MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 835/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 835         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 20 octombrie 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

17. - Decizie privind asigurarea conducerii Senatului în perioada 23-24 octombrie 2017

 

107. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui sistem centralizat de identificare a statelor membre care deţin informaţii privind condamnările resortisanţilor ţărilor terţe şi ale persoanelor apatride (TCN), destinat să completeze şi să sprijine sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.077/21 (sistemul ECRIS-TCN) - COM (2017) 344

 

108. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Agenţia Europeană pentru Gestionarea Operaţională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.987/2006 şi a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.077/2 - COM (2017) 352 final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

76. - Ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome „Editura Didactică şi Pedagogică” prin transformare

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

DECIZIE

privind asigurarea conducerii Senatului în perioada 23-24 octombrie 2017

 

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 23/2005, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Preşedintele Senatului decide:

 

Articol unic. - În perioada 23-24 octombrie 2017, conducerea Senatului va fi asigurată de domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al Senatului.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 19 octombrie 2017.

Nr. 17.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui sistem centralizat de identificare a statelor membre care deţin informaţii privind condamnările resortisanţilor ţărilor terţe şi ale persoanelor apatride (TCN), destinat să completeze şi să sprijine sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.077/21 (sistemul ECRIS-TCN) - COM (2017) 344

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/527 din 13.10.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

1. Consideră că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui sistem centralizat de identificare a statelor membre care deţin informaţii privind condamnările resortisanţilor ţărilor terţe şi ale persoanelor apatride (TCN), destinat să completeze şi să sprijine sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.077/21 (sistemul ECRIS-TCN) respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

2. Notează că temeiul juridic al Propunerii de Regulament se bazează pe articolul 82 alineatul (1) litera (d), care reglementează dreptul Uniunii Europene de a acţiona în domeniul cooperării judiciare în materie penală pentru facilitarea cooperării dintre autorităţile judiciare sau echivalente ale statelor membre în materie de urmărire penală şi executare a deciziilor.

3. Certifică validitatea formei juridice alese, aceea de regulament.

Art. 2. - Senatul României:

1. Constată că propunerea de regulament doreşte să completeze propunerea de directivă a Comisiei din ianuarie 2016, prin crearea unui sistem centralizat pentru identificarea eficientă a statului membru care deţine informaţii privind condamnările referitoare la resortisanţii ţărilor terţe,

2. Notează că propunerea introduce un sistem de căutare de tip „rezultat pozitiv/negativ”, pe baza datelor alfanumerice şi a amprentelor digitale ale resortisanţilor ţărilor terţe condamnaţi în statele membre, care va permite statelor membre să identifice rapid alt stat care a condamnat un anumit resortisant al unei ţări terţe. Statul membru solicitant trebuie apoi să solicite statelor membre astfel identificate să furnizeze informaţiile concrete referitoare la condamnări prin intermediul actualului sistem ECRIS, cu îmbunătăţirile aduse prin propunerea din ianuarie 2016.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 16 octombrie 2017. cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 16 octombrie 2017.

Nr. 107.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Agenţia Europeană pentru Gestionarea Operaţională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.987/2006 şi a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.077/2 - COM (2017) 352 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/526 din 13.10.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

1. Consideră că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Agenţia Europeană pentru Gestionarea Operaţională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.987/2006 şi a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.077/2 respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

2. Constată că temeiul juridic al propunerii de regulament se întemeiază pe prevederile articolului 74f articolului 77 alineatul (2) literele (a) şi (b), articolului 78 alineatul (2) litera (e), articolului 79 alineatul (2) litera (c), articolului 82 alineatul (1) litera (d), articolului 85 alineatul (1), articolului 87 alineatul (2) litera (a) şi articolului 88 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care oferă temeiul juridic pentru modificarea Regulamentului de instituire a Agenţiei Europene pentru Gestionarea Operaţională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie (eu-LISA) şi a instrumentelor juridice ale sistemelor.

3. Certifică validitatea formei juridice alese, aceea de regulament.

Art. 2. - Senatul României:

1. Constată că propunerea de regulament îşi propune revizuirea Regulamentului (UE) nr. 1.077/2011 de instituire a eu-LISA în vederea adaptării sale la recomandările de amendamente legislative din evaluarea externă a agenţiei, precum şi de a îmbunătăţi funcţionarea agenţiei pentru a răspunde prompt şi eficient la noile provocări şi realităţi ale UE în domeniul imigraţiei şi al securităţii interne. Se urmăreşte crearea unui registru comun de date care să permită identificarea în mod automat a transmiterii de date incorecte sau incoerente, astfel încât statele membre să verifice datele introduse în sistemele lor naţionale şi să ia măsuri de remediere. Propunerea vizează, aşadar, extinderea mandatului eu-LISA, responsabilă în prezent de gestionarea operaţională a părţilor centrale ale: Sistemului de informaţii Schengen de a două generaţie (SIS II), Sistemului de informaţii privind vizele (VIS) şi ale sistemului Eurodac.

2. Notează măsurile prevăzute pentru facilitarea interoperabilităţii datelor prin crearea unui portal european de căutare care să permită efectuarea unor căutări simultane în cadrul sistemelor informatice, a unui serviciu comun unic de comparare a datelor biometrice şi a unui registru comun de date de identitate. Documentul mai prevede că agenţia va stabili mecanisme automatizate de control al calităţii datelor, precum şi planuri de securitate a bazelor de date pentru a se preîntâmpina citirea, copierea, modificarea sau ştergerea neautorizată a datelor cu caracter personal în timpul transferurilor de date cu caracter personal sau în timpul transportului suporturilor de date.

3. Susţine măsurile propuse pentru extinderea mandatului agenţiei pentru a-i permite să preia sarcini noi cu scopul creării unui depozit de date la nivelul UE în vederea unei mai bune asigurări a securităţii interne şi a facilitării trecerii frontierei de către călătorii de bună-credinţă.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat În şedinţa din 16 octombrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată,

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 16 octombrie 2017.

