MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 793/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 793         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 6 octombrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 417 din 15 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.115. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.88/2016

 

313. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 483/2016 pentru aprobarea Manualului de procedură privind efectuarea controlului pe teren pentru cererile unice de plată aferente măsurii 10, pachetul 8 „Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

 

1.238. - Ordin al ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a prevederilor art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurentei nr. 21/1996

 

2.779. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 110 „Declaraţie de regularizare/cerere de restituire privind impozitul pe venit reţinut la sursă”

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 417

din 15 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cornel Teodor Volintiru în Dosarul nr. 286/1/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 350D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, pentru argumentele invocate în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători.

4.  Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Invocă, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la dispoziţiile art. 60 din Codul de procedură penală din 1968, care conţineau o soluţie legislativă identică cu cea criticată în cauza de faţă, şi anume deciziile nr. 213 din 14 aprilie 2005 şi nr. 226 din 7 martie 2006.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 14 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 286/1/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Cornel Teodor Volintiru cu ocazia soluţionării apelului împotriva unei sentinţe prin care a fost soluţionată o cerere de strămutare.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală - potrivit cărora sentinţa prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă soluţionează cererea de strămutare nu este supusă niciunei căi de atac - încalcă egalitatea cetăţenilor în faţa legii, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv şi dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, întrucât limitează în mod nejustificat accesul la justiţie. Consideră că textul de lege criticat permite instanţei învestite cu soluţionarea cererii de strămutare să comită orice abuz, deoarece nu există posibilitatea ca partea interesată să solicite efectuarea unui control judiciar cu privire la hotărârea pronunţată.

7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că strămutarea cauzei penale a fost instituită de legiuitor în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, în vederea înlăturării suspiciunilor care planează asupra obiectivităţii şi imparţialităţii instanţei de judecată cu privire la modul de soluţionare a cauzei. Strămutarea reprezintă un remediu procesual pentru înlăturarea acelor situaţii care periclitează desfăşurarea normală a unui proces penal în faţa instanţei competente - ca urmare a intervenirii unor „stări de fapt neconvenabile” -, având ca efect trecerea unei cauze de la instanţa competentă să judece cauza la o altă instanţă de acelaşi grad. Prin hotărârea pronunţată în cadrul soluţionării unei cereri de strămutare, instanţa nu se pronunţă asupra fondului cauzei, ci doar stabileşte - în raport cu criteriile prevăzute de art. 71 din Codul de procedură penală - dacă respectiva cauză va fi soluţionată în continuare de instanţa învestită sau, în cazul incidenţei vreunuia dintre cazurile prevăzute de textul de lege menţionat, de o altă instanţă egală în grad. Aşadar, procedura strămutării nu are caracterul unei judecăţi, deoarece vizează un incident procedural intervenit în administrarea justiţiei, astfel încât hotărârea pronunţată nu afectează drepturile procesuale ale părţii care a formulat respectiva cerere. Consideră că dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere principiului constituţional al egalităţii în drepturi, întrucât acestea nu consacră privilegii sau discriminări, ci asigură egalitatea juridică a cetăţenilor, în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Neconstituţionalitatea unui text de lege pentru considerente ce ţin de încălcarea egalităţii între cetăţeni, cu cele două elemente ale sale, egalitatea în drepturi şi egalitatea în faţa legii, presupune ca, în raport cu persoanele aflate în aceeaşi situaţie, să se prevadă condiţii diferite de declarare şi examinare a căii de atac. Or, dispoziţiile art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt aplicabile faţă de toţi cetăţenii, astfel încât nu se poate invoca încălcarea principiului egalităţii. De asemenea, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, conferă legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili procedura de judecată şi îl îndrituiesc pe acesta ca, în considerarea unor situaţii deosebite, să stabilească reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procesuale, prin reglementarea expresă şi limitativă a hotărârilor care pot fi supuse unor căi de atac.

8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Arată, astfel, că stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind sensul art. 129 din Constituţie, text care face referire la „condiţiile legii” atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, ca, de altfel, şi al art. 126 alin. (2) din Constituţie, care, referindu-se la competenţa instanţelor judecătoreşti şi la procedura de judecată, stabileşte că acestea sunt prevăzute „numai prin lege”. Consideră că dispoziţiile art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală nu aduc atingere accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, consacrate de prevederile ârt. 21 din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere din Legea fundamentală sau din Convenţie nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, art. 129 din Constituţie stipulează că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. Totodată, având în vedere natura cauzelor vizate de dispoziţiile art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală, în care nu se judecă fondul cauzei penale, ci un incident procedural, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie nu sunt aplicabile. În fine, textul de lege criticat nu consacră privilegii sau discriminări, ci asigură egalitatea cetăţenilor în conformitate cu prevederile art. 16 din Constituţie.

10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt constituţionale. Astfel, cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 din Constituţie, arată că dispoziţiile de lege criticate - care stabilesc, fără echivoc, că hotărârea dată în soluţionarea cererii de strămutare nu este supusă niciunei căi de atac - nu aduc atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Invocă, în acest sens, jurisprudenţa Curţii, care a reţinut că la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, iar violarea principiului egalităţii şi nediscriminării ar putea exista atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994 şi Decizia nr. 41 din 11 aprilie 1996). În ceea ce priveşte raportarea textului de lege criticat la prevederile art. 21 din Legea fundamentală, consideră că, întrucât stabilirea competenţei şi a procedurii de judecată constituie atributul legiuitorului, nu se poate reţine încălcarea liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil. Strămutarea nu este o procedură de soluţionare în fond a cauzei, ci constituie o procedură specială - de stabilire a competenţei teritoriale a instanţei de judecată - menită tocmai să asigure condiţiile unui proces echitabil. Astfel, instituirea unei căi de atac în procesul penal este obligatorie numai atunci când se soluţionează fondul cauzei, pe când, în cazul strămutării, instanţa rezolvă o chestiune care ţine de buna administrare a justiţiei, iar exercitarea unei căi de atac cu privire la acest aspect ar prelungi în mod nejustificat durata procesului penal. Liberul acces la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiţionări, competenţa de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti revenindu-i legiuitorului, ca aplicare a prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie. De altfel, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a reţinut că O caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, 1985). În plus, potrivit prevederilor art. 126 şi ale art. 129 din Constituţie, legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti în cadrul procedurii de judecată, precum şi modul de exercitare a acestora. În virtutea acestei competenţe, legiuitorul stabileşte hotărârile judecătoreşti împotriva cărora pot fi formulate căi de atac şi condiţiile de exercitare.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2j, ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Sentinţa prevăzută la alin. (1) nu este supusă niciunei căi de atac”.

