MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 792/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 792         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 6 octombrie 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

70. - Hotărâre pentru adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind viitorul apărării europene (2025) COM (2017) 315

 

71. - Hotărâre pentru adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind valorificarea oportunităţilor oferite de globalizare COM (2017) 240

 

72. - Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

712. - Hotărâre pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Facultatea de Bioinginerie Medicală” la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.154. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.196/2013 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei superioare medico-legale, a Comisiei de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, a componenţelor nominale ale comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Craiova, precum şi a modului de funcţionare a acestor comisii

 

1.690. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind intrarea în vigoare a unor tratate internaţionale

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A PRACTICIENILOR ÎN INSOLVENŢĂ DIN ROMÂNIA

 

2. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România  nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

pentru adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind viitorul apărării europene (2025)

COM (2017) 315

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1904, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/361 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 26 septembrie 2017, Camera Deputaţilor:

1. Observă că atât documentul de reflecţie, cât şi alte documente recente ale Comisiei Europene, deşi descriu mediul de securitate ca fiind marcat de ameninţări serioase, complexe şi imediate, omit să precizeze cele mai periculoase surse ale acestor ameninţări, amestecând ameninţările „hibride” cu cele convenţionale, ameninţările venite din partea unor entităţi nonstatale cu cele din partea unor state sau ameninţările din sudul cu cele din estul UE, ca şi când ar fi echivalente ca nivel de pericol şi scară.

Prin comparaţie, salută abordarea Parlamentului European, care se exprimă clar atunci când arată că, „din moment ce raporturile de forţă domină din nou relaţiile internaţionale, capabilităţile de apărare şi descurajare sunt fundamentale pentru exercitarea influenţei noastre în cadrul negocierilor diplomatice”.

De asemenea, se raliază Parlamentului European în evaluarea sa că „a sosit momentul de a defini o strategie nouă, mai realistă pentru relaţiile UE cu Rusia, bazată pe o descurajare credibilă, dar şi pe dialog în domenii de interes comun, cum ar fi combaterea terorismului, neproliferarea şi comerţul”

2. Susţine opinia Parlamentului European că unele „crize recente au scos în evidenţă limitele Organizaţiei Naţiunilor Unite”, Uniunea şi statele sale membre fiind invitate „să îşi folosească întreaga influenţă în vederea unei reforme a Consiliului de Securitate, inclusiv în privinţa interzicerii dreptului de veto în cazul atrocităţilor în masă” şi a sistemului de vot.

3. În condiţiile în care documentul de reflecţie reţine că „securitatea a devenit una dintre cele mai importante preocupări ale europenilor” care „(...) se aşteaptă ca Uniunea lor să le asigure protecţia”, încurajează instituţiile UE şi statele membre să interpreteze la adevărata dimensiune acest fapt dovedit statistic.

Consideră că singura opţiune viabilă pentru a răspunde dorinţei cetăţenilor Uniunii este cultivarea de către instituţiile UE a celui mai înalt nivel de ambiţie, care corespunde opţiunii pentru securitate şi apărare comună.

4. Reaminteşte de opinia exprimată anterior, conform căreia o veritabilă Uniune Europeană a Apărării care să ofere statelor membre garanţii şi capabilităţi superioare celor naţionale este cea mai bună soluţie pentru a obţine autonomia strategică a Uniunii Europene şi pentru a-i spori capacitatea de acţiune faţă de noile circumstanţe geopolitice şi geostrategice.

5. Conştientă că instituirea Uniunii Europene a Apărării este un proces de durată, se raliază opiniei Parlamentului European conform căreia drumul către o Uniune Europeană a Apărării trebuie să înceapă de la o politică de securitate şi apărare comună (PSAC) revizuită în detaliu, bazată pe un principiu solid de apărare, pe o finanţare eficientă şi pe coordonarea cu NATO.

6. Recunoscând că valorificarea întregului potenţial al Tratatului de la Lisabona din sfera politicii de securitate şi apărare comune nu este completă, susţine apelul formulat de Parlamentul European, confirmat ulterior şi de Consiliul European din iunie 2017, ca statele membre să participe la cooperarea structurată permanentă, menţionată la art. 42 alin. (6) din TUE.

7. Consideră totuşi că, deşi prin Tratatul de la Lisabona Uniunea Europeană a dobândit instrumente noi de acţiune pentru politica de securitate şi apărare comună, definirea treptată a unei politici de apărare comune a Uniunii este influenţată de limitele actuale ale sistemului de decizie bazat pe unanimitate.

8. Îşi exprimă îngrijorarea că, în pofida acţiunilor deja întreprinse, persistă percepţia că Uniunea Europeană ar fi, din punct de vedere politic şi militar, incapabilă de angajare dacă este nevoie de un răspuns rapid la o criză majoră şi de o desfăşurare pe scară largă.

9. Recunoaşte că îngrijorările legate de păstrarea suveranităţii ale unora dintre statele membre pot bloca progresul proiectului Uniunii Europene a Apărării, dar consideră că o formulă de cooperare sistematică şi integrarea graduală permit evoluţii, chiar şi în cadrul actualelor tratate.

Consideră că o interpretare naţionalistă a conceptului de suveranitate reprezintă o neadaptare la actualul context de securitate şi încurajează Comisia Europeană şi înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate să promoveze, la nivelul statelor membre tributare unei astfel de viziuni, programe de „adecvare la realitate” care să grupeze şi să actualizeze periodic întregul set de date şi argumente pe care Uniunea şi-a fundamentat acţiunile din sfera politicii de securitate şi apărare comune.

10. Susţine, în continuare, că dezvoltarea complementarităţii NATO-UE reprezintă fundamentul securităţii colective a Europei, cea mai potrivită formulă pentru creşterea sinergiilor în scopul realizării răspunsului rapid şi evitării duplicărilor în procesul de dezvoltare a capacităţilor militare.

În acelaşi timp, reţine faptul că NATO deţine cele mai bune dotări pentru descurajare şi pentru apărare efectivă, fiind capabilă să pună în aplicare art. 5 din Tratatul de la Washington, pentru apărarea colectivă, în timp ce politica de securitate şi apărare comună se axează, în prezent, pe menţinerea păcii, pe prevenirea conflictelor şi consolidarea securităţii internaţionale.

Reaminteşte că o mai strânsă cooperare între NATO şi UE este benefică şi în ceea ce priveşte răspunsul la ameninţările hibride, în domeniile securităţii cibernetice, migraţiei, combaterii formelor severe ale criminalităţii organizate, terorismului etc.

Reaminteşte faptul că şase state membre ale UE nu sunt membre ale NATO, ceea ce complică modalităţile exacte de cooperare, precum şi aplicarea clauzei de apărare reciprocă, prevăzută de tratatele Uniunii Europene.

Atrage atenţia că obligaţia de solidaritate şi asistenţă reciprocă între statele membre în situaţia unei ameninţări de securitate ar putea funcţiona diferit între state membre care sunt membre NATO, între state membre care sunt şi cele care nu sunt membre NATO şi între state membre care nu sunt membre NATO şi consideră că această diferenţiere subminează unitatea de acţiune.

Se asociază Parlamentului European în solicitarea sa către Comisia Europeană şi înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate de a lansa elaborarea unor acorduri şi orientări practice pentru activarea în viitor a art. 42 alin. (7) din TUE.

11. la act de observaţia din documentul de reflecţie conform căreia „în trecut au existat diferenţe în ceea ce priveşte percepţiile ameninţărilor şi culturile strategice” şi consideră inacceptabil, din punct de vedere al principiilor UE, ca unele state membre să aibă agende diferite de agenda Uniunii în materie de apărare, pe plan internaţional şi în relaţia cu state terţe.

Constată că tratatele nu prevăd sancţiuni pentru astfel de situaţii şi invită Comisia Europeană şi înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate să îşi mobilizeze întreaga capacitate politică pentru a exercita presiuni asupra acestor state.

Admite că o Uniune a securităţii şi apărării ar trebui să încurajeze o mai bună aliniere a culturilor strategice, precum şi O înţelegere comună a ameninţărilor şi a răspunsurilor corespunzătoare. Semnalează riscul ca Uniunea Europeană a Apărării să capete, încă de la constituire, două „viteze”, atât din cauza diferenţelor de „cultură strategică”, cât şi din cauza diferenţelor de resurse bugetare dintre statele membre.

