MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 838/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 838         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 23 octombrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 441 din 22 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Codul penal

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

657. - Decizie privind constatarea încetării de drept a raportului de serviciu al doamnei Maria Rovenţa, consilier de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice în cadrul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.129. - Ordin al ministrului economiei privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr. 186/2011 pentru aprobarea Procedurii privind desemnarea organismelor de evaluare a conformităţii ce se notifică şi notificarea la Comisia Europeană şi celelalte state membre ale Uniunii Europene a organismelor desemnate

 

2.681/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru modificarea Normativului privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.316/C/2012

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 441

din 22 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Codul penal

 

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 din Codul penal, excepție ridicată de Rami Ghaziri în Dosarul nr. 462/93/2016 al Tribunalului Ilfov - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.312 D/2016.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin domnul avocat Gheorghe Dragomir, din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care depune concluzii scrise şi solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Se susţine că prevederile art. 72 din Codul penal încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16, art. 21 alin. (3), art.  3 alin. (11). Este invocată, de asemenea, Directiva 2016/343 din 12 februarie 2016, care reglementează principiul prezumţiei de nevinovăţie şi prin care s-a statuat În sensul existenţei unui singur text care defineşte această prezumţie, în mod uniform, dar şi obligatoriu, pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, Este prezentată situaţia de fapt, arătându-se că, în cazul autorului excepţiei, nu s-a procedat la o corectă scădere a duratei măsurilor preventive privative de libertate dispuse în cauză din pedeapsa aplicată. Se susţine că dispoziţiile art. 72 din Codul penal încalcă prezumţia de nevinovăţie prin faptul că prezumă o viitoare condamnare într-o cauză aflată în faza urmăririi penale, condamnare în cadrul căreia se va proceda la scăderea duratei măsurilor preventive privative de libertate din pedeapsa închisorii aplicate.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile art. 72 din Codul penal au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la art. 16 din Constituţie, Curtea pronunţând, în acest sens, Decizia nr. 138 din 10 martie 2015. Se face trimitere la considerentele acestei decizii. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin textul criticat, a prezumţiei de nevinovăţie, se susţine că dispoziţiile art. 72 din Codul penal nu impun condiţia pronunţării unei hotărâri definitive de condamnare, ci a unei hotărâri, care poate fi de condamnare sau de achitare, motiv pentru care dispoziţiile constituţionale şi convenţionale referitoare la prezumţia de nevinovăţie nu sunt încălcate în prezenta cauză.

5. În replică, reprezentantul autorului excepţiei arată că durata măsurilor preventive privative de libertate nu poate fi scăzută decât dintr-o pedeapsă dispusă printr-o hotărâre de condamnare.

6. În replică, reprezentantul Ministerului Public susţine că, dacă în cea de-a două cauză autorul este achitat, va putea face o contestaţie la executare prin care să solicite computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate efectuate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Sentinţa penală nr. 103/F din 13 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 462/93/2016, Tribunalul Ilfov - Secţia penată a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 72 din Codul penal, excepție ridicată de Rami Ghaziri într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executarea pedepsei, formulate de autorul excepţiei, prin care se solicită aplicarea art. 72 din Codul penal.

3. În motivarea excepţiei de neconstituționalitate se arată că prevederile art. 72 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale în măsura în care sunt interpretate în sensul că scăderea duratei privării de libertate prin măsuri preventive, în cazul unei persoane judecate separat pentru infracţiuni concurente, are loc exclusiv în cauza în care persoana a fost supusă acestor măsuri, încălcând dispoziţiile constituţionale, convenţionale şi de drept european invocate în prezenta cauză. Se susţine că, dacă legiuitorul ar fi dorit ca scăderea duratei măsurilor preventive să aibă loc exclusiv sub aspectul măsurilor privative de libertate dispuse în cauza penală în care s-a dispus condamnarea, ar fi precizat, în mod expres, acest lucru. Este prezentată situaţia de fapt, conform căreia autorul excepţiei a fost privat de libertate, prin dispunerea măsurii arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, pentru o perioadă de 290 de zile, interval de timp pe care instanţa de judecată a refuzat să îl scadă din pedeapsa închisorii, dispuse într-o altă cauză penală în sarcina sa. Se susţine că interpretarea dată de instanţă textului criticat este de natură a încălca libertatea individuală, drept fundamental prevăzut la art. 23 din Constituţie.