14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi ale art. 11 privind tratatele ratificate de Parlament şi ale art. 20 referitor la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv ale art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit doctrinei, strămutarea este acea deplasare a competenţei, care constă în trecerea, pentru temeiuri serioase, a unei cauze de la o instanţă care avea competenţa obişnuită la o altă instanţă, de acelaşi fel (civilă sau militară)şi de acelaşi grad, în a cărei competenţă teritorială nu intră acea cauza. Aşadar, prin strămutare, rămân nealterate competenţa materială, funcţională şi cea după calitatea persoanei, aceasta având efecte numai asupra competenţei teritoriale.

16. De asemenea, Curtea observă că strămutarea cauzei penale a fost instituită de legiuitor în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, în vederea înlăturării suspiciunilor care planează asupra imparţialităţii judecătorilor instanţei cu privire la modul de soluţionare a cauzei. Strămutarea reprezintă, aşadar, un remediu procesual pentru înlăturarea acelor situaţii care periclitează desfăşurarea normală a unui proces penal în faţa instanţei competente, având ca efect trecerea unei cauze de la instanţa competentă să judece cauza la o altă instanţă de acelaşi fel şi de acelaşi grad.

17. Curtea reţine, astfel, că, prin hotărârea pronunţată în cadrul soluţionării unei cereri de strămutare, instanţa nu se pronunţă asupra fondului cauzei, ci doar stabileşte - în raport cu criteriile prevăzute de dispoziţiile art. 71 din Codul de procedură penală - dacă respectiva cauză va fi soluţionată în continuare de instanţa învestită sau, în cazul incidenţei vreunuia dintre cazurile prevăzute de textul de lege menţionat, de o altă instanţă egală în grad. Prin urmare, procedura strămutării iu are caracterul unei judecăţi pe fondul cauzei, deoarece vizează un incident procedural intervenit în administrarea justiţiei.

18. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul că dispoziţiile art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală - potrivit cărora sentinţa prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă soluţionează cererea de strămutare nu este supusă niciunei căi de atac - creează discriminare prin limitarea, în mod nejustificat, a accesului la justiţie.

19. Sub aspectul asigurării egalităţii în drepturi, Curtea Constituţională a statuat, în jurisprudenţa sa, că principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care,în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. El nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din â februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 89 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 martie 2003).

20. Totodată, Curtea a stabilit că art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012, Decizia nr. 323 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 29 iunie 2015, paragraful 19, Decizia nr. 718 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 909 din 9 decembrie 2015, paragraful 15, Decizia nr. 18 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 540 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 24 octombrie 2016, paragraful 21, Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017, paragraful 22, şi Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017, paragraful 22).

21. În ceea ce priveşte liberul acces la justiţie, prevăzut de art. 21 alin. (1) din Constituţie, Curtea a statuat că acesta presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte, iar regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, aşa cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie - potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”- şi din cele ale art. 129 din Legea fundamentală, în conformitate cu care „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii1. Astfel, Curtea a reţinut că principiul liberului acces la justiţie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege, dar cu respectarea regulii consacrate de art. 21 alin. (2) din Constituţie, potrivit căreia nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie, ceea ce semnifică faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exerciţiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau grup social (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994,

Decizia nr. 540 din 12 iulie 2016, paragraful 22, Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, paragraful 24, şi Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, paragraful 24, citate anterior). Aceasta nu înseamnă însă că accesul liber la justiţie presupune să fie asigurat accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fata instanţelor judecătoreşti în condiţii de egalitate, poate stabili reguli deosebite (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, citată anterior).

22. Astfel, Curtea constată că nu se poate vorbi de existenţa unui tratament discriminatoriu - din perspectiva excluderii căii de atac în materie de strămutare - între persoanele care formulează o astfel de cerere şi părţile din procesul penal, care beneficiază de dublul grad de jurisdicţie, întrucât situaţiile în care se află cele două categorii de persoane sunt net diferite, având în vedere natura cauzelor vizate de dispoziţiile art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală, cauze în care nu se judecă fondul procesului penal, ci un incident procedural.

23. Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, este dreptul exclusiv al organului cu atribuţii de legiferare de a stabili regula conform căreia hotărârea prin care instanţa competentă se pronunţă asupra cererii de strămutare nu este supusă niciunei căi de atac, având în vedere faptul că instanţa sesizată cu cererea de strămutare a judecării cauzei penale nu examinează şi nu se pronunţă asupra fondului acesteia. În plus, exercitarea unei căi de atac în materie de strămutare ar prelungi în mod nejustificat soluţionarea definitivă a cauzei penale, în condiţiile în care faptele şi împrejurările asupra cărora este chemată să se pronunţe instanţa sesizată cu cererea de strămutare nu ţin de cauza penală, ci de asigurarea condiţiilor privind desfăşurarea normală a procesului penal, condiţie ce vizează şi interesează toate părţile din proces, independent de calitatea lor procesuală.

24. Pentru motivele arătate mai sus, dispoziţiile art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală nu încalcă nici prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie şi nici pe cele ale art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv ale art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie.

25. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la dispoziţiile art. 60 din Codul de procedură penală din 1968, care conţineau o soluţie legislativă identică cu cea criticată în cauza de faţă (Decizia nr. 213 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 13 iunie 2005, şi Decizia nr. 226 din 7 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 31 martie 2006).