Nr. 108.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 588

din 21 septembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin, (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Oana Andrea Schmidt-Hăineală în Dosarul nr. 1.108/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.237D/2017.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, avocat Alexandra Cionca, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Având cuvântul, avocatul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia, deoarece textul de lege criticat nu întruneşte exigenţele constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la claritatea, precizia şi previzibilitatea legii. Astfel, legea nu prevede condiţiile încetării detaşării magistraţilor, iar regulamentul emis de Consiliul Superior al Magistraturii nu conferă precizie legii. Aşadar, se încalcă şi normele de tehnică legislativă şi se ajunge la aplicarea discreţionară a legii, încălcându-se principiul securităţii juridice. Faptul că textul de lege criticat nu prevede condiţiile încetării detaşării magistraţilor are consecinţe şi asupra independenţei justiţiei. Mai susţine că textul de lege criticat contravine şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene referitoare la principiul securităţii raporturilor juridice şi la principiul încrederii legitime. De asemenea invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 637 din 13 octombrie 2015 şi nr. 244 din 19 aprilie 2016. În final, susţine că, prin acţiunea sa arbitrară, Consiliul Superior al Magistraturii a încălcat principiul colaborării loiale între instituţii. Depune concluzii scrise în sensul admiterii excepţiei.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât se critică modul de interpretare a legii. În subsidiar, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând, în esenţă, că normele de lege criticate, referitoare la detaşare, sunt clare şi previzibile.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 22 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.108/1/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatoarea Oana Andrea Schmidt-Hăineală într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257 din 21 martie 2017, prin care a fost respinsă contestaţia împotriva Hotărârii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 51 din 3 februarie 2017, prin care s-a dispus încetarea detaşării contestatoarei în cadrul Ministerului Justiţiei.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5), deoarece nu sunt predictibile şi nu conţin referiri exprese la procedura de încetare a detaşării magistratului. Dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 303/2004 reprezintă singurele prevederi cuprinse în legislaţia primară privind detaşarea magistraţilor, textul de lege criticat prezentând o evidentă lacună legislativă privind încetarea detaşării.

7. În acelaşi sens, autoarea excepţiei arată că reglementările cuprinse în art. 9 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006, nu sunt de natură a conferi precizie şi predictibilitate în aplicarea măsurilor privind încetarea detaşării. Având în vedere că aceste prevederi sunt cuprinse în cadrul unor norme de legislaţie secundară, s-a realizat o ignorare a acestor prevederi, fiind speculată lacuna legislativă a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, text lipsit de predictibilitate, care determină o distorsionare a scopului legii şi generează o încălcare a independenţei magistraturii ca parte a independenţei justiţiei. Astfel, dispoziţiile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu reprezintă o normă previzibilă, de natură a conferi o anume garanţie contra atingerilor arbitrare ce i-ar putea fi aduse privind situaţia încetării detaşării magistratului. Sub acest aspect, principul securităţii juridice se corelează cu alt principiu, dezvoltat în dreptul european, şi anume principiul încrederii legitime. Autoarea invocă, în acest sens, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

8. În cazul detaşării, principiile stabilităţii şi independenţei procurorilor consacrate de art. 3 din Legea nr. 303/2004 impun stricta aplicare a dispoziţiilor legale ce reglementează cariera magistraţilor, în vederea prevenirii oricăror impedimente în exercitarea activităţii acestora, precum şi a oricărui fel de atingere aduse principiului independenţei magistraturii. În mod evident, textul de lege criticat nu prevede decât aspecte legate de dispunerea detaşării, nefiind o normă precisă şi clară sub aspectul încetării detaşării. Norma criticată nu oferă o garanţie a respectării drepturilor constituţionale împotriva arbitrariului, conducând la afectarea principiului securităţii juridice şi previzibilităţii dreptului. De asemenea, neconstituţionalitatea textului de lege criticat este de natură a intra în conflict cu principiile constituţionale şi legale privind stabilitatea şi inamovibilitatea magistratului, sens în care este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005. Aplicarea discreţionară a unui text de lege, vădit incomplet şi lipsit de predictibilitate sub aspectul încetării detaşării, reprezintă o ingerinţă şi un atentat la independenţa şi inamovibilitatea magistraţilor.

9. Critica de neconstituţionalitate vizează exclusiv o lacună legislativă privind procedura de încetare a detaşării magistratului, determinând un caracter imprevizibil textului criticat. Cu atât mai mult cu cât soluţiile de încetare a detaşării sunt dispuse de către secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în lipsa unor dispoziţii exprese, aprecierile sunt lăsate în zona arbitrariului. Interpretarea proprie, în lipsa unui text de lege clar şi concis, este de natură să conducă la pronunţarea unor soluţii diferite, care determină o eludare a prevederilor constituţionale aplicabile. Aşadar, dispoziţiile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu îndeplinesc exigenţele de claritate, precizie şi coerenţă ale dreptului sub aspectul procedurii de încetare a detaşării, având un efect negativ imediat asupra principiului securităţii juridice. Cu atât mai mult cu cât atât detaşarea, cât şi încetarea detaşării produc efecte directe asupra carierei magistratului, aceste instituţii trebuie clar definite, pentru a evita aplicarea discreţionară şi arbitrară. Cu atât mai mult cu cât principii constituţionale, precum stabilitatea şi inamovibilitatea magistraţilor sunt aplicabile direct, autoarea excepţiei consideră că lipsa de precizie a textului de lege criticat este de natură a permite crearea unei insecurităţi juridice sub aspectul soluţiilor pronunţate. O normă devine previzibilă în momentul în care conferă o anumită garanţie împotriva atingerilor arbitrare săvârşite de către autorităţile publice. În acest sens, se invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la accesibilitatea şi previzibilitatea legii. Specularea dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, text normativ lipsit de rigoare juridică sub aspectul procedurii aplicabile în cazul detaşării, în special sub aspectul subiecţilor îndrituiţi să solicite încetarea detaşării sau atribuirea unei competenţe din oficiu a Consiliului Superior al Magistraturii, generează incertitudine cu privire la aplicarea unitară a legii, împrejurare de natură să aducă atingere principiului securităţii juridice, principiu ce reclamă ca normele să fie clare, coerente şi neechivoce, iar pentru a fi corect interpretate şi aplicate, terminologia utilizată trebuie să fie certă şi suficient de previzibilă, în acest sens se invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 448 din 29 octombrie 2013 şi nr. 22 din 27 ianuarie 2004, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi jurisprudenţa Curţii de Justiţiei a Uniunii Europene.

10. În concluzie, autoarea excepţiei consideră că prevederile de lege criticate nu respectă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie cu privire la calitatea legii, respectiv claritate, precizie şi previzibilitate sub aspectul procedurii de încetare a detaşării, procedură cu implicaţii directe în ceea ce priveşte atât cariera magistratului, cât şi garanţiile constituţionale conferite privind inamovibilitatea şi stabilitatea magistratului.

11. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, „fiind în deplin acord cu prevederile art. 16 din Constituţie, motivarea opiniei instanţei nefiind necesară atunci când excepţia a fost invocată de către una dintre părţi”.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile şi notele scrise depuse la dosar de avocatul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut: „Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale. “

16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, precum şi principiului privind stabilitatea şi inamovibilitatea magistratului, principiului securităţii raporturilor juridice, principiului încrederii legitime şi principiului colaborării loiale între instituţii.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că statutul judecătorilor şi procurorilor este consacrat la nivel constituţional în art. 125 („Statutul judecătorilor) şi în art. 132 („Statutul procurorilor"), dispoziţii care fac parte din titlul III „Autorităţile publice”, cap. VI „Autoritatea judecătorească”, secţiunea 1 „Instanţele judecătoreşti” (art. 124-130), secţiunea a 2-a „Ministerul Public” (art. 131 şi 132) şi secţiunea a 3-a „Consiliul Superior al Magistraturii” (art. 133 şi 134). Potrivit art. 125 din Legea fundamentală, judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili; propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, iar funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. Potrivit art. 132 din Constituţie, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, iar funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

18. La nivel infraconstituţional, statutul magistraţilor este reglementat prin Legea nr. 303/2004. Textul de lege criticat - art. 58 alin. (1) - face parte din titlul II „Cariera judecătorilor şi procurorilor”, cap. VI „Delegarea, detaşarea şi transferul” din această lege şi prevede condiţiile detaşării judecătorilor şi procurorilor. Astfel, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, detaşarea judecătorilor şi procurorilor la alte instanţe sau parchete ori la alte autorităţi publice se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al judecătorului sau procurorului. Potrivit art. 58 alin. (2) din aceeaşi lege, durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se prelungeşte o singură dată, pentru o durată de până la 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1), iar, potrivit art. 58 alin. (3), pe perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Perioada detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror, potrivit art. 58 alin. (4), iar, după încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior, potrivit art. 58 alin. (5) din lege.

19. Aşadar, Curtea observă că art. 58 din Legea nr. 303/2004 prevede condiţiile detaşării, procedura detaşării, precum şi drepturile judecătorului sau procurorului detaşat, însă, referitor la încetarea detaşării, Legea nr. 303/2004 nu conţine nicio prevedere. Art. 9 din Regulamentul din 9 martie 2006 privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 12 aprilie 2006, modificat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 727/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 12 mai 2009, precizează cu claritate că „Detaşarea judecătorului sau a procurorului poate înceta anterior duratei pentru care a fost dispusă, prin hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea celui care a solicitat detaşarea ori a judecătorului sau procurorului detaşat”.

20. Curtea reţine că detaşarea magistraţilor constă în schimbarea temporară a locului de muncă şi reprezintă, astfel, o modificare a raportului de muncă al acestora, trebuind a fi făcută cu acordul judecătorului sau procurorului. În mod simetric, încetarea detaşării înainte de expirarea duratei pentru care a fost dispusă trebuie să aibă loc la cererea judecătorului sau procurorului ori la cererea instituţiei la care este detaşat.

21. Curtea a constatat în jurisprudenţa sa, în mod constant, că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 19, sau Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 23 iunie 2016, paragraful 20).

22. Referitor la posibilitatea de a reglementa, prin acte cu caracter inferior legii, aspecte esenţiale ce ţin de statutul unor categorii de personal, Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, cu privire la statutul poliţistului. Astfel, Curtea a reţinut că, având în vedere că poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, şi că acesta este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, statutul său juridic cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, raportul său de serviciu ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, aspectele esenţiale ce vizează raporturile de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică (a se vedea în acest sens Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, precitată, paragraful 17).

23. Ţinând cont de această jurisprudenţa, Curtea constată că, a fortiori, în situaţia magistraţilor, al căror statut este consacrat la nivel constituţional în art. 125 („Statutul judecătorilor”) şi în art. 132 („Statutul procurorilor”), elementele esenţiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă al acestora trebuie reglementate prin lege, iar nu printr-un act cu forţă inferioară acesteia. Astfel, atât condiţiile detaşării, cât şi condiţiile încetării acesteia trebuie prevăzute expres în statutul judecătorilor şi procurorilor, şi anume în Legea nr. 303/2004.

24. Referitor la critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate privind lipsa de previzibilitate a textului de lege criticat, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).

25. De asemenea, Curtea a statuat că o dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile şi accesibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul. Norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015).

26. Aplicând aceste considerente la speţa de faţă, Curtea reţine că textul de lege criticat - care reglementează condiţiile detaşării magistraţilor, printre care acordul scris al judecătorului sau procurorului - nu prevede, în mod simetric, şi condiţiile încetării detaşării anterior duratei pentru care s-a dispus. Legea prevede expres durata detaşării, care poate fi dispusă între 6 luni şi 3 ani, cu posibilitatea prelungirii o singură dată pentru o durată de până la 3 ani. Însă, Legea nr. 303/2004, care reglementează statutul judecătorilor şi procurorilor, nu conţine nicio prevedere referitoare la încetarea detaşării înainte de expirarea duratei pentru care a fost dispusă de către Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit art. 9 din regulamentul emis de Consiliul Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare, încetarea detaşării judecătorilor şi procurorilor înainte de expirarea duratei pentru care s-a dispus are loc, prin hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea celui care a solicitat detaşarea ori a judecătorului sau procurorului detaşat. Or, în cazul de faţă, lăsând la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii stabilirea, prin acte cu forţă juridică infralegală, a unor elemente esenţiale ale raportului de muncă al magistratului şi, implicit, ale statutului acestuia, legea imprimă un caracter relativ, nepermis, procedurii şi cazurilor de încetare a detaşării magistraţilor. Aceste norme trebuie să respecte anumite exigenţe de stabilitate, previzibilitate şi claritate, iar emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, în această materie, determină o stare de incertitudine juridică. De altfel, aşa cum reiese din actele depuse la dosarul instanţei şi care au fost transmise Curţii Constituţionale odată cu încheierea de sesizare, practica autorităţii care dispune detaşarea şi încetarea detaşării judecătorilor şi procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii, s-a schimbat în sensul posibilităţii încetării detaşării unui magistrat fără existenţa cererii acestuia sau a instituţiei care a solicitat detaşarea.

27. Aşadar, lipsa unui text expres în cuprinsul art. 58 din Legea nr. 303/2004 ce reglementează statutul judecătorilor şi procurorilor, care să prevadă condiţiile încetării detaşării anterior duratei pentru care s-a dispus, conduce la imprevizibilitatea textului de lege criticat şi, astfel, la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece, de la caz la caz, în mod arbitrar, se poate decide cu privire la cariera magistratului, şi anume la încetarea detaşării judecătorului sau procurorului anterior duratei pentru care s-a dispus, în unele cazuri pe baza cererii judecătorului sau procurorului, iar în alte cazuri fără a exista o astfel de cerere.