9. În motivarea excepției, autorul invocă principiul legalităţii procesului penal, potrivit căruia toate actele şi măsurile luate pe parcursul procesului penal trebuie să fie dispuse conform dispoziţiilor procesual penale în vigoare, principiu ce reprezintă o aplicare a principiului preeminenţei dreptului într-o societate democratică. În acest context se arată că neaplicarea dispoziţiilor legale referitoare la computarea pedepselor penale de către organele judiciare reprezintă o încălcare a legalităţii procesului penal. Se susţine, de asemenea, că modul de calcul al pedepselor penale privative de libertate poate ridica unele dificultăți, motiv pentru care legiuitorul a prevăzut anumite reguli în acest sens, una dintre ele fiind cea referitoare la computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate. Se susţine că, prin reglementarea textului criticat, legiuitorul a avut în vedere situaţia în care o persoană comite infracţiuni concurente şi este condamnată penal pentru o altă faptă decât cea în considerarea căreia, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, s-a dispus în privinţa acesteia o măsură preventivă privativă de libertate. Se susţine că, în această situaţie, numărul de zile de privare de libertate efectuate potrivit măsurilor privative dispuse trebuie adunat, iar totalul acestora trebuie scăzut din pedeapsa închisorii. Or, în prezenta cauză, prima instanţă a respins contestaţia la executare şi a reţinut că arestarea preventivă a fost dispusă într-o altă cauză, iar instanţa de executare a constatat că obligaţia computării măsurilor preventive privative de libertate îi revine acelei instanţe care va soluţiona cauza în care a fost dispusă măsura arestării preventive. Sunt invocate, totodată, dispoziţiile art. 23 alin. (11) din Constituţie şi art. 4 din Codul de procedură penală referitoare la prezumţia de nevinovăţie şi se arată că respectarea acesteia obligă organele judiciare la interpretarea tuturor dispoziţiilor legale, prin urmare, şi a celor supuse controlului de constituţionalitate, în favoarea inculpatului. Se mai susţine că soluţia de condamnare este doar una dintre soluţiile posibil a fi dispuse de către instanţa de judecată şi că, în cazul achitării sau al încetării procesului penal, dispoziţiile legale referitoare la computarea măsurilor preventive privative de libertate vor fi lipsite de eficienţă, ca urmare a neaplicării lor. Se susţine că, în acest caz, se ajunge la executarea unor zile de privare de libertate care echivalează cu lipsirea de libertate în mod ilegal. Se arată, de asemenea, că interpretarea dată de către instanţă prevederilor art. 72 din Codul penal este eronată şi prin raportare la dispoziţiile legale privind regimul infracţiunilor concurente, prevăzut la art. 39 şi 40 din Codul penal. Se arată că practica judiciară a confirmat că este posibil ca două sau mai multe infracţiuni concurente să nu fie judecate deodată, de către aceeaşi instanță, la fel cum este posibil ca o instanţă să nu cunoască, în momentul soluţionării unei cauze penale, că inculpatul a săvârşit mai multe infracţiuni, aflate în concurs. Se susţine că, totodată, poate fi întâlnită în practică ipoteza în care instanţa să aibă cunoştinţă de o astfel de situaţie, dar să fie nevoită să soluţioneze cauzele separat datorită complexităţii lor sau dintr-un alt motiv care ar putea determina întârzieri în judecarea acestora împreună. Se arată că, în astfel de situaţii, inculpatul este condamnat, prin hotărâri definitive, la mai multe pedepse. Se observă că, pentru această situaţie procesuală, legiuitorul a reglementat art. 40 din Codul penal referitor la contopirea pedepselor. Se conchide că instituţia computării duratei măsurilor preventive este neutră în raport cu pedeapsa aplicată prin cumulul juridic pentru concursul de infracţiuni.

