MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 808/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 808         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 12 octombrie 2017

 

SUMAR

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

73. - Ordonanţă de urgenţă pentru completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi pentru modificarea art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor

 

690. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la realizarea activităţilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.295. - Ordin al ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat privind modificarea Schemei de ajutor de minimis prevăzute în Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-up Nation - Romania”, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 692/2017

 

5.076. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru completarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.392/2017 privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi pentru modificarea art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor

 

Având în vedere Recomandarea Consiliului privind integrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată (2016/C 67/01), adoptată la data de 15 februarie 2016, care îşi propune să încurajeze statele membre ale Uniunii Europene în demersul de a înregistra şomerii de lungă durată la un serviciu de ocupare a forţei de muncă, de a oferi orientare personalizată acestor persoane, prin serviciile de ocupare a forţei de muncă, împreună cu alţi parteneri care sprijină integrarea pe piaţa muncii, precum şi de a încheia un acord de integrare în muncă cel târziu la 18 luni de la intrarea în şomaj, care ar trebui să cuprindă cel puţin o ofertă individuală de servicii în vederea găsirii unui loc de muncă şi identificarea unui punct unic de contact,

dat fiind faptul că acest deziderat este asumat de Guvern prin Programul de guvernare 2017-2020 la capitolul Politici publice în domeniul muncii şi justiţiei sociale, Măsura 1. Stimularea creării de noi locuri de muncă, respectiv adoptarea unui „pachet integrat de măsuri pentru reintegrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată - Măsuri care intră în sfera activităţilor de mentorat, asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă, pentru continuarea educaţiei şi a formării profesionale, precum şi sprijin pentru locuinţă, transport, servicii de îngrijire a copiilor şi de îngrijire medicală sau de recuperare”,

luând în considerare consecinţele negative pe care le poate avea neadoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă, pe de o parte, asupra mediului de afaceri şi a potenţialului de creştere economică a României din cauza imposibilităţii de a satisface cererea de forţă de muncă aflată în creştere şi, pe de altă parte, în plan social, prin accentuarea vulnerabilităţilor cu care se confruntă şomerii de lungă durată, acest fapt poate determina detaşarea acestor persoane de pe piaţa muncii şi trecerea în inactivitate, respectiv o scădere a ofertei de forţă de muncă. În plus, având în vedere că următorul exerciţiu de colectare regulată a datelor cu privire la şomerii de lungă durată realizat de către Comisia Europeană va reflecta situaţia din perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2017, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă se va afla în imposibilitatea de a raporta o îmbunătăţire a situaţiei faţă de exerciţiul precedent, respectiv faptul că în anul 2017 nu a fost încheiat niciun acord de integrare în muncă cu şomerii de lungă durată înregistraţi în evidenţa Serviciului Public de Ocupare, întrucât acesta nu este desemnat ca Punct unic de contact pentru implementarea Recomandării,

ţinând cont de faptul că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă este instituţia publică de interes naţional care are calitatea de serviciu public de ocupare şi deţine, potrivit legii, prin agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, atribuţii privind înregistrarea şi evidenţa şomerilor, inclusiv a şomerilor de lungă durată, precum şi atribuţii privind acordarea pentru şomeri a măsurilor pentru stimularea ocupării forţei de muncă, ce vizează creşterea şanselor de ocupare şi care se realizează prin măsurile active prevăzute de cadrul legislativ în vigoare,

luând în considerare că, potrivit statutului său, Consiliul Europei poate solicita guvernelor statelor membre să îl informeze în legătură cu acţiunile realizate pentru punerea În aplicare a recomandărilor adoptate, iar Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu poate implementa recomandarea deoarece nu este asigurat cadrul legislativ privind desemnarea acestei instituţii ca Punct unic de contact la nivel naţional,

având În vedere prevederile art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, cu modificările ulterioare, prin care au fost modificate şi completate o serie de articole din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare faptul că Parlamentul României, prin Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a modificat art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât plata specialiştilor din comisiile de examinare să se realizeze de către furnizorii autorizaţi,

ţinând cont că Preşedintele României nu a promulgat legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 de către Parlament, lege care a fost trimisă spre reexaminare în iulie 2017, prin cererea înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor cu nr. 316 din 19.07.2017 - PLx. 12 din 1.02.2017, iar aceasta nu are ca obiect sesizat prevederile art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere faptul că proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016, cu modificările ulterioare, se află în proces de reexaminare la Parlamentul României în cadrul comisiilor în a căror competenţă intră aspectele reglementate de actul normativ,

luând în considerare faptul că beneficiarii programelor de formare achită furnizorilor autorizaţi contravaloarea serviciilor de formare, inclusiv a celor de evaluare şi certificare şi în această situaţie nu este eficientă finanţarea de la bugetul de stat a cheltuielilor pentru plata specialiştilor pe domenii ocupaţionale din afara furnizorului de formare profesională, desemnaţi în comisiile de examinare, iar eliminarea în sistem de urgenţă a acestor cheltuieli are efect pozitiv asupra bugetului de stat şi asupra bunei funcţionări a activităţii furnizorilor autorizaţi,

întrucât aceste împrejurări vizează interesul public şi constituie elementele unei situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 6 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 6 alineatul (1), după litera gg) se introduc două noi litere, literele hh) şi ii), cu următorul cuprins:

„hh) îndeplineşte calitatea de Punct unic de contact naţional pentru integrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată;

ii) coordonează interinstituţional la nivel naţional punerea în aplicare a măsurilor pentru integrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată.”

2. La articolul 26, după litera s) se introduc două noi litere, literele ş) şi t), cu următorul cuprins:

„ş) asigură punerea în aplicare a măsurilor pentru integrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată, în calitate de punct unic de contact la nivel teritorial;

t) asigură coordonarea interinstituţională, la nivel teritorial, privind punerea în aplicare a măsurilor pentru integrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată.”

Art. II. - Articolul 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 13 februarie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 24. - (1) Pentru activitatea desfăşurată membrii comisiilor de autorizare sau, după caz, supleanţii acestora, care participă la şedinţele comisiei, sunt plătiţi de agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, pe baza unor tarife stabilite de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

(2) Evaluatorii de furnizori şi programe de formare profesională sunt plătiţi de agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, potrivit prevederilor aplicabile personalului plătit din fonduri publice, pe baza unor tarife stabilite prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, la care se adaugă cheltuielile de deplasare, după caz, la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate.

(3) Finanţarea cheltuielilor pentru plata indemnizaţiilor membrilor comisiilor de autorizare judeţene şi a municipiului Bucureşti, a evaluatorilor de furnizori şi de programe, cheltuielile pentru funcţionarea comisiilor de autorizare, cheltuielile materiale pentru servicii şi cheltuielile de capital se efectuează din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

(4) Specialiştii pe domenii ocupaţionale, din afara furnizorului de formare profesională, desemnaţi în comisiile de examinare sunt plătiţi de furnizorul de formare profesională care organizează examenul de absolvire, pe baza unor tarife stabilite prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, la care se adaugă cheltuielile de deplasare, după caz, la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate,”

Art. III. - Prevederile art. I şi li intră în vigoare la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 5 octombrie 2017.

Nr. 73.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la realizarea activităţilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 din Legea nr. 213/2016 privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice cu privire la realizarea activităţilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, prevăzute de Legea nr. 213/2016 privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 21 septembrie 2017.

Nr. 690.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

cu privire la realizarea activităţilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară

 

ARTICOLUL 1

Domeniu de aplicare

 

Prezentele norme metodologice reglementează procedurile specifice pentru finanţarea şi implementarea cooperării pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, denumită în continuare cooperare pentru dezvoltare.

 

ARTICOLUL 2

Definiţii

 

În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile menţionate mai jos au următoarele semnificaţii:

a) cheltuielile eligibile directe - acele costuri care pot fi direct atribuite proiectului;

b) cheltuielile eligibile indirecte - acele costuri generate de administrarea generală şi costurile de management;

c) cofinanţare - contribuţia financiară sau în natură a beneficiarului sau a altei organizaţii într-un proiect sau program

de cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe;

d) indemnizaţia zilnică - suma acordată unei persoane care participă în cadrul unei misiuni de transfer de expertiză;

e) termeni de referinţă - document de organizare a apelului de proiecte, care conţine condiţiile specifice de finanţare şi de eligibilitate ale apelului de proiecte;

f) acord de parteneriat - document-cadru de colaborare în baza căruia se pot încheia acorduri de finanţare având ca obiect cooperarea pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, în condiţiile prevăzute de lege.

 

ARTICOLUL 3

Rolul Agenţiei în utilizarea fondurilor

 

(1) în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 213/2016 privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, denumită în continuare Lege, în bugetul Ministerului Afacerilor Externe, denumit în continuare M.A.E., şi

al Agenţiei de Cooperare pentru Dezvoltare, denumită în continuare Agenţia, se prevăd fondurile de cooperare pentru dezvoltare în conformitate cu programul multianual strategic de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, denumit în continuare Programul, adoptat conform art. 8 din Lege, şi cu planul anual de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, denumit în continuare Planul, adoptat conform art. 9 din Lege.

(2) Agenţia propune modalităţile şi formele de utilizare a fondurilor de cooperare pentru dezvoltare în cadrul Planului.

(3) Agenţia publică anual pe site-ul propriu priorităţile de finanţare în domeniul cooperării pentru dezvoltare.

 

ARTICOLUL 4

Forme de Implementare

 

Utilizarea fondurilor alocate cooperării pentru dezvoltare se realizează prin implementare directă şi, respectiv, implementare indirectă.

 

ARTICOLUL 5

Forme de implementare directă

 

Potrivit prevederilor Legii, utilizarea fondurilor alocate cooperării pentru dezvoltare prin implementare directa se realizează prin următoarele forme:

a) achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii necesare pentru realizarea activităţilor aferente cooperării pentru dezvoltare, cu respectarea prevederilor legale din domeniul achiziţiilor publice;

b) donaţii;

c) transfer de expertiză către beneficiari;

d) acordare de burse de studiu şi burse de cercetare.

 

ARTICOLUL 6

Transferul de expertiză

 

Transferul de expertiză către statele partenere ale României se realizează prin intermediul unor misiuni temporare, la care pot participa, dacă au calificarea necesară pentru îndeplinirea misiunii respective:

a) persoane din instituţiile publice din România;

b) persoane din instituţiile publice din state beneficiare;

c) persoane din entităţi private şi din mediul asociativ neguvernamental din România;

d) persoane din entităţi private şi din mediul asociativ neguvernamental din state beneficiare.

 

ARTICOLUL 7

Tipuri de misiuni

 

(1) Misiunile încredinţate participanţilor în cadrul transferului de expertiză sunt stabilite de către Agenţie cu luarea în considerare a solicitărilor formulate de instituţia publică sau/şi de organizaţia neguvernamentală din statul partener şi trebuie să corespundă nevoilor concrete ale instituţiei respective sau, după caz, organizaţiei neguvernamentale.

(2) Misiunile pot include participări la sesiuni de lucru, conferinţe, întâlniri de lucru, activităţi de pregătire profesională, la intervenţii operative de protecţie civilă, salvare de vieţi omeneşti, combaterea dezastrelor naturale, precum şi realizarea de servicii de consultanţă şi de schimb de experienţă.

(3) Activităţile programate în cadrul misiunilor urmăresc obţinerea unui obiectiv de dezvoltare stabilit prin Programul adoptat conform art. 8 din Lege şi prin Planul adoptat conform art. 9 din Lege, relaţie justificată în cererea de misiune depusă cu respectarea prevederilor art. 8 din prezentele norme.

 

ARTICOLUL 8

Dosarul Individual

 

(1) Dosarul individual, întocmit de potenţialul participant, se depune la Agenţie cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data începerii activităţii în cadrul misiunii respective.

(2) Dosarul individual depus va include:

a) curriculum vitae al participantului;

b) cererea de misiune, al cărei model este pus la dispoziţie de Agenţie;

c) dovada solicitării sau, după caz, dovada acceptării participantului respectiv de către entitatea beneficiară;

d) declaraţia referitoare la costurile (transport, cazare, masă) acoperite din alte surse.

(3) Acceptarea sau respingerea dosarului va fi comunicată în termen de 5 zile lucrătoare de la depunerea dosarului individual complet sau de la completarea dosarului cu documentele sau informaţiile solicitate de către Agenţie.

(4) Agenţia va asigura din fondurile de cooperare pentru dezvoltare aprobate cheltuielile ocazionate de deplasarea participanţilor la oricare dintre activităţile prevăzute la art. 7 alin, (2) la locul realizării misiunii, inclusiv biletele de transport şi indemnizaţia zilnică aferentă misiunii.

(5) în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la finalizarea activităţii în cadrul misiunii, participantul va transmite Agenţiei raportul misiunii, al cărui model este pus la dispoziţie de Agenţie.

 

ARTICOLUL 9

Indemnizaţia zilnică

 

În cadrul misiunilor de transfer de expertiză vor fi incluse în bugetul alocat acestora cheltuielile aferente transportului internaţional, cheltuielile de cazare şi cheltuielile de masă pentru persoanele participante la aceste misiuni potrivit art. 6 din prezentele norme, în limita nivelului legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice.

 

ARTICOLUL 10

Burse

 

(1) Agenţia poate acorda cetăţenilor români burse în domeniul cooperării pentru dezvoltare în cadrul educaţiei pentru dezvoltare şi conştientizării publice în domeniul cooperării pentru dezvoltare.

(2) Bursa poate include costuri de transport, cazare şi taxe de şcolarizare total sau parţial, după caz.

(3) Bursele se acordă pe bază de concurs organizat de Agenţie. Informaţiile referitoare la criteriile de calificare şi selecţie, precum şi la conţinutul dosarului individual al solicitantului vor fi menţionate în termenii de referinţă ai concursului.

 

ARTICOLUL 11

Tipuri de granturi

 

În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) din Lege, granturile ce pot fi acordate de Agenţie sunt contribuţii financiare acordate beneficiarilor pe bază de:

a) programe şi proiecte;

b) contribuţii la bugetul general al unor organisme de drept public sau de drept privat care urmăresc un obiectiv de cooperare pentru dezvoltare.

 

ARTICOLUL 12

Modalităţi de acordare a granturi lor

 

(1) Fondurile transferate ca granturi acordate pentru programe sau proiecte specifice au destinaţie precisă şi nu pot fi utilizate pentru alte scopuri.

(2) în conformitate cu art. 16 alin. (3) din Lege, granturile se acordă prin apeluri competitive de selecţie sau, în baza unei justificări temeinice, prin atribuire directă, cu respectarea procedurilor stabilite prin prezentele norme.

 

ARTICOLUL 13

Beneficiari eligibili pentru granturi

 

Beneficiarii eligibili pentru granturi se stabilesc în conformitate cu art. 4 lit. c) din Lege.

 

ARTICOLUL 14

Propuneri de proiect eligibile

 

Pentru a fi eligibilă pentru acordarea unui grant, propunerea de proiect trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1:

a) obiectivele, activităţile şi aria geografică ale proiectului;

b) descrie toate activităţile necesare pentru implementarea sa, iar aceste activităţi pot fi finalizate în termenul propus;

c) bugetul proiectului este justificat, iar cheltuielile sunt detaliate pe categorii;

d) în cazul în care pentru acelaşi proiect sau pentru activităţi incluse în acesta există deja finanţare ori au fost depuse în paralel propuneri de finanţare din bugetele altor state, din bugetul Uniunii Europene sau din alte fonduri destinate cooperării pentru dezvoltare, proiectul prezintă informaţiile relevante referitoare la acestea.