28. Pe fondul lacunei legislative evidenţiate mai sus, Curtea mai reţine că soluţia legislativă prevăzută de art. 58 din Legea nr. 303/2004 contravine normelor de tehnică legislativă, de vreme ce, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, actele normative date în executarea legilor se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă şi, ca atare, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea, astfel cum s-a procedat prin Regulamentul din 9 martie 2006, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006.

29. În concluzie, prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie cu privire la calitatea legii, respectiv previzibilitate, sub aspectul condiţiilor de încetare a detaşării judecătorilor şi procurorilor. Prin urmare, soluţia legislativă care nu precizează condiţiile încetării detaşării judecătorilor sau procurorilor este neconstituţională.

30. Ca efect al prezentei decizii, în conformitate cu prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie, „Dispoziţiile din legile [...] în vigoare, [...] constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”. Aşadar, Curtea constată că dispoziţiile art. 147 alin. (1) din Constituţie obligă legiuitorul să pună de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei în 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei decizii.

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Oana Andrea Schmidt-Hăineală în Dosarul nr. 1.108/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi constată că soluţia legislativă care nu precizează condiţiile încetării detaşării judecătorilor sau procurorilor este neconstituţională.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 septembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome „Editura Didactică şi Pedagogică” prin transformare

 

Având în vedere că elaborarea, evaluarea, aprobarea şi achiziţionarea manualelor şcolare, precum şi asigurarea finanţării acestora reprezintă atribuţia Ministerului Educaţiei Naţionale, fiind singura autoritate cu competenţe în domeniu, aşa cum se prevede expres în dispoziţiile art. 94 alin. (2) lit. f) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, dat fiind faptul că la începutul anului şcolar 2017-2018 la peste 70% dintre disciplinele clasei a V-a nu existau manuale şcolare şi din cele 108 loturi pentru clasa a V-a doar 26 au fost ofertate, iar pentru cele 82 de loturi nu a existat nicio ofertă de manual, aspect care afectează în momentul de faţă atât o mare parte a cultelor, cât şi unele minorităţi naţionale,

ţinând cont de faptul că toate procedurile de licitaţie publică deschisă organizate pentru achiziţia de manuale şcolare s-au derulat parcurgându-se etapele specifice, conform reglementărilor legale: depunerea ofertelor, deschiderea ofertelor, evaluarea ofertelor, comunicarea rezultatelor evaluării, depunerea contestaţiilor la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), emiterea deciziei CNSC, reevaluarea ofertelor conform deciziei CNSC, comunicarea rezultatelor reevaluării, procesul reluându-se de câte două-trei ori, iar o parte dintre operatorii economici contestatari au atacat în instanţă deciziile CNSC, contestaţii respinse în mod temeinic şi legal de către instanţa de judecată, iar deciziile CNSC, fiind obligatorii, au fost puse în aplicare întocmai de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE), ca autoritate contractantă,

având în vedere că pentru procedura de licitaţie deschisă privind achiziţionarea manualelor şcolare pentru clasa a V-a anunţul de participare a fost publicat în data de 16.03.2017, depunerea ofertelor a avut ca termen-limită data de 16.06.2017, iar evaluarea calităţii ştiinţifice a proiectelor de manuale şcolare s-a desfăşurat în perioada 19-30.06.2017, iar procesul de evaluare a proiectelor de manuale şcolare pentru clasa a V-a a fost finalizat prin Raportul procedurii nr. 2.347 din 17.07.2017, iar comunicarea rezultatelor evaluării către ofertanţi s-a realizat la data de 19.07.2017. În urma comunicării rezultatului procedurii au fost depuse contestaţii pentru un număr de 19 loturi din cele 26 ofertate, iar pentru celelalte 7 loturi s-au încheiat acorduri-cadru. În data de 30.08.2017 Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a emis Decizia nr. 2.218/C3 din 25.08.2017 în urma căreia se pot încheia acorduri-cadru pentru 5 loturi, iar pentru 13 loturi va avea loc reevaluarea ofertelor,

dat fiind faptul că noile planuri-cadru pentru clasele V-VIII prevăd ca în anul şcolar următor să se editeze şi tipărească noi manuale pentru clasa a VI-a,

raportându-ne la faptul că după reorganizare Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. va trece din coordonarea în subordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi urmează a întruni condiţiile cumulative şi obligatorii prevăzute la art. 31 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că societatea este înfiinţată cu capital exclusiv de stat de către Ministerul Educaţiei Naţionale, şi în aceste condiţii, în calitate de autoritate tutelară, acesta va exercita un control ca şi asupra propriilor departamente, şi conform previziunilor de afaceri mai mult de 80% din activitate va reprezenta editarea de manuale şcolare,

luând în considerare faptul că mandatul Consiliului de administraţie a expirat, iar în urma demarării procedurilor de selecţie de noi membri, acesta nu s-a putut finaliza întrucât până la data-limită de depunere a dosarelor a existat un singur candidat, acest lucru ducând la imposibilitatea luării deciziilor stabilite de lege în sarcina Consiliului de administraţie,

având în vedere faptul că neadoptarea prin ordonanţă de urgenţă a acestor măsuri imediate şi a reglementărilor pentru implementarea lor generează disfuncţionalităţi majore la nivel naţional, ajungând în situaţia deja perpetuată în ultimii ani în care elevii nu vor avea la început de an şcolar manuale obligatorii prevăzute prin lege,

având în vedere prevederile art. 45 alin. (13), art. 69 alin. (4) şi art. 94 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1993 privind unele măsuri pentru restructurarea activităţii regiilor autonome, cu modificările ulterioare, prevederile din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările ulterioare, precum şi art. 11 lit. c)din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

în sprijinul îndeplinirii în condiţii optime a atribuţiei Ministerului Educaţiei Naţionale de furnizare a manualelor şcolare obligatorii către unităţile de învăţământ, precum şi pentru realizarea obiectului de activitate al acestei entităţi de stat, propunem înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni cu capital integral de stat, de interes naţional, având ca unic acţionar pe Ministerul Educaţiei Naţionale, prin reorganizarea regiei autonome,

în considerarea faptului că elementele sus-menţionate vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Regia Autonomă „Editura Didactică şi Pedagogică” îşi încetează existenţa, ca urmare a reorganizării prin transformare, urmând a fi radiată din registrul comerţului, concomitent cu înfiinţarea în locul ei a Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A., denumită în continuare societatea, în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Spiru Haret nr. 10-12, sectorul 1.

(2) Drepturile şi obligaţiile Regiei Autonome „Editura Didactică şi Pedagogică” care îşi încetează existenţa conform alin. (1) se transferă în patrimoniul societăţii înfiinţate în locul ei conform art. 241 alin. (2) şi art. 242 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 2. - (1) Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este persoană juridică română, se organizează şi funcţionează în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu actul constitutiv prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

(2) Capitalul social al Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S A. este deţinut în întregime de statul român, reprezentat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în calitate de acţionar unic, şi este vărsat integral la data constituirii acesteia.