12. Remarcă observaţia făcută în documentul de reflecţie cu privire la extinderea spaţiilor neguvernate şi a conflictelor care au creat un vid de care profită teroriştii şi infractorii şi subliniază că a surprins anterior acest aspect, solicitând Comisiei Europene să aibă în vedere prezentarea unor mecanisme de diversificare şi intensificare a asistenţei UE în administrarea acelor spaţii neguvernate.

13. Admite că pentru a realiza autonomia strategică a UE este necesară alocarea mai multor fonduri, precum şi o cheltuire mai eficientă şi în comun; faţă de situaţia din SUA, care investeşte în apărare mai mult decât dublu faţă de toate statele membre luate împreună, consideră că este improbabil ca în absenţa unor paşi importanţi către securitatea şi apărarea comună acest decalaj să fie redus.

Pentru evitarea duplicărilor, susţine creşterea eficienţei şi o mai mare claritate în ceea ce priveşte scopul cheltuielilor de apărare şi utilizarea Fondului european de apărare pentru eficientizarea cheltuielilor.

Semnalează riscul ca succesele în direcţia securităţii şi apărării comune, fie ele şi din domeniul organizării, alocării de resurse şi eficientizării,să declanşeze un fel de „cursă a înarmărilor”, îndepărtând obiectivul restabilirii echilibrului de putere, la nivelul dorit de Uniunea Europeană.

14. Subliniază importanţa misiunilor PSAC, precum EUNAVFOR MED, pentru acumularea experienţei necesare funcţionării Uniunii Europene a Apărării şi invită UE să continue şi să intensifice astfel de operaţiuni.

15. Regretă perpetuarea stării de incertitudine în care se află grupurile tactice de luptă, susţine reforma conceptului de grupuri tactice de luptă ale UE ca unităţi permanente de reacţie rapidă, independente de orice naţiune-lider şi care fac obiectul unei pregătiri comune sistematice; agreează soluţia ca desfăşurarea grupurilor tactice de luptă să fie suportată că un cost comun cu titlu permanent de către mecanismul Athena administrat de UE.

16. Agreează abordarea din documentul de reflecţie care susţine că există un raport de determinare între competitivitatea la nivel mondial a UE şi capacitatea sa de a-şi pune în comun şi integra cele mai bune capabilităţi industriale şi tehnologice de care dispune.

Admite, de asemenea, aserţiunea că asigurarea unei securităţi şi a unei apărări europene eficace trebuie să se fundamenteze pe coordonarea eficientă a investiţiilor majore în materie de cercetare şi dezvoltare efectuate de UE şi de statele sale membre. Semnalează totuşi că, pentru ca aceste formate de cooperare să poată fi realizate, ar trebui să existe încredere între statele membre şi între acestea şi instituţiile UE, cel puţin din punctul de vedere al asigurării confidenţialităţii informaţiilor sensibile. De aceea, solicită Comisiei Europene să prezinte un sistem de garanţii care să ateste siguranţa informaţiilor sensibile.

17. Recunoaşte beneficiile unei pieţe unice pentru apărare, funcţională, echitabilă, accesibilă şi transparentă, deschisă, care să promoveze inovarea tehnologică, să încurajeze competiţia industrială, să faciliteze accesul transfrontalier al întreprinderilor mici la resurse, să asigure specializarea şi optimizarea capacităţilor de producţie, achiziţii comune şi scăderea costurilor asociate.

18. Recunoaşte că tensiunea dintre constrângerile fiscale şi priorităţile de politică publică poate reduce capacitatea de investire în produse ale industriei de apărare a statelor membre şi semnalează posibilitatea ca tensiunea să fie exacerbată prin influenţe „hibride”.

19. Susţine opinia Parlamentului European cu privire la necesitatea instituirii unui consiliu al miniştrilor apărării care să asigure conducerea politică permanentă şi care să coordoneze crearea unei Uniuni Europene a Apărării.

Susţine instituirea unui format permanent pentru întruniri care să reunească miniştrii apărării din statele membre implicate în aprofundarea cooperării în materie de apărare, ca un forum decizional şi consultativ.

20. Reiterează importanţa modificării strategiei de comunicare a Uniunii, astfel încât mesajele transmise opiniei publice europene cu privire la acţiunile, meritele şi realizările politicii de securitate şi apărare comune să fie recepţionate în mod adecvat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 octombrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 4 octombrie 2017.

Nr. 70.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

pentru adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind valorificarea oportunităţilor oferite de globalizare

COM (2017) 240

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/362 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 26 septembrie 2017, Camera Deputaţilor:

1. Îşi exprimă acordul faţă de viziunea promovată în documentul Comisiei Europene, conform căreia globalizarea constituie, în prezent, unul dintre factorii cu cea mai mare şi diversificată influenţă asupra vieţii şi că problemele sau riscurile apărute pe plan local au un impact mai mare sau mai mic la nivel global şi viceversa şi evidenţiază diversitatea domeniilor afectate, de la politic şi economic la militar, social şi cultural; îşi exprimă convingerea că acest fenomen va constitui, din ce în ce mai mult în viitor, unul dintre factorii majori de influenţă şi atrage atenţia asupra necesităţii de a menţine un nivel ridicat de adaptare la schimbare.

2. Salută continuitatea iniţiativelor şi preocupărilor privind viitorul Uniunii Europene ca urmare a lansării, la 1 martie 2017, a Cărţii albe privind viitorul Europei, care a deschis calea unor dezbateri cu privire la viitorul Uniunii şi al Europei, în general.

3. Este de acord cu poziţia exprimată de Comisia Europeană privitoare la necesitatea unei guvernanţe mondiale sporite şi a mai multor norme la nivel internaţional, pentru a putea valorifica mai bine oportunităţile oferite de globalizare. Susţine, totodată, ideea prezentată de Comisia Europeană la nivelul documentului privind nevoia adoptării de politici la nivel naţional care să stimuleze competitivitatea şi să îmbunătăţească rezilienţa.

4. Consideră benefică abordarea Comisiei Europene în evidenţierea aspectelor pozitive ale globalizării asupra cetăţenilor europeni, prin influenţa acesteia asupra nivelului de trai, al competitivităţii, al creării şi menţinerii de locuri de muncă, al diversificării bunurilor şi surselor de aprovizionare şi recomandă reflectarea, în continuare, a acestei poziţii, inclusiv în mediul educaţional.

5. Conştientizează existenţa riscului de exploatare a progreselor provocate de globalizare de către organizaţii teroriste sau infractori şi de modul în care problemele ivite îşi pot găsi rezolvarea prin interacţiunile interumane, dar atrage atenţia asupra necesităţii ca astfel de rezolvări să pornească, în primul rând, din partea instituţiilor abilitate la nivel european şi naţional. În acest sens, recomandă elaborarea şi actualizarea, în permanenţă, a unor ghiduri şi manuale de bune practici pentru cetăţeni, precum şi abordarea în viitoarele comunicări a necesităţii unei cooperări aprofundate între statele membre şi instituţiile europene, inclusiv în ceea ce priveşte schimbul de experienţă la nivel instituţional şi academic.

6. Felicită Comisia Europeană pentru evidenţierea tendinţelor spre care se îndreaptă viitorul globalizării şi consideră necesară prezentarea, pe larg, a factorilor relevanţi şi specifici care pot influenţa, în continuare, politicile din domeniile transporturilor, energiei, industriei agroalimentare, telecomunicaţiilor, distribuţiei, serviciilor financiare, producţiei, industriei medicale.

7. Atrage atenţia asupra modului în care progresul tehnologic creează riscuri şi vulnerabilităţi, în special în mediul online, sens în care recomandă accentuarea importanţei securităţii cibernetice la nivel european.

8. Atrage atenţia asupra riscurilor şi vulnerabilităţilor de securitate ca efecte ale globalizării şi la preluarea acestora la nivelul UE, exemple recente, în acest sens, fiind criza imigraţiei, terorismul sau ameninţările cibernetice. Accentuează, în acest sens, importanţa dimensiunii de securitate în ceea ce priveşte adaptarea continuă la realităţile în schimbare.

9. Semnalează necesitatea direcţionării continue de fonduri, la nivel european, în domeniul cercetării şi inovării, în special în domeniul tehnologic, informatic, comunicaţii sau transporturi, precum şi în infrastructura cibernetică.

10. Evidenţiază importanţa mediului comunicaţional şi atrage atenţia asupra modului în care accesul la ştiri şi informaţii reprezintă inclusiv un mod de raportare la globalizare. În acest sens, susţine necesitatea asigurării accesului complet şi transparent la informaţii reale şi în timp real al cetăţenilor europeni, precum şi nevoia de contracarare a diferitelor instrumente specifice războiului informaţional, la care recurg terţi cu scopul slăbirii Uniunii Europene.