 

ARTICOLUL 15

Cheltuieli eligibile

 

(1) Prin grantul acordat de Agenţie vor fi finanţate în mod exclusiv cheltuielile eligibile, directe şi indirecte ale beneficiarului.

(2) Cheltuielile directe sunt eligibile şi pot fi finanţate dacă îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:

a) sunt necesare pentru desfăşurarea/realizarea programului sau proiectului;

b) sunt prevăzute în acordul de finanţare;

c) sunt realizate cu respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, eficienţei şi eficacităţii;

d) au fost realizate în cursul perioadei de implementare a grantului, stabilită prin acordul de finanţare;

e) au fost efectiv plătite, înregistrate în evidenţele contabile ale beneficiarului; şi

f) sunt identificabile, verificabile şi justificate prin documente cu caracter fiscal.

(3) Cheltuielile indirecte eligibile sunt cheltuielile administrative ale beneficiarului şi nu pot depăşi 25% din valoarea cheltuielilor directe.

 

ARTICOLUL 16

Cheltuieli neeligibile

 

Sunt considerate cheltuieli neeligibile:

a) provizioanele constituite pentru pierderi sau datorii;

b) dobânzile;

c) achiziţiile de teren sau clădiri, cu excepţia cazului în care aceste achiziţii sunt necesare pentru implementarea directă a grantului şi proprietatea asupra terenului sau clădirii astfel dobândite este transmisă beneficiarului final la sfârşitul procesului de implementare;

d) impozite, inclusiv taxa pe valoare adăugată (TVA), în cazul în care beneficiarul are dreptul la rambursarea TVA;

e) amortizarea echipamentelor aflate în proprietatea beneficiarului sau folosite de acesta în leasing;

f) cheltuieli care au ca rezultat creşterea valorii activelor corporale existente prin îmbunătăţiri, extinderi etc.;

g) cheltuieli directe ale beneficiarului finanţate din alt grant.

 

ARTICOLUL 17

Apeluri competitive

 

(1) Agenţia va organiza cel puţin un apel deschis pentru depunerea de proiecte în fiecare an bugetar, cu condiţia şi în limita disponibilităţii fondurilor bugetare ale Agenţiei. Apelurile deschise pentru depunerea de proiecte pot fi destinate unui grup specific de beneficiari.

(2) Anunţul referitor la organizarea unui apel deschis pentru depunerea de proiecte se publică online pe site-ul Agenţiei, cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea propunerilor de proiecte. În cazuri justificate termenul poate fi restrâns la minimum 10 zile lucrătoare.

 

ARTICOLUL 18

Anunţul

 

(1) Anunţul referitor la organizarea unui apel competitiv de selecţie a beneficiarilor granturilor se realizează pe baza unor termeni de referinţă care cuprind cel puţin următoarele informaţii:

a) descrierea obiectivelor de dezvoltare urmărite;

b) tipul de beneficiari eligibili;

c) data şi locul depunerii propunerilor de proiecte;

d) perioada de implementare;

e) bugetul total estimat, numărul estimativ de granturi şi suma estimativă pentru fiecare grant;

f) forma-tip a propunerii de proiect, inclusiv rezultatele urmărite;

g) detaliile de contact ale Agenţiei;

h) procentul de cofinanţare, dacă este cazul;

i) modalitatea de depunere a propunerilor de proiecte sau programe.

(2) Termenii de referinţă pot limita categoriile de beneficiari eligibili, cheltuielile eligibile şi pot stabili un nivel minim de cofinanţare pentru un apel competitiv de selecţie.

(3) Modelul termenilor de referinţă este prevăzut în anexa nr. 2.

(4) Modelul propunerii de proiect este pus la dispoziţie de Agenţie.

(5) Agenţia îşi rezervă dreptul de a nu continua procedura de selecţie şi de a nu finanţa oricare sau niciuna dintre propunerile de proiect primite.

 

ARTICOLUL 19

Modificarea şi anularea anunţului

 

(1) Agenţia poate modifica o solicitare publică de proiecte atunci când sunt necesare clarificări suplimentare

(2) Agenţia poate anula o solicitare publică de proiecte atunci când obiectivele de dezvoltare urmărite nu mai corespund misiunii şi obiectivelor în domeniu.

(3) Anunţul de anulare trebuie să conţină justificarea anulării şi va fi publicat în maximum 15 de zile lucrătoare de la data publicării anunţului prevăzut de art. 17 alin. (2). În cazul în care termenul prevăzut de art. 17 alin. (2) a fost redus conform prevederilor aceluiaşi articol, anunţul de anulare va fi publicat cu maximum 5 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea propunerilor de proiecte.

 

ARTICOLUL 20

Comisia de selecţie

 

(1) Selecţia propunerilor de proiecte se face de către o comisie de selecţie formată din reprezentanţi ai Agenţiei, care se stabileşte în funcţie de tematica apelului, potrivit criteriilor de evaluare. La invitaţia expresă a Agenţiei, din comisia de selecţie pot face parte experţi din afara Agenţiei, în calitate de observatori.

(2) Membrii comisiei trebuie să aibă expertiză în domeniu şi trebuie să semneze o declaraţie de imparţialitate care să ateste că nu se află într-un conflict de interese cu entităţile care au depus solicitări de finanţare, după modelul prevăzut în anexa nr. 3.

(3) Regulamentul de funcţionare a comisiei de selecţie se stabileşte prin decizia directorului general al Agenţiei.

(4) Comisia de selecţie evaluează propunerile de proiect din punctul de vedere al criteriilor de eligibilitate prevăzute la art. 15-17.

(5) După stabilirea propunerilor de proiect eligibile, comisia de selecţie evaluează fiecare propunere pe baza unei grile de evaluare stabilite în cadrul termenilor de referinţă.

(6) Lista propunerilor de proiecte şi punctajul obţinut de fiecare dintre acestea, în ordinea descrescătoare â valorii punctajului, se publică online pe site-ul Agenţiei.

(7) După expirarea termenului de depunere şi de rezolvare a contestaţiilor, comisia de selecţie întocmeşte raportul final, care este aprobat prin decizia directorului general al Agenţiei şi care conţine propunerile de proiecte şi punctajul obţinut de fiecare dintre acestea, în ordinea descrescătoare a valorii punctajului.

(8) Pe baza raportului final, Agenţia, prin comisia de selecţie sau o persoană desemnată în acest sens de comisia de selecţie, desfăşoară negocierea acordului de finanţare pentru fiecare proiect, în ordinea stabilită prin raport, până la concurenţa valorii fondurilor publice alocate cu această destinaţie sau, după caz, înaintează MAE propunerea referitoare la emiterea unuia sau mai multor ordine ale ministrului privind acordarea granturilor pentru fiecare proiect, în ordinea stabilită prin raport, până la concurenţa valorii fondurilor publice alocate cu această destinaţie, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) din Lege. Raportul negocierii şi forma finală a acordului de finanţare se aproba de către directorul Agenţiei.

(9) în cazul în care, ca urmare a procesului de negociere, nu se ajunge la încheierea acordului de finanţare pentru una/unele dintre propunerile de proiecte, negocierea se desfăşoară cu privire la proiectele următoare conform ordinii descrescătoare a valorii punctajului stabilite prin raportul final.

 

ARTICOLUL 21

Notificarea aplicanţilor

 

Agenţia notifică toţi aplicanţii dacă propunerea de proiect transmisă este acceptată sau nu pentru a fi finanţată.

 

ARTICOLUL 22

Contestaţia

 

(1) Aplicanţii respinşi pot depune contestaţii în termen de 7 zile lucrătoare de la transmiterea notificării.

(2) Contestaţia se formulează în scris şi trebuie să cuprindă:

a) datele de identificare a contestatarului;

b) datele de identificare a propunerii de proiect;

c) obiectul contestaţiei.

(3) Contestaţiile vor fi trimise în format electronic la adresa indicată de Agenţie în termenii de referinţă.

(4) Analiza contestaţiilor se realizează în termen de 15 zile lucrătoare de la depunerea lor, iar aplicantul va primi rezultatul contestaţiei pe cale electronică.

 

ARTICOLUL 23

Atribuire directă

 

Agenţia poate acorda granturi prin atribuire directă către persoane juridice fără scop lucrativ şi organizaţii internaţionale, în baza următoarelor justificări temeinice:

a) ca modalitate de acţiune în cadrul unei crize umanitare, pe baza unei solicitări formulate fie direct de guvernul statului afectat, fie de organizaţii internaţionale sau de organizaţii neguvemamentale având experienţă demonstrată în acordarea de asistenţă umanitară, o cunoaştere solidă a condiţiilor locale şi capacitate dovedită de acţiune efectivă rapidă în situaţii de urgenţă;

b) ca modalitate de extindere a unui proiect în curs de derulare care corespunde obiectivelor de dezvoltare urmărite;

c) ca modalitate de finanţare a unui proiect propus de o organizaţie internaţională sau alt donator şi care corespunde obiectivelor de dezvoltare urmărite;

d) ca modalitate de a susţine dezvoltarea unor parteneriate strategice în domeniul dezvoltării internaţionale şi asistenţei umanitare;

e) ca modalitate de a susţine creşterea capacităţii în domeniul cooperării pentru dezvoltare şi asistenţei umanitare;

f) ca modalitate de a susţine organizaţiile din România în accesarea fondurilor europene şi internaţionale în măsura în care obiectivele acestor finanţări coincid cu cele ale programului respectiv de granturi al Agenţiei.

g) ca modalitate de finanţare a unui proiect inovator sau brevetai.

 

ARTICOLUL 24

Condiţii pentru acordarea grantului

 

(1) în cazul în care beneficiarul este o organizaţie neguvernamentală, din România sau din alte state, Agenţia realizează o evaluare a capacităţii, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4.

(2) în cazul în care beneficiarul este o întreprindere cu scop lucrativ din România sau din alte state, Agenţia realizează o evaluare a capacităţii, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5.

(3) Agenţia, în funcţie de rezultatul evaluării capacităţii beneficiarilor de la alin. (1) şi (2), decide acordarea sau neacordarea grantului.

 

ARTICOLUL 25

Acordul de finanţare privind acordarea grantului

 

(1) Agenţia încheie un acord de finanţare cu beneficiarul.

(2) Modelul acordurilor de finanţare încheiate cu fiecare categorie de beneficiari este prevăzut în anexa nr. 6. În cazul în care beneficiarii sunt alte state sau organizaţii internaţionale poate fi folosit modelul de acord al respectivului beneficiar.

(3) Acordul de finanţare conţine cel puţin obiectivul finanţării, valoarea finanţării, modalitatea de transfer al fondurilor, descrierea activităţilor ce trebuie realizate şi a rezultatelor urmărite sau care trebuie atinse, termenele de realizare a activităţilor, modalităţile şi termenele de raportare a activităţilor, drepturile şi obligaţiile părţilor, inclusiv cu privire la returnarea unor eventuale sume care nu au fost utilizate potrivit acordului de finanţare, modalitatea de soluţionare a diferendelor.

 

ARTICOLUL 26

Implementarea grantului

 

Agenţia administrează programele sau proiectele de cooperare pentru dezvoltare pe bază de rezultate, potrivit procedurilor şi principiilor stabilite în Manualul de management bazat pe rezultate, prevăzut în anexa nr. 7.

 

ARTICOLUL 27

Plata grantului

 

(1) Fondurile sunt transferate beneficiarului în conformitate cu prevederile acordului de finanţare.

(2) Agenţia poate efectua plăţi în avans către beneficiari de până la 100% din valoarea finanţării.

(3) Agenţia stabileşte în cadrul acordului de finanţare modul de efectuare a plăţilor] într-o tranşă sau mai multe, în funcţie de

tipul beneficiarului, de durata implementării, de valoarea grantului.

(4) în cazul în care finanţarea se acordă în mai multe tranşe, plata primei transe se face în conformitate cu acordul de finanţare, iar plata tranşelor următoare se face în baza documentelor solicitate şi la termenele stabilite în acordul de finanţare.

(5) Sumele reprezentând plăţi în avans efectuate vor fi justificate de beneficiari potrivit prevederilor din acordurile de finanţare.

(6) Fondurile transferate în cadrul grantului vor fi păstrate de beneficiarii din România în conturi deschise în lei şi de beneficiarii din alte state în conturi deschise în valuta stabilită în acordul de finanţare.

(7) Cheltuielile indirecte se calculează ca procent din totalul cheltuielilor realizate efectiv şi nu pot depăşi 25% din valoarea cheltuielilor directe.

(8) Beneficiarul returnează orice sumă necheltuită la finalul proiectului în termen de 30 zile de la data primirii notificării, dar nu mai târziu de data de 10 decembrie a anului în curs.

 

ARTICOLUL 28

Modificarea acordului de finanţare

 

(1) Beneficiarul grantului poate solicita Agenţiei modificarea acordului de finanţare în următoarele situaţii:

a) modificarea solicitată priveşte activităţi incluse în acordul de finanţare şi este necesară pentru asigurarea majorării impactului produs de rezultatele proiectului;

b) este necesară realocarea către una sau mai multe categorii de cheltuieli din bugetul proiectului a unor sume ce depăşesc 15% dintr-o categorie de cheltuieli fără ca o astfel de realocare să afecteze bugetul total al proiectului şi nici scopurile urmărite sau obiectivele programului sau proiectului respectiv, în cazul în care realocarea priveşte un procent sub 15% este suficientă informarea Agenţiei;

c) este necesară adăugarea unei activităţi noi, fără depăşirea bugetului alocat;

d) este necesară prelungirea perioadei de implementare cu precizarea motivelor care au condus la această solicitare.

(2) în toate cazurile, solicitarea de aprobare a modificării propuse este transmisă în scris de beneficiar către Agenţie cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru implementarea unei astfel de modificări. Solicitarea este însoţită de justificarea detaliată a motivelor pentru care se solicită modificarea.

(3) Agenţia decide dacă solicitarea de modificare este acceptată sau este refuzată în termen de 10 zile calendaristice de la primire.

 

ARTICOLUL 29

Beneficiari ai granturilor prin contribuţii la bugetul general al unor organisme de drept public sau privat

 

Beneficiarii granturilor prin contribuţii la bugetul general al unor organisme de drept public sau de drept privat pot fi organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale sau alte state sau organisme desemnate de acestea.

 

ARTICOLUL 30

Condiţiile acordării granturilor prin contribuţii la bugetul general al unor organisme de drept public sau privat

 

(1) Granturile prin contribuţii la bugetul general al unor organisme de drept public sau de drept privat sunt acordate pentru a stabili o cooperare pe termen lung cu un beneficiar şi urmăresc cel puţin unul dintre obiectivele stabilite prin Program.

(2) Aceste contribuţii se constituie venituri la bugetul general al beneficiarului.

(3) Agenţia încheie acorduri de parteneriat, după modelul prevăzut în anexa nr. 8, care menţionează obiectivele comune, natura acţiunilor planificate, procedura de acordare a unor granturi anuale.

(4) în baza acordurilor de parteneriat, Agenţia încheie anual acorduri de finanţare.

(5) Durata parteneriatului nu poate depăşi 4 ani.

(6) Procedura prevăzută la art. 18-23 din prezentele norme se aplică în mod corespunzător.

 

ARTICOLUL 31

Sprijin bugetar direct

 

(1) MAE, prin Agenţie, potrivit art. 11 din Lege, acordă sprijin bugetar direct unui alt stat prin transferul de fonduri către bugetul public naţional al acelui stat.

(2) Sprijinul bugetar direct poate fi general, fără o destinaţie specifică, sau sectorial, cu o destinaţie specifică.

(3) Fondurile transferate sunt administrate şi utilizate de

statul respectiv în conformitate cu prevederile legale aplicabile fondurilor publice în statul respectiv, inclusiv cele referitoare la alocarea fondurilor bugetare, achiziţii publice, contabilitate publică şi audit financiar public.