26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cornel Teodor Volintiru în Dosarul nr. 286/1/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi constată că dispoziţiile art. 74 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.88/2016

 

Pentru aplicarea prevederilor art. 85 alin. (1) lit. i) şi art. 88 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat,aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.88/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 11 august 2016, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 71 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) pe întregul an calendaristic, în situaţia pregătirii în instituţiile civile de învăţământ cu frecvenţă de nivel primar, secundar, terţiar sau universitar, după caz;”.

2. La articolul 72, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Plata burselor de studii prevăzute la art. 71 alin. (1) şi a drepturilor prevăzute la art. 71 alin. (4) se suspendă în următoarele condiţii:

a) începând cu data de 1 octombrie a anului în curs, dacă beneficiarul nu face dovada continuării/promovării anului de învăţământ;

b) începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care se amână/suspendă anul de învăţământ.

(3) Plata suspendată conform alin. (2) se reia după cum urmează:

a) începând cu data suspendării, în situaţia prevăzută la alin. (2) lit. a), dacă beneficiarul face dovada continuării/ promovării anului de învăţământ;

b) începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care beneficiarul îndeplineşte condiţiile avute în vedere la acordare, în situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b).”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

 

Bucureşti, 26 septembrie 2017.

Nr. M.115.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 483/2016 pentru aprobarea Manualului de procedură privind efectuarea controlului pe teren pentru cererile unice de plată aferente măsurii 10, pachetul 8 „Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

 

În conformitate cu Referatul de aprobare nr. 13.349 din 22.08.2017 al Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”(ANZ),

în baza prevederilor:

- Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 1.310/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea acestora pentru anul 2014 şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1.307/2013, (UE) nr. 1.306/2013 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea acestora în anul 2014, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de introducere a unor dispoziţii tranzitorii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR);

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea şi înregistrarea bovinelor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2010 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 191/2012;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.188/2014 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, cu modificările şi completările ulterioare;

- Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020). aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2015) 3.508 din 26 mai 2015, cu modificările ulterioare;

- Acordului-cadru de delegare AFIR, APIA, ANZ nr. 109/A106/11.710/2015 pentru implementarea măsurii 10 „Agro-mediu şi climă”, submăsura 10.1 „Plăţi de Agro-mediu şi climă”, pachetul 8 „Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, aprobat prin Decizia (CE) nr. 3.508 din 26 mai 2015, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 483/2016 pentru aprobarea Manualului de procedură privind efectuarea controlului pe teren pentru cererile unice de plată aferente măsurii 10, pachetul 8 „Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 şi 284 bis din 14 aprilie 2016, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa*) la prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 13 septembrie 2017.

Nr. 313.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 793 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERŢ ŞI ANTREPRENORIAT

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a prevederilor art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996

 

Având în vedere prevederile art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice pentru aplicarea de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a prevederilor art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi agenţiile pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. 3. - Se abrogă Ordinul viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, nr. 840/2016 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea de către Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a prevederilor art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 10 august 2016.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Ilan Laufer

 

Bucureşti, 27 septembrie 2017.

Nr. 1.238.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

pentru aplicarea de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a prevederilor art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996

 

CAPITOLUL I

Organizarea evidenţei specifice

 

SECŢIUNEA A

Organizarea evidenţei specifice în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

 

Art. 1. - La nivelul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, prin intermediul agenţiilor pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului subordonate, se organizează evidenţa specifică privind ajutoarele individuale şi alocările specifice în baza schemelor de ajutor de stat/de minimis al căror furnizor este Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Art. 2. - Evidenţa se organizează pe fiecare operator economic beneficiar de ajutor de stat, la fiecare beneficiar evidenţiindu-se actele normative în baza cărora a beneficiat de măsuri de ajutor de stat. Datele şi informaţiile necesare organizării evidenţei specifice se colectează de la operatorii economici beneficiari, prin note de constatare, conform art. 25 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Agenţiile pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului transmit periodic direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, după caz, informaţii privind:

a) ajutoarele de stat/de minimis pentru care s-a emis decizie de recuperare, precum şi condiţiile care au stat la baza autorizării acestora;

b) ajutoarele de stat/de minimis exceptate de la obligaţia notificării, precum şi condiţiile care au stat la baza acordării acestora;

c) modificările intervenite în legătură cu ajutoarele acordate.

Art. 4. - Evidenţa specifică organizată la nivelul agenţiilor pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului, subordonate Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:

a) denumirea operatorului economic beneficiar şi elementele de identificare;

b) domiciliul fiscal;

c) sectorul de activitate exprimat prin clasificarea CAEN;

d) cifra de afaceri, pe ani de activitate, de la data acordării ajutorului de stat/de minimis;

e) numărul de angajaţi, pe ani de activitate;

f) structura acţionariatului;

g) actul normativ/administrativ în temeiul căruia primeşte ajutor de stat/de minimis;

h) cuantumul ajutorului de stat primit, defalcat pe ani;

i) modalitatea de acordare a ajutorului de stat;

j) decizia de autorizare, după caz.

Art. 5. - Agenţiile pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului, subordonate Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, au obligaţia de a actualiza permanent evidenţa specifică şi de a transmite informaţii direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri. Comerţ şi Antreprenoriat, la solicitarea acesteia.

 

SECŢIUNEA B

Organizarea evidenţei specifice în cadrul direcţiei de specialitate

 

Art. 6. - Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat urmăresc modul de utilizare a ajutoarelor de stat acordate în conformitate cu legislaţia în domeniul ajutorului de stat/de minimis.

Art. 7. - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat transmite Consiliului Concurenţei, la solicitarea acestuia, datele şi informaţiile necesare monitorizării ajutoarelor de stat/de minimis la nivel naţional, inclusiv pentru întocmirea rapoartelor şi informărilor necesare îndeplinirii obligaţiilor României În calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Art. 8. - La nivelul direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat se constituie baze de date referitoare la:

a) ajutoarele de stat/de minimis pentru care s-a emis decizie de recuperare, precum şi condiţiile care au stat la baza autorizării acestora;

b) ajutoarele de stat/de minimis exceptate de la obligaţia notificării, precum şi condiţiile care au stat la baza acordării acestora;

c) modificările intervenite în legătură cu ajutoarele acordate.

