termenului legal pentru modificarea competenței de administrare a contribuabilului.

13. La primirea informației, organul fiscal în a cărui rază teritorială se află noul domiciliu înregistrează contribuabilul în evidența sa fiscală, iar organul fiscal de la ultimul domiciliu fiscal radiază contribuabilul din evidența proprie.

14. Toate documentele emise sau primite în cadrul derulării procedurii se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

cu privire la alegerea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România și Comisiei de auditori statutari a Camerei Auditorilor Financiari din România

 

Având în vedere Hotărârea Conferinței ordinare anuale a Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 2/2017 privind aprobarea organizării Conferinței pentru alegerea membrilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România și a membrilor Comisiei de auditori statutari a Camerei Auditorilor Financiari din România în luna septembrie 2017, în baza prevederilor:

- art. 88 alin. (5), art. 90 alin. (1) din Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative;

- art. 6, art. 8 lit. g), h) și m), art. 12 alin. (5), art. 13, art. 14 și art. 27 din Regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011,

Conferința Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunită în ședința din data de 23 septembrie 2017, hotărăște:

Art. 1. - În urma votului valabil exprimat de către auditorii financiari membri cu drept de vot ai Camerei Auditorilor Financiari din România, s-au ales Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România și Comisia de auditori statutari a Camerei Auditorilor Financiari din România, cu următoarea componență:

a) Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România: Mihăilescu Ciprian Teodor, Sprianu Laura, Ialomițianu Gheorghe, Lobdă Adriana Simona, Șușnea Florentina, Păunescu Mirela, Radu Gabriel, Rusu Gheorghe, Ștefan Roxana Monica, Grigoriu Ioan, Nastasă Ion;

b) Comisia de auditori statutari a Camerei Auditorilor Financiari din România: Dincă Ana, Cernat Petre Mihail, Popa Vasile.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Președintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Gabriel Radu

 

București, 23 septembrie 2017.

Nr. 3.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.