 

ARTICOLUL 32

Condiţii de acordare a sprijinului bugetar direct

 

(1) MAE, prin Agenţie, potrivit art. 11 din Lege, poate acorda sprijin bugetar direct unui alt stat dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

a) sistemul finanţelor publice din statul partener este transparent şi eficace, inclusiv sub aspectul administrării fondurilor publice, achiziţiilor publice şi auditului financiar public;

b) statul are o strategie naţională de dezvoltare, precum şi o strategie de dezvoltare a sectorului pentru care se solicită asistenţa elaborate conform bunelor practici internaţionale;

c) statul are sisteme şi capacităţi de monitorizare a sprijinului bugetar direct.

(2) în cazul în care sprijinul bugetar este acordat de alţi donatori, Agenţia poate utiliza pentru evaluarea condiţiilor de la alin. (1) rapoartele şi documentele realizate de alţi donatori.

 

ARTICOLUL 33

Acordul de finanţare privind acordarea sprijinului bugetar direct

 

În vederea acordării sprijinului bugetar direct, Agenţia încheie cu un alt stat un acord de finanţare care include prevederi referitoare la scopul sprijinului bugetar, condiţiile pentru transferul fondurilor, drepturile şi obligaţiile părţilor, cadrul de evaluare a activităţilor planificate, mecanismul de monitorizare a modului de implementare, potrivit anexei nr. 9.

 

ARTICOLUL 34

Contribuţii voluntare

 

(1) Contribuţiile voluntare se acordă unei organizaţii internaţionale, la bugetul acesteia sau la bugetul unor entităţi administrate de aceasta.

(2) Contribuţiile voluntare se acordă cu respectarea Legii. Contribuţiile voluntare pot fi neafectate sau afectate unei anumite destinaţii sau acţiuni specifice.

(3) Acordul de finanţare referitor la contribuţiile voluntare se poate încheia după modelul propus de organizaţia internaţională beneficiară sau, în lipsa acestuia, după modelul prevăzut în anexa nr. 6.

 

ARTICOLUL 35

Asistenţa umanitară

 

(1) Prevederile art. 4-34 din prezentele norme se aplică în mod corespunzător.

(2) în vederea furnizării asistenţei umanitare către statul afectat, Agenţia colaborează cu Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile cu atribuţii în domeniu coordonate de acesta, potrivit legislaţiei specifice şi procedurilor existente la nivel internaţional şi naţional.

(3) Ministrul afacerilor interne aprobă participarea structurilor coordonate de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă al M.A.I. la intervenţii operative de salvare de vieţi omeneşti cu echipe specializate, în caz de dezastre naturale sau alte situaţii de urgenţă, după consultarea Agenţiei.

(4) în vederea realizării acţiunilor de asistenţă umanitară prevăzute la alin. (3), Agenţia şi M.A.I. Încheie un protocol ce reglementează procedura de consultare prevăzută la alin. (3), precum şi procedurile de acordare a asistenţei umanitare.

 

ARTICOLUL 36

Principii şi proceduri

 

Principiile şi procedurile pentru monitorizarea, evaluarea şi auditul proiectelor şi programelor de cooperare pentru dezvoltare sunt stabilite în Manualul de management bazat pe rezultate prevăzut în anexa nr. 7.

 

ARTICOLUL 37

Audit

 

(1) Beneficiarul are obligaţia de a păstra la sediul său şi de a pune la dispoziţia Agenţiei documentele justificative ale cheltuielilor efectuate în cadrul programului sau proiectului pentru o perioadă de 5 ani de la data finalizării grantului.

(2) Agenţia solicită beneficiarului să realizeze contractarea unui audit extern, acreditat potrivit legislaţiei aplicabile, la finalul proiectului, pentru granturile care depăşesc 4 milioane lei.

(3) Cheltuielile de audit sunt cheltuieli eligibile şi sunt menţionate explicit în bugetul proiectului sau al programului.

(4) în cazul în care beneficiarul grantului este o organizaţie internaţională sau alt stat, auditul se realizează conform regulilor respectivului beneficiar.

 

ARTICOLUL 38

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

(1) Obligaţia stabilită la art. 18 alin. (1) nu se aplică în primele 12 luni de funcţionare a Agenţiei.

(2) Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

(3) în vederea aplicării prezentelor norme metodologice, în condiţiile legii, se pot elabora instrucţiuni care se aprobă prin decizie a directorului general al Agenţiei.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

Model propunere de proiect

 

PROPUNERE DE PROIECT

 

Stat partener:

Numărul proiectului:

Titlul proiectului:

Dată estimativă de începere şi finalizare a proiectului:

Buget total al proiectului/Contribuţia RoAid:

 

Context şi justificare

Problema de dezvoltare abordată:

Analiza problemei: identificarea problemelor majore şi a cauzelor lor, cum relaţionează problema identificată cu strategia de dezvoltare naţională a statului partener

Rezultate aşteptate:

Analiza obiectivelor: definirea unei viziuni de îmbunătăţire a situaţiei abordate după finalizarea proiectului, identificarea unui rezultat dorit şi a aspectelor care trebuie modificate (corelaţia mijloace - rezultat dorit)

Beneficiari:

Analiza beneficiarilor direcţi şi indirecţi: identificarea persoanelor, a grupurilor-cheie sau a instituţiilor care ar putea avea vreo legătura cu proiectul (toţi cei asupra cărora proiectul ar avea un efect pozitiv sau negativ sau toţi cei care pot avea un impact asupra proiectului)

Iniţiativele existente în desfăşurare:

Descrierea iniţiativelor locale şi internaţionale în desfăşurare pentru a soluţiona problema de dezvoltare identificată

Strategia proiectului:

Analiza strategiei: alegerea celei mai relevante şi fezabile strategii, conform unor criterii bine definite (incluzând avantaje comparative ale echipei de implementare)

Durabilitatea proiectului:

Descrierea modului de continuare a activităţilor esenţiale ale proiectului, chiar la scară mai redusă, după încetarea finanţării nerambursabile

Vizibilitatea şi comunicarea rezultatelor:

Descrierea modului de asigurare a vizibilităţii proiectului şi a unui plan de comunicare a rezultatelor

Logica intervenţiei

Obiectiv (obiectivul de dezvoltare):

Contribuţia la un impact pe termen lung şi sustenabil pentru beneficiari (în cadrul altor intervenţii naţionale de dezvoltare)

Indicatori-cheie:

Majoritatea bazaţi pe statistici naţionale (de exemplu: indicatorii ODD)

Scopul proiectului (outcome):

îndeplinirea unor efecte pozitive imediate şi pe termen mediu pentru grupul-ţintă, pe baza combinării şi utilizării reale a rezultatelor proiectului

Indicatori-cheie:

Trebuie să reflecte schimbările pe care proiectul în sine le va aduce (şi modalitatea de măsurare).

Rezultate imediate (outputs):

Livrabile specifice care rezultă din activităţile proiectului şi care contribuie la îndeplinirea obiectivelor proiectului; rezultatele (outputs) trebuie să fie identificate dar (şi garantate).

Indicatori-cheie:

Date statistice calitative şi cantitative care să măsoare durata/cantitatea, timpul şi calitatea livrabilelor

Activităţi (durata şi perioada de implementare);

Activităţile realizate în cadrul proiectului, necesare şi suficiente pentru a îndeplini rezultatele (outputs) preconizate, toate detaliile necesare şi perioada de timp trebuie precizate pentru fiecare activitate (se recomandă menţionarea bugetului şi a duratei fiecărei activităţi).

Inputuri (bunuri materiale, persoane, obiecte, servicii):

Conform duratei activităţilor preconizate, toate inputurile necesare şi caracteristicile lor - buget, personal, servicii, echipament - trebuie identificate şi menţionate la acest capitol (subcapitole ale liniilor bugetare principale, calificări-cheie etc.).

Riscuri şi ipoteze:

Un risc este un factor extern negativ, care ar putea afecta progresul sau succesul proiectului (care poate fi puţin sau deloc controlabil). Ipotezele sunt factori sau condiţii pe care se bazează logica proiectului.

Administrarea proiectului

Instituţia implementatoare/Managerul proiectului (nume, adresă, date de contact):

Numele, tipul, adresa de e-mail şi website-ul instituţiei implementatoare, numele şi poziţia managerului de proiect, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail

Instituţia parteneră în statul recipient (nume, adresă, date de contact):

Numele, tipul, adresa de e-mail şi website-ul instituţiei partenere, numele şi poziţia managerului de proiect, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail

Alţi parteneri (nume, adresă, contacte):

Numele, tipul, adresa de e-mail şi website-ul instituţiei partenere, numele şi poziţia managerului de proiect, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail

Loc, dată, nume, semnătură:

Oraş, zi/lună/an, numele şi semnătura aplicantului

 

NOTĂ:

Documentul nu trebuie să depăşească 4 pagini.

 

Propunere de buget

 

Bugetul pentru:

[Denumirea proiectului]

Toţi anii

Anul

Cheltuieli

Unitatea

Nr. de unităţi

Preţul unităţii

(în EUR)

Cheltuieli

(în EUR)

Unitatea

Nr. de unităţi

Preţul unităţii

(în EUR)

Cheltuieli

(în EUR)

Cheltuieli

(în RON)

1. Resurse umane

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.1 Salarii (salariile brute, inclusiv contribuţiile la asigurările sociale şi alte cheltuieli conexe, angajaţii de pe planul local)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.1.1 Tehnice (Vă rugăm să specificaţi funcţiile.)

Pe lună

 

 

0,00

Pe lună

 

 

0,00

 

1.1.2 Personalul administrativ/de sprijin (Vă rugăm să specificaţi funcţiile.)

Pe lună

 

 

0,00

Pe lună

 

 

0,00

 

1.2 Salarii (salariile brute, inclusiv contribuţiile la asigurările sociale şi alte cheltuieli conexe, personalul expatriat/străin)

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

1.2.1 Directori (Vă rugam să specificaţi funcţiile.)

Pe lună

 

 

0,00

Pe lună

 

 

0,00

 

1.2.2 Personalul de sprijin (Vă rugăm să specificaţi funcţiile.)

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

1.3 Diurnele pentru misiuni/deplasări

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

1.3.1 în străinătate (personalul alocat pentru acţiune)

Diurnă

 

 

0,00

Diurnă

 

 

0,00

 

1.3.2 Pe planul local (personalul alocat pentru acţiune)

Diurnă

 

 

0,00

Diurnă

 

 

0,00

 

1.3.3 Vizită de documentare participanţi (de exemplu, 12 persoane x 4 zile)

Diurnă

 

 

0,00

Diurnă

 

 

0,00

 

Subtotal resurse umane

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

2. Deplasare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.1 Deplasarea internaţională (inclusiv taxele de viză şi de aeroport)

Pe zbor

 

 

0,00

Pe zbor

 

 

0,00

 

2.2 Transportul local

Pe lună

 

 

0,00

Pe lună

 

 

0,00

 

2.3 Altele (consultaţii medicale, medicamente, asigurare de călătorie etc.)

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

Subtotal deplasare

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

3. Dotare şi furnituri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.1 Achiziţia sau închirierea de autovehicule

Pe autovehicul

 

 

0,00

Pe autovehicul

 

 

0,00

 

3.2 Mobilier, echipamente informatice

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

3.3 Maşini, unelte etc.

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

3.4 Piese de schimb/dotări pentru maşini, unelte

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

3.5 Altele (Vă rugăm specificaţi.)

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

Subtotal dotare şi furnituri

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

4. Biroul local

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.1 Cheltuielile cu autovehiculele

Pe lună

 

 

0,00

Pe lună

 

 

0,00

 

4.2 Chiria pentru birou

Pe tună

 

 

0,00

Pe lună

 

 

0,00

 

4.3 Consumabile - furnituri de birou

Pe lună

 

 

0,00

Pe lună

 

 

0,00

 

4.4 Alte servicii (tel./fax, electricitate/încălzire, întreţinere etc.)

Pe tună

 

 

0,00

Pe lună

 

 

0,00

 

Subtotal biroul local

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

5. Alte cheltuieli, servicii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5.1 Publicaţii

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

5.2 Studii, cercetare

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

5.3 Verificarea cheltuielilor

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

5.4 Cheltuielile de evaluare

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

5.5 Traducere, interpreţi

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

5.6 Servicii financiare (cheltuielile privind garanţiile bancare etc.)

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

5.7 Cheltuielile cu conferinţele/ seminarele

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

5.8 Acţiunile de vizibilitate

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

5.9 Altele (Vă rugăm să specificaţi.)

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

Subtotal alte cheltuieli, servicii

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

6. Altele

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6.1 Vă rugăm să specificaţi

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

Subtotal altele

 

 

 

0,00

 

 

 

0,00

 

7. Subtotal cheltuielile eligibile directe ale acţiunii (1-6)

0,00

 

 

 

0,00

 

8. Provizionul pentru fondul de cheltuieli neprevăzute (maximum 5% din 7, subtotalul cheltuielilor eligibile directe ale acţiunii)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9. Totalul cheltuielilor eligibile directe ale acţiunii (7 + 8)

0,00

 

 

 

0,00

 

10. Cheltuieli administrative (maximum totalul cheltuielilor eligibile directe ale acţiunii)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

11. Totalul cheltuielilor eligibile (9 +10)

0,00

 

 

 

0,00

 

 

Surse de finanţare

 

Surse de finanţare

Suma

EUR

Procentul din total

%

Contribuţia financiară a solicitantului

 

 

Contribuţia MAE solicitată prin prezenta cerere

 

 

Contribuţia (contribuţiile) venite din partea CE sau a celorlalte state membre ale UE

 

 

Denumirea:

 

 

Condiţiile:

 

 

Contribuţia venită din partea celorlalte organizaţii:

 

 

Denumirea:

 

 

Condiţii:

 

 

CONTRIBUŢII TOTALE

 

 

Venitul direct din partea proiectului

 

 

Contribuţia în natură (dacă este permisă)

 

 

TOTALUL GENERAL

0,00

0,00

 

ANEXA nr. 2

la normele metodologice

 

- Model termeni de referinţă –

 

Termeni de referinţă pentru proiecte de cooperare internaţională pentru dezvoltare

 

1. Introducere:

- cuprinde contextualizarea apelului de proiecte, informaţii generale legate de politica României de cooperare pentru dezvoltare şi de încadrarea apelului în această politică.

2. Cadrul legal:

- din care derivă calitatea de finanţator de proiecte: lege, hotărâre a Guvernului, norme etc.

3. Tematica apelului:

- cuprinde ariile de intervenţie precise la care se referă apelul de proiecte. De exemplu: reforma sistemului judiciar/combaterea corupţiei; agricultura ecologică etc.

4. Aplicanţi eligibili:

- determinarea entităţilor care pot aplica în cadrul apelului;

- în cazul parteneriatelor - necesitatea dovedirii acordului de parteneriat.

De exemplu: ONG-uri din România, ONG-uri din statul partener, organizaţii internaţionale de drept public etc.

5. Bugetul estimativ total al apelului şi limitele indicative de buget ale proiectelor:

- se va indica un buget estimativ având în vedere că la momentul apelului este posibil să nu se cunoască bugetul;

- de asemenea, se vor indica limitele minime şi maxime ale proiectelor solicitate: de exemplu: se acceptă proiecte între 100.000 şi 200.000 EUR.

6. Cheltuieli şi tipuri de activităţi eligibile:

- se vor menţiona tipurile de cheltuieli şi activităţi specifice apelului care pot fi finanţate, inclusiv costul referitor la audit. De exemplu: traininguri, achiziţii de produse, cheltuieli cu personalul;

- anumite tipuri de cheltuieli pot fi plafonate la un anumit procent din totalul bugetului. De exemplu: cheltuieli cu personalul pot reprezenta maximum 30% din bugetul total al proiectului.