11. Apreciază eforturile Comisiei Europene pentru modernizarea economiilor statelor membre, precum şi sprijinul pentru inovaţie şi pentru modernizarea infrastructurii, întrucât globalizarea poate fi benefică doar dacă este valorificată corespunzător.

Salută concluzia Comisiei potrivit căreia, pentru valorificarea oportunităţilor oferite de globalizare, sunt necesare măsuri pentru o repartizare cât mai echitabilă a beneficiilor globalizării, în conformitate cu principiile solidarităţii şi durabilităţii şi atrage atenţia asupra importanţei unei abordări echilibrate în beneficiul tuturor statelor membre. În acest sens, solicită Comisiei Europene să acţioneze ca un „honest-broker” (intermediar echilibrat) faţă de poziţiile tuturor statelor membre.

Consideră că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să rămână unite şi angajate, să conlucreze pentru o Europă unită, puternică, coezivă, bazată pe valorile fundamentale şi pe principiile europene înscrise în tratate.

12. Susţine ideea unei evaluări echitabile şi depline a globalizării, care să conducă la o valorificare a oportunităţilor oferite de aceasta, însă atrage atenţia asupra necesităţii unei informări complete şi corecte a cetăţenilor, care să ţină cont şi de tendinţele naţionaliste antiglobalizare.

13. Notează faptul că reticenţele indicate în document ale unor state membre privitoare la libertatea de circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă în cadrul Uniunii Europene constituie elemente specifice poziţionărilor eurosceptice şi naţionaliste şi semnalează necesitatea contracarării acestora în mod constant, reamintind că elementele menţionate fac parte din valorile fundamentale ale construcţiei europene şi de aceea trebuie apărate în orice moment.

14. Atrage atenţia că efectele negative ale globalizării ţin, în principal, de ascensiunea curentelor naţionaliste care au recurs la abordări emoţionale, dar şi de provocările şi vulnerabilităţile din ultimii ani, cu atât mai mult cu cât majoritatea au fost influenţate de factori externi; apreciază că Uniunea Europeană, statele sale membre şi cetăţenii europeni vor trebui să reziste şi să contracareze tentaţiile izolaţionismului, precum şi pe cele provocate de curentele naţionaliste.

15. Semnalează faptul că statele, care nu reuşesc să se adapteze la mediul creat de globalizare, ajung să manifeste o scăderea nivelului de trai şi a calităţii vieţii în rândul cetăţenilor, precum şi o creştere a tendinţelor naţionaliste şi xenofobe la nivel popular, din cauza creşterii clivajelor sociale şi economice şi a decalajelor faţă de statele dezvoltate.

16. Susţine punctul de vedere al Comisiei conform căruia cooperarea la nivel global este indispensabilă pentru a face faţă provocărilor multiple cu care ne confruntăm la nivel mondial şi, implicit, european, în acest sens, reaminteşte că este necesară atât o consolidare a coeziunii interne la nivel european, prin întărirea şi aprofundarea schimburilor dintre statele membre şi dintre acestea şi instituţiile europene, cât şi o aprofundare a cooperării UE cu partenerii externi, fie state, fie organizaţii regionale şi internaţionale.

17. Remarcă prezenţa teoriilor existente în mediul academic conform cărora lumea este împărţită, din punctul de vedere al influenţei şi al beneficiilor globalizării, între un „centru”, format din state dezvoltate, şi o „periferie”, constituită din state subdezvoltate sau în curs de dezvoltare.

Recomandă adoptarea, în continuare, a unei conduite constructive a Uniunii Europene, ca parte din „centru”, către statele din „periferie”, cu atât mai mult cu cât o parte dintre acestea se află în vecinătatea Uniunii, fapt care ar presupune susţinerea dezvoltării politice, sociale şi economice a lor şi a dezvoltării şi aprofundării relaţiilor de cooperare multidimensională cu acestea.

18. Apreciază implicarea Uniunii Europene în dezvoltarea Statelor din vecinătate, însă recomandă, date fiind puterile şi resursele limitate de care dispune, dezvoltarea unei cooperări articulate şi aprofundate cu organisme terţe cu atribuţii pe plan internaţional.

19. Semnalează necesitatea dezvoltării şi/sau consolidării de mecanisme şi instrumente de protejare şi salvgardare a valorilor europene şi a valorilor şi proceselor democratice, atât în ceea ce priveşte statele membre, cât şi statele în care Uniunea Europeană şi-a manifestat interesul pentru consolidarea cooperării sau pentru dezvoltări societale.

20. Este de acord cu Comisia Europeană referitor la problemele identificate pe care le aduce globalizarea în privinţa practicilor comerciale neloiale, a inechităţii comerciale şi a pieţei muncii, precum şi a inegalităţilor şi polarizării sociale şi că, în lipsa unor măsuri concrete, există riscul agravării acestora.

Atrage însă atenţia asupra necesităţii ca astfel de măsuri să fie îndreptate, în egală măsură, atât împotriva perpetuării acestor practici în interiorul Uniunii Europene, în interacţiunile dintre şi de la nivelul statelor membre, cât şi în ceea ce priveşte relaţia cu partenerii externi.

21. Subliniază importanţa monedelor de circulaţie internaţională în mediul actual, sens în care recomandă dezvoltarea de politici de protejare a monedei euro şi a zonei euro, considerând, totodată, benefică extinderea zonei euro în vederea consolidării monedei şi a influenţei acesteia.

22. Notează faptul că globalizarea a dus la crearea unui sistem economic unic, creând interese comune la nivel economic şi comercial în plan internaţional, şi semnalează necesitatea ca Uniunea Europeană să îşi menţină rolul comercial şi economic în lume şi să modeleze globalizarea prin acorduri comerciale cu alte state, în beneficiul cetăţenilor europeni şi al tuturor statelor membre.

Recomandă diversificarea şi aprofundarea acordurilor comerciale negociate cu parteneri externi, utilizând experienţa Acordului economic şi comercial cuprinzător (CETA) încheiat cu Canada şi a Parteneriatului transatlantic pentru comerţ şi investiţii (TTIP), negociat cu Statele Unite ale Americii, în vederea încheierii de noi acorduri.

În egală măsură, atrage atenţia asupra necesităţii menţinerii unei conduite potrivite în efectuarea negocierilor şi încheierea unor astfel de acorduri, prin care să se asigure protejarea drepturilor fundamentale şi a tuturor valorilor europene şi democratice. În acest sens, recomandă negocierea unor tratate mai ample, care să cuprindă şi dimensiunea acestor valori.

23. Este de acord cu viziunea promovată de Comisia Europeană, conform căreia beneficiarii creşterii exporturilor ca urmare a cererii crescânde la nivel internaţional, ca rezultat al interacţiunilor dezvoltate de globalizare, provin atât din rândul marilor corporaţii, cât şi al IMM-urilor, în acest sens, consideră că este necesară în continuare încurajarea spiritului întreprinzător în rândul cetăţenilor europeni şi a orientării acestora inclusiv pe plan extern.

24. Recomandă adoptarea unei poziţii articulate în privinţa impactului pozitiv pe care investiţiile îl au asupra mediului economic şi a nivelului de trai al cetăţeanului şi a încurajării creşterii nivelului acestora, ţinând cont de faptul că un nivel investiţional crescut generează creşterea economică, reprezentând o consecinţă pozitivă a globalizării.

25. Apreciază în mod pozitiv poziţia Guvernului României privitoare la posibilitatea unei abordări a Comisiei Europene în sensul sprijinirii statelor membre prin propunerea unor linii directoare care să conducă la crearea unui mediu favorabil inovaţiei şi progresului tehnic în fiecare dintre statele membre, obiectivul urmărit fiind creşterea competitivităţii produselor oferite de statele membre pe pieţele internaţionale. Este de acord, în acest sens, cu poziţia Guvernului României conform căreia UE va fi cu atât mai competitivă cu cât fiecare dintre statele membre va trimite spre piaţa globală produse sau servicii competitive.

