MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 799/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 799         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 10 octombrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 524 din 11 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

70. - Ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar

 

71. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe

 

714. - Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

119. - Ordin al ministrului afacerilor interne privind organizarea activităţilor cu caracter preventiv în domeniul ordinii şi siguranţei publice desfăşurate de structurile Ministerului Afacerilor Interne

 

4.926. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.849/2016 privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 9 mai-30 august 2016

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 524

din 11 iulie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, excepţie ridicată de Ingrid Luciana Mocanu în Dosarul nr. 52/2/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.506D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă, personal, Ingrid Luciana Mocanu, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Pentru partea Uniunea Naţională a Barourilor din Bucureşti răspunde avocatul Constantin-Cristian Voicescu, cu împuternicire depusă la dosar, iar partea Baroul Bucureşti este reprezentată de avocatul Iosif Friedmann-Nicolescu având, de asemenea, împuternicire depusă la dosar.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate care, reiterând cele reţinute în cuprinsul notelor scrise prin care a fost invocată excepţia, solicită admiterea criticilor formulate. În esenţă, aceasta susţine că prevederile art. 49 alin. (3) teza a două din Legea nr. 51/1995, care prevăd că deliberările şi votul organelor de conducere colegiale constituie secret profesional, sunt neconstituţionale, evident, în măsura în care se interpretează ca fiind exoneratoare de răspundere juridică personală a membrilor consiliilor baroului. Apreciază că textul de lege criticat este neconstituţional şi prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a celor ale art. 194 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, în măsura în care aceste prevederi nu ar fi aplicabile şi membrilor consiliului baroului. În acest context, face referire la situaţia de fapt ce a generat invocarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, susţinând că nemulţumirea sa decurge din împrejurarea că, deşi a susţinut examenul de intrare în Baroul Bucureşti şi a fost declarată admisă, totuşi, cu încălcarea flagrantă a legii, membrii Consiliului Baroului Bucureşti au decis că nu poate exercita profesia de avocat şi au respins cererea sa de înscriere în Tabloul avocaţilor definitivi. Arată că, urmare a acestei situaţii, s-a adresat Baroului Bucureşti pentru a i se comunica numele persoanelor care au contribuit la luarea acestei decizii, însă, invocându-se prevederile de lege criticate în speţă, răspunsul la această solicitare a fost refuzat. Aşa fiind, consideră că textul de lege criticat din Legea nr. 51/1995 este contrar dispoziţiilor art. 52 alin. (3) şi art. 72 alin. (1) din Constituţie, care vin să stabilească norme derogatorii de la răspunderea juridică pentru anumite categorii de persoane, şi anume, pentru parlamentarii care nu pot fi traşi la răspundere pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, şi pentru magistraţi, care răspund numai pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Apreciază, astfel, că orice altă formă de adăugare la aceste norme constituţionale este de natură a contraveni dispoziţiilor art. 16, respectiv, celor ale art. 21 din Constituţie, o atare reglementare fiind discriminatorie, întrucât instituie privilegii pentru o anumită categorie de persoane, şi anume pentru membrii consiliilor barourilor din România, având în vedere că aceştia nu răspund personal sau material atunci când iau decizii cu încălcarea legii sau atunci când lezează drepturi ale terţilor.

4. Reprezentantul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, avocatul Constantin-Cristian Voicescu, solicită respingerea, ca _ neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, susţine că reglementarea criticată nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 şi art. 21, referitoare la egalitatea în drepturi şi accesul liber la justiţie, iar în ceea ce priveşte critica formulată prin raportare la art. 52 alin (3) teza a II-a şi art. 72 alin. (1) din Constituţie, apreciază că invocarea acestor norme nu are incidenţă în cauză. Susţine că păstrarea secretului profesional reprezintă unul dintre fundamentele profesiei de avocat, fără de care exercitarea acestei profesii nu poate fi concepută. De asemenea, invocând art. 56 alin. (1) şi art. 57 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, reprezentantul U.N.B.R., învederează faptul că, raportat la aceste prevederi de lege, indiscutabil, consiliul baroului este un organ colegial şi, prin urmare, hotărârile se iau în urma deliberării, astfel că nu are nicio relevanţă modul în care a votat unul sau altul dintre membrii consiliului, atât timp cât sunt întrunite cerinţele legale. Referitor la susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate în sensul că numele membrilor consiliului baroului ar fi secrete, apreciază că acestea nu sunt reale, întrucât numele membrilor consiliului sunt publice pe pagina oficială de internet a baroului. În ceea ce priveşte aspectul referitor la atragerea unei eventuale răspunderi patrimoniale, raportat la prevederile Legii contenciosului administrativ completate cu cele ale Codului civil, reprezentantul U.N.B.R. apreciază că o asemenea critică excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa instanţei de judecată, respectiv a judecătorului de contencios administrativ sau civil, putându-se solicita constatarea răspunderii organului emitent, ceea ce s-a şi realizat de către autoarea excepţiei de neconstituţionalitate prin acţiunea formulată de aceasta la instanţa în faţa căreia a invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. În concluzie, solicită respingerea criticilor de neconstituţionalitate şi depune, în acest sens, concluzii scrise la dosar.

5. Preşedintele acordă cuvântul şi reprezentantului Baroului Bucureşti, avocatul Iosif Friedmann-Nicolescu, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995. Apreciază că reglementarea criticată este constituţională şi în acord cu actele de drept internaţional public, fiind o normă de organizare a profesiei, textul criticat fiind plasat în capitolul referitor la organizarea profesiei de avocat, profesie guvernată de principiul autonomiei. Arată că această profesie este, prin excelenţă, liberă şi autoreglată în baza unor norme de etică profesională, având ca o componentă fundamentală şi secretul profesional. Apreciază că, aşa cum este redactat art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/995, în sensul că deliberările şi votul constituie secret profesional, acest text de lege nu contravine Constituţiei. Astfel, din perspectiva secretului profesional, legea impune obligaţia de confidenţă ca o îndatorire profesională fundamentală a avocatului. De altfel, arată că, referitor la secretul profesional, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat şi a stabilit că nu poate fi făcut public decât în măsura în care constituie, într-o societate democratică, o măsură absolut necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale sau protecţia sănătăţii. Invocă, totodată, şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 23 din 18 ianuarie 2017, prin care s-a statuat că întreaga lege a avocaturii, astfel cum a fost modificată, este constituţională şi nu instituie privilegii ale avocaţilor. În concluzie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată nu are fundament constituţional şi nici fundament juridic, având în vedere că nu există o „super imunitate” a organelor de conducere ale profesiei de avocat, aşa cum sugerează autoarea excepţiei, întrucât în cadrul acestora se respectă toate dispoziţiile Legii nr. 51/1995 şi cele ale Statutului profesiei de avocat.

6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 statuează asupra secretului deliberărilor şi al votului în cadrul membrilor consiliului baroului, iar prin reglementarea criticată nu se aduce atingere principiilor prevăzute de art. 16 şi art. 21 din Constituţie. În acest sens, arată că prevederile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza edictată de norma juridică, iar, cu privire la dreptul de acces la instanţă, învederează faptul că autoarea excepţiei a formulat acţiune în instanţă şi a atacat decizia organului colectiv (în cadrul căruia votul fiecăruia dintre membrii îşi pierde individualitatea). Precizează faptul că, urmare a demersurilor întreprinse de către autoarea excepţiei, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus anularea deciziei consiliului baroului, iar împrejurarea că aceasta nu a avut posibilitatea de a introduce acţiune în instanţă împotriva acelora dintre membrii care au votat împotriva înscrierii sale pe lista avocaţilor nu înseamnă că i-a fost negat dreptul de acces la justiţie. Aceasta deoarece repararea pagubei se realizează în principal de către autoritate, hotărârea organului colectiv fiind, de fapt, hotărârea persoanei juridice însăşi. Referitor la invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 52 şi art. 72 alin. (1), reprezentantul Ministerului Public apreciază că acestea nu au incidenţă în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

7. Prin Decizia nr. i .860 din 9 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 52/2/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată. Excepţia a fost invocată de Ingrid Luciana Mocanu, cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva încheierii din 9 mai 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, într-o cauză având ca obiect „anulare act administrativ”, în contradictoriu cu Baroul Bucureşti şi Uniunea Naţională a Barourilor din Bucureşti.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 sunt neconstituţionale în măsura în care s-ar interpreta ca fiind exoneratoare de răspundere juridică personală a membrilor consiliilor barourilor, în sensul că „împiedică aplicarea normelor care permit repararea prejudiciilor cauzate de persoanele care, prin participarea la adoptarea actelor administrative, conduc la adoptarea actelor

administrative producătoare de prejudicii, împiedicând, astfel, formularea cererii de chemare în judecată în mod corespunzător”.