7. Procentul cofinanţării, dacă este cazul:

- determinarea procentului din bugetul total al proiectului pe care aplicantul şi/sau partenerii trebuie să îl acopere sau procentul de cofinanţare care constituie un avantaj în procedura de selecţie, inclusiv dacă trebuie să fie financiară sau în natură. De exemplu: 10% condiţie obligatorie sau avantaj de X puncte la evaluarea proiectului:

- dacă se solicită cofinanţare, trebuie solicitate documente

justificative.

8. Termene:

- se precizează termenul obligatoriu de depunere a proiectelor;

- se precizează termenele indicative de anunţare a rezultatelor procesului de evaluare, de depunere a contestaţiilor, de anunţare a proiectelor intrate la finanţare.

9. Informaţii şi precizări suplimentare privind criteriile de evaluare:

- se menţionează modalitatea de evaluare, inclusiv criteriile de evaluare şi punctajele acordate pentru fiecare criteriu, conform anexei (grila de evaluare);

- limba de aplicare.

10. Contact:

- modalitatea de depunere a proiectelor.

Anexa - Grila de evaluare

 

ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

 

- Model declaraţie de imparţialitate -

 

DECLARAŢIE DE IMPARŢIALITATE

 

Subsemnatul/Subsemnata, ......................................, (nume şi prenume)

prin prezenta confirm faptul că în examinarea propunerilor de proiecte depuse voi menţine cel mai înalt standard de imparţialitate. Nu voi acţiona în propriul interes şi nu voi permite nicio presiune financiară, comercială sau de altă natură care să influenţeze imparţialitatea mea în revizuirea propunerilor de proiecte. Examinarea propunerilor va fi strict bazată pe obiectivele şi criteriile stabilite.

 

În cazul unui conflict potenţial sau existent de interese, voi solicita imediat retragerea de la examinarea propunerilor în cauză.

 

Semnătura: ......................................

Data: ......................................

 

ANEXA Nr. 4

la normele metodologice

 

Evaluarea capacităţii organizaţiilor neguvemamentale

 

Obiectivul acestui instrument este de a analiza capacitatea unei organizaţii neguvernamentale de a implementa proiecte în domeniul cooperării pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară. Acest instrument include o serie de întrebări la care trebuie să răspundă organizaţia şi care sunt evaluate de către Agenţia RoAid. În orice moment, Agenţia poate să solicite organizaţiei documente justificatoare pentru răspunsurile date. Acest instrument trebuie să fie revizuit şi adus la zi înaintea acordării unui nou grant organizaţiei în cauză.

Vă rugăm să răspundeţi la întrebări într-un mod succint şi onest.

 

Partea 1: Aspecte generale

1.1. Statut legal

- Este organizaţia neguvernamentală (ONG-ul) înfiinţată legal?

1.2. Istoric

- Când a fost ONG-ul înfiinţat şi câţi ani a fost activ?

- Cum a evoluat ONG-ul în funcţie de scop şi activitate?

1.3. Obiect de activitate

- Organizaţia are un obiect de activitate principal nonprofit?

- Care sunt misiunea şi viziunea ONG-ului?

- ONG-ul funcţionează după principiile dezvoltării umane, în special egalitate şi nediscriminare?

1.4. Conexiuni locale şi globale

- ONG-ul aparţine altor organizaţii mai mari şi/sau reţele în domeniul său de activitate?

Menţionaţi cele mai relevante organizaţii sau reţele şi rolul organizaţiei neguvernamentale în acestea.

- ONG-ul are parteneriate cu instituţii guvernamentale/organizaţii internaţionale/companii private/fundaţii/altele? Menţionaţi cele mai relevante parteneriate. Sunt aceste parteneriate o sursă de finanţare?

Partea a 2-a: Analiza capacităţi ONG-ului în managementul de proiect

2.1. Expertiză tehnică

- ONG-ul are expertiza tehnică şi cunoştinţele necesare pentru a implementa proiectul/programul propus? Vă rugăm detaliaţi,

- ONG-ul are experienţă tematică şi geografică în aria de posibilă colaborare? Vă rugăm detaliaţi.

2.2. Capacitate de management

- ONG-ul are o prezenţă solidă şi parteneri de încredere pe teren? Explicaţi dacă şi cum aceşti parteneri vor sprijini implementarea proiectului/programului.

- ONG-ul îşi monitorizează progresul după anumiţi indicatori şi îşi evaluează rezultatele programelor/proiectelor? Vă rugăm explicaţi cum.

- ONG-ul include punctul de vedere al beneficiarilor în designul şi revizuirea programelor? Vă rugăm explicaţi cum.

- Descrieţi pe scurt rolurile pe care le au angajaţii din organizaţie implicaţi în implementarea proiectului.

2.3. Capacitate administrativă

- ONG-ul are capacitatea de a achiziţiona bunuri, servicii sau lucrări într-un mod transparent şi competitiv?

2.4. Capacitate financiară

- Care este suma maximă pe proiect pe care a administrat-o şi implementat-o ONG-ul?

- ONG-ul are stabilite proceduri interne care să asigure buna gestionare şi monitorizare a cheltuielilor?

- ONG-ul are un istoric financiar stabil şi corect?

- ONG-ul are capacitatea de a asigura înregistrări contabile corecte?

- ONG-ul a fost supus unui exerciţiu de audit extern în ultimii 3 ani? Dacă da, care au fost principalele constatări?

Partea a 3-a: Link-uri şi documente de suport, referinţe

3.1. Linkuri

- Website-uri, newslettere sau alte referinţe media relevante

3.2. Documente de suport

- Documente de înregistrare ale ONG-ului

- Extras de cont

3.3. Referinţe

- Vă rugăm să menţionaţi cel puţin o referinţă (nume şi date de contact) a unor donatori/organizaţii cu care ONG-ul colaborează sau a colaborat în trecut şi care pot oferi informaţii despre capacitatea ONG-ului în ceea ce priveşte implementarea de proiecte, bugete şi raportări.

 

ANEXA Nr. 5

la normele metodologice

 

Evaluarea capacităţii întreprinderilor cu scop lucrativ

 

Obiectivul acestui instrument este de a analiza capacitatea întreprinderii cu scop lucrativ de a implementa proiecte în domeniul cooperării pentru dezvoltare. Acest instrument include o serie de întrebări la care trebuie să răspundă reprezentanţii întreprinderii şi care ulterior vor fi revizuite de către Agenţia RoAid. În orice moment, Agenţia poate să solicite organizaţiei documente justificatoare pentru răspunsurile date. Este recomandat ca acest instrument să fie revizuit şi adus la zi înaintea acordării unui nou grant întreprinderii în cauză.

Vă rugăm să răspundeţi la întrebări într-un mod succint şi onest.

 

Partea 1: Aspecte generale

 

1.1. Statut legal

- întreprinderea cu scop lucrativ are statut legal?

1.2. Istoric

- Când a fost întreprinderea creată şi câţi ani a fost activă?

- Cum a evoluat întreprinderea în funcţie de scop şi activitate?

- întreprinderea a fost acuzată prin sentinţă judecătorească definitivă de:

- Fraudă - Da/Nu

- Corupţie - Da/Nu

- Participare la crimă organizată - Da/Nu

- Spălare de bani sau finanţare a terorismului - Da/Nu

- Crime legate de activităţi teroriste - Da/Nu

- încălcarea drepturilor de muncă ale copiilor sau trafic de persoane - Da/Nu?

1.3. Mandat

Care sunt misiunea şi viziunea întreprinderii?

* întreprinderea funcţionează după principiile dezvoltării umane, în special egalitate şi nediscriminare?

1.4. Conexiuni locale şi globale

- întreprinderea aparţine unor organizaţii mai mari şi/sau reţele în domeniul său de activitate? Menţionaţi cele mai relevante organizaţii sau reţele şi rolul întreprinderii în acestea.

* întreprinderea are parteneriate/colaborează cu instituţii guvernamentale/organizaţii internaţionale/companii private/fundaţii/altele? Menţionaţi cele mai relevante parteneriate.

 

Partea a 2-a: Analiza capacităţii întreprinderii în managementul de proiect

 

2.1. Expertiză tehnică

- întreprinderea are expertiza tehnică şi cunoştinţele necesare pentru a implementa proiectul/programul propus? întreprinderea are experienţă tematică şi geografică în aria de posibilă colaborare? Prezentaţi pe scurt experienţa/portofoliul întreprinderii.

- întreprinderea are o prezenţă solidă şi parteneri de încredere pe teren? Explicaţi dacă şi cum aceşti parteneri vor sprijini implementarea proiectului/programului.

2.2. Capacitate de management

- Câţi angajaţi are întreprinderea? Prezentaţi organigrama întreprinderii.

* întreprinderea îşi monitorizează progresul după anumiţi indicatori şi îşi evaluează rezultatele programelor/proiectelor? Vă rugăm explicaţi cum.

2.3. Capacitate administrativă

întreprinderea are capacitatea de a achiziţiona bunuri, servicii sau lucrări într-un mod transparent şi competitiv?

2.4. Capacitate financiară

Care este suma maximă pe care a administrat-o şi implementat-o întreprinderea?

- întreprinderea are stabilite proceduri interne care să asigure buna gestionare şi monitorizare a cheltuielilor?

- întreprinderea are un istoric financiar stabil şi corect?

- întreprinderea menţine înregistrările contabile corecte şi informative?

- întreprinderea are capacitatea de a asigura înregistrări contabile corecte?

 

Partea a 3-a: Link-uri şi documente de suport, referinţe

 

3.1. Linkuri

- Website-uri, newslettere sau alte referinţa media relevante

3.2. Documente de suport

- Certificat de înregistrare fiscală

- Certificat emis de Registrul comerţului în ultimele trei luni care să dovedească domeniul de activitate al întreprinderii şi că întreprinderea nu figurează cu datorii, nu e în insolvenţă sau faliment

- Prezentarea portofoliului întreprinderii

3.3. Referinţe

- Vă rugăm să menţionaţi trei referinţe (nume şi date de contact) ale unor donatori/organizaţii cu care întreprinderea colaborează sau a colaborat în trecut şi care pot oieri informaţii despre capacitatea întreprinderii în ceea ce priveşte implementarea de proiecte, bugete şi raportări.

 

ANEXA Nr. 6

la normele metodologice

 

- Model acord de finanţare –

 

ACORD DE FINANŢARE

între [....] şi [....] cu privire la [....]

 

Acord de finanţare, denumit în continuare Acord, încheiat între Agenţia de Cooperare pentru Dezvoltare, în continuare RoAid, şi [instituţia beneficiară], denumită în continuare beneficiarul,

întrucât RoAid doreşte să finanţeze beneficiarul în vederea realizării unui proiect şi pe baza condiţiilor şi clauzelor stabilite mai jos şi

întrucât beneficiarul are capacitatea de a utiliza aceste fonduri acordate de RoAid pentru activităţile menţionate mai jos şi în condiţiile şi termenele stabilite,

[Pentru granturi sub formă de contribuţii la bugetul general al unor organisme de drept public sau de drept privat, se adaugă: „întrucât, în conformitate cu Acordul de parteneriat semnat între .......”], cele două părţi convin următoarele:

1. Contribuţia/Obiectivul

RoAid va face o contribuţie financiară (denumită în continuare grant) în cuantum de [....] pentru a fi administrată de beneficiar exclusiv în scopul menţionat în acest acord şi în conformitate cu prevederile acestuia.

2. Obiectiv

Grantul va fi folosit exclusiv în scopul ...................................... conform propunerii de proiect ataşate.

[Pentru granturi sub formă de contribuţii la bugetul general al unor organisme de drept public sau de drept privat, se înlocuieşte cu: în conformitate cu Acordul de parteneriat, grantul reprezintă o contribuţie la bugetul general al beneficiarului şi va fi folosit pentru a susţine obiectivele detaliate în Condiţii generale aplicabile pentru granturi sub formă de contribuţii la bugetul general din anexa nr. 2 la normele metodologice.]

3. Metoda de plată

3.1. RoAid va transfera suma aferentă grantului în contul beneficiarului ......................................, după cum urmează ......................................

3.2. Plata este realizată în lei/valută. Valoarea grantului este de .......................

[Grantul se plăteşte într-o singură tranşă/în mai multe tranşe.]

[Prima tranşă, în valoare de ......................... se va plăti în 10 zile de la semnarea prezentului acord de finanţare. A două tranşă, în

valoare de va fi plătită în 10 zile de la cheltuirea cu succes a primei tranşe şi după primirea rapoartelor aferente, iar cea

de-a treia tranşă, în valoare de , va fi plătită în 10 zile de la cheltuirea cu succes a celei de-a două tranşe şi după primirea

rapoartelor aferente.]

[notă: pentru beneficiarii din România se va adăuga următorul text: Transferul următoarelor tranşe va fi condiţionat de furnizarea documentaţiei justificative privind implementarea financiară a tranşelor anterioare).

3.3. Plata se va face în contul:

Numele şi adresa băncii ......................................

Număr cont ......................................

IBAN ......................................

SWIFT ......................................

Numele şi adresa beneficiarului .................................................................................

4. Responsabilităţile beneficiarului

Beneficiarul se obligă:

4.1. să realizeze în termenele stabilite activităţile descrise în [propunerea de proiect] [Planul de acţiune] (ataşat);

4.2. să pună la dispoziţia RoAid rapoartele tehnice/narative şi bugetare, astfel: [ ........ ];

4.3. să utilizeze fondurile prevăzute în acest acord în scopul atingerii rezultatelor menţionate în cadrul proiectului [sau prevăzute în anexă pentru granturile sub formă de contribuţii la bugetul general];

4.4. să informeze RoAid cu privire la orice modificare ce intervine în proiect;

4.5. să realizeze un raport de progres [trimestrial/semestrial/anual/ori de câte orice solicită Agenţia]. Raportul de progres va detalia rezultatele obţinute şi va fi însoţit de o raportare financiară;

4.6. să pună la dispoziţia RoAid raportul narativ şi financiar final nu mai târziu de 30 de zile de la încheierea activităţilor;

4.7. să respecte condiţiile generale aplicabile prevăzute în anexa nr. 1 la normele metodologice

5. Modalitatea de rezolvare a diferendelor

5.1. Părţile vor depune eforturi pentru rezolvarea tuturor diferendelor pe cale amiabilă. În acest sens părţile îşi comunică poziţia una alteia şi orice soluţie pe care o consideră posibilă, în scris sau se întâlnesc la solicitarea oricărei părţi.

5.2. Dacă nu se ajunge la o soluţie amiabilă, oricare parte poate notifica cealaltă parte că apreciază că procedura a eşuat.

5.3. În cazul eşuării unei soluţionări amiabile, oricare parte poate apela la soluţionarea diferendului prin arbitraj. Orice divergenţe apărute în legătură cu prezentul acord, cu încheierea, interpretarea, executarea, încetarea, încălcarea sau nulitatea sa sau a oricăreia dintre clauzele sale vor fi soluţionate în mod definitiv prin arbitraj de către Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, în conformitate cu regulile de arbitraj UNCITRAL în vigoare la acel moment (denumite în continuare Regulile). Arbitrajul se va desfăşura în limba română, iar tribunalul arbitrai va fi format din trei arbitri numiţi în conformitate cu Regulile.

6. Recuperarea grantului

6.1. Beneficiarul are obligaţia de a returna sumele necheltuite la finalul proiectului în termen de 30 de zile de la data primirii notificării RoAid.

6.2. Beneficiarii care au furnizat informaţii insuficiente şi incorecte în scopul obţinerii finanţării sau au încălcat în mod substanţial prevederile prezentului acord au obligaţia de a returna finanţarea în termen de 30 de zile de la data primirii notificării şi nu vor putea obţine o nouă finanţare din partea RoAid timp de cinci ani din momentul în care respectiva încălcare a fost descoperită de RoAid.