 

CAPITOLUL II

Stoparea şi recuperarea ajutoarelor de stat/de minimis

 

Art. 9. - În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, agenţiile pentru Întreprinderi mici şi

mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului, subordonate Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, dispun măsuri în legătură cu modul de utilizare a ajutoarelor de stat/de minimis aflate în derulare la operatorii economici beneficiari şi emit decizii prin care dispun recuperarea ajutoarelor de stat/de minimis acordate, aceste decizii având caracter de titlu executoriu.

Art. 10. - Prevederile privind stoparea sau recuperarea ajutoarelor de stat/de minimis, reglementate de prezentele norme metodologice, se aplică tuturor beneficiarilor de ajutoare de stat/de minimis pentru care furnizorul este Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, în cazul în care se constată că aceştia nu respectă:

a) condiţiile prevăzute în schemele de acordare a ajutoarelor de stat/de minimis;

b) condiţiile prevăzute în deciziile de autorizare a schemei sau a ajutorului individual;

c) criteriile prevăzute de legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de stat/de minimis;

d) condiţiile prevăzute în Tratatul de aderare a României la

Uniunea Europeană, referitoare la ajutoarele de stat/de minimis acordate operatorilor economici din zonele defavorizate şi libere.

Art. 11. - Propunerile privind măsurile de stopare a acordării ajutoarelor de stat/de minimis sau de recuperare a acestora sunt elaborate de agenţiile pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere investiţii şi promovare a exportului, în urma acţiunilor de supraveghere şi control derulate prin şi pe baza informaţiilor primite de la compartimentele de specialitate din cadrul agenţiei, în toate cazurile indicate la art. 10.

Art. 12. - Agenţiile pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului au obligaţia să informeze dacă la beneficiarii verificaţi se constată premise ale nerespectării prevederilor art. 10.

 

SECŢIUNEA A

Mecanismul de stopare a ajutoarelor de stat

 

Art. 13. - Agenţiile pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului au obligaţia să informeze direcţia de specialitate din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat dacă operatorul economic se află în situaţia atingerii intensităţii maxime a ajutorului de stat/de minimis prevăzute de legislaţie, printr-0 adresă semnată de directorul executiv al agenţiei pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului.

Art. 14. - Agenţiile pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului întocmesc o notă de stabilire a creanţei bugetare datorate, elaborând în acest sens şi decizia de recuperare a ajutorului de stat - formularul nr. 3 la prezentele norme metodologice.

Art. 15. - Nota de stabilire a creanţei bugetare datorate, rezultată din neregulile constatate şi dobânda aferentă ajutorului de stat/de minimis şi decizia de recuperare a ajutorului de stat/de minimis, avizate de responsabilii compartimentelor de specialitate, se înaintează spre aprobare directorului executiv al agenţiei pentru Întreprinderi mici şi mijlocit, atragere de investiţii şi promovare a exportului.

Art. 16. - Decizia prin care se dispune stoparea ajutorului de stat/de minimis acordat trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

a) emitentul deciziei, sediul social şi codul de identificare ale acestuia;

b) numărul şi data deciziei;

c) denumirea operatorului economic;

d) codul unic de înregistrare;

e) domiciliul fiscal;

f) obiectul deciziei;

g) motivele de fapt şi de drept care au condus la emiterea deciziei;

h) temeiul legal şi modalitatea de acordare a ajutorului de stat/de minimis;

i) cuantumul ajutorului de stat/de minimis de care are dreptul să beneficieze;

j) temeiul legal în baza căruia s-a dispus stoparea ajutorului de stat(de minimis;

k) data la care se realizează stoparea acordării ajutorului de stat;

l) temeiul legal al puterii executorii a deciziei;

m) organul la care se depune contestaţia şi termenul de depunere a acesteia;

n) data la care îşi produce efectele decizia;

o) numele şi semnătura directorului executiv al agenţiei pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului sau ale persoanei înlocuitoare de drept şi ştampila instituţiei publice.

Art. 17. - Decizia de stopare a ajutorului de stat acordat semnată de directorul executiv al agenţiei pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului se transmite operatorului economic beneficiar, instituţiei bancare partenere dacă este cazul şi, spre informare, Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi Consiliului Concurenţei.

 

SECŢIUNEA B

Mecanismul de recuperare a ajutoarelor de stat

 

Art. 18. - Agenţiile pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului au obligaţia să informeze Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat dacă operatorul economic se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 10, printr-o adresă semnată de directorul executiv al agenţiei pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului.

Art. 19. “ Agenţiile pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului, prin compartimentele de specialitate, efectuează verificări şi controale la beneficiarii ajutoarelor de stat.

Art. 20. - Agenţiile pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului au obligaţia de a demara procedura de recuperare a ajutorului de stat dacă se constată una dintre următoarele situaţii:

- în urma vizitei la sediul/punctul de lucru al beneficiarului în vederea certificării cheltuielilor efectuate de beneficiari sau a monitorizării acestora timp de 3 ani începând cu anul următor acordării ajutorului de stat Ide minimis, constată că beneficiarii au făcut declaraţii incomplete şi/sau neconforme cu realitatea pentru a obţine ajutor financiar nerambursabil, au schimbat destinaţia ajutorului financiar nerambursabil sau nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în contract, precum şi cele din procedura de implementare a schemei de ajutor de stat/ de minimis;

- beneficiarul ajutorului financiar nerambursabil se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cil modificările şi completările ulterioare;

- nu s-au efectuat cheltuielile pentru care administratorul incubatorului de afaceri a primit aprobare cu privire la:

a) extinderea/reabilitarea/reamenajarea spaţiilor;

b) achiziţionarea echipamentelor IT şi mobilier;

c) firma incubată, beneficiară  de ajutor financiar nerambursabil;

- Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat sau agenţiile pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului înregistrează o sesizare din partea instituţiilor statului cu privire la nerespectarea condiţiilor de eligibilitate în baza cărora beneficiarii au primit ajutorul de stat.