9. Arată că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 52 alin. (3) teza a II-a şi ale art. 72 alin. (1), care instituie o serie de excepţii de la regula răspunderii autorităţilor/persoanelor componente ale autorităţilor statale, excepţii care nu pot suferi completări la nivel infraconstituţional, deoarece acest lucru ar echivala cu o adăugire nepermisă la norma constituţională. În acest context, se face referire la prevederile art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ce au fost introduse în scopul responsabilizării funcţionarului public care, în absenţa unui asemenea text, ar fi tentat să refuze, în mod sistematic, să dea eficienţă drepturilor şi libertăţilor recunoscute de lege indivizilor. De asemenea, arată că aceste prevederi din Legea contenciosului administrativ au fost elaborate în aplicarea principiului previziunii în luarea deciziilor de către persoanele însărcinate cu roi decizional de interes public, un fel de „sabie a lui Damocles” de natură a avertiza persoana fizică responsabilă că, în cazul în care actul său lezionar va fi desfiinţat de instanţa de judecată, va avea de suferit consecinţele acestor decizii, această normă aplicându-se deopotrivă tuturor persoanelor învestite de legiuitor cu emiterea actelor în regim de putere publică (funcţionari publici) sau pentru deservirea unor interese publice. De la această regulă, legiuitorul constituant a instituit două excepţii, iar cele două categorii excluse de la răspunderea de drept comun sunt: parlamentarii, care au imunitate totală pentru voturile exprimate, potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art. 72 alin. (1), respectiv magistraţii, care au imunitate parţială, exclusiv pentru „exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”, potrivit art. 52 alin. (3) teza a II-a din Constituţie. În acest context, autoarea excepţiei arată că, pe lângă aceste categorii de persoane, legiuitorul ordinar a intervenit şi a instituit o exonerare de răspundere prin adăugare la Legea fundamentală, şi anume, prin includerea categoriei profesionale a avocaţilor care, astfel, a primit o imunitate similară parlamentarilor şi superioară magistraţilor.

10. Referitor la neconformitatea art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, autoarea excepţiei susţine, în esenţă, că secretizarea votului membrilor barourilor nu este justificată raţional faţă de votul în cadrul altor autorităţi publice în cadrul cărora funcţionează organe colegiale, astfel că nu se poate imagina care ar fi motivele de diferenţiere care să justifice această secretizare în raport cu alte organe colegiale sau alte persoane care răspund pentru modalitatea exercitării funcţiei. Aşa fiind, apreciază că prevederile criticate creează un privilegiu nejustificat pentru consilierii barourilor din România, prin raportare la alte organe colegiale din România şi, totodată, instituie o discriminare pentru destinatarii actelor lezionare adoptate în exercitarea atribuţiilor de serviciu ale acestora.

11. În fine, apreciază că accesul la justiţie este grav încălcat prin ascunderea identităţii celor care, în mod nelegal, au adus prejudicii, cu forma de vinovăţie cerută de lege, ocultism care îmbracă forma inechităţii procesuale în materia contenciosului administrativ.

12. Pentru cele expuse mai sus, autoarea excepţiei solicită să fie admisă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, republicată.

13. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că, prin conţinutul său normativ, art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 nu contravine normelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, iar corelarea acestuia cu prevederile art. 194 lit. a) din Codul de procedură civilă şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprezintă o chestiune de interpretare şi aplicare a legii ce intră în atribuţiile instanţei de judecată.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

15. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că, prin reglementarea ca secret profesional a deliberărilor şi a votului membrilor de conducere colegială ale barourilor de avocaţi, îşi pierde consistenţa noţiunea de răspundere personală din conţinutul mecanismelor de reparaţie instituite de lege atunci când are loc o încălcare de drepturi prin acte nelegale. Or, Guvernul apreciază că o asemenea abordare este nu numai forţată, dar şi neîntemeiată. Mai mult, în cauză este vorba despre o chestiune de interpretare şi aplicare a legii, aspect ce intră în sfera de competenţă a instanţei de judecată. Apreciază totodată că, în mod corect, autoarea excepţiei, considerându-se lezată în drepturile sale, a acţionat în judecată Consiliul Baroului Bucureşti, aceasta fiind, de bună seamă, calea juridică de urmat. Alternativa acţionării în judecată a fiecăruia dintre membrii organului de conducere colegial, care nu a votat după dorinţa autoarei excepţiei, nu constituie o încălcare a principiului constituţional al liberului acces la justiţie şi nici a principiului egalităţii în drepturi. Votul fiecăruia dintre membrii organului de conducere colegială îşi pierde relevanţa în faţa deciziei pe care acesta, în întregul său, a luat-o într-un cadru instituit prin lege.

16. Avocatul Poporului apreciază că reglementarea legală criticată este constituţională şi nu contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 21 alin. (1)-(3) din Legea fundamentală. Arată că raţiunea unei asemenea reglementări are menirea să asigure independenţa titularului mandatului faţă de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Astfel, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune împotriva Baroului Bucureşti pentru eventualele reparaţii pe care aceasta este dator să le acorde „celui care a suferit în mod injust”, dispoziţiile constituţionale ale art. 52 alin. (1) consacrând posibilitatea persoanei lezate în drepturi de a obţine anularea actului şi repararea pagubei. Mai mult, reglementarea potrivit căreia persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune împotriva Baroului Bucureşti, iar nu împotriva persoanelor care fac parte din organele colegiale de conducere, oferă posibilităţi mai largi în valorificarea unui eventual drept la despăgubire. Arată totodată că, dacă se constată reaua-credinţă a persoanelor din cadrul colegiului, Baroul Bucureşti poate formula acţiune în regres împotriva acestora, în măsura în care respectiva greşeală le este imputabilă, fiind cauzată de exercitarea cu rea-credinţă sau gravă neglijentă a funcţiei. Apreciază că dispoziţiile art. 52 alin. (3) şi art. 72 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţă în prezenta cauză.

17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate şi ale părţilor prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, potrivit cărora „Organele de conducere colegiale Iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.

20. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, reglementarea criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, art. 52 alin. (3) teza a II-a potrivit căreia „Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.”, precum şi celor ale art. 72 alin. (1) care prevăd că „Deputaţi şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.”

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la situaţia de fapt din speţă, Curtea reţine, în esenţă, că, prin Hotărârea Consiliului Baroului Bucureşti nr. 10.469 din 3 noiembrie 2015, autoarei excepţiei i s-a respins cererea de înscriere în Tabloul avocaţilor definitivi, ca urmare a promovării examenului de primire în profesie. Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie/plângere prealabilă la Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, solicitând invalidarea actului atacat şi constatarea faptului că nu se află în stare de incompatibilitate. Ca urmare a acestui demers, prin Decizia nr. 83 din 24 martie 2016, verificând susţinerile petentei, precum şi punctul de vedere al Baroului Bucureşti, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România a constatat că hotărârea atacată nu este motivată în drept, nefiind indicat cazul de incompatibilitate care este aplicabil în speţă, aşa încât, în temeiul art. 66 lit. p) din Legea nr. 51/1995, a admis contestaţia/plângerea prealabilă formulată de autoarea excepţiei din prezenta cauză şi a dispus retrimiterea la Baroul Bucureşti pentru a motiva hotărârea pe deplin, în fapt şi în drept. Curtea observă, de asemenea că, prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI II-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta - autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a chemat în judecată pârâţii Baroul Bucureşti şi „toţi membrii Consiliului Baroului Bucureşti”, solicitând anularea Hotărârii nr. 10.469 din 3 noiembrie 2015, prin care Baroul Bucureşti i-a respins cererea de înscriere în Tabloul avocaţilor definitivi. Totodată, aceasta a solicitat plata unor despăgubiri de la data adoptării hotărârii atacate şi până la data înscrierii în tabloul baroului, cu titlu de daune cauzate de împiedicarea în exercitarea profesiei. Reclamanta a precizat, în acest context, că intenţia sa este de a chema în judecată doar persoanele care au participat la luarea deciziei în cadrul organului colegial şi care au votat împotriva înscrierii sale în Tabloul avocaţilor definitivi,

22. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, în jurisprudenţa sa în materie, exemplu fiind Decizia nr. 472 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 28 iulie 2016, sau Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 27 noiembrie 2013, Curtea a statuat că, în concepţia legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi speciale, iar cei care doresc să practice această profesie sunt datori să respecte legea şi să accepte regulile impuse de aceasta. Aşa fiind, Curtea a subliniat că instituirea, prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat, a unor obligaţii pentru cei în cauză, precum şi a unor măsuri sancţionatoare faţă de cei ce încalcă regulile prevăzute de aceasta nu este grevată de niciun viciu de neconstituţionalitate. Legislaţia referitoare la organizarea profesiei de avocat este guvernată de anumite principii şi reguli care asigură o bună, normală şi legală desfăşurare a activităţii de avocat, persoana fiind obligată să se abţină de la comiterea unor fapte antisociale care ar arunca asupra sa o lumină negativă.

23. Curtea reţine faptul că prevederile art. 49 din Legea nr. 51/1995 enunţă principiul autonomiei profesiei de avocat, principiu-cheie al organizării, funcţionării şi conducerii acestei profesii liberale, principiu care este limitat numai de competenţele atribuite prin lege acestei profesii şi care reprezintă o garanţie a independenţei acesteia. Acest principiu se alătură celorlalte principii fundamentale care guvernează exercitarea profesiei, şi anume principiul legalităţii, principiul libertăţii, principiul independenţei, principiul autonomiei şi descentralizării, precum şi principiul păstrării secretului profesional. Aşa cum se stipulează şi în Statutul profesiei de avocat, independenţa profesiei, autonomia baroului - ca structură de bază a profesiei de avocat, precum şi exercitarea liberă a profesiei nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele vreunei autorităţi publice, ale instanţelor judecătoreşti, ale Ministerului Public sau ale altor autorităţi, decât în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege (art. 62). Actele emise de barouri, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în calitatea lor de organe ale profesiei, persoane juridice de interes public, sunt acte asimilate actelor administrative, urmând regimul acestora din urmă, în ceea ce priveşte forţa juridică şi momentul de la care ele produc efecte juridice. Avocaţii prestează un serviciu public, fără a ocupa, însă, o funcţie publică, din moment ce profesia de avocat este o profesie liberală şi independentă (paragraful 55, din considerentele Deciziei nr. 23 din 18 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 5 aprilie 2017, cu trimitere la Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995),

24. Potrivit susţinerilor autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 sunt neconstituţionale, întrucât ar contraveni dispoziţiilor art. 16 alin.(1) şi (2), art. 21 alin, (1)-(3), art. 52 alin. (3) teza a 11-a, precum şi celor ale art. 72 alin. (1) din Legea fundamentală, în măsura în care sunt interpretate în sensul exonerării de la răspundere personală a membrilor organelor de conducere colegiale ale barourilor de avocaţi. Raportat la critica astfel formulată, Curtea constată că prin art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 se statuează faptul că hotărârile organelor de conducere ale profesiei de avocat se adoptă numai prin vot secret, aceasta reprezentând o expresie a democraţiei profesionale care guvernează funcţionarea mecanismelor de conducere ale corpului profesional, la orice nivel - barou sau Uniunea Naţională a Barourilor din România. Reglementarea criticată în cauză stabileşte, cu valoare de principiu, atât regula votului deschis, în ceea ce priveşte adoptarea hotărârilor organelor colegiale de conducere, cât şi cea a secretului deliberărilor şi votului. Acest caracter secret, care face parte din sfera secretului profesional, potrivit Legii nr. 51/1995, este menit a asigura protecţie membrilor structurilor colegiale decidente. Ceea ce contează, însă, este rezultatul dezbaterilor şi al votului exprimat în urma acestora şi nu poziţia individuală a celor care participă la luarea hotărârilor. Prin urmare, nu se poate afirma că este vorba de o lipsă de transparenţă, întrucât aceasta este asigurată prin comunicarea publică a hotărârilor organelor profesiei, luate cu respectarea legii. Aşa fiind, hotărârea Consiliului Baroului este rezultatul pronunţării (deliberării) unui organ colectiv, căruia baroul i-a dat anumite însărcinări şi care exercită, în numele acestuia, atribuţiile prevăzute expres în Legea nr. 51/1995.

25. De altfel, Curtea observă că modalitatea în care a acţionat autoarea excepţiei este cea legală şi firească, şi anume, considerându-se lezată în drepturile sale prin hotărârea pronunţată de către Consiliul Baroului Bucureşti, aceasta a demarat o acţiune la instanţa de judecată competentă, Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti. Imposibilitatea acţionării în judecată a fiecăruia dintre membrii organului de conducere colegial care au votat împotriva înscrierii autoarei excepţiei în Tabloului avocaţilor definitivi nu constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 16 şi art. 21 din Constituţie, deoarece votul fiecăruia dintre membrii organului de conducere colegială îşi pierde din relevanţă în faţa deciziei pe care acesta, în întregul său, a adoptat-o în cadrul instituit prin legea specială de organizare şi funcţionare a profesiei de avocat, şi care constituie unicul act ce produce efecte juridice.

26. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 52 alin. (3) teza a II-a, precum şi a celor ale art. 72 alin. (1) din Constituţie, Curtea apreciază că acestea nu au incidenţă în cauză.

27. Totodată, cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 dedusă din corelarea acestuia cu prevederile art. 194 lit. a) din Codul de procedură civilă şi a celor ale art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea consideră că aceasta reprezintă o chestiune de interpretare şi aplicare a legii ce intră în atribuţiile instanţei de judecată, şi nu a Curţii Constituţionale. Mai mult, aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei,

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE.

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ingrid Luciana Mocanu în Dosarul nr. 52/2/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind modificarea şi completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar

 

Având în vedere prevederile Directivei 2013/55/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieţei interne („Regulamentul IMI”),

luând în considerare faptul că preluarea directivei menţionate asigură condiţii necesare şi obligatorii în realizarea armonizării legislaţiei privind recunoaşterea calificărilor profesionale,

ţinând seama de faptul că termenul pentru transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2013/55/UE a fost stabilit pentru data de i8 ianuarie 2016,

având în vedere Scrisoarea Comisiei Europene C(2016) 2.500/23 final din 23 martie 2016, prin care a fost transmisă autorităţilor române punerea în întârziere în Cauza 2016/0228 pentru neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2013/55/UE, prin care Comisia Europeană a invitat autorităţile române să îi comunice, până la data de 23 mai 2017, măsurile naţionale adoptate în acest sens,

ţinând cont de faptul că, în scrisoarea menţionată, Comisia Europeană atrage atenţia asupra sancţiunilor financiare pe care le poate impune Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în temeiul art. 260 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi pe care Comisia le va aplica astfel cum se prevede în Comunicarea sa din 11 noiembrie 2010 privind punerea în aplicare a ârt. 260 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

luând în considerare că prezenta ordonanţă de urgenţă a Guvernului îşi propune să transpună legislaţia comunitară şi să creeze cadrul organizatoric necesar pentru aplicarea măsurilor necesare recunoaşterii titlurilor oficiale de calificare în profesia de medic veterinar, ţinând cont de necesitatea adoptării, în regim de urgenţă, a prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, având în vedere consecinţele negative cu privire la posibilitatea exercitării profesiei de medic veterinar pe teritoriul României,