6.3. Dacă beneficiarul nu a respectat prevederile prezentului acord, RoAid poate reduce valoarea tranşei următoare sau poate solicita rambursarea sumelor cheltuite necorespunzător. Prevederile subpct. 6.1 se vor aplica în mod corespunzător.

7. Date de contact

Persoanele responsabile pentru coordonarea tuturor aspectelor referitoare la acest acord de finanţare sunt:

 

Din partea RoAid:

Din partea beneficiarului:

Nume ......................................

......................................

Funcţie ......................................

......................................

Adresă ......................................

......................................

Telefon ......................................

......................................

Email ......................................

......................................

 

8. Vizibilitate

8.1. În cazul în care RoAid nu menţionează altfel, beneficiarul va lua toate măsurile necesare pentru a face public faptul

că RoAid a finanţat sau cofinanţat proiectul sau programul. Astfel de măsuri vor respecta Manualul de identitate vizuală al RoAid şi Ghidul de implementare pentru proiecte de cooperare pentru dezvoltare finanţate de Guvernul României, disponibile pe site-ul RoAid.

8.2. Beneficiarul va depune un plan de comunicare în termen de 30 de zile de la primirea finanţării În vederea aprobării de către RoAid şi va raporta implementarea sa în cadrul rapoartelor prevăzute la pct. 4.

8.3. Beneficiarul va menţiona acţiunea şi contribuţia financiară a RoAid în informaţiile transmise către beneficiarii finali ai acţiunii, în rapoartele interne şi anuale, în relaţia cu mass-media şi va afişa logo-ul RoAid şi al Guvernului României conform planului de comunicare aprobat de RoAid.

9. Proprietate

Dacă nu se specifică altfel, proprietatea şi dreptul de proprietate intelectuală şi industrială rezultate în urma unei acţiuni finanţate de RoAid, rapoartele şi alte documente corelate cu acţiunea vor aparţine beneficiarului.

10. Modificare

10.1. Acordul poate fi modificat prin schimb de scrisori între RoAid şi beneficiar, care vor deveni parte integrantă a prezentului acord

10.2. Beneficiarul grantului poate solicita Agenţiei modificarea acordului de finanţare, în următoarele situaţii:

a) modificarea solicitată priveşte activităţi incluse în acordul de finanţare şi este necesară pentru asigurarea majorării impactului produs de rezultatele proiectului;

b) este necesară realocarea către una sau mai multe categorii de cheltuieli din bugetul proiectului a unor sume ce depăşesc 15% dintr-o categorie de cheltuieli fără ca o astfel de realocare să afecteze bugetul total al proiectului şi nici scopurile urmărite sau obiectivele programului sau proiectului respectiv. În cazul în care realocarea priveşte un procent sub 15% este suficientă informarea Agenţiei;

c) este necesară adăugarea unei activităţi noi fără depăşirea bugetului alocat.

10.3. În toate cazurile, solicitarea de aprobare a modificării propuse va fi transmisă în scris de beneficiar către Agenţie cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru implementarea unei astfel de modificări. Solicitarea va fi însoţită de justificarea detaliată a motivelor pentru care se solicită modificarea.

10 4. Agenţia decide dacă solicitarea de modificare este acceptată sau este refuzată.

10.5. Un proiect se poate prelungi până la maximum [....] luni.

11. Intrarea în vigoare şi încetarea

11.1. Prezentul acord se semnează în două exemplare, în limba [....], în original, din care un exemplar pentru RoAid şi unul pentru beneficiar

11.2. Acordul de finanţare intră în vigoare la data semnării sale de către ultima parte şi este încheiat pentru o perioadă de [...J.

11.3. Prezentul acord poate fi denunţat unilateral de oricare dintre părţi înainte de data expirării termenului prevăzut la subpct. 11.2 printr-o notificare scrisă adresată celeilalte părţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data încetării menţionată în notificare. Beneficiarul va returna RoAid fondurile neutilizate în termen de [....] [nu se aplică pentru granturile sub formă de contribuţii la bugetul general].

 

RoAid,

Beneficiar;

Semnătură: ......................................

Semnătură: ......................................

Dată: ......................................

Dată: ......................................

 

Anexe obligatorii

1. Condiţii generale aplicabile pentru granturi pe bază de programe sau proiecte sau pentru granturi sub formă de contribuţii la bugetul general, al căror model este prevăzut în anexele nr. 1 şi 2 la prezentul acord de finanţare

2. Propunerea de proiect (şi bugetul)

Anexe opţionale

1. Planul de lucru

2. Matricea rezultatelor/termenii de referinţă ai proiectului cu privire la rezultate

3. Model raport de progres (narativ şi financiar)

 

ANEXA Nr. 1

la acordul de finanţam

 

Condiţii generale aplicabile pentru granturi pe bază de programe sau proiecte

 

1. Cheltuieli eligibile

1.1. Prin grantul acordat de Agenţie vor fi finanţate în mod exclusiv cheltuielile eligibile, directe şi indirecte ale beneficiarului.

1.2. Cheltuielile directe sunt eligibile şi pot fi finanţate dacă îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:

a) sunt necesare pentru desfăşurarea/realizarea programului sau proiectului,

b) sunt prevăzute în acordul de finanţare,

c) sunt realizate cu respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, eficienţei şi eficacităţii,

d) au fost realizate în cursul perioadei de implementare a grantului stabilită prin acordul de finanţare,

e) au fost efectiv plătite, înregistrate în evidenţele contabile ale beneficiarului şi ale partenerilor săi; şi

f) sunt identificabile, verificabile şi justificate prin documente cu caracter fiscal.

1.3. Cheltuielile indirecte eligibile sunt cheltuielile administrative ale beneficiarului şi nu pot depăşi 25% din valoarea cheltuielilor directe.

2. Cheltuieli neeligibile

Sunt considerate cheltuieli neeligibile:

a) provizioanele constituite pentru pierderi sau datorii;

b) dobânzile;

c) achiziţiile de teren sau clădiri, cu excepţia cazului în care aceste achiziţii sunt necesare pentru implementarea directă a grantului şi proprietatea asupra terenului sau clădirii astfel dobândite este transmisă beneficiarului final la sfârşitul procesului de implementare;

d) impozite, inclusiv TVA, în cazul în care beneficiarul are dreptul la rambursarea TVA;

e) amortizarea echipamentelor aflate în proprietatea beneficiarului sau folosite de acesta în leasing;

f) cheltuieli care au ca rezultat creşterea valorii activelor corporale existente prin îmbunătăţiri, extinderi etc.;

g) cheltuieli directe ale beneficiarului finanţate din alt grant.

3. Documente justificative

Sumele reprezentând plăţi în avans vor fi justificate de beneficiari conform prevederilor din acordurile de finanţare.

4. Utilizarea fondurilor

4.1. Fondurile transferate în cadrul grantului vor fi păstrate de beneficiarii din România în conturi deschise în lei şi de beneficiarii din alte state în conturi deschise în valuta stabilită în acord. Pentru înregistrarea oricăror operaţiuni financiare realizate cu aceste fonduri se va utiliza cursul de schimb aplicabil de banca în care se află fondurile la data realizării operaţiunii respective.

4.2. Cheltuielile administrative vor fi de [.....%] şi se calculează din totalul cheltuielilor directe.

5. Modificări acord

5.1. Beneficiarul grantului poate solicita Agenţiei modificarea acordului de finanţare, în următoarele situaţii:

a) modificarea solicitată priveşte activităţi incluse în acordul de finanţare şi este necesară pentru asigurarea majorării impactului produs de rezultatele proiectului;

b) este necesară realocarea către una sau mai multe categorii de cheltuieli a unor sume ce depăşesc 15% dintr-un capitol bugetar, fără ca o astfel de realocare să afecteze bugetul total al proiectului şi nici scopurile urmărite sau obiectivele programului sau proiectului respectiv. În cazul în care realocare priveşte un procent sub 15 este suficientă informarea Agenţiei;

c) este necesară adăugarea unei activităţi noi fără depăşirea bugetului alocat;

d) este necesară prelungirea perioadei de implementare, cu precizarea motivelor care au condus la această solicitare.

5.2. În toate cazurile, solicitarea de aprobare a modificării propuse va fi transmisă în scris de beneficiar către Agenţie cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru implementarea unei astfel de modificări. Solicitarea va fi însoţită de justificarea detaliată a motivelor pentru care se solicită modificarea.

5.3. Agenţia decide dacă solicitarea de modificare este acceptată sau este refuzată în termen de 10 2ile calendaristice de la primire.

5.4. Un proiect se poate prelungi până la maximum [ .... ] luni.

 

ANEXA Nr. 2

la acordul de finanţare

 

Condiţii generale aplicabile pentru granturi sub formă de contribuţii la bugetul general

 

1. Granturile prin contribuţii la bugetul general sunt acordate pentru a stabili o cooperare pe termen lung cu un beneficiar şi urmăresc următorul obiectiv stabilit prin Programul multianual strategic: ......................................

2. Aceste contribuţii constituie venituri neafectate la bugetul general al beneficiarului, după normele aplicabile acestuia.

3. Grantul este folosit pentru îndeplinirea următorului plan de acţiune convenit de părţi, în conformitate cu Acordul de parteneriat: ......................................

 

ANEXA Nr. 7

la normele metodologice

 

Manual de managementul bazat pe rezultate

 

1. Introducere

Misiunea României în politica sa de cooperare pentru dezvoltare este aceea de a contribui la lupta împotriva sărăciei extreme şi de a veni în sprijinul dezvoltării de instituţii democratice sustenabile în ţări aflate în curs de dezvoltare prin împărtăşirea propriilor experienţe. Managementul bazat pe rezultate reprezintă nucleul acestor eforturi. Obiectivul manualului de faţă este elaborarea cadrului pentru gestionarea proiectelor bilaterale şi trilaterale de cooperare pentru dezvoltare implementate de Agenţia de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare (RoAid) în scopul asigurării eficacităţii maxime a acestora.

Manualul porneşte de la înţelegerea faptului că dezvoltarea este arareori un proces linear şi că este o componentă a unor sisteme complexe. De aceea este vital să se evalueze şi să se reexamineze intervenţia pentru dezvoltare prin intermediul reflecţiei, al monitorizării şi al evaluării periodice. Managementul adaptabil înseamnă că RoAid va încorpora sesiunile frecvente de feedback în managementul proiectului şi va ajusta proiectul/programul prin intermediul acestor procese continue de învăţare. Prin urmare, etapele ciclului proiectului se întăresc unele pe celelalte. Glosarul aduce laolaltă termenii esenţiali şi îi defineşte, pentru a uşura înţelegerea şi utilizarea acestora.

2. Managementul ciclului proiectului

Managementul integrat al ciclului proiectului asigură desfăşurarea cu succes a activităţilor pe

parcursul unui proiect, precum şi faptul că deciziile se bazează pe realitatea din teren şi pe sesiunile continue de feedback. România foloseşte un ciclu de proiect/program alcătuit din trei etape, după cum urmează: (i) planificarea, (ii) implementarea şi (iii) evaluarea. Manualul va defini fiecare dintre stadiile individuale ale ciclului proiectului şi va sublinia aspectele implicate. Managementul bazat pe rezultate va fi folosit odată cu fiecare stadiu al managementului ciclului proiectului.

 

Planificare

- Programare

- Se are în vedere cadrul juridic, de politici şi bugetar existent

- Identificarea proiectelor

- Se pot primi propuneri de proiecte bazate pe un logframe din partea diferiţilor actori (de exemplu, ambasadele României din ţările partenere, ONG-uri)

- Elaborarea proiectelor

- Documentul de proiect include următoarele elemente: descrierea problemei, analiza contextului, logica intervenţiei (pe baza unui logframe), administrarea proiectului şi propunerea de buget.

- Evaluare finală

- Echipa RoAid va evalua şi va discuta propunerile de proiecte, inclusiv conformitatea cu strategia pentru dezvoltare a ţării partenere, rezultatele şi riscurile.

- Anumite aspecte suplimentare trebuie analizate cu privire la propunerile de proiecte ce vizează statele fragile, de exemplu: evaluarea unor sensibilităţi referitoare la conflict.

- Acordul/Contractul cu partea care face implementarea

Implementare

- Acţiune

- Monitorizare/Reflecţie

- Planul de acţiune trebuie să conţină şi un interval de timp suficient alocat reflecţiei

- Monitorizarea identifică potenţialele succese sau eşecuri cât de curând posibil şi facilitează ajustările operaţiunilor în timp util.

- Printre instrumentele utile pentru monitorizare şi reflecţie se includ: matricea rezultatelor (logframe), planul de monitorizare, identificarea actorilor principali, reexaminările ulterioare acţiunilor, reexaminarea periodică a lanţului rezultatelor, planurile de activitate, rapoartele intermediare, misiunile de monitorizare, precum şi reexaminările strategice.

- Adaptare

- RoAid va ajusta şi va adapta intervenţiile acolo unde este cazul.

- Dacă o abordare nu funcţionează, atunci aceasta se va abandona şi se va aplica o altă abordare care este considerată mai potrivită contextului respectiv.

Evaluare

- Gestionarea evaluărilor

- RoAid stabileşte metoda şi procesele adecvate.

- Unitatea RoAid/Unitatea de Implementare a Proiectelor va numi un punct focal pentru evaluare.

- Utilizarea evaluărilor

- Rapoartele trebuie să fie elaborate într-un mod clar şi concis.

- Echipa de management al proiectului va răspunde concluziilor şi recomandărilor evaluării printr-un plan de „management response”.

- Evaluarea va fi discutată la nivelurile adecvate.

- Comunicarea rezultatelor evaluării şi a lecţiilor învăţate

- Evaluările contribuie la îmbunătăţirea calităţii şi la evoluţia portofoliului de cooperare pentru dezvoltare al României.

- Toate evaluările se fac publice.

- Comunicarea bazată pe rezultate.

 

Tabelul 1: Prezentarea generală a sarcinilor implicate în ciclul de management al proiectului

 

3. Principii

3.1. Concentrarea pe rezultate

RoAid îşi va centra abordarea privind cooperarea pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară pe rezultate. Un rezultat al dezvoltării îl constituie rezultatul final, schimbări ale performanţei instituţionale sau ale comportamentului unor indivizi sau grupuri, schimbări care intervin între realizarea outputurilor şi atingerea scopului sau impactul (intenţionat sau neintenţionat, pozitiv sau negativ) al unei intervenţii pentru dezvoltare. Inputurile, activităţile şi procesele reprezintă nişte mijloace prin care se pot obţine aceste rezultate. În calitatea sa de coordonator naţional al cooperării româneşti pentru dezvoltare, RoAID va comunica importanţa reflecţiei în termeni de rezultate - prin comparaţie cu contribuţii sau activităţi - la nivelul tuturor instituţiilor implicate în gestionarea cooperării pentru dezvoltare româneşti.

Înţelegerea fundamentată a condiţiilor locale, a dinamicii pentru dezvoltare şi a proceselor globale este esenţială în scopul proiectării de intervenţii de cooperare pentru dezvoltare orientate către rezultate. Fiecare intervenţie se bazează pe un lanţ al rezultatelor sau pe un cadru al rezultatelor (logframe). Cadrul rezultatelor se construieşte pe o teorie a schimbării care explică logica de la baza unei intervenţii. Experienţa ne-a dovedit că legăturile slăbite şi/sau insuficiente cu teoria schimbării pot submina succesul intervenţiilor de cooperare pentru dezvoltare.