Art. 21. - În cazul în care se constată una dintre situaţiile prevăzute la art. 20, aceasta va fi consemnată de către unitatea de monitorizare, control şi raportare, într-un proces-verbal de constatare a neconformităţilor - formularul nr. 1 la prezentele norme metodologice. Procesul-verbal de constatare a neconformităţilor va fi transmis la unitatea de plată din cadrul agenţiei pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului competentă. Unitatea de plată va întocmi nota de stabilire a creanţei bugetare datorate, rezultată din neregulile constatate şi dobânda aferentă ajutorului de stat - formularul nr. 2 la prezentele norme metodologice, precum şi cuantumul sumei datorate de beneficiarul ajutorului de stat, conform Regulamentului (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a art. 93 din Tratatul CE. Aceste calcule vor fi exprimate în moneda naţională.

Art. 22. - Unitatea de plată va înştiinţa şi va propune ordonatorului terţiar de credite al fiecărei agenţii pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului recuperarea totală sau parţială a ajutorului financiar nerambursabil şi va anunţa Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat că a fost declanşată recuperarea ajutorului de stat.

Art. 23. - Nota de stabilire a creanţei bugetare datorate, rezultată din neregulile constatate şi dobânda aferentă ajutorului de stat şi decizia de recuperare a ajutorului de stat, avizate de responsabilii compartimentelor de specialitate, se înaintează spre aprobare directorului executiv al agenţiei pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului

Art. 24, - Decizia prin care se dispune recuperarea ajutorului de stat acordat ilegal trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

a) emitentul deciziei, sediul social şi codul de identificare ale acestuia;

b) numărul şi data deciziei;

c) denumirea operatorului economic;

d) codul unic de înregistrare;

e) domiciliul fiscal;

f) obiectul deciziei;

g) motivele de fapt şi de drept care au condus la emiterea deciziei;

h) data la care ajutorul de stat a fost pus la dispoziţia beneficiarului;

i) data până la care s-a calculat dobânda de recuperare;

j) cuantumul ajutorului de stat acordat ilegal, precum şi al dobânzii ce trebuie recuperată;

k) rata dobânzii utilizate pentru determinarea cuantumului dobânzii de recuperat;

l) temeiul legal în baza căruia s-a dispus recuperarea ajutorului de stat, precum şi a dobânzilor aferente;

m) temeiul legal al puterii executorii a deciziei;

n) organul la care poate depune contestaţia şi termenul de depunere a acesteia;

o) data de la care îşi produce efectele decizia;

p) numele şi semnătura directorului executiv al agenţiei pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului sau ale persoanei înlocuitoare de drept şi ştampila instituţiei publice.

Art. 25. - Decizia de recuperare a ajutorului de stat acordat ilegal, semnată de directorul executiv al agenţiei pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului, se transmite:

- operatorului economic beneficiar, pentru executarea voluntară;

- pentru informarea direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

 

SECŢIUNEA C

Calcularea sumei datorate, rezultată din nereguli

 

Art. 26. - Calculul sumelor datorate, cu excepţia cazului prevăzut la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se efectuează de către unitatea de plată din cadrul agenţiei pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului în termen de 30 de zile de la data pierderii calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant sau de la data la care ajutorul ilegal a fost pus la dispoziţia beneficiarului şi până la data recuperării sale.

Art. 27. - Suma datorată de către beneficiarul ajutorului financiar nerambursabil necuvenit, acordată în cadrul programelor derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, se calculează de către unitatea de plată, astfel: suma datorată = suma constatată ca acordată necuvenit + dobânda calculată începând cu data la care ajutorul ilegal a fost pus la dispoziţia beneficiarului pentru prima dată şi până la data recuperării sate, conform Regulamentului (CE) nr. 794/2004.

Art. 28. - Conform Regulamentului (CE) nr. 794/2004, rata dobânzii ce urmează să se aplice este rata în vigoare la care ajutorul ilegal a fost pus la dispoziţia beneficiarului pentru prima dată.

Art. 29, - Rata dobânzii se aplică pe o bază compusă până la data recuperării ajutorului de stat. Dobânzile cumulate pe parcursul anului precedent produc dobânzi în fiecare an următor.

Art. 30. - Rata dobânzii prevăzute la art. 28 se aplică de-a lungul întregii perioade până la data recuperării. Cu toate acestea, în cazul în care trec mai mult de 5 ani de la data la care ajutorul ilegal a fost pus la dispoziţia beneficiarului pentru prima dată până la data recuperării ajutorului, rata dobânzii se recalculează la intervale de 5 ani, având ca bază rata în vigoare în momentul recalculării.

Art. 31. - Ratele dobânzilor aplicabile recuperării ajutorului de stat, în vigoare şi anterioare, sunt publicate de către Comisie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, cu titlu de informare, pe internet.

Art. 32. - Sumele reprezentând dobânzi datorate pentru neachitarea la termen a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu se fac venit la acelaşi buget în care se virează şi creanţa bugetară rezultată din nereguli.

Art. 33. - Creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate li se aplică toate prevederile aplicabile creanţelor bugetare rezultate din nereguli.

 

CAPITOLUL III

Emiterea Deciziei de recuperare a ajutorului de stat, căi de atac şi executarea silită

 

SECŢIUNEA A

Transmiterea Deciziei de recuperare a ajutorului de stat ţi contestarea acesteia

 

Art. 34. - Unitatea de plată va transmite Compartimentului juridic din cadrul agenţiei pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului procesul-verbal de constatare a neconformităţilor şi nota de stabilire a creanţei bugetare datorate, rezultată din neregulile constatate şi dobânda aferentă ajutorului de stat, în vederea întocmirii Deciziei de recuperare a ajutorului de stat - formularul nr. 3 la prezentele norme metodologice - care constituie titlu executoriu.

Art. 35. - Agenţiile pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului au obligaţia ca, în termen de 15 zile, să transmită beneficiarului de ajutor financiar nerambursabil Decizia de recuperare a ajutorului de stat. Decizia de recuperare a ajutorului de stat se comunică debitorului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire/fax/e-mail, precum şi prin afişare la sediul instituţiei, întocmindu-se un proces-verbal de afişare în acest sens.