în condiţiile în care netranspunerea dispoziţiilor Directivei 2013/55/UE conduce la nerecunoaşterea sau recunoaşterea neconformă cu normele europene obligatorii a acestor calificări profesionale, ceea ce este de natura a restrânge exercitarea dreptului la liberă circulaţie a persoanelor, libertate fundamentală consacrată la nivelul Uniunii Europene în art. 45-53 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat de România,

având în vedere Scrisoarea Comisiei Europene C(2015) 3.352 final de somare suplimentară în Cauza 2014/4.096, referitoare la incompatibilitatea anumitor restricţii din cadrul dreptului românesc, privind structura acţionariatului farmaciilor veterinare, cu prevederile Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne,

luând în considerare punctul de vedere al Comisiei Europene din data de 23 noiembrie 2016, transmis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene la Cauza C-297/16 CMVRO, potrivit căruia libertatea de stabilire, în special principiul proporţionalităţii astfel cum este definit la art. 15 alin. (3) din Directiva 2006/123/CE, se opune unei cerinţe prin care se instituie obligativitatea organizării numai ca persoane juridice a farmaciilor veterinare şi punctelor farmaceutice veterinare,

în vederea evitării riscului iminent al declanşării unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru, potrivit art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

având în vedere faptul că Guvernul este abilitat din punct de vedere constituţional să asigure îndeplinirea obligaţiilor României faţă de Uniunea Europeană şi existenţa unei situaţii iminente de declanşare a procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene,

întrucât aceste elemente anterior menţionate vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 24 martie 2014, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Profesia de medic veterinar se exercită, pe teritoriul României, în condiţiile prezentei legi, de către persoane fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în medicina veterinară, după cum urmează:

a) cetăţeni al statului român;

b) cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European, respectiv al Confederaţiei Elveţiene, denumit în continuare stat membru;

c) străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei în calitate de membri de familie ai unui cetăţean român;

d) persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 3, 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

e) beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de către unul dintre statele membre.

(2) Medicii veterinari prevăzuţi la alin. (1) lit. b)-e), care exercită profesia de medic veterinar în România, au obligaţia de a se informa la Colegiul Medicilor Veterinari cu privire la legislaţia din domeniul veterinar, precum şi cu privire la prevederile Statutului medicului veterinar şi ale Codului de deontologie medical-veterinară şi să aibă cunoştinţele de limba română necesare.

(3) Verificarea cunoştinţelor lingvistice se limitează la cunoaşterea limbii române ca limbă oficială în România.

(4) Colegiul Medicilor Veterinari poate efectua verificarea cunoştinţelor de limba română numai după emiterea, conform normelor europene, a cârdului profesional european de medic veterinar sau, după caz, numai după recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de medic veterinar; în aprecierea cunoştinţelor de limba română Colegiul Medicilor Veterinari ţine cont de durata activităţii care urmează a fi desfăşurată.

(5) Hotărârile Colegiului Medicilor Veterinari cu privire la verificarea cunoştinţelor de limba română pot fi atacate de medicii în cauză la instanţa de contencios administrativ.

(6) în cazul unor suspiciuni justificate rezultate din evaluarea documentelor prezentate cu privire la legalitatea şi autenticitatea înscrisurilor, precum şi a altor date şi informaţii prezentate, Colegiul Medicilor Veterinari poate solicita autorităţilor competente ale statului membru emitent o confirmare a autenticităţii certificatelor şi a titlurilor de calificare de medic eliberate de acesta, precum şi, după caz, confirmarea faptului că medicul titular îndeplineşte condiţiile minime de formare prevăzute de normele europene pentru calificarea profesională dobândită de acesta în statul membru emitent.

(7) în cazul unor suspiciuni justificate rezultate din evaluarea documentelor prezentate cu privire la legalitatea şi autenticitatea înscrisurilor, precum şi a altor date şi informaţii prezentate, Colegiul Medicilor Veterinari poate solicita autorităţilor competente din statele membre de stabilire să furnizeze orice informaţie relevantă pentru legalitatea stabilirii şi buna conduită a prestatorului de servicii, precum şi absenţa unor sancţiuni disciplinare sau penale cu caracter profesional.

(8) Colegiul Medicilor Veterinari colaborează cu autorităţile competente omoloage din statele membre şi, în calitate de operator de date cu caracter personal, efectuează, în aplicarea prezentei legi, prelucrări de date cu caracter personal, cu respectarea reglementărilor legale privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv în cazul schimbului de informaţii realizat prin Sistemul de informare al pieţei interne – IMI.

(9) Medicii veterinari, cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, precum şi medicii veterinari cetăţeni ai statelor membre, care exercită profesia de medic veterinar în România, au aceleaşi drepturi şi obligaţii cu privire la exercitarea acesteia ca şi medicii veterinari membri ai Colegiului Medicilor Veterinari.”

2. După articolul 2 se introduc trei noi articole, articolele 21-23, cu următorul cuprins:

„Art. 21. - (1) Deţine titlul oficial de calificare medic veterinar absolventul cu diplomă de licenţă de «doctor medic veterinar» eliberată de o instituţie de învăţământ superior de medicină veterinară acreditată din România, care îndeplineşte condiţiile minime de formare pentru profesia de medic veterinar prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 469/2015 pentru aprobarea criteriilor minime obligatorii de autorizare şi acreditare pentru programele de studii universitare de Medicină, Medicină dentară, Farmacie, Asistenţă medicală generală, Moaşe, Medicină veterinară, Arhitectură, care transpune

Directiva 2Q05/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005, modificată prin Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi a

Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieţei interne („Regulamentul IMI”), denumită în continuare Directiva.

(2) Deţine titlul oficial de calificare medic veterinar absolventul cu diplomă, certificat sau cu alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de medicină veterinară recunoscute de statele membre, care îndeplinesc condiţiile minime de formare pentru profesia de medic veterinar prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 469/2015, conform certificatului de conformitate eliberat de autoritatea competentă din statul membru de origine.

(3) Titlurile oficiale de calificare în medicina veterinară obţinute în afara României şi a statelor membre se echivalează potrivit legii; excepţie de la aceste prevederi fac titlurile oficiale de calificare în medicina veterinară care au fost recunoscute de unul dintre statele membre.

(4) Colegiul Medicilor Veterinari este autoritatea competentă pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de medic veterinar, obţinute în unul dintre statele prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru eliberarea certificatelor de conformitate în scopuri profesionale, în vederea recunoaşterii de către statele membre a titlurilor de calificare în profesia de medic veterinar, eliberate de instituţii de învăţământ superior, pentru recunoaşterea titlului de medic veterinar specialist, pentru gestionarea dosarelor din IMI şi emiterea cârdului profesional european în cazul în care dispoziţii adoptate la nivelul Uniunii Europene vor prevedea această emitere, pentru înregistrarea medicilor veterinari şi a unităţilor medicale veterinare, precum şi pentru dezvoltarea profesională continuă din domeniul veterinar, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(5) Recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare permite accesul în România la aceeaşi profesie cu cea pentru care persoana solicitantă este calificată în statul membru de origine, precum şi exercitarea activităţilor profesionale pe teritoriul României”în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români.

(6) Instituţiile de învăţământ superior din România acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu care au programe de studii universitare de medicină veterinară trebuie să respecte condiţiile minime de formare profesională pentru calificarea de medic veterinar prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 469/2015.

Art. 22. - (1) Pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de medic veterinar, Colegiul Medicilor Veterinari se asigură că toate cerinţele, procedurile şi formalităţile legate de accesul la aspecte reglementate de prezenta lege pot fi îndeplinite de la distanţă şi prin mijloace electronice, în condiţiile legislaţiei în vigoare, şi informează inclusiv prin mijloace electronice despre toate cerinţele, procedurile şi formalităţile privind accesul la aspecte reglementate ale profesiei de medic veterinar în România; Colegiul Medicilor Veterinari poate solicita ulterior copii certificate, în cazul în care există suspiciuni justificate rezultate din evaluarea documentelor prezentate cu privire la legalitatea şi autenticitatea înscrisurilor, precum şi a altor date şi informaţii prezentate, şi atunci când este strict necesar.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul desfăşurării stagiilor profesionale sau a procedurilor de evaluare a cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei profesionale relevante.