Art. 3. - (1) Capitalul social al Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este evaluat la 1.726.446 lei, conform situaţiilor financiare anuale încheiate la data de 31 decembrie 2016, şi împărţit în acţiuni nominative în număr de 575482 cu o valoare nominală de 3 lei.

(2) Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S A. se constituie prin preluarea activului şi pasivului Regiei Autonome „Editura Didactică şi Pedagogică” care se desfiinţează, pe baza situaţiilor financiare anuale.

(3) Capitalul social al Societăţii Editura Didactica şi Pedagogică - S.A. nu cuprinde bunuri proprietate publică prevăzute la art. 136 alin. (4) din Constituţia României, republicată.

Art. 4. - Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. are drept scop editarea manualelor şcolare obligatorii conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - (1) Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. are ca obiect principal de activitate editarea de: manuale şcolare pentru învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, postliceal şi universitar, în limba română şi în limbile minorităţilor naţionale, de lucrări pentru învăţământul preşcolar; manuale pentru şcoli profesionale şi de maiştri; tratate, lucrări de metodică şi de pedagogie; lucrări în sprijinul învăţământului pentru perfecţionarea profesorilor şi pentru activităţi individuale ale elevilor şi studenţilor, originale şi traduse din alte limbi; materiale grafice în domeniul mijloacelor de învăţământ, precum şi alte lucrări necesare învăţământului.

(2) Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. poate desfăşura complementar şi alte activităţi conexe pentru realizarea obiectului său de activitate.

(3) Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. va realiza manualele şcolare la solicitarea Ministerului Educaţiei Naţionale, conform prevederilor legate în vigoare.

Art. 6. - Acţiunile Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. sunt deţinute în totalitate de către stat, care îşi exercită drepturile şi obligaţiile, în calitatea sa de acţionar unic, prin Ministerul Educaţiei Naţionale.

Art. 7. - (1) Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este condusă de adunarea generală a acţionarilor, constituită din reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale, şi de către un consiliu de administraţie format din 5 membri.

(2) Membrii consiliului de administraţie sunt desemnaţi de adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului de administraţie în funcţie sau a acţionarilor.

(3) Primii membri ai consiliului de administraţie sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei naţionale pe termen de cel mult un an, până la definitivarea selecţiei în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările ulterioare.

(4) Conducerea executivă a Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este asigurată de un director general.

(5) Atribuţiile adunării generale a acţionarilor şi ale consiliului de administraţie sunt prevăzute în actul constitutiv al Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.

(6) Actul constitutiv al societăţii se poate modifica prin hotărârea Adunării generale a acţionarilor potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. preia toate drepturile şi este ţinută de toate obligaţiile Regiei Autonome „Editura Didactică şi Pedagogică” şi se substituie în toate litigiile în curs ale Regiei Autonome „Editura Didactică şi Pedagogică”.

Art. 9. - Finanţarea programelor de investiţii şi de retehnologizare ale Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. se asigură din surse proprii.

Art. 10. - (1) Personalul Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este preluat în totalitate de la Regia Autonomă „Editura Didactică şi Pedagogică” fără să le fie afectate drepturile avute la data preluării.

(2) Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. poate negocia un contract colectiv de muncă potrivit legii.

Art. 11. - Patrimoniul Regiei Autonome „Editura Didactică şi Pedagogică” se transferă la Societatea Editura Didactică şi Pedagogică pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. 12. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 645/1991 privind înfiinţarea Regiei Autonome „Editura Didactică şi Pedagogică” pentru editarea manualelor şcolare, a manualelor universitare şi a altor lucrări destinate învăţământului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 21 septembrie 1995, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Petru Andea,

secretar de stat

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian Marius Rîndunică,

secretar de stat

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 octombrie 2017.

Nr. 76.

 

ANEXĂ

 

ACTUL CONSTITUTIV

al Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.

 

CAPITOLUL I

Denumirea, forma juridică, sediul, durata

 

ARTICOLUL 1

Denumirea

 

(1) Denumirea Societăţii este Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.

(2) în toate actele, facturile, scrisorile sau publicaţiile şi în alte acte emanând de la Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. se menţionează denumirea acesteia, precedată sau urmată de cuvintele „societate pe acţiuni” sau de iniţialele SA, capitalul social, din care cei efectiv vărsat potrivit situaţiilor financiare anuale, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal.

 

ARTICOLUL 2

Forma juridică

 

Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este persoană juridică română cu capital integral de stat, de interes naţional, având forma juridică de societate pe acţiuni, şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu prezentul act constitutiv.

 

ARTICOLUL 3

Sediul

 

(1) Sediul Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este în municipiul Bucureşti, str. Spiru Haret nr. 12, sectorul 1.

(2) Sediul Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii adoptate de adunarea generală a acţionarilor, potrivit legii.

(3) Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. va putea înfiinţa subunităţi fără personalitate juridică, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor.

 

ARTICOLUL 4

Durata

 

Durata Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este nelimitată, cu începere de la data înmatriculării ei în registrul comerţului.

 

CAPITOLUL II

Scopul şi obiectul de activitate

 

ARTICOLUL 5

Scopul

 

Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - SA are ca scop îndeplinirea strategiei naţionale privind editarea manualelor şcolare.

 

ARTICOLUL 6

Obiectul de activitate

 

Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. are ca obiect principal de activitate editarea şi comercializarea pe piaţa internă sau externă de:

a) manuale şcolare pentru învăţământul preprimar, primar, gimnazial, postliceal şi universitar, în limba română şi în limbile minorităţilor naţionale, de lucrări pentru învăţământul preşcolar;

b) manuale pentru şcoli profesionale şi de maiştri;

c) tratate, lucrări de metodică şi de pedagogie;

d) lucrări în sprijinul învăţământului pentru perfecţionarea profesorilor şi pentru activităţi individuale ale elevilor şi studenţilor, originale şi traduceri clin alte limbi;

e) materiale grafice în domeniul mijloacelor de învăţământ, precum şi alte lucrări necesare învăţământului;

f) manuale pentru învăţământul special.

 

CAPITOLUL III

Capitalul social, acţiunile

 

ARTICOLUL 7

Capitalul social

 

(1) Capitalul social iniţial al Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. se constituie prin preluarea activului şi pasivului Regiei Autonome „Editura Didactică şi Pedagogică” care se desfiinţează, este evaluat la 1.726.446 lei, conform situaţiilor financiare anuale încheiate la data de 31 decembrie 2016, şi împărţit în acţiuni nominative în număr de 575482 cu o valoare nominală de 3 lei.