26. Susţine poziţia Guvernului României privind utilitatea unei campanii de promovare şi argumentare a beneficiilor globalizării pentru cetăţenii UE, cu accent pe aspecte precum:

- protecţionismul şi naţionalismul economic nu sunt o soluţie viabilă în actualul context mondial, având în vedere nivelul interconectării şi interdependenţei globale actuale;

- experienţa arată că orice manifestare a protecţionismului generează reacţii şi contramăsuri similare care se vor răsfrânge inevitabil asupra creşterii economice;

- consolidarea integrării economice regionale prin extinderea reţelei de acorduri de liber schimb ale UE este benefică nu numai prin prisma creşterii volumului schimburilor comerciale şi, implicit, a economiilor şi a nivelului de bunăstare intra-UE, ci şi pentru că plasează UE în poziţia de a participa activ la crearea normelor şi reglementărilor internaţionale în domeniu, în beneficiul cetăţenilor europeni şi, în sens mai larg, al cetăţenilor lumii occidentale, ataşată unui set comun de valori democratice şi principii ale pieţei libere.

27. Este de acord cu concluzia documentului de reflecţie, regăsită şi la nivelul poziţiei Guvernului României, conform căreia este necesară o coerenţă sporită la nivelul UE în ceea ce priveşte dinamica diplomaţiei economice şi susţine poziţia Guvernului conform căreia cooperarea şi coordonarea poziţiilor cu parteneri poate genera beneficii economice considerabile pentru cetăţenii Uniunii, atât prin creşterea reţelelor comerciale şi a volumului comerţului, cât şi în ceea ce priveşte segmentul armonizării standardelor internaţionale.

28. Solicită Guvernului României să participe activ în continuare la dezbaterile privind viitorul proiectului european, să pledeze constant pentru conservarea şi consolidarea realizărilor fundamentale ale UE şi ale politicilor sale de succes, libertăţile fundamentale, piaţa internă, spaţiul Schengen, zona euro, politica de coeziune, politica agricolă comună, politica de vecinătate şi extinderea.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 octombrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 4 octombrie 2017.

Nr. 71.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

În temeiul prevederilor art. 41 alin. (4) şi art. 43 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre,

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.045 din 23 decembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul deputat Popescu Nicolae-Daniel, aparţinând Grupului parlamentar al USR, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 octombrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 4 octombrie 2017.

Nr. 72.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Facultatea de Bioinginerie Medicală” la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere art. 223 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se reaprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Facultatea de Bioinginerie Medicală" la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi, prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se face din veniturile proprii ale universităţii şi în completare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 27 septembrie 2017.

Nr. 712.

 

ANEXĂ

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ŞI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Facultatea de Bioinginerie Medicală” la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi

 

Titular: Ministerul Educaţiei Naţionale

Beneficiar: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi

Amplasament: str. Mihail Kogălniceanu nr. 9-13, municipiul Iaşi, judeţul Iaşi

Indicatorii tehnico-economici

 

Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA)

mii lei

44.730

 

(în preţuri valabile în luna ianuarie 2017; 1 euro = 4,5016 lei), din care:

 

 

 

construcţii + montaj

mii lei

34.985

 

Valoarea rest de executat (inclusiv TVA)

mii lei

16.821

 

(în preţuri valabile în luna ianuarie 2017; 1 euro = 4,5016 lei), din care:

 

 

 

Construcţii + montaj

mii lei

10.032

 

Capacităţi:

 

 

 

Suprafaţa construită

mp

2.458,76

 

Suprafaţa desfăşurată

mp

12.500,16

 

Durata de realizare a investiţiei (rest de executat)

luni

6

 

 

Factori de risc

Obiectivul de investiţii se va proteja cu respectarea reglementărilor tehnice privind Codul de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se face din veniturile proprii ale universităţii şi în completare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.196/2013 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei superioare medico-legale, a Comisiei de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Mi novici” Bucureşti, a componenţelor nominale ale comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Craiova, precum şi a modului de funcţionare a acestor comisii

 

Văzând Referatul de aprobare nr. F.B. 9.120 din 27 septembrie 2017 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică, având în vedere prevederile art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, republicată, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.196/2013 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei superioare medico-legale, a Comisiei de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, a componenţelor nominale ale comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Craiova, precum şi a modului de funcţionare a acestor comisii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 24 octombrie 2013, se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 la prezentul ordin.

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.724/2011 pentru aprobarea componenţei nominale şi a modului de funcţionare ale Comisiei superioare medico-legale de pe lângă Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, precum şi a componenţei nominale şi a modului de funcţionare ale comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 6 ianuarie 2012.

Art. III. - Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii, Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti şi institutele de medicină legală din Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Craiova vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin,

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

 

Bucureşti, 2 octombrie 2017.

Nr. 1.154.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 1.196/2013)

 

COMPONENŢA NOMINALĂ

a Comisiei superioare medico-legale

 

Preşedinte:

Prof. dr. George Cristian Curcă - Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti

Membri:

Şef lucrări dr. Costel-Vasile Siserman - Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca

Prof. dr. Diana Bulgaru-Iliescu - Institutul de Medicină Legală Iaşi

Prof. dr. Alexandra Enache - Institutul de Medicină Legală Timişoara

Prof. dr. Roxana Zăvoi - Institutul de Medicină Legală Craiova

Şef lucrări dr. Viorel Hădăreanu - Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş

Prof. dr. Beatrice Gabriela Ioan - Institutul de Medicină Legală Iaşi

Prof. dr. Dan Perju-Dumbravă - Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca

Prof. dr. Maria Sajin - Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

Prof. dr. Valentin Iftenie - Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti

Conf. dr. Valentin Gheorghiu - Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti

Dr. Salem Abdo - Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti

Conf. dr. Carmen Radu - Serviciul de Medicină Legală Judeţean Bihor

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 1.196/2013)

 

COMPONENŢELE NOMINALE

ale comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti şi din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Craiova

 

Comisia de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti

Preşedinte:

Prof. dr. George Cristian Curcă, medic primar medicină legală

Membri:

Şef lucrări dr. Ionuţ Popescu, medic primar medicină legală

Dr. Adriana Francisc, medic primar medicină legală

Dr. Gheorghe Roman, medic primar medicină legală

Dr. Corneliu Octavian Căpăţână, medic primar medicină legală

Comisia de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca

Preşedinte:

Dr. Costel-Vasile Siserman, medic primar medicină legală

Membri:

Prof. dr. Dan Perju-Dumbravă, medic primar medicină legală

Şef lucrări dr. Ştefan Aniţan, medic primar medicină legală

Dr. Cristian Gherman, medic primar medicină legală

Dr. Marius Vartic, medic primar medicină legală

Comisia de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Iaşi

Preşedinte:

Prof. dr. Diana Bulgaru-Iliescu, medic primar medicină legală

Membri:

Prof. dr. Călin Scripcaru, medic primar medicină legală

Prof. dr. Beatrice Gabriela Ioan, medic primar medicină legală

Şef lucrări dr. Anton Knielig, medic primar medicină legală

Dr. Carleta Teodorescu, medic primar medicină legală

Comisia de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Timişoara

Preşedinte:

Prof. dr. Alexandra Enache, medic primar medicină legală

Membri:

Conf. dr. Valeriu Matei, medic primar medicină legală

Şef lucrări dr. Veronica Ciocan, medic primar medicină legală

Dr. Dorina Lungu, medic primar medicină legală

Dr. Magda Petcu, medic primar medicină legală

Comisia de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Târgu Mureş

Preşedinte:

Şef lucrări dr. Viorel Hădăreanu, medic primar medicină legală

Membri:

Dr. Harald Jung, medic primar medicină legală

Dr. Lucian Croitorescu, medic primar medicină legală

Dr. Katalin Siklodi Palfi, medic primar medicină legală

Dr. Gabriela Truţă, medic primar medicină legală

Comisia de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Craiova

Preşedinte:

Prof. dr. Roxana Zăvoi, medic primar medicină legală

Membri:

Şef lucrări dr. Liliana Stanca, medic primar medicină legală

Dr. Mihail Ştefănescu, medic primar medicină legală

Dr. Claudiu George Ţolescu, medic primar medicină legală

Dr. Camelia Constanţa Cotulbea, medic primar medicină legală

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind intrarea în vigoare a unor tratate internaţionale

 

În temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 25 alin. (9) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, constatând că au fost îndeplinite condiţiile pentru intrarea în vigoare a tratatelor internaţionale enumerate mai jos,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data de 17 martie 2009 a intrat în vigoare Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Tunisiei privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, semnat la Tunis la 15 aprilie 2008, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 910/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 29 august 2008.

Art. 2. - La data de 16 septembrie 2016 a intrat în vigoare Memorandumul de înţelegere dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Apărării din Republica Italiană privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Amsterdam la 5 februarie 2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 15 iulie 2016.

Art. 3. - La data de 18 mai 2017 a intrat în vigoare Aranjamentul dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Comandamentul Marinei SUA din Europa privind sprijinul logistic furnizat prin Programul de susţinere a naţiunii gazdă (HNP)în România, semnat la Napoli la 18 mai 2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 30 august 2017.