Ari. 23. - Colegiul Medicilor Veterinari adoptă proceduri proprii, specifice, în condiţiile legii, pentru încurajarea dezvoltării profesionale continue şi se asigură că medicii veterinari din România au posibilitatea să îşi actualizeze cunoştinţele, abilităţile şi competenţele pentru a-şi exercita profesia în mod sigur şi eficient, în concordanţă cu noile descoperiri din domeniu.”

3. La articolul 4, litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„i) prescrierea produselor medicinale veterinare;”.

4. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 37. - (1) Produsele medicinale veterinare se comercializează numai din depozite farmaceutice veterinare, puncte farmaceutice veterinare şi farmacii veterinare.

(2) înfiinţarea şi funcţionarea depozitelor farmaceutice veterinare, a farmaciilor veterinare şi a punctelor farmaceutice veterinare se realizează conform prevederilor legislaţiei aplicabile în vigoare; în cazul în care acestea se înfiinţează în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o cotă din capitalul social poate fi deţinută de un medic veterinar, indiferent de mărimea acestei cote.”

(3) Activitatea din cadrul farmaciilor veterinare şi al punctelor farmaceutice veterinare este coordonată de medici veterinari cu drept de liberă practică.

(4) Depozitele farmaceutice veterinare, farmaciile veterinare şi punctele farmaceutice veterinare funcţionează în baza autorizaţiei/înregistrării sanitar-veterinare emise de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

(5) Produsele medicinale veterinare, a căror comercializare cu amănuntul nu este interzisă prin lege, pot fi comercializate cu amănuntul prin farmacii veterinare şi puncte farmaceutice veterinare, fie pe baza de prescripţie, fie fără prescripţie, după caz; lista produselor medicinale veterinare care se comercializează pe bază de prescripţie, precum şi cerinţele de comercializare a acestora se stabilesc de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

(6) Produsele biologice de uz veterinar se comercializează prin unităţi autorizate sanitar-veterinar.

(7) Produsele medicinale veterinare care conţin substanţe din categoria stupefiante, psihotrope, precum şi produsele medicinale veterinare care conţin substanţe aflate sub control naţional sunt utilizate şi se administrează doar de către medicii veterinari, atât la sediul unităţilor de asistenţă medicală veterinară, cât şi în condiţii de teren; medicul veterinar întocmeşte şi păstrează un registru de evidenţă a acestor produse medicinale veterinare, care este prezentat organelor de control sau de inspecţie, la solicitarea acestora.

(8) Utilizarea produselor medicinale veterinare este în responsabilitatea medicului veterinar; unităţile medicale-veterinare pot comercializa cu amănuntul numai acele produse medicinale veterinare pe care le folosesc în actul medical, a căror comercializare cu amănuntul nu este interzisă prin lege şi care sunt înregistrate în registrul de consultaţii şi tratamente.

(9) Este interzisă comercializarea cu amănuntul online a produselor medicinale veterinare cu timp de aşteptare, a produselor medicinale veterinare altele decât cele cu timp de aşteptare, dar care se eliberează pe bază de prescripţie medicală veterinară, fără dovada acesteia, a produselor imunologice, a produselor care conţin substanţe din categoria psihotrope, stupefiante, precum şi a produselor medicinale veterinare care conţin substanţe aflate sub control naţional; în cazul în care, prin legislaţia europeană, comercializarea cu amănuntul online a produselor medicinale veterinare este altfel reglementată, prevalează prevederile legislaţiei europene.

(10) Proprietarii ori deţinătorii de animale pot deţine şi administra numai acele produse medicinale veterinare care surit dobândite legal, fie prin achiziţie pe baza de prescripţie, fie prin achiziţie fără prescripţie, după caz, sub supravegherea medicului veterinar.”

5. După articolul 41 se introduce un nou articol, articolul 411, cu următorul cuprins:

„Art. 411 - (1) Colegiul Medicilor Veterinari informează autorităţile competente din toate celelalte state membre cu privire la un medic veterinar care deţine titlul de calificare prevăzut la pct. 5.4.2 din anexa V la Directivă, căruia i s-a restrâns sau interzis de către autorităţile sau instanţele judecătoreşti naţionale să desfăşoare activităţile profesionale, pe teritoriul României, chiar şi cu caracter temporar.

(2) Colegiul Medicilor Veterinari transmite informaţiile prevăzute la alin. (1) prin alertă în cadrul IMI cel târziu în termen de trei zile de la data adoptării deciziei de restrângere sau interzicere, în întregime sau în parte, a exercitării unei activităţi profesionale de către medicul veterinar în cauză; aceste informaţii cuprind:

a) identitatea profesionistului, respectiv datele cu caracter personal necesare identificării profesionistului, conform legislaţiei în vigoare;

b) profesia în cauză;

c) informaţii cu privire la autoritatea sau instanţa naţională care adoptă hotărârea privind restrângerea sau interdicţia;

d) sfera de aplicare a restricţiei sau interdicţiei; şi

e) perioada în cursul căreia se aplică restricţia sau interdicţia.

(3) Cel târziu în termen de trei zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, Colegiul Medicilor Veterinari informează autorităţile competente ale tuturor celorlalte state membre, prin alertă în cadrul IMI, despre identitatea medicilor veterinari care au solicitat recunoaşterea unei calificări în temeiul Directivei şi în cazul cărora instanţele au constatat ulterior că au făcut uz, în acest context, de titluri falsificate de calificare profesională.

(4) Atunci când expiră o interdicţie sau o restricţie prevăzută la alin. (1), Colegiul Medicilor Veterinari informează fără întârziere autorităţile competente din celelalte state membre, menţionând data expirării şi orice altă schimbare ulterioară a respectivei date.

(5) Colegiul Medicilor Veterinari informează în scris medicii veterinari faţă de care se trimit alerte altor state membre cu privire la deciziile de alertă, concomitent cu declanşarea şi derularea procedurii de alertă a celorlalte state membre.

(6) Medicii veterinari prevăzuţi la alin. (5) au posibilitatea de a contesta decizia privind aplicarea alertei, potrivit legislaţiei naţionale în vigoare, sau pot solicita Colegiului Medicilor Veterinari rectificarea unei astfel de decizii.

(7) în cazul în care alerta transmisă celorlalte state membre se dovedeşte a fi neîntemeiată, medicul veterinar în cauză poate obţine despăgubiri legate de orice prejudiciu cauzat de aceasta; în aceste cazuri, decizia privind alerta poate conţine precizarea că face obiectul unor proceduri iniţiate de către profesionist.

(8) Datele privind alertele pot fi prelucrate în IMI atât timp cât sunt valabile; alertele vor fi şterse în termen de trei zile de la data adoptării deciziei de revocare sau de la expirarea interdicţiei sau restricţiei prevăzute la alin. (1).”

*

Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune prevederile art. 2 alin. (2), art. 3 alin. (3), art. 4 alin. (1), art. 8 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (6), art. 22, art. 50, art. 53, art. 56 alin. (2) şi (2a), art. 56a alin. (1) lit. (f) şi alin. (2) - (7) şi art. 57a alin. (1) şi(2) din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi â Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005, modificată prin Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieţei interne („Regulamentul IMI*), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 28 decembrie 2013.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Geronimo Răducu Brănescu

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

 

Bucureşti, 5 octombrie 2017.

Nr. 70.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe

 

Având în vedere necesitatea eliminării riscurilor la adresa sănătăţii animalelor şi a siguranţei alimentelor, în considerarea măsurilor care trebuie luate în scopul prevenirii şi combaterii pestei porcine africane, precum şi a celorlalte boli infecto contagioase de mare difuzibilitate ale animalelor, precum şi evitării pierderilor economice care pot fi determinate de apariţia acestor boli,

luând în considerare faptul că organizarea posturilor de inspecţie la frontieră în cadrul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene este imperios necesară în vederea asigurării unei reacţii prompte, în situaţii cu risc epidemiologie ridicat, având în vedere că modificările preconizate prin prezenta ordonanţă de urgenţă au în vedere şi necesitatea asigurării unei implementări imediate a recomandărilor Comisiei Europene pentru eficientizarea controalelor efectuate cu privire la produsele de origine animală importate, pentru eficientizarea activităţii de preluare, transport şi distrugere, în condiţiile legii, a produselor de origine animală şi nonanimală,

întrucât aceste elemente anterior menţionate vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) posturile de inspecţie la frontieră şi circumscripţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale, fără personalitate juridică, organizate în structura direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.”