(2) Capitalul social iniţial al Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este în întregime subscris de statul român prin Ministerul Educaţiei Naţionale în calitate de acţionar unic în numele statului şi este vărsat integral la data constituirii acesteia,

(3) Drepturile şi obligaţiile aferente acţiunilor societăţii sunt exercitate de Ministerul Educaţiei Naţionale care deţine un număr de 575482 acţiuni, cu o valoare nominală de 3 lei/acţiune şi în valoare totală de 1.726.446 lei, reprezentând 100% din capitalul social subscris şi vărsat, participare la profit 100% şi participare la pierderi 100%.

 

ARTICOLUL 8

Reducerea sau majorarea capitalului social

 

Capitalul social poate fi redus sau majorat pe baza hotărârii adunării generale extraordinare a acţionarilor, în condiţiile şi cu respectarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 9

Acţiunile

 

(1) Acţiunile sunt numerotate de la 1 la 575482. Acţiunile Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. sunt nominative şi vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege.

(2) Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. va ţine evidenţa acţiunilor într-un registru numerotat, sigilat şi parafat de preşedintele consiliului de administraţie, care se păstrează la sediul acesteia.

 

ARTICOLUL 10

Obligaţiuni

 

Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este autorizată să emită obligaţiuni în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 11

Drepturi şi obligaţii decurgând din acţiuni

 

(1) Fiecare acţiune subscrisă şi vărsată de acţionari conferă acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere, dreptul de a participa la repartizarea profitului, conform prevederilor prezentului act constitutiv şi dispoziţiilor legale, respectiv afte drepturi prevăzute în actul constitutiv.

(2) Deţinerea acţiunii certifică adeziunea de drept la actul constitutiv.

(3) Drepturile şi obligaţiile legate de acţiuni urmează acţiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

(4) Obligaţiile Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acţionarii răspund în limita acţiunilor pe care le deţin.

(5) Patrimoniul Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligaţii personale ale acţionarilor.

 

ARTICOLUL 12

Cesionarea acţiunilor

 

(1) Acţiunile sunt indivizibile cu privire la Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A., care nu recunoaşte decât un singur proprietar pentru fiecare acţiune.

(2) Cesionarea parţială sau totală a acţiunilor este interzisă.

 

ARTICOLUL 13

Pierderea acţiunilor

 

(1) în cazul pierderii unor acţiuni proprietarul va trebui să anunţe consiliul de administraţie şi să facă public faptul prin presă, în cel puţin două ziare de largă circulaţie. Acţiunile pierdute se anulează. Anularea lor este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

(2) După 6 luni acţionarul va putea obţine un duplicat al acţiunilor pierdute.

 

CAPITOLUL IV

Adunarea generală a acţionarilor

 

ARTICOLUL 14

 

(1) Reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale în adunarea generală a acţionarilor se numesc şi se revocă, după caz, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

(2) Adunarea generală a acţionarilor Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este organul de conducere al acesteia, care decide asupra activităţii şi politicii ei economice.

(3) Adunările generale ale acţionarilor sunt ordinare şi extraordinare.

(4) Adunarea generală ordinară a acţionarilor are următoarele atribuţii:

a) aprobă propunerile privind strategia globală de dezvoltare, retehnologizare, modernizare, restructurare economico-financiară a Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.;

b) aprobă structura organizatorică a Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. şi numărul de posturi, precum şi normativul de constituire a compartimentelor funcţionale şi de producţie;

c) alege 3 cenzori şi 3 cenzori supleanţi, dintre care unul trebuie să fie expert contabil autorizat sau contabil autorizat;

d) alege consiliul de administraţie conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările ulterioare, îl descarcă de gestiune şi îl revocă;

e) stabileşte, după caz, nivelul salariilor sau al indemnizaţiilor lunare ale membrilor consiliului de administraţie, precum şi indemnizaţiile lunare ale cenzorilor;

f) stabileşte bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, programul de activitate;

g) aprobă situaţiile financiare anuale, după analizarea rapoartelor consiliului de administraţie şi cenzorilor;

h) aprobă repartizarea profitului conform legii;

i) hotărăşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe, stabileşte competenţele şi nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale şi a garanţiilor acestora, inclusiv prin gajarea acţiunilor, potrivit legii;

j) analizează rapoartele consiliului de administraţie privind stadiul şi perspectivele referitoare la profit şi la dividende, poziţia pe piaţa internă şi internaţională, nivelul tehnic, calitatea, forţa de muncă, protecţia mediului, relaţiile cu clienţii;

k) se pronunţă asupra gestiunii administratorilor şi asupra modului de recuperare a prejudiciilor produse de aceştia Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.;

l) hotărăşte cu privire la ipotecarea, gajarea şi închirierea unor active, care nu fac parte din domeniul public;

m) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.;

n) încheie contractul de administrare cu membrii consiliului de administraţie.

(5) Adunarea generală extraordinară a acţionarilor hotărăşte:

a) schimbarea formei juridice a societăţii;

b) mutarea sediului societăţii;

c) schimbarea obiectului de activitate al societăţii;

d) prelungirea duratei societăţii;

e) majorarea capitalului social;

f) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiuni de noi acţiuni;

g) fuziunea cu alte societăţi sau divizarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.;

h) dizolvarea anticipată a societăţii;

i) conversia unei categorii de obligaţiuni în alte categorii;

j) emisiunea de obligaţiuni.

 

ARTICOLUL 15

Convocarea adunării generala a acţionarilor

 

(1) Adunarea generală a acţionarilor se convoacă de către preşedintele consiliului de administraţie.

(2) Adunările generale ordinare ale acţionarilor au loc cel puţin o dată pe an, în cel mult 3 luni de la încheierea exerciţiului financiar, pentru examinarea situaţiilor financiare anuale pe anul precedent şi pentru stabilirea programului de activitate şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul în curs.

(3) Termenul de întrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi într-un ziar de largă circulaţie.

(4) Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării generale a acţionarilor, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul acesteia.

(5) Când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea trebuie să cuprindă textul integral al propunerilor.

(6) Adunarea generală a acţionarilor se întruneşte la sediul Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - SA sau în alt loc indicat în convocare.

 

ARTICOLUL 16

Organizarea adunării generale a acţionarilor

 

(1) În ziua şi la ora menţionate în convocare, şedinţa adunării generale a acţionarilor se va deschide de către preşedintele consiliului de administraţie sau, în lipsa lui, de cel desemnat de acesta.

(2) Adunarea generală a acţionarilor va alege dintre acţionarii prezenţi 1 secretar care va verifica lista de prezenţă a acţionarilor, indicând capitalul social pe care îl reprezintă fiecare şi îndeplinirea tuturor formalităţilor cerute de lege şi actul constitutiv pentru ţinerea şedinţei.