Art. 36. - Beneficiarul ajutorului de stat are obligaţia de a efectua plata sumelor datorate în termen de 30 de zile de la data comunicării şi afişării Deciziei de recuperare a ajutorului stat, în contul indicat în cuprinsul acesteia.

Art. 37. - Împotriva titlului executoriu se poate formula contestaţie în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 38. - Contestaţia este o cale administrativă de atac, care se formulează în scris, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data comunicării titlului executoriu, şi trebuie să conţină următoarele elemente:

- datele de identificare a contestatorului;

- obiectul contestaţiei - îl constituie numai sumele şi măsurile stabilite înscrise în Decizia de recuperare a ajutorului de stat, care reprezintă titlul executoriu;

- motivele de fapt şi de drept;

- dovezile pe care se întemeiază;

- semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia.

Dovada calităţii de împuternicit a contestatorului se face potrivit legii.

Art. 39. - Contestaţia administrativă se va depune la agenţia pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului competentă din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, care are obligaţia să o soluţioneze în termen de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării acesteia.

Art. 40. - Introducerea contestaţiei pe cale administrativă nu suspendă executarea titlului executoriu,

Art. 41. - Titlul executoriu poate fi atacat de către contestator la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

SECŢIUNEA B

Executarea silită de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

Art. 42. - În situaţia în care debitorul nu rambursează suma datorată, conform titlului executoriu, agenţiile pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului, din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, vor transmite Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală documentaţia aferentă recuperării ajutorului de stat acordat ilegal, respectiv nota de stabilire a creanţei bugetare datorate, rezultată din neregulile constatate şi dobânda aferentă ajutorului de stat - formularul nr. 2 la prezentele norme metodologice - Decizia de recuperare a ajutorului de stat - formularul nr. 3 la prezentele norme metodologice, şi dovada comunicării acestora debitorului, în vederea înscrierii debitului în evidenţă după expirarea termenului de contestare, pentru titlurile executorii necontestate, sau după rămânerea definitivă a acestora în sistemul căilor administrative de atac ori după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Art. 43. - Organele fiscale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală vor calcula obligaţii fiscale accesorii:

- de la data primirii la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a documentaţiei aferente recuperării ajutorului de stat, transmisă de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, pentru titlurile executorii necontestate;

- de la data rămânerii definitive a acestora în sistemul căilor administrative de atac;

- de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti şi până la data stingerii integrale a sumelor prevăzute de aceasta.

Art. 44. - În cazul debitorilor pentru care instanţa dispune deschiderea procedurii insolvenţei, înscrierea la masa credală pentru creanţele prevăzute mai sus se efectuează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organele sale subordonate.

Art. 45. - Stingerea creanţelor principale şi dobânzile individualizate în titlurile executorii se efectuează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală sau de către organele fiscale competente, potrivit art. 22 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Formularul nr. 1

la normele metodologice

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERŢ ŞI ANTREPRENORIAT

Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului .....................................

 

PROCES-VERBAL

de constatare a neconformităţilor

Încheiat astăzi, .......................

 

Referitor: Necesitatea recuperării totale/parţiale a A.F.N.-ului acordat Beneficiarului ............................................

 

Temei legal:

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, şi prevederile procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat Ide minimis

- Normele metodologice pentru aplicarea de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a prevederilor art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobate prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 1.238/2017

 

Nr. crt.

Neconformitatea constatata

Observaţii

 

 

 

 

Numele, prenumele şi semnătura membrului UMCR:

Numele, prenumele şi semnătura beneficiarului:

............................................

............................................

 

Prezentul proces-verbal de constatare a neconformităţilor s-a întocmit în două exemplare originale, cu anexele aferente în copie, unul rămânând la beneficiar.

 

Formularul nr. 2

la normele metodologice

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI. COMERŢ ŞI ANTREPRENORIAT

Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului .....................................

 

NOTĂ

de stabilire a creanţei bugetare datorate, rezultată din neregulile constatate şi dobânda aferentă ajutorului de stat

 

Întocmită astăzi, ....................................., în baza Procesului-verbal de constatare a neconformităţilor nr. ...................../.......................

 

Nr. crt.

Valoarea ajutorului de stat

Data acordării

Dobânda *1)

Dobânda datorată *2)

Cuantumul sumei datorate

Observaţii

1.

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

...

 

 

 

 

 

 

 

Unitate de plata:

 

Numele şi prenumele:

Semnătura:

Numele şi prenumele:

Semnătura:

 

*1) Rata dobânzii aplicabile recuperării ajutorului de stat este cea publicată de Comisie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, la data la care ajutorul ilegal a fost pus la dispoziţia beneficiarului pentru prima dată.

*2) Dobânda aferentă ajutorului datorată de la data la care ajutorul ilegal a fost pus la dispoziţia beneficiarului şi până la data recuperării sale.

 

Formularul nr. 3

la normele metodologice

 

Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului ............................................, cu sediul în str. ............................................ nr. ...., localitatea ............................................, reprezentată legal de doamna/domnul ............................................, director executiv, în calitate de ordonator terţiar de credite, numit prin ............................................ nr. ...... din data de ............................................

Directorul executiv al Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului ............................................

emite prezenta

 

DECIZIE

de recuperare a ajutorului de stat

nr. ................ din .........................

 

Art. 1. - Denumirea şi datele de identificare ale debitorului:

a) denumirea/numele şi prenumele ............................................;

b) sediul/domiciliul ............................................;

c) codul unic de înregistrare/codul numeric personal ............................................;

d) domiciliul fiscal ............................................;

e) reprezentantul legal ............................................ .

Art. 2. - Motivele de fapt

Art. 3. - Temeiul de drept (se porneşte de la stabilirea principiilor încălcate - eficienţa utilizării fondurilor - şi se detaliază prevederea încălcată).