2. La articolul 5, litera e) se abrogă.

3. La articolul 63, după litera m) se introduc două noi litere, literele n) şi o), cu următorul cuprins:

„n) identifică necesităţile de cercetare pentru soluţionarea unor aspecte tehnice privind domeniile de competenţă ale serviciilor publice sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor;

o) finanţează, coordonează, monitorizează şi controlează activitatea de cercetare-dezvoltare efectuată de către unităţile din subordine, cu respectarea prevederilor legale din domeniul cercetării şi al proprietăţii intelectuale, în scopul creşterii nivelului de protecţie a vieţii şi sănătăţii umane, a sănătăţii şi bunăstării animalelor, a siguranţei alimentelor, a sănătăţii plantelor şi a protecţiei mediului.”

4. La articolul 66, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 66. - (1) Autoritatea este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, medic veterinar, şi de 3 vicepreşedinţi cu rang de subsecretar de stat, numiţi prin decizie a prim-ministrului, pentru o perioadă de â ani.”

5. La articolul 10, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„g) elaborează, negociază şi semnează documente tehnice bilaterale în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor încheiate la nivel departamental, tratate internaţionale sau alte documente care cad sub incidenţa Legii nr. 590/2003 privind tratatele, în domeniile de competenţă ale Autorităţii;”.

6. Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 49. - (1) Activitatea de inspecţie şi control sanitar-veterinar de frontieră se face de către direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, prin posturile de inspecţie la frontieră; veniturile proprii ale direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene se constituie şi din tarifele privind inspecţia şi controlul sanitar-veterinar pe care exportatorii, importatorii sau, după caz, persoana responsabilă, conform convenţiei încheiate, pentru activităţile de tranzit, import şi export cu animale vii, material germinativ de origine animală, produse şi subproduse supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar, au obligaţia să le achite.

(2) Nivelul tarifelor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Autorităţii.”

7. La anexa nr. 1, definiţia autorităţii locale sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor se modifică şi va avea următorul cuprins:

„- autoritate locală sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor - autoritatea de la nivelul circumscripţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale, subordonată tehnic şi administrativ autorităţii judeţene sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, respectiv a municipiului Bucureşti, care are responsabilitatea realizării, gestionării şi notificării activităţilor sanitar-veterinare publice; este reprezentată de medicul veterinar oficial;”.

8. Anexa nr. 2 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. II. - Ordonanţa Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 30 august 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 524/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - Serviciile sanitar-veterinare de control de la punctele de trecere a frontierei se organizează şi funcţionează în cadrul PIF, în structura direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene.”

2. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - Imobilele necesare funcţionării PIF sunt, în condiţiile legii, în administrarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, cu excepţia celor prevăzute la art. 12 alin. (2).”

Art. III. - (1) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor propune Guvernului spre adoptare proiectul hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea acesteia şi a unităţilor din subordinea sa, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene care preiau posturile de inspecţie la frontieră şi activitatea acestora, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, preiau şi personalul aferent acestora în condiţiile legii.

(3) Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene prevăzute la alin. (2) preiau de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe bâză de protocol de predare-preluare, bunurile mobile şi imobile ale posturilor de inspecţie la frontieră stabilite pe baza situaţiilor financiare anuale întocmite potrivit prevederilor art. 28 alin. (11) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de minimum 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1).

(4) încadrarea personalului preluat potrivit prevederilor alin. (2) se realizează cu respectarea procedurii şi regimului juridic aplicabil acestei categorii de personal, în termen de minimum 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1).

(5) Personalul preluat potrivit prevederilor alin. (2) beneficiază de drepturile salariale acordate, potrivit legii, personalului din cadrul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene.

(6) Circumscripţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi circumscripţiile sanitar-veterinare zonale din cadrul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se desfiinţează ca urmare a comasării prin fuziune a acestora şi a constituirii circumscripţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale, prin preluarea atribuţiilor, a posturilor şi a personalului aferent.

Art. IV. - De la data încheierii protocolului de predare-preluare prevăzut la art. III alin. (3) finanţarea cheltuielilor necesare desfăşurării activităţii posturilor de inspecţie la frontieră se asigură de către direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene prin bugetul aprobat pe anul 2017.

Art. V. - (1) Diferenţa dintre veniturile bugetare încasate în anul curent şi totalul plăţilor de casă efectuate în anul curent la data protocolului de predare-preluare se va vira din contul de venituri al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor - activitate finanţată integral din venituri proprii - 33.08.00 „Venituri din prestări servicii” în contul de venituri al direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene care preiau activitatea posturilor de inspecţie la frontieră - 33.08.00 „Venituri din prestări servicii”.

(2) Excedentul total din anii precedenţi se virează la bugetul de stat la capitolul 41.01 „Alte operaţiuni financiare”, subcapitolul 41.01.08 „Disponibil din excedentele anilor precedenţi ale instituţiilor reorganizate.

(3) La încheierea exerciţiului bugetar al anului 2017, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va solicita Trezoreriei Statului închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli bugetare aferente activităţii de inspecţie şi control sanitar-veterinar la frontieră care au fost deschise pe numele său şi care au rămas evidenţiate în contabilitatea proprie.

(4) Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene care preiau activitatea punctelor de inspecţie la frontieră se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din raporturile juridice ale instituţiei cu terţii, legate de domeniul de activitate al posturilor de inspecţie la frontieră în care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor este parte.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Geronimo Răducu Brănescu

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Ministrul cercetării şi inovării,

Puiu-Lucian Georgescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 5 octombrie 2017.

Nr. 71.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004)

 

Unităţi care funcţionează în subordinea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

 

1. Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, inclusiv laboratoarele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor

2. Institutele veterinare:

a) Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală;

b) Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară;

c) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea anexei nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

Având în vedere dispoziţiile art. 7 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,

în temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 20 şi art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere art. 2 alin. (1) şi (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea valorilor de inventar ale unor bunuri aflate în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum şi modificarea descrierii tehnice a unor imobile înscrise în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, conform anexei nr. 1, ca urmare a inventarierii în condiţiile legii.

Art. 2. - Se aprobă înscrierea unor bunuri în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, conform anexei nr. 2, ca urmare a punerii în funcţiune şi a inventarierii în condiţiile legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor împreună cu Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificările corespunzătoare în anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor,

Ninel Cercel,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 27 septembrie 2017.

Nr. 714.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unor bunuri aflate în inventar centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ale căror valoare de inventar şi descriere tehnică se modifică

 

Ordonator principal de credite (ministere sau autorităţi ale administraţiei publice centrale)

13633330

Ministerul Transporturilor

Regii autonome şi companii/societăţi naţionale aflate sub autoritatea ordonatorului principal, instituţii naţionale de cercetare-dezvoltare, care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 25/1995. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 51/1996. cu modificările ulterioare

16054368

În concesiunea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Cod de clasificaţie

Denumirea imobilului

Descriere tehnică

Adresa

Valoarea imobilului şi a terenului aferent

(lei)

Tip bun

1

12140

8.12.01.01

A1

Bucureşti-Piteşti km 10+600 - km 106+500; L = 95,900 km

Sibiu-Orăştie km 254+110 - km 336+310; L= 82,200 km

Deva-Lugoj km 369+110 - km 468+610; L = 99,500 km

Lugoj - Timişoara-Arad km 468+110 - km 503+736 - km 535+986; L = 67,850 km

Arad-Nădlac km 545+936 - km 584+818; L = 38,880 km

Varianta ocolire Piteşti - km 106+500 - km 120+100; L= 13,600 km

Varianta ocolire Sibiu - km 236+600 - km 254+110; L = 17,500 km

Varianta ocolire Deva-Orăştie - km 336+3100 - km 369+110; L= 32,800 km;