(3) Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor este semnat de persoana care a prezidat şedinţa şi de secretar.

(4) Procesul-verbal este înseriat într-un registru sigilat şi parafat.

(5) La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum şi listele de prezenţă a acţionarilor.

(6) La şedinţele ordinare şi extraordinare ale adunării generale a acţionarilor în care se dezbat probleme referitoare la raporturile de muncă cu personalul Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. pot fi invitaţi şi reprezentanţii sindicatelor şi/sau ai salariaţilor care nu sunt membri de sindicat.

 

ARTICOLUL 17

Exercitarea drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor

 

(1) Hotărârile adunării generale a acţionarilor se iau prin vot deschis.

(2) Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administraţie şi a cenzorilor, pentru revocarea lor şi pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

(3) La propunerea persoanei care prezidează adunarea generală a acţionarilor sau a unui grup de acţionari prezenţi sau reprezentanţi care deţin cel puţin o pătrime din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret.

(4) Pentru a fi opozabile terţilor, hotărârile adunării generale a acţionarilor vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comerţului, pentru a fi menţionate în extras în registru, şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(5) Hotărârile nu vor putea fi executate înainte de ducerea la îndeplinire a formalităţilor prevăzute la alin. (4),

(6) Hotărârile luate de adunările generale ale acţionarilor în limitele legii şi ale prezentului act constitutiv sunt obligatorii şi pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat împotrivă.

 

CAPITOLUL V

Consiliul de administraţie

 

ARTICOLUL 18

Organizare

 

(1) Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S A. este administrată de un consiliu de administraţie compus din 5 membri.

(2) Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi pentru o perioadă de 4 ani.

(3) Conducerea executivă a Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este asigurată de un director general.

(4) în situaţia în care se creează un loc vacant în consiliul de administraţie, adunarea generală a acţionarilor va alege un nou administrator Durata pentru care este ales noul administrator este egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.

(5) Componenţa consiliului de administraţie se stabileşte de adunarea generală a acţionarilor.

(6) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar la sediul Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui ori a cel puţin 3 membri.

(7) Consiliul de administraţie este prezidat de preşedinte, iar, în lipsa acestuia, de către un membru, în baza mandatului dat de preşedinte. Consiliul de administraţie numeşte un secretar dintre membrii consiliului de administraţie sau din afara acestuia.

(8) Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezenţa a cel puţin 3 membri ai consiliului de administraţie, iar deciziile se iau în unanimitate.

(9) Dezbaterile se consemnează în procesul-verbal al şedinţei, care se scrie într-un registru sigilat şi parafat de preşedintele consiliului de administraţie.

(10) Dezbaterile consiliului de administraţie au loc conform ordinii de zi stabilite şi comunicate de preşedinte cu cel puţin 7 zile înainte de data ţinerii şedinţei.

(11) Procesul-verbal se semnează de către toţi membrii consiliului de administraţie şi de secretar.

(12) Pe baza procesului-verbal secretarul consiliului de administraţie redactează hotărârea acestuia, care se semnează de către preşedinte.

(13) Consiliul de administraţie deleagă, potrivit regulamentului său de organizare şi funcţionare, o parte din atribuţiile sale directorului general şi poate recurge, de asemenea, la experţi pentru soluţionarea anumitor probleme.

(14) Deciziile consiliului de administraţie se iau cu majoritatea absolută a voturilor membrilor săi.

(15) în relaţiile cu terţii Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este reprezentată de către directorul general, pe baza şi în limitele împuternicirilor date de consiliul de administraţie, care semnează actele ce o angajează faţă de aceştia.

(16) Preşedintele consiliului de administraţie este obligat să pună la dispoziţie acţionarilor şi cenzorilor, la cererea acestora, toate documentele Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.

(17) Membrii consiliului de administraţie răspund individual sau solidar, după caz, faţă de Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. pentru prejudiciile rezultate din infracţiuni sau pentru abateri de la prevederile legale, de la prezentul act constitutiv ori pentru greşeli în administrarea societăţii.

(18) în astfel de situaţii ei vor putea fi revocaţi prin hotărâre a adunării generale a acţionarilor.

(19) Membrii consiliului de administraţie vor depune o garanţie conform prevederilor legale.

(20) Sunt incompatibile cu activitatea de membru în consiliul de administraţie persoanele prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(21) Nu pot fi directori ai Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. persoanele care sunt incompatibile potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(22) Administratorii sunt reeligibili pentru încă un mandat.

 

ARTICOLUL 19

Atribuţiile consiliului de administraţie

 

Consiliul de administraţie are, în principal, următoarele atribuţii:

a) aprobă propriul regulament de organizare şi funcţionare;

b) validează numirea şi revocarea directorilor executivi ai Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.;

c) aprobă nivelul garanţiilor şi modul de constituire a acestora pentru directorul general, directorii executivi ai Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. şi pentru persoanele care au calitatea de gestionar;

d) încheie acte juridice prin care să dobândească, să înstrăineze, să închirieze, să schimbe sau să constituie în garanţie bunuri aflate în patrimoniul Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A., cu aprobarea adunării generale a acţionarilor, atunci când legea impune această condiţie;

e) aprobă delegarea de competenţă pentru directorul general şi directorii executivi ai Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A., în vederea executării operaţiunilor acesteia;

f) aprobă încheierea oricăror contracte pentru care nu a delegat competenţă directorilor din conducerea executivă a Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.;

g) supune anual adunării generale a acţionarilor raportul cu privire la activitatea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A., şi situaţiile financiare pe anul precedent, conform prevederilor legale în vigoare;

h) avizează proiectul programului de activitate şi bugetul de venituri şi cheltuieli în vederea prezentării acestora adunării generale a acţionarilor;

i) convoacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor ori de câte ori este necesar;

j) rezolvă orice alte probleme cu care a fost însărcinat de adunarea generală a acţionarilor.

 

ARTICOLUL 20

 

Consiliul de administraţie deleagă conducerea societăţii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general.

 

CAPITOLUL VI

Gestiunea

 

ARTICOLUL 21

Cenzorii

 

(1) Gestiunea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. este controlată de acţionari şi de 3 cenzori aleşi de către adunarea generală a acţionarilor. Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să fie expert contabil.

(2) în perioada în care statul deţine mai mult de 20% din capitalul social, unul dintre cenzori este recomandat în mod obligatoriu de Ministerul Finanţelor Publice.

(3) Adunarea generală alege, de asemenea, 3 cenzori supleanţi care îi vor înlocui, în condiţiile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe cenzorii titulari.

(4) Pentru a putea exercita dreptul de control, cenzorilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A., la situaţia patrimoniului, a profitului şi a pierderilor.