Cadrul sau matricea rezultatelor (logframe) explică modul în care trebuie obţinute rezultatele, inclusiv prin relaţiile cauzale, ipotezele şi riscurile identificate. Această matrice reflectă gândirea strategică a unei întregi organizaţii sau a unui proiect şi este alcătuită din cinci nivele: impact, rezultatul final (outcome), rezultate imediate (outputs), activităţi şi contribuţii (inputs).

- Impactul se referă la obiectivul pe termen lung al intervenţiei sau, cu alte cuvinte, schimbările reale şi intenţionate de la nivelul dezvoltării umane, măsurate în funcţie de bunăstarea oamenilor şi de progresele apărute în viaţa lor,

- Rezultatele finale (outcomes) reprezintă efectele pe termen scurt şi mediu ale intervenţiei sau schimbarea condiţiilor de dezvoltare.

- Rezultatele imediate (outputs) reprezintă produsele, capitalurile, bunurile şi serviciile care sunt rezultatul activităţilor.

- Activităţile reprezintă acţiunile întreprinse prin intermediul cărora se mobilizează contribuţiile în sensul apariţiei produselor finite.

- Contribuţiile (inputs) se referă la resursele financiare, umane şi materiale folosite pentru intervenţia pentru dezvoltare.

Exemplu: Mai mulţi copii au acces la educaţie preşcolară timpurie (= produsul finit/output) deoarece au fost renovate grădiniţele (= activitate, contribuţie/input). Copiii vor fi mai bine pregătiţi pentru şcoala primară (= rezultat/outcome), ceea ce, la rândul său, va întări resursele umane (= impact).

Există două elemente suplimentare esenţiale pentru lanţul rezultatelor: ipotezele şi sursele de verificare. Ipotezele sunt, de obicei, în afara controlului proiectului. Ipoteza se referă la înţelegerea că ceva se va dezvolta într-un anumit mod sau că o persoană se va comporta într-un anumit mod. Reprezintă înţelegerea care stă la baza logicii lanţului de rezultate. De exemplu, în cadrul unui proiect de educaţie, ipoteza ar putea f aceea că furnizarea prânzului la şcoală ar putea stimula părinţii să îşi trimită copiii la şcoală. Ipoteza s-ar putea să fie adevărată sau nu. Sursele de verificare sunt vitale pentru a stabili modul în care progresează proiectul cu privire la rezultatele intenţionate. De aceea trebuie să se furnizeze informaţii cu privire la datele care trebuie colectate, metodologia aplicabilă, precum şi raportarea (inclusiv sarcinile şi frecvenţa).

 

Exemplu privind lanţul rezultatelor

 

Contribuţii/inputs

 

Activităţi

 

Rezultate imediate/outputs

 

Rezultatele proiectului/outcomes

 

Impact

Ipoteze

 

Ipoteze

 

Ipoteze

 

Ipoteze

 

Ipoteze

Surse de verificare

 

Surse de verificare

 

Surse de verificare

 

Surse de verificare

 

Surse de verificare

 

Lanţul rezultatelor este fundamental pentru monitorizarea schimbărilor. Dacă ceva nu este măsurat, adesea nu poate fi monitorizat şi evaluat. De aceea RoAid va identifica un set de indicatori cu ajutorul cărora dezvoltarea ţării partenere se poate monitoriza la nivelul macro. Indicatorul este „unitatea de măsură” care ne informează dacă implementarea intervenţiei este reuşită. Indicatorii pot să măsoare succesul la multe nivele (de exemplu, rezultat imediat/output, rezultat al proiectului/outcome, impact). Se includ aici şi indicatorii rezultatelor proiectului/outcomes de la nivelul înalt din ţara parteneră (de exemplu, nivelul ocupării forţei de muncă, indicatorii dezvoltării umane), precum şi indicatorii rezultatelor imediate/outputs (de exemplu, numărul de gospodării în care există acces la apă potabilă, numărul de persoane formate).

Pentru a exista indicatori, este necesar să existe un termen de referinţă/baseline şi o ţintă. Termenul de referinţă este reprezentat de datele care măsoară condiţiile specifice dinainte de începerea proiectului sau la scurtă vreme după ce începe implementarea. Acest termen de referinţă/baseline va fi folosit drept punct de plecare pentru compararea progresului proiectului din cursul duratei de viaţă a proiectului. Ţinta menţionează o valoare individuală la care ar trebui să ajungă un indicator până la o dată concretă din viitor. RoAid va stabili, de asemenea, indicatorii de la nivelele scăzute pentru proiecte şi programe drept puncte suplimentare de referinţă pentru a orienta implementarea intervenţiilor.

3.2. Concentrarea pe învăţare

România va folosi feedbackul primit de la parteneri, precum şi cunoştinţele generate pe baza monitorizării şi a evaluărilor continue pentru a-şi informa factorii de decizie şi elaborarea politicilor în scopul creşterii relevanţei, eficacităţii şi eficienţei generale ale programelor şi proiectelor de cooperare pentru dezvoltare.

Învăţarea constantă şi dialogul deschis reprezintă, de asemenea, cerinţele preliminare pentru a ne asigura că şi România, şi ţara parteneră se pot responsabiliza una pe cealaltă (responsabilizare reciprocă). Procedând astfel, RoAid va pune accent special pe implicarea actorilor interesaţi în implementarea proiectelor.

În calitate de nou donator, la acest moment, România are fonduri şi capacităţi limitate. Cu toate acestea, România a reuşit să îşi creeze nişte modalităţi inovatoare, flexibile şi rapide de cooperare pentru dezvoltare, care sunt apreciate de statele partenere (de exemplu, Fondul de mobilitate). RoAid îşi va păstra acest mod de operare şi de învăţare continuă, va experimenta noi iniţiative, le va dezvolta pe cele care dau rezultate şi le va abandona pe cele care nu conduc la rezultate pozitive.

3.3. Concentrarea pe responsabilizarea statului beneficiar

RoAid susţine în totalitate principiul responsabilizării statului beneficiar. Consolidând angajamentele internaţionale cu privire la cooperarea pentru dezvoltare, obiectivul fundamental strategic al României este acela de a contribui la eradicarea sărăciei extreme prin promovarea securităţii şi a prosperităţii prin intermediul parteneriatelor eficiente cu ţările în curs de dezvoltare, susţinând propriile obiective de dezvoltare ale ţărilor partenere. Aceasta înseamnă că şi planurile, şi rezultatele de dezvoltare îi aparţin ţării partenere. Partenerii în dezvoltare nu pot decât să susţină aceste procese care nu le aparţin. Prin urmare, RoAid va respecta principiul responsabilizării statului beneficiar cu privire la rezultate.

RoAid recunoaşte că dezvoltarea este un proces acumulativ şi nonlinear. lată de ce România doreşte să susţină statele partenere în atenuarea factorilor care le afectează negativ dezvoltarea şi în consolidarea acelor factori care stimulează dezvoltarea în contextul specific al fiecărei ţări.

În plus, România şi-a declarat şi sprijinul pentru eforturile convenite la nivel internaţional în scopul îmbunătăţirii eficacităţii cooperării pentru dezvoltare. Acestea includ Declaraţia de la Paris privind Eficacitatea Ajutorului (2005), Agenda pentru Acţiune de la Acera (2008), Documentul convenit la Busan (2011), precum şi diferitele angajamente de la nivelul Uniunii Europene (UE). România mai susţine, de asemenea, şi activitatea Parteneriatului global pentru cooperarea pentru dezvoltare eficace. În acest scop, RoAid va căuta să evite suprapunerile, să stimuleze armonizarea politicilor şi acţiunilor cu ceilalţi parteneri şi să folosească sistemele naţionale din ţările partenere cât mai mult cu putinţă. RoAid se angajează să folosească managementul adaptabil bazat pe rezultate şi îşi va intensifica eforturile în acest sens, în plus, RoAid îşi va gestiona portofoliul de cooperare pentru dezvoltare pe baza principiului incluziunii, asigurându-se că există angajamentul în acest sens al actorilor interesaţi.

4. Planificare

Etapa planificării poate fi considerată cu certitudine drept componenta cea mai importantă a managementului bazat pe rezultate, deoarece pregăteşte terenul pentru orice intervenţie de succes. Pentru a depăşi situaţia iniţială/baseline şi a ajunge la stadiul dorit, primul pas îl constituie crearea unei viziuni privind acel stadiu dorit. Etapa de planificare trebuie să fie susţinută de un cadru logic (logframe), care să sprijine obţinerea de rezultate la nivel de produse finite/outputs, rezultat final/outcome şi impact în vederea atingerii stadiului dorit.

4.1. Programare

Identificarea, implementarea şi evaluarea proiectelor bilaterale necesită nişte resurse umane şi de timp considerabile, lată şi motivul pentru care RoAid va favoriza implementarea unui număr limitat de proiecte, axându-se pe o calitate înaltă, decât să îşi împartă capacităţile într-un număr mare de proiecte şi să submineze calitatea acestora

În acest sens este utilă o abordare strategică privind portofoliul de proiecte. Proiectele-pilot reprezintă o altă abordare utilă, de exemplu, implementarea de iniţiative noi, adesea la o scală limitată, având drept obiectiv testarea unei iniţiative şi dobândirea de experienţă.

Proiectele de cooperare pentru dezvoltare se realizează în conformitate cu sectoarele şi statele prioritare din documentele strategice de planificare, şi anume Programul strategic multianual al României privind cooperarea pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară (Programul strategic) şi Planul anual de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară (Planul anual).

4.2. Identificarea proiectului

Programul strategic stabileşte direcţia pe termen mediu a politicii de cooperare pentru dezvoltare a României.

Planul anual, care este redactat în colaborare cu Consiliul Consultativ şi aprobat de Guvern, elaborează obiectivele anuale ale politicii de cooperare pentru dezvoltare şi ajutor umanitar. Planul anual, prin urmare, furnizează baza pentru identificarea şi selecţia proiectelor pentru respectivul an financiar.

Propunerile de proiecte pot fi primite din partea diferiţilor beneficiari. Toate acestea vor avea drept rezultat o propunere iniţială de proiect.

4.3. Dezvoltarea proiectului

În cadrul unei propuneri de proiect, RoAid poate solicita documente adiţionale, precum:

- Cadrul rezultatelor/logframe

- Planul de monitorizare

- Calendarul de implementare

- TOR al personalului internaţional pe termen lung (dacă este aplicabil)

- TOR al personalului proiectului local (dacă este aplicabil)

- Referinţe

5. Implementarea

5.1. Acţiune

Această etapă a stadiului de implementare se referă la activităţile care vor fi întreprinse pentru a îndeplini obiectivele conform proiectului.

5.2. Monitorizare/Reflecţie

Monitorizarea identifică succesele sau eşecurile reale sau potenţiale cât mai devreme cu putinţă şi facilitează ajustarea la timp a operaţiunilor. Datele de monitorizare vor furniza echipei de proiect informaţii pentru a evalua dacă proiectele merg în direcţia dorită, de exemplu, se îndreaptă către realizarea obiectivelor stabilite.

Cadrul de rezultate/logframe susţine echipa de proiect să rămână concentrată pe realizările aşteptate ale proiectului sau programului. Oferă orientare cu privire la ce rezultate trebuie măsurate şi folosite pentru a da socoteală pentru ţintele, termenii de referinţă/baseline şi mijloacele de verificare utile. Printre instrumentele utile pentru monitorizare şi reflecţie se includ:

- cadrul rezultatelor/logframe;

- planul de monitorizare;

- identificarea actorilor relevanţi;

- reexaminările postacţiune;

- reexaminarea frecventă a lanţului rezultatelor;

- planurile de activitate;

- rapoartele intermediare;

- misiunile de monitorizare; şi

- evaluările strategice.

Echipa de proiect va trebui să fie în stare să evalueze într-un mod critic, onest şi reflexiv ipotezele utilizate în cadrul proiectului şi al activităţilor. Trebuie calculat în cadrul documentului de proiect şi al planului de activitate şi un interval de timp suficient pentru a reflecta cu privire la următoarele: „Suntem pe drumul cel bun? Ce funcţionează? Ce nu funcţionează? Ce am învăţat, ce oprim, ce modificăm?”.

Elaborarea unui olan de monitorizare

Planul de monitorizare se foloseşte pentru a planifica sistematic colectarea datelor pentru evaluarea şi demonstrarea progresului făcut în obţinerea rezultatelor aşteptate. Va fi redactat în stadiul de planificare al fiecărui program/proiect şi însoţeşte cadrul rezultatelor. Descrie cine va face colectarea datelor, cine va prelucra şi transmite informaţiile relevante şi în ce moment (de exemplu, responsabilităţi, frecvenţă, metodă). Planul de monitorizare încorporează elemente ale cadrului rezultatelor/logframe, de exemplu, face referire la situaţia de la iniţierea proiectului (termenul de referinţă/baseline) şi la elementele din cadrul rezultatelor (în special la indicatori). În plus, şi foarte important, sprijină monitorizarea factorilor externi şi a efectelor acestora asupra proiectului.

 

Exemplul de plan de monitorizare

 

Logica de intervenţie

Indicator

Termenul de referinţă/ baseline

Sursele de verificare

Utilizarea informaţiilor de monitorizare

Sursele de date

Cât de des/ când vor fi strânse datele?

Cine poartă răspunderea pentru strângerea datelor?

Cine poartă răspunderea pentru analiza datelor?

Cum se vor strânge datele?

Cine va primi rezultatele monitorizării, în ce moment şi sub ce formă?

Obiectiv

 

 

 

 

 

 

 

Rezultat

 

 

 

 

 

 

 

Produs finit/output

 

 

 

 

 

 

 

Activităţi

 

 

 

 

 

 

 

Contribuţii/input

 

 

 

 

 

 

 

Riscuri

 

 

 

 

 

 

 

Ipoteze

 

 

 

 

 

 

 

Rezultatul aşteptat 1

 

 

 

 

 

 

 

Rezultatul aşteptat 2

 

 

 

 

 

 

 

Rezultatul aşteptat 3

 

 

 

 

 

 

 

[Se mai adaugă în măsura necesarului]

 

 

 

 

 

 

 

 

5.3. Adaptarea

După ce s-au colectat datele de monitorizare şi s-a reflectat pe baza lor, echipa de proiect va lua măsuri în funcţie de informaţiile şi de perspectivele obţinute. Una dintre opţiuni poate fi ajustarea activităţilor pentru un progres mai bun şi mai accelerat (de exemplu, să se includă actori interesaţi suplimentari, să se sporească viteza/scadă viteza de implementare, să se schimbe locul). Adaptarea mai poate însemna şi renunţarea la activităţile care nu merg în direcţia potrivită şi care nu ajung la rezultatele dorite. Managementul adaptabil reprezintă nucleul managementului bazat pe rezultate.

Personalul RoAid este încurajat să se susţină reciproc, să îşi împărtăşească experienţele pentru a stimula învăţarea la nivel de organizaţie şi pentru a facilita relaţiile de colaborare dintre parteneri la nivelul tuturor stadiilor din etapa de implementare.

5.4. Comitetul de coordonare/Proiect board

Comitetul de coordonare poate fi un mecanism util de supraveghere a progresului proiectului, care îi poate ghida cursul, în general, şi care poate stimula implicarea unei comunităţi mai cuprinzătoare de factori interesaţi. Acesta poate fi instituit pentru orice proiect, însă, din pricină volumului de muncă suplimentar implicat de managementul activităţilor unui comitet de coordonare, RoAid va stabili în fiecare caz dacă este necesară crearea sa. Se recomandă instituirea comitetului în situaţiile în care contribuţia României depăşeşte suma de 1 milion lei şi/sau proiectul are o durată de viaţă mai mare de 2 ani.