Art. 4. - La data de 17 iunie 2017 a intrat în vigoare Acordul dintre România şi Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2016, ratificat prin Legea nr. 99/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 12 mai 2017.

Art. 5. - La data de 10 iulie 2017 a întrat în vigoare Protocolul dintre Ministerul Afacerilor Interne din România, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, şi Administraţia Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei, semnat la 31 mai 2016 la Suceviţa, pentru punerea în aplicare a Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la Bucureşti la 21 aprilie 2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 825/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 908 din 11 noiembrie 2016.

Art. 6. - La data de 13 iulie 2017 a intrat în vigoare Protocolul de amendare, semnat la Bucureşti la 4 noiembrie 2015 şi la Sofia la 14 decembrie 2015, a Protocolului dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Apărării din Republica Bulgaria privind pregătirea personalului militar şi civil pe bază de reciprocitate, semnat la Sofia la 29 martie 2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 11 iulie 2017.

Art. 7. - La data de 13 iulie 2017 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Guatemala cu privire la cooperarea economică, ştiinţifică şi tehnică, semnat la Ciudad de Guatemala la 21 ianuarie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 275/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 12 aprilie 2011.

Art. 8. - La data de 26 iulie 2017 a intrat în vigoare Memorandumul de înţelegere dintre Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România şi Departamentul Mediului din Republica Islamică Iran privind cooperarea în domeniul mediului, semnat la Teheran la 17 septembrie 2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 427/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 16 iunie 2017.

Art. 9. - La data de 4 august 2017 a intrat în vigoare Acordul dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind cooperarea şi activităţile Reprezentanţei Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în România, semnat la Londra la 11 noiembrie 2016 şi, respectiv, la Bucureşti la 29 noiembrie 2016, ratificat prin Legea nr. 190/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 iulie 2017.

Art. 10, - La data de 8 august 2017 a intrat în vigoare Memorandumul de înţelegere dintre Naţiunile Unite şi Guvernul României privind desfăşurarea unui program comun de pregătire a personalului de securitate al Naţiunilor Unite din domeniul protecţiei nemijlocite şi participarea personalului SPP cu calificări corespunzătoare în calitate de instructori, la alte activităţi de pregătire a personalului de protecţie nemijlocită al Naţiunilor Unite în afara graniţelor României (PD/C0094/17), semnat la New York la 24 aprilie 2017 şi la Bucureşti la 27 aprilie 2017, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 501/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 şi 623 bis din 1 august 2017.

Art. 11. - La data de 1 septembrie 2017 a intrat în vigoare Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 21 martie 12014 şi 27 iunie 2014, ratificat prin Legea nr. 106/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 şi 519 bis din 11 iulie 2014

 

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 27 septembrie 2017.

Nr. 1.690.

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A PRACTICIENILOR ÎN INSOLVENŢĂ DIN ROMÂNIA

 

UNIUNEA NAŢIONALA A PRACTICIENILOR ÎN INSOLVENŢĂ DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

 

În temeiul art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, aprobată prin Legea nr. 254/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Congresul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, reunit la Bucureşti, în data de 22 septembrie 2017, hotărăşte:

Art. I. - Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.007 din 15 decembrie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

I. Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, prevăzut în anexa nr. I la hotărâre, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 11, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (2), (3) şi (4), cu următorul cuprins:

„(2) în exercitarea profesiei, practicienii în insolvenţă sunt organe care aplică procedura - parteneri indispensabili ai justiţiei, ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarilor publici.

(3) Practicianul în insolvenţă este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere demnităţii judecătorului, procurorului, altor avocaţi, părţilor sau reprezentanţilor acestora în proces.

(4) Practicianul în insolvenţă nu răspunde penal pentru susţinerile formulate oral sau în scris, în formă adecvată, cu respectarea prevederilor alin. (3), În faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie atunci când acestea sunt făcute pentru susţinerea poziţiei debitorului pe care îl reprezintă sau supraveghează şi nici dacă sunt în legătură cu consultaţiile oferite justiţiabililor, debitorilor, creditorilor ori altor participanţi la procedura insolvenţei, dacă ele sunt făcute cu bună-credinţă şi respectarea legii şi a normelor de deontologie profesională.”

2. La articolul 13, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Membrii Uniunii care au una sau mai multe dintre calităţile prevăzute la art. 26 alin. (2) lit. b) din O.U.G. şi nu sunt funcţionari publici sunt compatibili cu exercitarea profesiei de practician în insolvenţă numai dacă lucrează în interiorul profesiei lor. Nu sunt incompatibile persoanele care deţin calitatea de senator sau deputat, pe durata exercitării mandatului.”

3. La articolul 29, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) coordonează activitatea Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă şi a Consiliului de conducere al acestuia. Examinează şi aprobă execuţia bugetului pe anul anterior şi proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul următor, precum şi situaţiile financiare anuale ale institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă certificate de Comisia centrală de cenzori, sub condiţia ratificării de proximul congres al Uniunii;”.

4. La articolul 36, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Pe lângă Consiliul naţional de conducere al Uniunii funcţionează Comisia centrală de cenzori, formată din 5 membri, în conformitate cu prevederile art. 60 din O.U.G. Comisia are în componenţă cel puţin 2 experţi contabili şi este condusă de un preşedinte.”

5. La articolul 46, alineatul (2), litera f) se abrogă.

6. La articolul 57, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Cu cel târziu 7 zile înaintea datei şedinţei Adunării generale a filialei, materialele-suport aferente Adunării generale a filialei se comunică membrilor filialei sau se va indica prin convocator modalitatea în care materialele pot fi descărcate electronic.”

7. La articolul 60, litera j) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,j) înaintează, în termen de 15 zile de la data adunării generale, Secretariatului general al Uniunii o caracterizare a candidatului/candidaţilor desemnat/desemnaţi de adunare pentru o funcţie de conducere centrală sau locală, precum şi în celelalte instanţe sau comisii lucrative, cum ar fi instanţele de disciplină şi comisiile de cenzori, relevând: calităţile morale şi profesionale, realizările din activitatea de practician în insolvenţă, implicarea în acţiunile întreprinse de consiliul de conducere al filialei, precum şi în cele de pregătire profesională etc. Înaintează, cu 7 zile înainte de data adunării generale, membrilor filialei o caracterizare/scrisoare de intenţie însoţită de CV a candidatului/candidaţilor care s-au înscris pentru o funcţie de conducere locală, respectiv pentru o funcţie în instanţele de disciplină şi comisiile de cenzori, relevând: calităţile morale şi profesionale, realizările din activitatea de practician în insolvenţă, implicarea în acţiunile întreprinse de consiliul de conducere al filialei, precum şi în cele de pregătire profesională etc. Această prevedere se aplică şi în privinţa candidaţilor care sunt propuşi de către Consiliul de conducere în condiţiile lit. e).”

8. La articolul 60, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

„k) aprobă, prin decizie, în baza raportului comisiei locale de cenzori, sistarea plăţilor din fondul de lichidare pentru practicienii care nu au virat procentul de 2% şi/sau nu au pus la dispoziţia comisiei de cenzori actele necesare verificării cotei de 2%. Sistarea operează până la data virării sumelor de către practician sau până la data desfiinţării deciziei Consiliului de conducere.”

9. La articolul 63, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. c) membrii titulari ai Consiliului de conducere al filialei, precum şi membrii titulari ai instanţei locale de disciplină, ale căror abateri disciplinare se judecă în primă instanţă de instanţa superioară de disciplină, în complet de 3 membri.”

10. La articolul 66, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

„(4) Se consideră activitate practică economică sau juridică, după caz, perioada de 3 ani care conform anumitor prevederi legale este considerată vechime în profesie, cu depunerea dovezilor corespunzătoare.

(5) Calculul experienţei practice economice sau juridice se va realiza prin luarea în considerare a unei norme integrale de lucru de 8 ore/zi sau suma normelor parţiale care însumate să reprezinte normă întreagă. Calculul experienţei practice se va face şi în conformitate cu dispoziţiile art. 69 alin. (6)-(15).”

11. La articolul 69, alineatele (2), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Sunt scutite de stagiul de pregătire profesională persoanele care au exercitat timp de 10 ani o profesie juridică sau economică, cu normă întreagă de 8 ore pe zi, precum şi persoanele care au fost deputaţi sau senatori, în comisiile de specialitate juridică sau economică, fără ca acestea să depăşească jumătate din durata celor 10 ani.