(5) Cenzorii au următoarele atribuţii principate:

a) în cursul exerciţiului financiar verifică gospodărirea mijloacelor fixe şi a mijloacelor circulante, portofoliul de efecte, casa şi registrele de evidenţă contabilă şi informează consiliul de administraţie despre neregulile constatate;

b) la încheierea exerciţiului financiar controlează exactitatea inventarierii, a documentelor şi informaţiilor prezentate de consiliul de administraţie, în legătură cu conturile Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A., cu situaţiile financiare anuale, prezentând adunării generale a acţionarilor un raport scris;

c) la lichidarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. controlează operaţiunile de lichidare;

d) prezintă adunării generale a acţionarilor punctul lor de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului şi a obiectului de activitate ale Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.

(6) Cenzorii au următoarele obligaţii:

a) să facă în fiecare lună şi inopinat inspecţii ale casei şi să verifice existenţa titlurilor sau a valorilor care sunt proprietate a Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. ori care au fost primite în gaj, cauţiune sau depozit;

b) să ia parte la adunările generale ordinare şi extraordinare ale acţionarilor, urmărind inserarea în ordinea de zi a propunerilor pe care le vor considera necesare;

c) să constate depunerea garanţiei din partea administratorilor;

d) să vegheze ca dispoziţiile legii, prezentului act constitutiv să fie îndeplinite de administratori şi lichidatori,

(7) Cenzorii se întrunesc la sediul Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. şi iau decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergenţe se înaintează adunării generale a acţionarilor.

(8) Cenzorii pot convoca adunarea generală a acţionarilor, dacă aceasta nu a fost convocată de către consiliul de administraţie, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepţia primilor 2 ani de la constituirea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A., sau ori de câte ori consideră necesar pentru alte situaţii privind încălcarea dispoziţiilor legale sau ale actului constitutiv.

(9) Atribuţiile cenzorilor, precum şi drepturile şi obligaţiile acestora se completează cu dispoziţiile legale în domeniu.

(10) Cenzorii şi cenzorii supleanţi se numesc pe o perioadă de maximum 3 ani şi pot fi realeşi; numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

(11) Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) Cenzorii sunt obligaţi să depună înainte de începerea activităţii o garanţie egală cu o treime din garanţia prevăzută pentru membrii consiliului de administraţie.

(13) în caz de deces, împiedicare fizică sau legală, încetare sau renunţare la mandat a unui cenzor, cenzorul supleant cel mai în vârstă îl înlocuieşte.

(14) Dacă, în acest mod, numărul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii rămaşi numesc altă persoană în locul devenit vacant, până la prima întrunire a adunării generale a acţionarilor.

(15) în cazul în care nu mai rămâne în funcţie niciun cenzor, consiliul de administraţie va convoca adunarea generală a acţionarilor, care va proceda la numirea altor cenzori.

(16) Cenzorii vor consemna într-un registru special deliberările, precum şi constatările făcute în exerciţiul mandatului lor.

(17) Revocarea cenzorilor se va putea face numai de către adunarea generală a acţionarilor.

 

CAPITOLUL VII

Activitatea

 

ARTICOLUL 22

Finanţarea activităţii proprii

 

Pentru îndeplinirea obiectului său de activitate şi în conformitate cu atribuţiile stabilite, Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. utilizează sursele de finanţare constituite în conformitate cu legea, credite bancare şi alte surse financiare.

 

ARTICOLUL 23

Exerciţiul financiar

 

Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul exerciţiu financiar începe la data constituirii Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.

 

ARTICOLUL 24

Personalul

 

(1) Directorul general are competenţa generală de numire şi eliberare din funcţie a personalului Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.

(2) Plata salariilor şi a impozitelor aferente, a cotelor de asigurări sociale, precum şi a altor obligaţii faţă de bugetul de stat se va face potrivit legii

(3) Drepturile şi obligaţiile personalului Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. se stabilesc de către consiliul de administraţie prin regulamentul de organizare şi funcţionare şi prin regulamentul de ordine interioară ale acesteia.

(4) Drepturile de salarizare şi celelalte drepturi de personal ale salariaţilor se stabilesc pe baza unei grile de salarizare aprobate în consiliul de administraţie.

 

ARTICOLUL 25

Amortizarea mijloacelor fixe

 

Consiliul de administraţie stabileşte, conform Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, modul de amortizare a mijloacelor fixe.

 

ARTICOLUL 26

Evidenţa contabilă şi situaţiile financiare anuale

 

(1) Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. va ţine evidenţa contabilă în lei şi va întocmi situaţiile financiare anuale, conform reglementărilor contabile aplicabile.

(2) Situaţiile financiare anuale vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, conform prevederilor legale.

 

ARTICOLUL 27

Calculul şi repartizarea profitului

 

(1) Profitul Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. se stabileşte pe baza situaţiilor financiare anuale aprobate de către adunarea generală a acţionarilor. Profitul impozabil se stabileşte potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Profitul rămas după plata impozitului este repartizat, conform hotărârilor adunării generale a acţionarilor şi dispoziţiilor legale în vigoare.

(2) Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. Îşi constituie fondul de rezervă şi alte fonduri potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Plata dividendelor cuvenite acţionarilor se face de către Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A., potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după aprobarea situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor.

(4) în cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a acţionarilor va analiza cauzele şi va hotărî în consecinţă.

(5) Suportarea pierderilor de către acţionari se va face proporţional cu aportul la capitalul social şi în limita capitalului subscris.

 

ARTICOLUL 28

Registrele

 

Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. ţine registrele prevăzute de lege.

 

ARTICOLUL 29

Modificarea formei juridice

 

Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. va putea fi transformată în altă formă de societăţi prin hotărâre a Guvernului.

 

ARTICOLUL 30

Dizolvarea

 

(1) Următoarele situaţii duc la dizolvarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.:

a) imposibilitatea realizării obiectului său de activitate;

b) declararea nulităţii societăţii;

c) acte normative cu forţă juridică de lege;

d) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui acţionar, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre acţionari, care împiedică funcţionarea acesteia;

e) falimentul;

f) în cazul şi în condiţiile prevăzute la art. 15324 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

g) când capitalul social se micşorează sub minimul legal;

h) când numărul acţionarilor scade sub minimul legal;

i) alte cauze prevăzute de lege sau de prezentul act constitutiv.

(2) Dizolvarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. trebuie să fie înscrisă în registrul comerţului şi este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

 

ARTICOLUL 31

Litigii

 

Litigiile de orice fel apărute între Societatea Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. şi persoane fizice sau juridice, române sau străine, sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti din România.

 

ARTICOLUL 32

 

Prevederile prezentului act constitutiv se completează cu dispoziţiile legale referitoare la societăţile cu capital de stat, cu dispoziţiile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele ale Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.