Comitetul de coordonare va fi alcătuit din reprezentanţii RoAid şi ai echipei de implementare; mai pot fi invitaţi şi alţi actori interesaţi în funcţie de caz. Acesta se va reuni obligatoriu la începutul şi către sfârşitul proiectului, precum şi ad-hoc ori de câte ori este necesar.

5.5. Raportarea la nivel de proiect/program

RoAid caută să păstreze cerinţele de raportare la un nivel minim, care să fie compatibil cu asigurarea supravegherii corespunzătoare a progresului şi cu păstrarea evidenţelor financiare ale proiectelor şi programelor susţinute de RoAid. RoAid le va solicita beneficiarilor să furnizeze rapoarte intermediare şi rapoarte finale concentrate pe rezultate. Conform uzanţelor generale, RoAid poate accepta rapoartele în formatul furnizat de beneficiar.

Cerinţele de raportare pot diferi în funcţie de durata proiectului şi numărul de tranşe la plată.

Cerinţele generale de raportare în funcţie de nivelul grantului RoAid

 

Tipul de raport

Plata într-o singură tranşă şi durata proiectului sub 6 luni

Plata în 2 sau mai multe tranşe şi durata proiectului peste 6 luni

Raport intermediar (narativ şi financiar)

Opţional

Obligatoriu (poate fi trimestrial, semestrial sau anual)

Raport final (narativ şi financiar)

Obligatoriu

Obligatoriu

 

6. Evaluarea

Pe lângă monitorizarea continuă, evaluările ţintite vor face posibilă analiza capacităţii generale a eforturilor de cooperare pentru dezvoltare ale României. Evaluările oferă o examinare sistematică şi obiectivă a succesului intervenţiilor pentru dezvoltare în termeni de relevanţă, eficacitate, eficienţă, impact şi durabilitate. Prin urmare, evaluările aduc o contribuţie esenţială în scopul pregătirii de noi programe sau proiecte, precum şi al deciziilor privind alocarea de fonduri suplimentare într-o anumită ţară sau la nivelul unui anumit sector.

6 1. Gestionarea evaluărilor

RoAid poartă principala responsabilitate pentru evaluările din cadrul instituţional românesc privind cooperarea pentru dezvoltare. Evaluările se vor folosi selectiv pentru examinarea informaţiilor pe care nu le poate furniza adecvat monitorizarea, fie în termeni de profunzime, fie de cuprindere.

Evaluările pot fi tematice sau pe proiecte.

RoAid va desfăşura minimum o evaluare pe an, cu excepţia anului în care se adoptă Programul strategic. Ar trebui observat că e mai puţin importantă cantitatea evaluărilor prin comparaţie cu calitatea.

RoAid va pregăti un plan de lucru anual privind evaluarea. Decizia de a evalua un proiect/o activitate trebuie să fie una în cunoştinţă de cauză şi, printre altele, trebuie să aibă în vedere următoarele criterii:

- Relevanţa politicilor: Care este relevanţa intervenţiei pentru dezvoltare în contextul strategiilor, al politicilor şi al obiectivelor RoAid cu privire la cooperarea pentru dezvoltare?

- Utilitate: Ce utilizare li se va da produselor finite/outputurilor evaluării în sensul intereselor, al planurilor şi al priorităţilor RoAid, ale partenerilor săi şi ale celorlalţi actori interesaţi?

- Valoarea inovatoare şi repetabilitatea: Activitatea pentru dezvoltare propusă pentru evaluare reprezintă o modalitate nouă şi inovatoare de a face faţă provocărilor pentru dezvoltare? Este predispusă la repetare şi poate fi adoptată la o scară mai mare?

- Fezabilitatea evaluării: Este posibil ca evaluarea să se desfăşoare aşa cum a fost intenţionată? Există date fiabile, competenţe şi resurse financiare disponibile?

- Cost-beneficiu: Evaluarea poate produce rezultate şi costurile ei pot fi justificate?

În termeni de metode şi procese, există numeroase feluri în care se poate desfăşura o evaluare. Evaluarea poate fi internă său externă; se poate concentra pe proces sau la nivel de impact; poate fi desfăşurată la sfârşitul unui proiect sau în cursul stadiului său de implementare. RoAid va stabili metoda şi procesele adecvate în funcţie de fiecare situaţie individuală.

Evaluările se vor desfăşura pe baza metodelor standardizate internaţional. Se vor baza pe principiile de evaluare ale OCDE DAC: parteneriat, imparţialitate, transparenţă, credibilitate şi independenţă. Toate evaluările vor fi orientate după „Criteriile pentru evaluarea cooperării pentru dezvoltare ale OCDE DAC”. Scala propusă pentru evaluare are patru puncte, după cum urmează: „1” foarte nesatisfăcător, „2” nesatisfăcător, „3” satisfăcător, iar „4” foarte satisfăcător. Cele cinci criterii pentru evaluarea iniţiativelor pentru dezvoltare sunt:

- Relevanţa - Măsura în care activitatea de cooperare pentru dezvoltare este potrivită pentru priorităţile şi politicile grupului-ţintă, beneficiar şi donator

- Eficacitate - Măsura în care o activitate de cooperare pentru dezvoltare îşi atinge obiectivele

- Eficienţă - Măsura în care costul unei intervenţii pentru dezvoltare poate fi justificat prin rezultate, având în vedere alternativele

- Impact - Schimbările pozitive şi negative produse de o intervenţie pentru dezvoltare, direct sau indirect, intenţionat sau neintenţionat

- Durabilitate - Măsura în care avantajele unei activităţi pot continua după retragerea finanţării de către donator/încheierea proiectului

6.2. Folosirea evaluărilor

Evaluările nu sunt un scop în sine. Evaluările furnizează puncte de plecare pentru elaborarea de politici, pentru proiectele viitoare şi pentru perioada restantă a proiectului (în situaţia în care proiectul evaluat continuă).

RoAid va răspunde concluziilor şi recomandărilor evaluării printr-un document care va detalia acţiunile de urmat sau nu ca reacţie la acestea.

6.3. Comunicarea rezultatelor şi a lecţiilor învăţate

Prin recomandările cu privire modalităţile de îmbunătăţire a intervenţiilor ulterioare pentru dezvoltare, evaluările contribuie la evoluţia continuă şi la creşterea calităţii cooperării pentru dezvoltare furnizate de RoAID.

Pentru a fi utile, rapoartele de evaluare trebuie să fie prezentate într-un format clar şi accesibil, pentru a fi distribuite tuturor actorilor interesaţi. Abordarea sistematică şi planul de diseminare a raportului, a recomandărilor şi concluziilor acestuia, precum şi a principalelor sale lecţii învăţate ar trebui să facă parte din procesul de planificare al unei evaluări.

Evaluările vor fi puse la dispoziţia publicului, în funcţie de tematică, la aprecierea RoAid. Se vor posta pe pagina de internet oficială www.roaid.ro. Dacă este necesar, diseminarea poate include şi alte formate, cum ar fi atelierele şi sesiunile de informare oficiale, distribuirea ţintită a rapoartelor, comunicatele de presă şi articolele de ştiri pentru paginile de internet oficiale şi pentru canalele de socializare.

 

Tabelul de mai jos oferă un rezumat al sarcinilor cu privire la evaluări:

 

Responsabilităţi

- Elaborează politici de evaluare şi oferă orientare

- Redactează Planul de lucru anual privind evaluarea

- Gestionează procesul de evaluare

- Numeşte un membru al echipei drept administrator al evaluării

- Diseminează rapoartele de evaluare aprobate (inclusiv pe paginile de internet relevante şi pe canalele de socializare)

- Organizează o sesiune de informare pentru personalul RoAID după finalizarea evaluării

- Gestionează redactarea răspunsului (management response)

 

 

6.4. Comunicarea bazată pe rezultate

Comunicarea bazată pe rezultate demonstrează eficacitatea unei intervenţii pentru dezvoltare pe baza unui limbaj clar şi concis. Furnizează o perspectivă echilibrată cu privire la rezultatele obţinute şi la provocările întâmpinate, cum ar fi ipotezele greşite, ineficienţele şi rezultatele potenţial slabe dintr-un anumit domeniu. Arată şi cum RoAid pune în practică managementul bazat pe rezultate şi îmbrăţişează o mentalitate bazată pe învăţare la toate nivelurile.

Următoarele etape sunt utile în redactarea comunicării bazate pe rezultate:1

- descrierea a ceea ce s-a realizat şi lista indicatorilor succesului;

- comparaţia rezultatelor reale cu rezultatele aşteptate;

- cuantificarea realizărilor prin comparaţie cu un termen de referinţă/baseline, ori de câte ori este posibil;

- ilustrarea constatărilor cu citate, mărturii, fotografii etc.;

- explicarea motivelor pentru care s-au realizat mult prea multe sau mult prea puţine;

- sublinierea oricăror probleme sau oportunităţi neprevăzute care pot necesita strategii noi sau reproiectarea unei iniţiative;

- prezentarea relatării referitoare la cum s-au obţinut rezultatele şi sublinierea existenţei potenţialului pentru o învăţare mai cuprinzătoare a lecţiilor;

- recunoaşterea implicării celorlalţi (parteneri, actori interesaţi, deţinători de drepturi) şi alocarea unui grad de atribuire, dacă este posibil;

- asigurarea că există suficiente date pentru descrierea efectelor activităţilor desfăşurate.


1 Sursa: UNDG (2011). Results-based Management Handbook. Harmonizing RBM concepte and approaches for improved development results at country level (Manualul managementului bazat pe rezultate. Armonizarea conceptelor şi abordărilor MBR în scopul unor rezultate pentru dezvoltare îmbunătăţite la nivelul naţional).

 

7. Auditul

RoAid operează un sistem de planificare anuală a auditului.

Beneficiarul poartă răspunderea pentru auditarea programului/proiectului în conformitate cu acordul de finanţare. Costul auditului poate face parte din cheltuielile eligibile ale proiectului şi se va calcula în momentul redactării bugetului pentru proiect, solicitare menţionată în Termenii de referinţă ai apelului de proiecte.

Documentele justificative trebuie păstrate la sediile beneficiarului în scopuri de audit potenţial timp de cel puţin 5 ani după data sfârşitului grantului. Nu este necesar ca beneficiarul să înainteze documentele justificative în rapoartele intermediare şi finale către RoAid.

Auditul poate avea loc în orice moment în cursul implementării programului/proiectului sau în interval de 5 ani de la data finalizării acestuia. Beneficiarul trebuie să acorde acces la spaţiul şi sediul unde este sau a fost implementat programul/proiectul, inclusiv acces la documentele şi fişierele electronice.

Dacă grantul este implementat de o organizaţie internaţională sau de alt stat, atunci se respectă regulile aplicabile respectivei organizaţii sau respectivului stat.

 

Lista abrevierilor

 

DAC Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE

DCF Forumul de cooperare pentru dezvoltare

UE Uniunea Europeană

IATI Iniţiativa Internaţională pentru Transparenţa Ajutorului

ONG Organizaţie nonguvernamentală

AOD Asistenţă oficială pentru dezvoltare

OCDE Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică MBR Managementul bazat pe rezultate

RoAid Portofoliul de cooperare pentru dezvoltare la nivelul Guvernului din România

RON Leul românesc

ToR Termeni de referinţă

ONU Organizaţia Naţiunilor Unite

UNDG Grupul pentru Dezvoltare al Naţiunilor Unite

 

Glosar

 

Activităţi - măsurile implementate prin intermediul cărora se mobilizează contribuţii în scopul producerii unor rezultate finite specifice/outputs

Managementul adaptabil - încorporarea sesiunilor frecvente de feedback în managementul proiectului şi ajustarea proiectului/programului prin intermediul acestor procese constante de învăţare

Ajutorul efectiv - procesul prin care contribuţia în sensul ajutorului pentru dezvoltarea unei ţări şi/sau globală devine efectivă. Se includ aici şi eforturile de la nivel global, dar şi cele de la nivel de ţară. Printre principiile ajutorului efectiv se includ responsabilizarea statului partener (national ownership), alinierea, armonizarea, gestionarea rezultatelor şi responsabilizarea reciprocă.

Ipoteză - actul de a considera că ceva e de la sine înţeles sau de a presupune că ceva se va dezvolta într-un anumit mod sau că o persoană se va comporta într-un anumit mod. De exemplu, într-un proiect pe educaţie, ipoteza ar putea fi că furnizarea prânzului la şcoală se va dovedi a fi un stimulent ca părinţii să îşi trimită copiii la şcoală. Ipoteza ar putea să fie adevărată sau nu.

Audit - activitatea funcţional independentă şi obiectivă de analiză a veniturilor şi cheltuielilor realizate în cadrul unul proiect, de verificare a conformităţii acestora cu activităţile şi bugetul stabilite în proiect

Termen de referinţă/baseline - setul de date care măsoară condiţiile specifice înainte de iniţierea proiectului sau în scurtă vreme de la punerea acestuia în aplicare. Termenul de referinţă va fi folosit drept punct iniţial pentru a compara rezultatele proiectului din cursul existenţei acestuia.

Cooperarea pentru dezvoltare - activitatea care este destinată explicit susţinerii priorităţilor de dezvoltare naţionale sau internaţionale, care nu este stimulată de profit, care discriminează în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare şi care se bazează pe relaţiile de cooperare al căror scop îl constituie consolidarea responsabilizării ţării în curs de dezvoltare. Cele trei tipuri principale de cooperare pentru dezvoltare sunt transferul financiar (şi în natură), sprijinul în scopul creşterii capacităţii şi modificarea politicilor (DCF 2015).

Eficientizarea dezvoltării - procesul de creştere a impactului global al politicilor privind dezvoltarea, inclusiv politicile care nu se referă la ajutor (comercială, financiară, imigraţie etc.)

Sprijinul bugetar direct-transferul de resurse financiare către entităţile publice ale altor ţări pentru a se atinge obiectivele de cooperare pentru dezvoltare

Donator - partea care furnizează cooperarea pentru dezvoltare pe baza nevoilor beneficiarului Eficienţă - măsura în care costul unei intervenţii pentru dezvoltare se poate justifica prin rezultatele ei, având în vedere alternativele (unul dintre cele cinci criterii de evaluare OCDE DAC)

Evaluare - analiza sistematică şi obiectivă a unui proiect sau program în curs sau finalizat, a implementării şi rezultatelor sale

Fond nerambursabil/grant-transferul efectuat în numerar, bunuri sau servicii pentru care nu este necesară nicio rambursare (OCDE DAC)

Impact - modificările pozitive şi negative produse de o intervenţie în sensul dezvoltării, direct sau indirect, intenţionat sau neintenţionat (unul dintre cele cinci criterii de evaluare OCDE DAC)

Partenerul de implementare - organizaţiile care sprijină RoAid în scopul realizării intervenţiilor sale într-o ţară parteneră sau în România în cazul proiectelor de comunicare şi conştientizare (de exemplu, autorităţile locale, organizaţiile internaţionale, ONG-urile internaţionale şi locale)

Indicator - „Unitatea de măsură” care indică dacă implementarea intervenţiei a avut succes.

Indicatorii pot măsura succesul la multe niveluri (de exemplu: produse finite/outputs, rezultate/outcomes, impact).

Contribuţii - resursele financiare, umane şi materiale folosite în cooperarea pentru dezvoltare Intervenţie - activitate (iniţiativă, proiect, program) menită să îndeplinească obiectivele legislaţiei României privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară

Monitorizare - colectarea sistematică a datelor privind indicatorii specificaţi pentru a furniza conducerii şi principalilor actori interesaţi indicatori cu privire la măsura progresului în utilizarea fondurilor alocate şi îndeplinirea obiectivelor stabilite

Rezultatele finite/outcomes - efectele pe termen scurt şi mediu ale produselor finite/outputs ale unei intervenţii sau modificarea în condiţiile de dezvoltare

Produsele finite/outputs - produsele, capitalul, bunurile şi serviciile care sunt rezultatul activităţilor Reexaminarea făcută de experţi - procesul de evaluare a capacităţilor unui donator. La OCDE DAC, ţările membre şi sistemele lor AOD sunt reexaminate de experţii din celelalte state membre DAC în general cam o dată la 4 ani. Obiectivele sunt îmbunătăţirea calităţii cooperării pentru dezvoltare şi promovarea bunelor parteneriate pentru dezvoltare.