(3) Sunt scutite de stagiu persoanele care anterior promovării examenului de admitere în profesie au avut calitatea de angajat, cu normă întreagă de 8 ore pe zi, pe o funcţie economică sau juridică, într-un cabinet individual de insolvenţă, într-o SPRL sau într-o IPURL cel puţin 3 ani.

(4) Calculul activităţii practice economice sau juridice se va realiza prin luarea în considerare a unei norme integrale de lucru de 8 ore pe zi sau suma normelor parţiale care însumate să reprezinte normă întreagă.”

12. La articolul 69, după alineatul (14) se introduce un nou alineat, alineatul (15), cu următorul cuprins:

.(15) Activitatea practică economică sau juridică se calculează de la momentul angajării, începând cu prima zi şi până la data susţinerii examenului de primire în profesie.

13. La articolul 96, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) în cazul lichidării prevăzute de art. 95 lit. a), d), e), f) şi g), în situaţia în care forma de organizare nu are obligaţii către creditori, iar asociaţii se înţeleg cu privire la repartizarea activului formei de organizare între asociaţi, radierea formei de organizare se va face fără numire de lichidator, pe baza declaraţiilor asociaţilor pe propria răspundere. Dizolvarea conduce la radierea formei de organizare din registrul formelor după depunerea documentelor necesare cu privire la stingerea datoriilor formei de organizare, sub forma declaraţiei în formă autentică pe propria răspundere a asociaţiilor, în cazurile anume prevăzute de statut însoţită de raportul de lichidare.

În termen de 15 zile de la repartizarea activului net, asociaţii pe baza declaraţiei pe propria răspundere însoţită de raportul de repartizare şi lichidare a patrimoniului vor depune la Registrul formelor de organizare o cerere de radiere a formei de organizare din registrul formelor şi din tabloul UN PIR.

Operaţiunea tehnică de radiere se aprobă de CNC, sub condiţia ca forma de organizare să achite la zi contribuţiile datorate UNPIR, inclusiv pentru propriile filiale (îh cazul în care există).

În toate celelalte situaţii se va numi un lichidator care va depune un raport final.”

14. La articolul 98, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) în termen de 15 zile de la repartizarea activului net, asociaţii pe baza declaraţiei pe propria răspundere însoţită de raportul privind situaţia financiară de lichidare, respectiv lichidatorii pe baza raportului final de lichidare prin care se prezintă situaţia patrimoniului, a creanţelor şi activelor rămase, vor depune la Registrul formelor de organizare o cerere de radiere a formei de organizare din Registrul formelor şi din Tabloul UNPIR.”

15. La articolul 98, după alineatul (7) se Introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

„(8) Radierea din Registrul formelor de organizare şi din Tabloul UNPIR se realizează doar pentru a se ţine evidenţa persoanelor care pot desfăşura activităţile prevăzute de lege ca fiind exercitate exclusiv de practicienii în insolvenţă. Eventuala răspundere patrimonială a formei de organizare a profesiei sau a practicianului se realizează în condiţiile legii, în limita patrimoniului de afectaţiune conform art. 2.324 alin. (4) din Codul civil.”

16. La articolul 101, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

„(8) Orice cauză care poate duce la constatarea nulităţii operaţiunilor efectuate cu privire la formele de organizare va beneficia de un termen de remediere de cel mult 2 luni de la data constatării, pe orice cale. Operaţiunile şi actele de procedură efectuate în exerciţiul profesiei nu vor fi afectate, cu condiţia ca înlăturarea cauzei de nulitate să se producă înainte ca instanţa de judecată să se pronunţe asupra valabilităţii lor.”

17. La articolul 109, alineatul (3), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,g) contribuţia anuală pe cote de venituri, reprezentând cota-parte din venitul brut realizat din activitatea membrilor, conform art. 1 din O.U.G., exclusiv TVA, este de 0.8%;”.

18. La articolul 111, alineatul (1), litera b) se modificaşi va avea următorul cuprins:

,,b) taxele de înscriere în Tabloul UNPIR se repartizează astfel: 50% se constituie venit la bugetul filialei, iar 50% se virează către Uniune până la data de 10 a lunii în curs pentru luna anterioară, când a fost efectuată plata;”.

19. Articolul 114 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 114. - (1) UNPIR va constitui, în baza art. 39 alin. (9) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, un subcont special în care vor fi virate sumele încasate de la bugetul Ministerului Justiţiei, prin Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

(2) UNPIR va utiliza un alt subcont special în care se va vira de filialele UNPIR procentul de 2% încasat de acestea de la practicienii în insolvenţă.

(3) UNPIR va transmite către filialele sale suma reprezentând valoarea deconturilor centralizate urmând ca acestea din urmă să distribuie sumele cuvenite practicienilor în insolvenţă.

(4) Sumele existente în cele două subconturi speciale vor fi redistribuite de UNPIR filialelor sale în subconturile speciale deschise de acestea, în conformitate cu procedurile ce vor fi stabilite de Consiliul naţional de conducere.

(5) Toate comisioanele bancare pentru operaţiunile de redistribuire către filialele UNPIR se suportă din fondul de lichidare."

20. La articolul 115, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) În cazul în care un practician este numit de directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau de persoana ori de persoanele desemnate din cadrul registrului într-un dosar în temeiul Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau al Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiindu-i fixat un onorariu şi, ulterior, prin trecerea la procedura simplificată prevăzută de Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, îi mai este stabilit un onorariu, fie aceluiaşi practician, fie altuia, eventual şi cheltuieli de procedură de către judecătorul-sindic, se va solicita un singur onorariu din fondul de lichidare de până la 4.000 lei, la care se adaugă cheltuielile făcute în procedură, în cazul finalizării dosarului de un alt practician decât cel desemnat iniţial, stabilirea remuneraţiei cuvenite fiecărui practician în cauză intră în competenţa Consiliului de conducere al filialei UNPIR pe raza căreia îşi are sediul societatea debitoare. În acest caz, împărţirea poate fi făcută în baza regulilor stabilite de Adunarea generală a membrilor filialei sau, în lipsa acestora, de către Consiliul de conducere al filialei, în baza analizei deconturilor depuse de practicienii care au activat în dosar. Această plată se va efectua pentru deconturile înaintate în dosarul trecut în procedura simplificată prevăzută de legea privind procedura insolvenţei.”

21. La articolul 115, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins:

„(6) în situaţia desemnării unui practician în insolvenţă de către reprezentanţii unei asociaţii sau fundaţii pentru derularea procedurilor de insolvenţă, reprezentanţii acestora au obligaţia să avanseze cheltuielile de lichidare, inclusiv onorariul practicianului.

(7) Nu sunt decontate din fondul de lichidare cheltuielile de procedură şi onorariul practicianului în insolvenţă pentru derularea procedurilor de lichidare a asociaţilor şi fundaţiilor, în situaţia numirii acestora de către reprezentanţii respectivelor entităţi.”

22. La articolul 116, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(8) Toate tipizatele privind operaţiunile pe fondul de lichidare se aprobă de CNC.”

23. La articolul 116, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

„(9) Decontarea din fondul de lichidare pentru formele de organizare radiate se va face în conformitate cu procedurile de decont stabilite de Consiliul naţional de conducere.”

24. Articolul 117 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 117. - (1) Plata onorariilor practicienilor în insolvenţă ce sunt achitate din fondul de lichidare constituit conform art. 39 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se va face, pe toată perioada desfăşurării procedurii, în ordinea vechimii, la următoarele tarile:

a) până la 4.000 lei, stabilit în baza hotărârii judecătoreşti pentru procedurile de insolvenţă deschise în baza Legii nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Legii nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru practicienii în insolvenţă înregistraţi cu vector fiscal de TVA onorariul va fi de până la 4.000 lei, exclusiv TVA;

b) 1.000 lei, prevăzut la art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2010, cu modificările ulterioare, pentru procedurile de lichidare derulate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru practicienii în insolvenţă înregistraţi cu vector fiscal de TVA onorariul va fi de 1.000 lei, exclusiv TVA;

c) în cazul procedurilor de insolvenţă deschise în baza Legii nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Legii nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, dar provenite din proceduri deschise în temeiul Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau al Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, onorariul va fi de 1.000 lei dacă complexitatea procedurii rămâne la stadiul prezentat în raportul privind situaţia economică a societăţii întocmit în conformitate cu art. 260 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Cheltuielile de procedură admise la plata din fondul de lichidare sunt:

a) cheltuielile necesare pentru taxe, timbre, notificări, convocări şi comunicări ale actelor aferente procedurii, inclusiv cheltuielile legate de traducerea documentelor debitoarei necesare unor operaţiuni din cadrul procedurii;

b) cheltuielile de cazare şi deplasare impuse de necesitatea prezentării practicianului în insolvenţă la termenele de judecată fixate în litigii în care debitoarea este parte, în cazul acelor litigii aflate pe rolul instanţelor de judecată din afara localităţii unde se află tribunalul care judecă dosarul de insolvenţă. Cheltuielile de transport astfel efectuate se justifică pe baza decontului de deplasare, la care sunt ataşate tichetele de transport sau bonul fiscal, în limita unui consum de combustibil de 10 1/100 km;

c) cheltuieli ce pot fi avansate din fondul de lichidare în condiţiile art. 116 alin. (4) necesare asigurării de către practicianul în insolvenţă a bunei desfăşurări a procedurii (cum ar fi, dar fără a se limita la: inventarierea bunurilor, asigurarea administrării societăţii debitoare şi ţinerea contabilităţii societăţii debitoare în ipoteza în care administratorului special ba fost ridicat parţial sau total dreptul de administrare, reprezentarea societăţii debitoare în relaţia cu partenerii comerciali, precum şi în relaţia cu autorităţi suverane/suprasuverane etc.). În condiţiile în care, din constrângeri legate de timp sau pentru distanţe mai mari de 200 km, se optează pentru transportul cu avionul, atunci se va deconta un tarif echivalent cu cel al călătoriilor la clasa economică. Cheltuielile de cazare, care se vor limita la condiţii hoteliere de maximum 4 stele, se vor justifica pe baza aceluiaşi decont de deplasare, la care sunt ataşate facturile şi bonurile fiscale La toate aceste cheltuieli se va adăuga şi diurna legală, aferentă personalului alocat în acest scop;

d) cheltuieli necesare pentru ţinerea contabilităţii societăţii debitoare de până la 500 lei, fără TVA, pentru toată perioada derulării procedurii;

e) cheltuieli necesare îndeplinirii obligaţiilor de mediu urgente stabilite de autoritatea competentă în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare (cum ar fi lichidarea stocurilor de materiale radioactive, condensatorii cu PCB, substanţele chimice periculoase etc. pentru care nu poate fi asigurată păstrarea în condiţiile legii), precum şi cheltuieli legate de elaborarea documentaţiei tehnice/studii de fezabilitate/ rapoarte de mediu/proiecte necesare identificării soluţiilor fezabile pentru îndeplinirea obligaţiilor de mediu şi a costurilor aferente acestor soluţii. Se va evidenţia costul obligaţiilor de mediu aferente închiderii depozitelor neconforme;

f) cheltuielile de arhivare a documentelor debitoarei. Standardul de cost pentru decontarea operaţiunilor de verificare, selecţionare, inventariere şi legare este echivalentul a 20 euro/ml, iar pentru depozitare 0,5 euro/ml/lună. Pentru a solicita plata din fondul de lichidare a acestor cheltuieli, practicianul trebuie să facă dovada organizării procedurii de selecţie a ofertantului de servicii de arhivare, inclusiv prin publicarea unui anunţ privind cererea de oferte pe site-ul UNPIR;

g) onorariile stabilite de judecătorul-sindic pentru curatorii numiţi în acţiunile în anulare formulate de către practicianul în insolvenţă şi expertizele tehnice dispuse de judecătorul-sindic din oficiu în acţiunile în anulare sau acţiunile în răspundere.

(3) Nu sunt decontate din fondul de lichidare următoarele:

a) cheltuielile de transport/cazare [altele decât cele prevăzute la alin. (2)], cheltuielile de funcţionare a sediului profesional, consumabile, abonamente, cotizaţii profesionale, asigurări de răspundere, comisioanele bancare, onorariile de executare şi alte cheltuieli indirecte;

b) expertizele contabile întocmite în situaţia debitorilor fără bunuri, precum şi expertizele întocmite după închiderea procedurii de insolvenţă, în situaţia disjungerii cererii de atragere a răspunderii conform art. 138 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau art. 169 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare;

c) evaluările întocmite în situaţia debitorilor în care valoarea bunurilor nu acoperă cheltuielile de procedură.

(4) Cheltuielile prevăzute la alin. (2) lit. c) se pot avansa din fondul de lichidare doar dacă sunt prezentate în rapoartele lunare şi aprobate de către judecătorul-sindic prin sentinţă/încheiere în care se prevede expres că suma urmează să fie returnată.

(5) În conformitate cu art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2010, cu modificările ulterioare, decontul final al cheltuielilor de procedură efectuate în legătură cu lichidarea unei societăţi comerciale, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se face de către filiala Uniunii pe raza căreia se află sediul debitoarei, pe baza documentelor justificative ataşate cererii de plată depuse de lichidator.”

25. La articolul 119, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Sumele colectate la fondul de lichidare din preluarea a 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă se virează integral în subcontul special constituit de Uniune pentru administrarea fondului de lichidare.”

26. La articolul 119, după alineatul (6) se introduc patru noi alineate, alineatele (61), (62), (63) şi (64), cu următorul cuprins:

„(61) Procentul de 2% se varsă de fiecare practician în subcontul filialei aflate în raza de activitate a tribunalului care instrumentează dosarul de insolvenţă.

(62) Filiala va dispune virarea integrală a soldului aflat în subcont la sfârşitul fiecărei luni în subcontul special constituit la nivelul Uniunii, până în data de 5 a lunii următoare, iar soldul datoriilor înregistrate va fi comunicat până la data de 10 a lunii următoare.

(63) În situaţia în care sumele colectate la fondul de lichidare din preluarea a 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă depăşesc nivelul datoriilor de plată înregistrate la nivelul filialei pentru luna respectivă, filiala va primi suma cuvenită integral, inclusiv cheltuielile de administrare, urmând ca diferenţa rezultată să fie redistribuită de UNPIR pro-rata către filialele care au deficit.

(64) În situaţia în care suma virată nu acoperă nivelul datoriilor de plată înregistrate la nivelul filialei pentru luna respectivă, aceasta va primi o sumă egală cu ce a virat, urmând ca diferenţa să fie redistribuită de UNPIR pro-rata.”

27. La articolul 119, alineatele (9), (11), (12) şi (13) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(9) Practicianul are obligaţia depunerii la sediul filialei UNPIR aflată în raza de activitate a tribunalului care instrumentează dosarul, odată cu depunerea la dosarul cauzei a unui exemplar din raportul asupra fondurilor obţinute şi a unuia din planul de distribuire.

....................................................................................................................

(11) Filiala Uniunii va comunica Secretariatului general, până la data de 10 a lunii, soldul datoriilor ce se suportă din fond, existente la sfârşitul lunii precedente, defalcate pe onorarii, cheltuieli procedurale şi cheltuieli administrative.

(12) Secretariatul general al Uniunii până la data de 15 a lunii va proceda la distribuirea disponibilităţilor din subcontul special către filiale. La distribuire se va avea în vedere acoperirea integrală a cheltuielilor procedurale la fiecare filială a Uniunii, iar diferenţa se va distribui pe bază de pro-rata calculată prin raportarea valorii disponibilului rămas în cont după plata cheltuielilor procedurale către filiale şi după acoperirea cheltuielilor de gestionare a fondului la nivel central, la totalul soldurilor onorariilor raportate potrivit alin. (11). Suma de distribuit fiecărei filiale se va stabili prin înmulţirea soldului onorariilor comunicat de filială potrivit alin. 11 cu pro-rata. Distribuirea se va face în baza avizului acordat de preşedintele Uniunii, iar, în lipsa acestuia, de către unul dintre membrii Biroului executiv. Secretariatul general al Uniunii va prezenta lunar modul de stabilire şi de distribuire a sumelor din fond în cadrul şedinţei CNC.

(13) în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare, Comisia de cenzori a filialei verifică preluarea cotei de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă de către formele de exercitare a profesiei. Verificarea se face din oficiu sau la sesizarea persoanelor interesate. Practicienii în insolvenţă au obligaţia să pună la dispoziţia comisiei de cenzori actele necesare verificării cotei de 2%.”

28. La articolul 119, alineatele (7) şi (8) se abrogă.

29. Articolul 120 se abrogă.

30. După articolul 131 se introduc trei noi articole, articolele 132, 133 şi 134, care vor avea următorul cuprins:

„Art. 132. - Dispoziţiile art. 119 referitoare la încasarea, vărsarea, virarea sau distribuirea sumelor din fondul de lichidare vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2018.