Varianta ocolire Arad - km 535+986 - km 548+236; L = 12.250 km

Ţara: România;

judeţ: -;-;-;

nr. -;

Bucureşti-Arad

8.893.255.640

imobil

2

99764

8.12.01.01

Teren A1

Teren Bucureşti-Piteşti S = 391,065 ha

Teren Sibiu-Orăştie S = 847 ha

Teren Deva-Lugoj S = 375 ha

Teren Lugoj-Timişoara-Arad S = 472,8 ha

Teren Arad-Nădlac S = 438,9 ha

Teren Varianta ocolire Piteşti S = 98,9 ha

Teren Varianta ocolire Sibiu; S =156,8 ha

Teren Varianta ocolire Deva-Orăştie; S = 275,4 ha

Teren Varianta ocolire Arad; S = 87 ha

Ţara: România;

judeţ: -;-;-;

nr.: -;

Bucureşti-Arad

427.038.726

imobil

3

12141

8.12.01.01

A2

Bucureşti-Constanţa - km 9+500 - km 211+070; L = 201,057 km

Ţara: România;

judeţ: -;-;-;

nr.: -;

Bucureşti-Constanţa

2.892.050.549

imobil

4

99766

8.12.01.01

Teren A2

Teren Cernavodă-Medgidia; S = 433,17 ha

Teren Feteşti-Cernavodă; S = 64,33 ha

Ţara: România;

judeţ: -;-;-;

nr.: -;

Bucureşti-Constanţa

21.816.892

imobil

5

154912

8.12.03.01

Teren Varianta de ocolire Caransebeş

Teren km 0+000 - km 12+085; S = 44,8 ha

Ţara: România;

judeţ: Timiş;

nr.: -

31.116.438

imobil

6

155487

8.12.03.01

Teren Varianta de ocolire Cluj-Est

Teren km 0+000 - km 23+664 S = 113,2 ha

Ţara: România;

judeţ: Cluj;

nr.: -

29.346.948

imobil

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unor bunuri care se înscriu în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a punerii în funcţiune şi inventarierii în condiţiile legii

 

Ordonator principal de credite (ministere sau autorităţi ale administraţiei publice centrale)

13633330

Ministerul Transporturilor

Regii autonome şi companii/societăţi naţionale aflate sub autoritatea ordonatorului principal, instituţii naţionale de cercetare-dezvoltare. care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 25/1995, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 51/1996, cu modificările ulterioare

16054369

in concesiunea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - SA

Nr. crt.

Nr. M.F.

Cod de clasificaţie

Denumirea imobilului

Descriere tehnică

Adresa

Valoarea imobilului şi a terenului aferent

(lei)

Tip bun

1

Seva atribui de Către M.F.P.

8.12.01.01

A3

km 15+000 - km 68+793; Secţiunea 2B Câmpia Turzii - Gilău km 0+000+km 51+700;

L = 107,493 km

Ţara: România;

judeţ: -;-;-;

nr.: -; Bucureşti-Ploieşti-Cluj

4.297.852.298

imobil

2

Seva atribui de către M.F.P.

8.12.01.01

Teren A3

S = 1.043 ha

Ţara: România; judeţ:

nr.: -;

Bucureşti-Ploieşti - Cluj

335.636.051

imobil

3

Seva atribui de către M.F.P.

8.12.03

Varianta de ocolire Constanţa (A 4)

km 0+000 - km 21 +775; L=21,775 km

Ţara: România;

judeţ: Constanţa

nr.: -

706.536.318

imobil

4

Se va atribui de către M.F.P.

8.12.03

Teren Varianta de ocolire Constanţa (A 4)

S = 287,8 ha

Ţara: România;

judeţ: Constanta

nr.: -

163.566.547

imobil

5

Se va atribui de către M.F.P.

8.12.03

Varianta de ocolire Adunaţii Copăceni (Dn 5 km 19+380 - km 23+130)

km 0+000 - km 3+750; L = 3,750 km

Ţara: România; judeţ: Giurgiu nr.: -

45.512.791

imobil

6

Se va atribui de către M.F.P.

8.12.03

Teren Varianta de ocolire Adunaţii Copăceni (Dn 5 km 19+380 - km 23+130)

S = 13,9 ha

Ţara: România;

judeţ:

Giurgiu nr.: -

1.645.654

imobil

7

Se va atribui de către M.F.P.

8.12.03

Varianta de ocolire Caransebeş

km 0+000 - km 12+085; L=12,085 km

Ţara: România;

judeţ: Timiş;

nr.: -

125.389.683

imobil

8

Se va atribui de către M.F.P.

8.12.03

Varianta de ocolire Cluj-Est

km 0+000 - km 23+664; L = 23,664 km

Ţara: România;

judeţ: Cluj;

nr.: -

596.116.337

imobil

9

Se va atribui de către M.F.P.

8.12.03

Varianta de ocolire Lugoj

km 0+000 - km 9+600; L = 9,600 km

Ţara: România;

judeţ: Timiş;

nr.: -

134.120.901

imobil

10

Seva atribui de către M.F.P.

8.12.03

Teren Varianta de ocolire Lugoj

S = 23,6 ha

Ţara: România;

judeţ: Timiş;

nr.: -

12.722.889

imobil

11

Seva atribui de către M.F.P.

8,12,03

Varianta de ocolire Timişoara

km 0+000 -km 12+600; L= 12,600 km

Ţara: România;

judeţ: Timiş;

nr.: -

180.661.571

imobil

12

Se va atribui de către M.F.P.

8.12.03

Teren Varianta de ocolire Timişoara

S =47,9 ha

Ţara: România;

judeţ: Timiş;

nr.: -

976.059

imobil

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

privind organizarea activităţilor cu caracter preventiv în domeniul ordinii şi siguranţei publice desfăşurate de structurile Ministerului Afacerilor Interne

 

Luând în considerare art. 26 alin. (1) pct. 6, 7 şi 24 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 19 alin. (1) lit. e) şi k) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările ulterioare, art. 2 lit. a) pct. 2 şi art. 21 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 383/2005, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2, art. 3 lit. I) şi m) din Hotărârea Guvernului nr. 461/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog, cu modificările ulterioare, art. 3 alin. (1) lit. k) şi m) din Hotărârea Guvernului nr. 460/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane,

în temeiul art. 1 alin. (2) lit. s) şi al art. 7 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Organizarea şi funcţionarea Consiliului de Monitorizare a Activităţii Preventive

 

Art. 1. - (1) La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI, se înfiinţează Consiliul de Monitorizare a Activităţii Preventive, denumit în continuare Consiliul, organism fără personalitate juridică, ce are rol de monitorizare, analizare şi integrare a activităţilor cu caracter preventiv desfăşurate de structurile MAI.

(2) Reprezentarea în Consiliu se face la nivelul inspectorului general/similar, respectiv şef al structurii din aparatul central, şi al şefului structurii/similar de prevenire.

(3) în compunerea Consiliului intră persoanele prevăzute la alin. (2), din structurile MAI nominalizate în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Activitatea Consiliului este condusă de către secretarul de stat pentru ordine şi siguranţă publică.

(2) în activitatea sa, Consiliul poate adopta decizii care sunt obligatorii pentru structurile cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire.

(3) Deciziile Consiliului se semnează de către secretarul de stat pentru ordine şi siguranţă publică.

(4) Deciziile adoptate de către Consiliu nu pot aduce atingere competenţelor funcţionale ale structurilor MAI cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu caracter preventiv.

Art. 3. - Pentru îndeplinirea rolului său, la nivelul Consiliului se pot constitui grupuri de lucru formate din specialişti ai structurilor MAI reprezentate, sub coordonarea şefului componentei de prevenire a structurii de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Art. 4. - La lucrările Consiliului pot fi invitaţi reprezentanţi ai Ministerului Public, mediului academic, autorităţilor administraţiei publice, precum şi ai societăţii civile.

Art. 5. - (1) Consiliul se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar

(2) Lucrările Consiliului se desfăşoară, de regulă, la sediul MAI.