Art. 4. - Baza legală prin care s-a dispus recuperarea ajutorului de stat, precum şi a dobânzilor aferente:

a) prevederile ............................................ nr. ....... din data de ......................... privind Procedura de implementare a Programului ............................................, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. .... din ........................;

b) prevederile Regulamentului (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a art. 93 din Tratatul CE;

c) Procesul-verbal nr. ..... din data .................... al Unităţii monitorizare, raportare şi control din cadrul Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului ............................................, privind vizita la faţa locului, conform Procedurii de implementare a programului ............................................;

d) Procesul-verbal de constatare a neconformităţilor nr. ..... din data .................... de al Unităţii de monitorizare, raportare şi control din cadrul Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului ............................................;

e) Nota de stabilire a creanţei bugetare datorate, rezultată din neregulile constatate şi dobânda aferentă ajutorului de minimis nr. ..... din data .................... a Unităţii de plată din cadrul Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului ............................................ .

Art. 5. - Cuantumul creanţei fiscale:

(1) Debitorul ............................................ datorează ............................................ un debit în valoare de ............................................ lei, la care se adaugă dobânda în cuantum de ............................................ lei, calculată începând cu data acordării ajutorului de stat şi până la data recuperării.

(2) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 794/2004, dobânda se datorează de la data la care ajutorul de stat a fost pus la dispoziţia beneficiarului, respectiv ............................................, dată la care a fost încheiat Contractul de finanţare credit şi AFN/credit nr.   .......... între Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului/instituţia de credit ............................................ şi ............................................ .

(3) Rata dobânzii aplicabile recuperării ajutorului de stat este cea publicată de către Comisie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Art. 6. - Termen de plată:

(1) Prezenta decizie privind recuperarea ajutorului de stat constituie titlu executoriu, conform art./pct./subpct. ................... din Procedura de implementare a Programului ............................................

(2) În conformitate cu prevederile art./pct./subpct din Procedura de implementare a Programului , scadenţa creanţei fiscale este de 30 de zile de la data comunicării prezentului titlu executoriu debitorului.

(3) În temeiul art./pct./subpct. ................... din Procedura de implementare a Programului ............................................, prezenta decizie constituie titlu executoriu la expirarea termenului de plată prevăzut la alin. (2).

Art. 7. - Contul bancar al Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului ............................................, în care urmează să se recupereze debitul prevăzut la art. 5 alin. (1), este ............................................, deschis la Trezoreria ............................................, cod fiscal ............................................ .

Art. 8. - Împotriva măsurilor dispuse prin prezentul titlu executoriu se poate formula contestaţie în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care se depune, sub sancţiunea decăderii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, la autoritatea publică emitentă a titlului executoriu.

Art. 9. - Serviciul/Biroul/Compartimentul ............................................ din cadrul Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului ............................................ va comunica prezenta decizie ............................................ (denumirea debitorului) cu confirmare de primire.

 

Compartimentul juridic,

.................................................

(numele şi prenumele, semnătura)

 

Directorul executiv al Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului .................................................

.................................................

(numele şi prenumele, semnătura şi ştampila)

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 110 „Declaraţie de regularizare/cerere de restituire privind impozitul pe venit reţinut la sursă”

 

Având în vedere Avizul conform al Ministerului Finanţelor Publice comunicat prin Adresa nr. 735.919 din 26.09.2017 şi prevederile art. 170 alin. (1)-(4) şi alin. (7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 342 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă modelul, conţinutul şi instrucţiunile de completare a formularului 110 „Declaraţie de regularizare/cerere de restituire privind impozitul pe venit reţinut la sursă „, cod 14.13.01 13/d.c., prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

Art. 2. - Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, utilizare şi păstrare a formularului prevăzut la art. 1 sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, precum şi, după caz, direcţiile de specialitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Mirela Călugăreanu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2017.

Nr. 2.779.

 

ANEXA Nr. 1

 

 

DECLARAŢIE DE REGULARIZARE /

 

ANAF

CERERE DE RESTITUIRE

110

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT

 

 

REŢINUT LA SURSĂ

 

 

 

 

 

 

Perioada de raportare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Luna

 

 

Anul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

□  Declaraţie rectificativă

 

□  În temeiul art. 168 şi 170 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală solicit restituirea sumei prevăzute la rd. 4

 

A. Date de identificare a plătitorului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cod de identificare fiscală:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Denumire

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Judeţ/Sector

 

 

 

 

Localitate

 

 

 

 

 

Stradă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Număr

 

Bloc

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sc.

 

 

Ap.

 

Cod poştal

 

 

Telefon

 

 

 

 

 

Fax

 

 

 

 

E-mail

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B. Date privind creanţa fiscală

 

Nr. crt.

Denumire creanţă fiscal A

Suma

(lei)

 

Cod bugetar:

1 Datorată în perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea

 

2. Restituită beneficiarilor de venit în perioada de raportare

 

3. Diferenţă de plată la bugetul statului (rd.l-rd.2)

 

4. Diferenţă solicitată la restituire (rd.2-rd.1)

 

 

Solicit ca restituirea efectivă a sumelor cuvenite să se efectueze în contul bancar cod IVAN .......................................

deschis la .......................................

(Datele privind contul bancar se vor completa în formular numai în situaţia în care formularul reprezintă şi cerere de restituire.)

 

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în declaraţii, declar că datele din această declaraţie sunt corecte şi complete.

 

Nume, Prenume

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura

 

 

 

 

 

Funcţia/Calitatea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Loc rezervat organului fiscal

 

 

 

 

 

Nr. înregistrare

 

Data:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Număr de înregistrare ca operator de date cu caracter personal 759

Cod 14.13.01.13/dc

 

INSTRUCŢIUNI

de completare a formularului 110 „Declaraţie de regularizare/cerere de restituire privind impozitul pe venit reţinut la sursă”, cod 14.13.01.13/d.c.

 

I. Depunerea declaraţiei

Declaraţia se completează şi se depune de către plătitorii de venit care au reţinut la sursă un impozit pe venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat şi efectuează regularizarea sumelor restituite beneficiarilor de venit cu obligaţiile fiscale de acelaşi tip datorate în perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea.