Art. 133. - (1) Dispoziţiile referitoare la abrogarea art. 120 (privind Fondul de solidaritate) vor intra în vigoare la 1 februarie 2018.

(2) Până la 31 decembrie 2017, filialele UNPIR vor încasa procentul de 2% şi vor alimenta Fondul de solidaritate în conformitate cu prevederile art. 119.

(3) Până la 10 ianuarie 2018, filialele UNPIR vor vira sumele datorate către Fondul de solidaritate, pentru încasările din luna decembrie 2017.

Art. 134. - Filialele UNPIR au obligaţia să vireze excedentul aferent fondului de lichidare, înregistrat la 30 decembrie 2017, în contul comunicat de UNPIR, până cel târziu 30 ianuarie 2018.”

31. După anexa nr. 1 la statut se introduce o nouă anexă, anexa nr. 11, cu următorul cuprins:

 

„ANEXA Nr. 11

la statut

 

REGULAMENTUL

de organizare şi desfăşurare a examenului de definitivat în profesia de practician în Insolvenţă

 

Art. 1. - Examenul de definitivat se va organiza de regulă la sediul UNPIR/INPPI.

Art. 2. - (1) La examenul de definitivat pot participa numai practicienii în insolvenţă stagiari care au efectuat stagiul complet de pregătire profesională, în conformitate cu dispoziţiile art. 53 din Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, au participat la săptămâna centralizată de pregătire şi care au urmat numărul minim de 40 de ore/puncte de pregătire profesională.

(2) Stagiul complet de pregătire profesională se calculează de la momentul înregistrării în tabloul UNPIR, începând cu prima zi şi până la data susţinerii examenului de definitivat.

Art. 3. - (1) Documentaţia de înscriere la examen se va depune la filiala UNPIR la care este arondat practicianul stagiar până la data aprobată de CNC şi va conţine următoarele documente:

a) cererea de înscriere;

b) raport de activitate privind stagiul de pregătire profesională efectuat, inclusiv dovada de participare la stagiul intensiv de pregătire;

c) caracterizarea întocmită de coordonatorul/coordonatorii de stagiu pe lângă care stagiarul a funcţionat ca salariat sau colaborator;

d) dovada participării la săptămâna centralizată de pregătire, precum şi faptul că a urmat numărul minim de 40 de ore/puncte de pregătire profesională;

e) studiul de caz;

f) dovada achitării taxei de susţinere a examenului de definitivat în cuantum de 1,500 lei.

(2) întreaga documentaţie se va depune în dosar de plastic, cu şină şi perforaţii.

(3) Documentele mai sus menţionate, avizate de filiala UNPIR din care face parte practicianul în insolvenţă stagiar, se vor transmite către Secretariatul I.N.P.P I. care va redacta o notă către comisia de examinare cu propunere de admitere sau respingere în funcţie de documentele prezentate.

(4) Hotărârea Comisiei de examinare privind respingerea solicitării de participare la examenul de definitivat se va comunica candidaţilor care nu îndeplinesc cerinţele legale prin grija Secretariatului I.N.P.P.I.

Art. 4. - Raportul de activitate va conţine elemente precum: participarea la întocmirea de dosare de ofertă, planuri de reorganizare (unde a fost cazul), tabele de creanţe, operaţiuni legate de Buletinul procedurilor de insolvenţă, adunări ale creditorilor, licitaţii, operaţiuni de inventariere, numărul de dosare la care a colaborat cu specificarea felului procedurii, precum şi orice alte repere ale activităţii. Raportul de activitate va prevede şi participarea la stagii de pregătire.

Art. 5. - Studiul de caz se recomandă a avea un volum de maximum 10 pagini tehnoredactate, cu font Times New Roman sau Arial, cu dimensiunea caracterelor de 12 puncte, utilizând diacritice, textul va respecta o spaţiere între rânduri de 1,5 linii. Obligatoriu paginile lucrării vor fi numerotate.

Art. 6. - Studiul de caz se va depune în 3 exemplare.

Art. 7. - Examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă definitiv constă în susţinerea orală a lucrării scrise în faţa unei Comisii de examinare. Lucrarea scrisă va reprezenta un studiu de caz practic din perioada efectuării stagiului.

Art. 8. - Durata prevăzută pentru susţinerea lucrării va fi de circa 10 minute, timp în care candidatul va evidenţia în faţa Comisiei de examinare principalele aspecte ale cazului, elementele de practică curentă şi cele specifice.

Art. 9. - Nota minimă de promovare a examenului este 7.

Art. 10. - Comisia de examinare are următoarele atribuţii:

a) verifică, analizează documentaţia de înscriere, nota redactată de Secretariatul I.N.P.P.I. şi admite sau respinge solicitările de participare la examen pentru persoanele care îndeplinesc prevederile art. 2 din prezentul regulament;

b) poate dispune amânarea susţinerii examenului de definitivat pentru candidaţii care nu îndeplinesc cerinţele legale privind susţinerea examenului, în cazul în care se constată că documentaţia de înscriere este incompletă ori lucrarea scrisă nu a fost redactată în conformitate cu prevederile prezentului regulament;

c) verifică cunoştinţele teoretice şi practice ale candidatului în domeniul insolvenţei;

d) declară respinşi candidaţii care nu au obţinut nota minimă de promovare a examenului;

e) declară admişi candidaţii care au obţinut nota minimă de promovare a examenului;

f) înaintează rezultatele examenului de definitivat Consiliului naţional de conducere al UNPIR în vederea validării acestora.

Art. 11. - (1) Comisia poate avea în componenţă membri ai Consiliului naţional de conducere al Uniunii, inclusiv practicieni în insolvenţă cu experienţă în profesie.

(2) De regulă, numărul comisiilor este de 3, acesta putând fi majorat sau micşorat în funcţie de numărul de candidaţi înscrişi la examen.

(3) Preşedintele fiecărei comisii, după consultarea cu membrii acesteia, va comunica Secretariatului I.N.P.P.I. dataşi ora la care vor începe lucrările comisiei, urmând ca acestea să fie afişate pe site-ul I.N.P.P.I. şi al UNPIR în termen util.”

 

II. Codul de etică profesională şi disciplină al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, prevăzut în anexa nr. II la hotărâre, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) Constituie concurenţă neloială practicile comerciale ale formei de organizare care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.

(2) Sunt interzise practicile de concurenţă neloială, după cum urmează:

a) denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o formă de organizare sau reprezentantul/angajatul său de informaţii care nu corespund realităţii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natură să îi lezeze interesele;

b) deturnarea clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual salariat/reprezentant al său ori de către orice altă persoană prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva formă de organizare a luat măsuri rezonabile de asigurare a protecţiei acestora şi a căror dezvăluire poate dăuna intereselor acelei forme;

c) orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.”

2. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) Constituie practică anticoncurenţială, conform Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt interzise orice înţelegeri între forme de organizare, decizii ale asociaţiilor de forme de organizare şi practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care:

a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare;

b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;

c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;

d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;

e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

(2) Interdicţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică înţelegerilor sau categoriilor de înţelegeri între forme de organizare, deciziilor sau categoriilor de decizii ale asociaţiilor de forme de organizare, practicilor concertate sau categoriilor de practici concertate, atunci când acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de mărfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând, în acelaşi timp, consumatorilor un avantaj corespunzător celui realizat de părţile la respectiva înţelegere, decizie ori practică concertată;

b) impun formelor de organizare în cauză doar acele restricţii care sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;

c) nu oferă formelor de organizare posibilitatea de a elimina concurenţa de pe o parte substanţială a pieţei produselor în cauză.”

3. După articolul 41 se introduc două noi articole, articolele 411 şi 412, cu următorul cuprins:

„Art. 411. - Membrii Uniunii au obligaţia de a nu depune sau accepta, în mod repetat, oferte de onorariu care nu îndeplinesc prevederile art. 38 alin. (2) din O.U.G.

Art. 412. - Membrii Uniunii au obligaţia de a nu solicita decontarea din fondul de lichidare a unui onorariu mai mare decât cel din propria ofertă financiară în baza căruia a fost desemnat într-o procedură conform art. 19 alin. (2) sau (21) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza art. 57 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare.”

4. Articolul 46 se abrogă.

Art. II. - Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.007 din 15 decembrie 2016, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în insolvenţă din România,

Secretarul general al Uniunii Naţionale a Practicienilor în insolvenţă din România,

Niculae Bălan

Alexandru Frumosu

 

Bucureşti, 22 septembrie 2017.

Nr. 2.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.