Art. 6. - Consiliul are următoarele atribuţii principale:

a) identifică şi promovează bune practici şi modalităţi de acţiune în sistem integrat a activităţilor cu caracter preventiv;

b) stabileşte modul de corelare şi integrare a activităţilor preventive desfăşurate de structurile MAI, precum şi metodele şi mijloacele practice care pot fi folosite de structurile cu atribuţii în domeniul prevenirii, pentru atingerea obiectivelor stabilite prin documentele programatice;

c) stabileşte măsuri prioritare de acţiune în sistem integrat, în baza analizelor/studiilor efectuate privind cauzele şi condiţiile care generează sau favorizează fenomene din domeniile de competenţă ale structurilor din componenţa Consiliului, precum şi structura, starea şi dinamica acestora;

d) identifică fondurile necesare desfăşurării în sistem integrat a activităţilor preventive;

e) formulează propuneri privind modificarea şi completarea legislaţiei, precum şi pentru elaborarea de noi acte normative, în domeniul prevenirii;

f) asigură transmiterea unui mesaj unitar, clar şi precis de către structurile cu atribuţii în domeniul prevenirii;

g) identifică problemele apărute în implementarea măsurilor preventive şi stabileşte sau propune, după caz, soluţii de remediere a acestora;

h) elaborează şi prezintă, împreună cu structurile interesate, conducerii, spre aprobare, Strategia Ministerului Afacerilor Interne în domeniul prevenirii;

i) îl informează semestrial pe ministrul afacerilor interne cu privire la activitatea, rezultatele obţinute şi problemele apărute în implementarea măsurilor preventive.

Art. 7. - (1) Secretariatul Consiliului este asigurat de către Direcţia Generală Management Operaţional.

(2) Secretariatul îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură convocarea reprezentanţilor Consiliului şi transmite materialele înscrise pe ordinea de zi;

b) realizează schimbul de informaţii cu şefii compartimentelor de prevenire din cadrul structurilor componente ale Consiliului pentru stabilirea ordinii de zi;

c) redactează documentele rezultate din activitatea Consiliului;

d) ia măsuri organizatorice/administrative pentru buna desfăşurare a şedinţelor Consiliului;

e) gestionează raportările comisiilor de monitorizare a activităţii preventive;

f) organizează şi păstrează, potrivit actelor normative în vigoare, arhiva Consiliului.

 

CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea comisiei judeţene de monitorizare a activităţii preventive

 

Art. 8. - (1) La nivel judeţean şi în municipiul Bucureşti se înfiinţează Comisia de monitorizare a activităţii preventive, denumită în continuare Comisia, organism fără personalitate juridică, ce are rol de a asigura monitorizarea şi integrarea acţiunilor preventive desfăşurate la acest nivel de către structurile MAI.

(2) Structurile nominalizate în anexa nr. 2 sunt reprezentate în Comisie de către inspectorul şef/directorul/şeful structurii teritoriale şi de şeful/coordonatorul structurii judeţene/teritoriale de prevenire.

(3) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră este reprezentat în Comisie doar în judeţele în care are înfiinţate structuri teritoriale.

Art. 9. - (1) Activitatea Comisiei este condusă de inspectorul şef al inspectoratului de poliţie judeţean/directorul general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

(2) în activitatea sa, Comisia adoptă decizii, care sunt obligatorii pentru structurile judeţene cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu caracter preventiv, Deciziile se adoptă cu unanimitate de voturi.

(3) Deciziile Comisiei se semnează de către inspectorul şef al inspectoratului de poliţie judeţean/directorul general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

Art. 10. - La lucrările Comisiei pot fi invitaţi reprezentanţi ai Ministerului Public, ai autorităţilor administraţiei publice, precum şi ai societăţii civile.

Art. 11. - (1) Comisia se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar.

(2) Prin excepţie de la alin. (1), în judeţele în care nu sunt organizate sedii ale centrelor regionale, şefii acestora participă la lucrările Comisiei o dată pe trimestru.

(3) Lucrările Comisiei se desfăşoară, de regulă, la sediul inspectoratului de poliţie judeţean.

Art. 12. - Comisia are următoarele atribuţii principale:

a) asigură implementarea deciziilor Consiliului;

b) îndeplineşte, la nivelul judeţului şi al municipiului Bucureşti, atribuţiile prevăzute la art. 6 lit. a), b), c), e), f) şi g);

c) informează Consiliul cu privire la deciziile adoptate la nivelul său şi măsurile dispuse pentru punerea lor în aplicare;

d) informează trimestrial Consiliul cu privire la activitatea, rezultatele obţinute şi problemele apărute în implementarea măsurilor preventive.

Art. 13. - (1) Secretariatul Comisiei este asigurat de către structura de prevenire a inspectoratului de poliţie judeţean.

(2) Secretariatul Comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură convocarea reprezentanţilor Comisiei şi transmite materialele înscrise pe ordinea de zi;

b) realizează schimbul de informaţii cu şefii/coordonatorii structurii judeţene/similar de prevenire pentru stabilirea ordinii de zi;

c) redactează documentele rezultate din activitatea Comisiei;

d) ia măsuri organizatorice/administrative pentru buna desfăşurare a şedinţelor Comisiei;

e) transmite deciziile adoptate de către Comisie, pentru informare, Consiliului sau, pentru punerea lor în aplicare, structurilor judeţene/ale municipiului Bucureşti;

f) organizează şi păstrează, potrivit actelor normative în vigoare, arhiva Comisiei.

Art. 14. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 15. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică pe o perioadă de 5 ani de la data intrării sale în vigoare.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 3 octombrie 2017.

Nr. 119.

 

ANEXA Nr.1

 

Structurile centrale al căror personal intră în compunerea Consiliului de monitorizare a activităţii preventive

 

1. Direcţia generală management operaţional

2. Inspectoratul General al Poliţiei Române

3. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

4. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

5. Direcţia Generală Anticorupţie

6. Agenţia Naţională Antidrog

7. Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane

 

ANEXA Nr. 2

 

Structurile teritoriale al căror personal intră în compunerea Comisiei de monitorizare a activităţii preventive

 

1. Inspectoratele judeţene de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti

2. Inspectoratele judeţene de jandarmi/Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti

3. Inspectoratele judeţene de poliţie de frontieră

4. Direcţia Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov/Serviciile judeţene anticorupţie

5. Centrele regionale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog

6. Centrele regionale împotriva traficului de persoane

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.849/2016 privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 9 mai-30 august 2016

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare Adresa Fundaţiei Cultural Umanitare „Henri Coandă” din municipiul Oradea nr. 71 din 15.02.2017, înregistrată la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar cu nr. 504 din 17.02.2017,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.849/2016 privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 9 mai-30 august 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1034 din 22 decembrie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul ordinului se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ORDIN

privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular evaluate în perioada 9 mat-30 august 2016n

2. La anexă, numărul curent 2 de la judeţul Satu Mare se abrogă.

3. După anexă, care devine anexa nr. 1, se introduce o nouă anexă, anexa nr. 2, cu următorul cuprins:

 

„ANEXA Nr. 2

 

Acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar particulare evaluate în perioada 9 mai-30 august 2016, începând cu anul şcolar 2016-2017

Judeţul Satu Mare

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii de învăţământ

Adresa unităţii de învăţământ, tel./ fax, e-mail

Nivel de învăţământ/ Nivel de calificare

Profilul/ Domeniul

Calificarea profesională

Limba de predare

Forma de învăţământ

1.

Şcoala Postliceală «Henri Coandă»

Municipiul Satu Mare,

str. Ştefan cel Mare nr. 12,

tel. 0261/713350

Postliceal/ Nivel 3 avansat (conform Hotărârii Guvernului nr. 844/2002, cu modificările şi completările ulterioare) Nivel 5 (conform Hotărârii Guvernului nr. 918/2013, cu modificările şi completările ulterioare)

Sănătate şi asistenţă pedagogică

Asistent medical generalist

Română

Cu frecvenţă/zi”

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

 

Bucureşti, 19 septembrie 2017.

Nr. 4.926.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.