Formularul se depune atât în cazul în care, în perioada fiscală în care a avut loc restituirea sumelor către beneficiarii de venit, impozitul datorat este mai mare decât suma restituită, cât şi în situaţia în care suma restituită beneficiarilor de venit este mai mare decât impozitul datorat, rezultând astfel diferenţe de plată sau diferenţe de recuperat de la bugetul de stat.

În situaţia în care în urma regularizării rezultă diferenţe de recuperat de la bugetul de stat, formularul are rolul unei cereri de restituire, caz în care se bifează rubrica prevăzută în acest scop.

Declaraţia de regularizare/cererea de restituire privind impozitul pe venit reţinut la sursă se depune la organul fiscal competent pentru administrarea creanţelor fiscale datorate de către plătitor.

Declaraţia de regularizare/cererea de restituire privind impozitul pe venit reţinut la sursă se prelucrează şi se înregistrează în evidenţa pe plătitori.

Formularul se depune pentru perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea sumelor beneficiarului de venit de către plătitor, în cadrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere restituirea sumelor, prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală.

În cazul beneficiarilor de venit, persoane nerezidente, care depun certificatul de rezidenţă fiscală ulterior reţinerii la sursă a impozitului de către plătitorul de venit, declaraţia de regularizare/cererea de restituire privind impozitul pe venit reţinut la sursă se depune în cadrul termenului de prescripţie, inclusiv în cazul în care s-a ridicat rezerva verificării ulterioare, ca urmare a efectuării unei inspecţii fiscale.

Declaraţia se completează cu ajutorul programului de asistenţă.

Formularul se depune la organul fiscal competent, în format PDF, cu fişier XML ataşat, pe suport CD, însoţit de formatul hârtie, semnat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

În cazul în care plătitorii corectează declaraţia depusă, declaraţia rectificativă se întocmeşte pe acelaşi model de formular, înscriindu-se corect toate informaţiile din declaraţie, şi se bifează „X” în spaţiul special prevăzut în acest scop.

II. Completarea declaraţiei

1. Perioada de raportare

În rubrica „Luna” se înscrie cu cifre arabe luna sau ultima lună a perioadei fiscale, după caz, în care a avut loc restituirea sumei reprezentând impozit reţinut în plus către beneficiarul de venit (de exemplu: 1 pentru luna ianuarie sau 3 pentru trimestrul I).

Anul pentru care se completează declaraţia se înscrie cu cifre arabe cu 4 caractere (de exemplu: 2017).

2. Secţiunea A „Date de identificare a plătitorului”

În caseta „Cod de identificare fiscală” se completează codul de identificare fiscală atribuit plătitorului de venit, conform legii, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta.

În situaţia în care declaraţia se completează de către împuternicit/reprezentantul fiscal, desemnat potrivit legii, se înscriu codul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal competent persoanei ale cărei obligaţii sunt îndeplinite, precum şi datele de identificare ale acesteia, iar la rubrica „Funcţia/ Calitatea” din formular se înscrie „împuternicit”. În cazul în care plătitorul este înregistrat în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, în prima căsuţă se înscrie prefixul RO.

În rubrica „Denumire” se înscriu, după caz, denumirea sau numele şi prenumele plătitorului de venit.

Rubricile privind adresa se completează cu datele privind adresa domiciliului fiscal al plătitorului de venit.

3. Secţiunea B „Date privind creanţa fiscală

Coloana „Denumire creanţă fiscală”: se înscrie denumirea impozitului pe venit reţinut la sursă de către plătitor supus operaţiunii de regularizare. Creanţele reprezentând impozit pe venit reţinut la sursă se regăsesc în Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat care se declară în formularul 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat” sau în Nomenclatorul „Creanţe fiscale” care se declară în formularul 112 „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”.

Pentru fiecare tip de impozit supus operaţiunii de regularizare se completează în acelaşi formular câte un tabel generat cu ajutorul programului de asistenţă, corespunzător tipului de impozit, în conformitate cu instrucţiunile de mai jos.

Rândul 1 „Suma datorată în perioada fiscală în care S-a efectuat restituirea” - se înscrie suma reprezentând impozitul pe venit reţinut la sursă, datorat în perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea sumelor către beneficiarii de venit, conform legii.

Suma se preia, după caz, de la rd. 1 „Suma datorată” din formularul 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”, respectiv de la rd. 1 „Suma datorată” din formularul 112 „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, în situaţia în care, în perioada de raportare, există obligaţia declarării creanţei supuse regularizării. Prin excepţie, în situaţia în care, în perioada fiscală menţionată, nu au rezultat sume datorate reprezentând impozit pe venit reţinut la sursă, se înscrie cifra 0 (zero).

Rândul 2 „Suma restituită beneficiarilor de venit în perioada de raportare” - se înscrie suma restituită de către plătitor beneficiarilor de venit în perioada de raportare.

Rândul 3 „Diferenţă de plată la bugetul statului” - se înscrie diferenţa dintre suma înscrisă la rândul 1 şi suma înscrisă la rândul 2.

Rândul 4 „Diferenţă solicitată la restituire” - se înscrie diferenţa dintre suma înscrisă la rândul 2 şi suma înscrisă la rândul 1.

 

ANEXA Nr. 2

 

CARACTERISTICI

de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularului

 

1. Denumire: 110 „Declaraţie de regularizare/cerere de restituire privind impozitul pe venit reţinut la sursă”, cod 14.13.01.13/d.c.

2. Caracteristici de tipărire: se utilizează echipament informatic pentru completare şi editare. Formularul se completează şi se editează cu ajutorul programului de asistenţă, asigurat gratuit de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

3. Se utilizează pentru regularizarea sumelor reprezentând impozit pe venit reţinut la sursă cu sumele restituite de către plătitor beneficiarului de venit, potrivit art. 170 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Se completează şi se depune de plătitorii care efectuează regularizarea sumelor restituite beneficiarilor de venit cu obligaţiile fiscale de acelaşi tip datorate în perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea sumelor către beneficiarii de venit.

5. Circulă:

- 1 exemplar la organul fiscal central competent;

- 1 exemplar la plătitor.

6. Se arhivează la dosarul fiscal al plătitorului.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.