Proiectul - setul de activităţi interrelaţionate menite să îndeplinească un obiectiv specific de dezvoltare

Documentul de proiect - instrumentul de planificare pentru gestionarea proiectelor. Descrie problema, analizează contextul, defineşte intervenţia şi furnizează mai multe informaţii privind ipotezele, riscurile şi implementarea. Lanţul rezultatelor reprezintă nucleul documentului de proiect.

Programul - setul de activităţi şi proiecte pentru cooperare interrelaţionate menite să consolideze un anumit sector într-o ţară terţă

Beneficiar - partea care beneficiază de cooperarea pentru dezvoltare

Relevanţă - măsura în care activitatea de ajutor este potrivită pentru priorităţile şi politicile grupului-ţintă, beneficiar şi donator (unul dintre cele cinci criterii de evaluare OCDE DAC)

Rezultate - rezultatul imediat/output, rezultatul final/outcome sau impactul (intenţionat sau neintenţionat, pozitiv sau negativ) al unei intervenţii pentru dezvoltare

Lanţul rezultatelor/logframe - descrie logica din spatele intervenţiei pentru dezvoltare şi furnizează o ilustrare a relaţiei cauzale anticipate dintre diferitele elemente în timp. Mai furnizează, de asemenea, şi informaţii privind asumaţiile care stau la bază şi sursele de verificare.

Reexaminare - evaluarea randamentului unei intervenţii, periodic sau pe bază ad-hoc. Reexaminările de obicei sunt mai puţin cuprinzătoare şi/sau profunde decât evaluările.

Durabilitate - măsoară dacă avantajele unei activităţi pot continua şi după retragerea finanţării donatorului

Ţinta - specifică o anumită valoare pe care ar trebui s-o atingă un indicator până la o anumită dată concretă din viitor, de exemplu, ce se speră să se îndeplinească

Termenii de referinţă (ToR) - subliniază scopul unei sarcini şi descriu responsabilităţile şi calendarul pentru implementarea sarcinii (de exemplu, o evaluare).

Teoria schimbării-procesul de analizare a felului în care are loc schimbarea şi examinarea a ceea ce înseamnă acest lucru în cazul unei intervenţii planificate sau continue. Bazată pe învăţarea continuă şi pe o concentrare continuă pe nivelul rezultatelor finite, teoria schimbării înseamnă aplicarea gândirii critice la proiectarea, implementarea şi evaluarea activităţilor menite să susţină schimbarea în contextele lor respective.

 

ANEXA Nr. 8

la normele metodologice

 

- Model al acordului de parteneriat –

 

Acord de parteneriat între [....] şi [....] cu privire la ......................................

 

În scopul implementării obiectivelor din Programul multianual strategic de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, Agenţia de Cooperare pentru Dezvoltare, denumită în continuare RoAid, a selectat [numele organizaţiei], denumită în continuare partenerul, pentru a duce la îndeplinire anumite obiective generale comune.

Obiectivele generale comune sunt: [....].

Drept urmare, RoAid şi partenerul au convenit:

 

1. Obiectivul

Acordul are ca scop general colaborarea dintre părţi în implementarea politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară a României.

 

2. Contribuţie

2.1. RoAid va acorda o contribuţie financiară anuală/o dată la 2 ani (denumită în continuare grant) pentru a fi administrată de beneficiar în implementarea obiectivelor generale stabilite.

2.2. Grantul va fi acordat conform condiţiilor stabilite printr-un acord specific de finanţare.

2.3. Semnarea acestui acord nu creează în sarcina RoAid obligaţii de a oferi granturi specifice.

2.4. Aceasta nu va prejudicia participarea partenerului în alte apeluri pentru propuneri în scopul obţinerii de granturi în afara obiectului planului de acţiune cuprins în anexă.

 

3. Responsabilităţile beneficiarului

Beneficiarul este de acord:

3.1 să realizeze activităţile în aplicarea obiectivelor generale menţionate;

3.2. să coopereze cu RoAid şi să realizeze schimburi de informaţii;

3.3. să informeze RoAid cu privire la orice modificare ar fi necesară în vederea obţinerii rezultatelor.

 

4. Modalitatea de rezolvare a diferendelor

4.1. Părţile vor depune eforturi pentru rezolvarea tuturor diferendelor pe cale amiabilă. În acest sens părţile îşi comunică poziţia una alteia şi orice soluţie pe care o consideră posibilă în scris sau se întâlnesc la solicitarea oricărei părţi.

4.2. Dacă nu se ajunge la o soluţie amiabilă, oricare parte poate notifica cealaltă parte că apreciază că procedura a eşuat.

4.3. În cazul eşuării unei soluţionări amiabile, oricare parte poate apela la soluţionarea diferendului prin arbitraj. Orice divergente apărute în legătura cu prezentul acord, cu încheierea, interpretarea, executarea, încetarea, încălcarea sau nulitatea sa sau a oricăreia dintre clauzele sale vor fi soluţionate în mod definitiv prin arbitraj de către Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în conformitate cu regulile de arbitraj UNCITRAL în vigoare la acel moment (denumite în continuare regulile). Arbitrajul se va desfăşura în limba română, iar tribunalul arbitrai va fi format din trei arbitri numiţi în conformitate cu regulile.

 

5. Date de contact

Persoanele responsabile pentru coordonarea tuturor aspectelor referitoare la acest acord de parteneriat sunt:

 

Din partea RoAid:

Din partea beneficiarului:

Nume ......................................

......................................

Funcţie ......................................

......................................

Adresă ......................................

......................................

Telefon ......................................

......................................

Email ......................................

......................................

 

6. Modificare

Acordul poate fi modificat prin schimb de scrisori între RoAid şi beneficiar, care vor deveni parte integrantă a prezentului acord.

 

7. Intrarea în vigoare şi încetare

7.1. Se semnează în două exemplare, în limba [...], în original, dintre care un exemplar rămâne RoAid şi unui îl revine beneficiarului.

7.2. Acordul de parteneriat intră în vigoare la data semnării şi este încheiat pentru un termen de [....].

7.3. Prezentul acord poate fi denunţat de oricare dintre părţi, înainte de data expirării termenului, printr-o notificare scrisă adresată celeilalte părţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data încetării menţionată în notificare.

 

RoAid,

Beneficiar,

Semnătură: ......................................

Semnătură: ......................................

Dată: ......................................

Dată: ......................................

 

ANEXA Nr. 9

la normele metodologice

 

- Model al acordului de sprijin bugetar direct –

 

Acord de sprijin bugetar direct între [....] şi [....] cu privire la ......................................

 

În scopul implementării obiectivelor din Programul multianual strategic de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, Agenţia de Cooperare pentru Dezvoltare, denumită în continuare RoAid, a selectat [....] (statul beneficiar)

în vederea încheierii acestui acord de sprijin bugetar direct în data [....] între [....] (denumită în continuare beneficiar), pe de-o parte, şi Agenţia de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare (denumită în continuare Agenţia), pe de altă parte, denumite în continuare părţile,

a) întrucât beneficiarul a implementat/u rimează să implementeze un plan de acţiune stabilit în anexă (Planul);

b) întrucât nevoile curente necesită planificare strategică iniţială pentru o perioadă de [....] ani,

prin urmare, părţile convin să colaboreze după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

Viziune

 

1.1. Acest acord este bazat pe intenţia exprimată de beneficiar şi de către Agenţie în sensul adoptării unei abordări sectoriale pentru susţinerea lor faţă de [....] în ceea ce priveşte activităţile de planificare, de alocare a resurselor, de identificare a cerinţelor referitoare la resurse, de coordonare/utilizare a resurselor, în evaluarea progresului şi în punerea în comun a resurselor în vederea atingerii obiectivelor Planului,

1.2. Beneficiarul acceptă responsabilitatea pentru nivelul de progres atins în realizarea obiectivelor privitoare la sectorul [....].

1.3. Un buget privind sectorul [....] va fi stabilit pentru toate contribuţiile monetare destinate beneficiarului. Detaliile sunt ataşate în cadrul anexei [....].

1.4. Bugetul privind sectorul [....] va fi gestionat de beneficiar în consultare cu Comitetul mixt [....].

1.5. Termenii de referinţă privitori la Comitetul mixt sunt ataşaţi în cadrul anexei [....] la acest acord, în acest sens, un comitet mixt [....], format din reprezentanţi ai [....], va fi constituit, avându-l ca preşedinte pe [....]. Comitetul va răspunde în faţa părţilor.

 

ARTICOLUL 2

Administrarea Acordului

 

2.1. Beneficiarul şi Agenţia vor desfăşura o întrunire consultativă anuală în luna [....] a fiecărui an.

2.2. Întrunirea consultativă anuală se va concentra asupra:

(i) evaluării planurilor de acţiune şi a bugetelor pentru anul următor, aşa cum au fost ele propuse de către beneficiar;

(ii) evaluării raportului privind progresul realizat în anul curent în ceea ce priveşte Planul şi evaluării performanţelor sectoriale globale din timpul aceleiaşi perioade;

(iii) luării în considerare a oricăror modificări ale obiectivelor multianuale ale Planului, asupra cărora nu se aşteaptă să existe revizuiri substanţiale.

2.3. Vor avea loc două întruniri ale Comitetului mixt privind sectorul [....] în fiecare an. Prima întrunire va avea loc în [....], iar cea de-a două [....]. Scopul acestor întruniri va fi, după cum urmează:

(i) întrunirea din [....]1:

- evaluarea progreselor realizate în trimestrele III şi IV ale anului precedent şi aprobarea plăţilor pentru trimestrele III şt IV ale anului curent;

- monitorizarea unui anumit număr de indicatori ai performanţei pentru trimestrele III şi IV ale anului precedent;

- monitorizarea eliberării fondurilor de către părţi în trimestrele III şi IV ale anului precedent;

- evaluarea rapoartelor de audit pentru trimestrele III şi IV ale anului precedent;

(ii) întrunirea din [....]2:

- evaluarea progresului realizat în trimestrele I şi II ale anului curent şi aprobarea plăţilor pentru trimestrele I şi II ale anului următor;

- monitorizarea unui anumit număr de indicatori ai performanţei pentru trimestrele I şi II ale anului curent;

- monitorizarea eliberării fondurilor de către părţi pentru trimestrele I şi II ale anului curent;

- evaluarea rapoartelor de audit pentru trimestrele I şi II ale anului curent.

2.4. Agenţia îşi va sincroniza plăţile cu programarea celor două întruniri - mai exact, vor fi făcute două plăţi - una la începutul lunii [....], iar cealaltă în luna [....].

2.5. Procedurile prevăzute în prezentul acord vor fi supuse revizuirii de către părţi anual în cadrul întrunirii consultative anuale.


1 Prima întrunire.

2 A două întrunire.

 

ARTICOLUL 3

Raportarea, contabilitatea şi auditul

 

3.1. În cadrul întrunirii consultative anuale, beneficiarul va prezenta şi va pune în dezbatere, în vederea obţinerii consensului politic, un buget detaliat pentru anul următor, rapoartele de venituri şi cheltuieli pentru anul precedent, precum şi bugetul aprobat pentru anul curent.

3.2. Adoptarea unui sistem de mecanisme de gestiune care răspunde nevoilor administrative şi financiare ale Părţilor va fi dezvoltat în continuare în urma consultărilor dintre părţi. Mecanismele vor forma o parte integrantă a sistemelor informatice şi financiare existente.

3.3. În conformitate cu reglementările financiare ale beneficiarului, va fi deschis un cont pentru sectorul [....] de către [....], urmând ca la acesta să aibă acces instituţiile [....]. Vor fi făcute plăţi din acest cont numai pe baza aprobării Comitetului mixt pentru [....].

 

ARTICOLUL 4

Monitorizare şi evaluare

 

4.1. În scopul monitorizării şi evaluării performanţelor în acest sector, vor fi folosiţi indicatorii [....]. Programul indicatorilor este cuprins în anexa [....].

4.2. Beneficiarul îşi va menţine angajamentul de a disemina informaţiile Agenţiei şi îi va furniza acesteia următoarele:

(i) rapoarte trimestriale financiare şi de activitate privind toate nivelurile, în cursul primei întruniri consultative anuale a părţilor;

(ii) un raport anual privind sectorul (...], acoperind performanţa curentă în comparaţie cu planul anual;

(iii) rapoartele de venituri şi cheltuieli privitoare la anul financiar anterior vor fi prezentate în cursul întrunirii consultative anuale.

4.3. Beneficiarul, în colaborare cu Agenţia, va iniţia şi va susţine două revizuiri comune ale Programului în cursul implementării acestuia, după cum urmează:

(i) o evaluare intermediară a Planului va fi efectuată în scopul evaluării progresului intermediar cu privire la implementarea Planului după un interval de

(ii) o evaluare externă în cursul ultimului an de implementare a Planului.

4.4. Revizuirea Planului va fi o parte componentă a procesului de planificare. Costurile de revizuire vor fi induse în Planul de acţiune şi vor fi parte a bugetului privind sectorul [....].

Drept care reprezentanţii pe deplin autorizaţi ai părţilor au semnat prezentul acord.

 

Pentru şi în numele [....]

Data

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERŢ ŞI ANTREPRENORIAT

 

ORDIN

privind modificarea Schemei de ajutor de minimis prevăzute în Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-up Nation - Roma ni a”, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 692/2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 94.473 din 10.10.2017 al Direcţiei de antreprenoriat şi Programe pentru IMM, în temeiul prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 112/2017, şi ale art. 25 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale prevederilor art. 3 alin. (1) pct. 18 din Hotărârea nr. 23/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat emite următorul ordin:

Art. I. - Schema de ajutor de minimis prevăzută în Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-up Nation - Romania”, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 692/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 431 şi 431 bis din 12 iunie 2017, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La punctul 6 subpunctul 6.8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„6.8 (1) După primirea Scrisorii de acceptare de principiu pentru finanţare în limita bugetului, conform programării AIMMAIPE, beneficiarii vor semna la sediul AIMMAIPE acordul de finanţare (anexa nr. 9 la prezenta procedură). Termenul-limită de semnare a acordurilor de finanţare este 15 noiembrie a anului în care au fost acceptate de principiu la finanţare.

MMACA, prin AIMMAIPE, va transfera în contul de tranzit deschis la instituţia parteneră selectată, cu rol de agenţie de implementare, sumele reprezentând ajutor de minimis aferente acordurilor de finanţare.”

Art. II. - Direcţia de antreprenoriat şi programe pentru IMM din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi agenţiile pentru întreprinderi mici şi mijloci), atragere de investiţii şi promovare a exportului vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Ilan Laufer

 

Bucureşti, 10 octombrie 2017.

Nr. 1.295.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru completarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.392/2017 privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă

 

Având în vedere prevederile art. 12, art. 204, art. 205, art. 223 şi art. 238 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, CU modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.392/2017 privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 2 martie 2017, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:

- La articolul 2, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Studenţii români şi străini pot beneficia de burse, mobilităţi şi alte drepturi, finanţate din contracte de finanţare externă nerambursabilă, câştigate de către instituţiile de învăţământ superior în competiţii naţionale şi internaţionale, în cuantumul prevăzut de aceste contracte.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

 

Bucureşti, 28 septembrie 2017.

Nr. 5.076.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.