10. Tribunalul Ilfov - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că persoana condamnată, după soluţionarea definitivă a unei alte cauze având ca obiect infracţiuni concurente, are posibilitatea de a obţine scăderea perioadei în care a executat o măsură preventivă privativă de libertate din pedeapsa rezultantă aplicată, fie prin formularea unei cereri de contopire a pedepselor, atunci când este condamnată definitiv, fie prin invocarea dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Codul penal, în alte situaţii decât condamnarea.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci invocă greşita aplicare a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Codul penal în cauza în care a fost ridicată prezenta excepţie.

13. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la soluţia şi la considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 138 din 10 martie 2015, arătându-se, totodată, că textul criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (3).

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin, (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 72 din Codul penal. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul critică, în realitate, prevederile art. 72 alin. (1) din Codul penal, care au următorul cuprins: „Perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunţate. Scăderea se face şi atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat în acelaşi timp ori în mod separat, pentru mai multe infracțiuni concurente, chiar dacă a fost condamnat pentru o altă faptă decât cea care a determinat dispunerea măsurii preventive

17. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 cu privire la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil şi art. 23 cu privire la libertatea individuală, prevederilor art. 7 şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la legalitatea incriminării şi la dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul criticat a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, fiind pronunţată, în acest sens, Decizia nr. 138 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată.

19. Prin Decizia nr. 138 din 10 martie 2015, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 72 alin. (1) din Codul penal reglementează computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate, respectiv scăderea perioadei în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate din durata pedepsei închisorii pronunţate. S-a observat, totodată, că teza a două a aceluiași alineat prevede faptul că scăderea se face şi atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat, în acelaşi timp ori în mod separat, pentru mai multe infracţiuni concurente, chiar dacă a fost condamnat pentru o altă faptă decât cea care a determinat dispunerea măsurii preventive.

20. Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat faptul că măsura computării duratei măsurilor preventive privative de libertate are ca scop protecţia libertăţii individuale a persoanei, drept fundamental prevăzut la art. 23 din Constituţie. Din această perspectivă, Curtea a reţinut că, deşi inculpatul care execută o măsură preventivă privativă de libertate nu este supus regimului de executare a pedepselor privative de libertate, el este, totuşi, privat, în acest fel, de libertate pentru o perioadă consistentă de timp, în funcţie de împrejurările şi complexitatea cauzei, prin prelungirea măsurii preventive dispuse sau prin înlocuirea ei cu o altă măsură preventivă privativă de libertate.

21. Pentru aceleaşi considerente, legiuitorul a reglementat, la art. 72 alin. (1) teza a două din Codul penal, ipoteza particulară a concursului de infracţiuni, potrivit căreia durata măsurilor preventive privative de libertate la care persoana condamnată a fost suspusă în timpul urmăririi penale sau al judecăţii este dedusă din durata pedepsei închisorii pronunţate în cauză şi în situaţia în care condamnatul a fost urmărit sau judecat, în acelaşi timp ori în mod separat, pentru mai multe infracţiuni concurente, chiar dacă a fost condamnat pentru o altă faptă decât cea care a determinat dispunerea măsurii preventive.

22. Curtea a reţinut că săvârşirea unor infracţiuni concurente, potrivit art. 72 alin. (1) teza a două din Codul penal, poate fi stabilită prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Anterior datei pronunţării unei astfel de hotărâri, concursul de infracţiuni este unul ipotetic, existenţa sa, stabilită prin acte ale procurorului sau dedusă din acte procesuale specifice desfăşurării procedurii judecăţii în primă instanţă anterioare pronunţării unei hotărâri de soluţionare a acţiunii penale, conform art. 405 din Codul de procedură penală, fiind afectată de cauza suspensivă a constatării sale printr-un astfel de act. Prin urmare, din interpretarea gramaticală a prevederilor art. 72 alin. (1) din Codul penal, Curtea a reţinut că o persoană condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni şi urmărită penal sau judecată pentru o infracțiune concurentă, fapte al căror concurs nu a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească, nu se încadrează în ipoteza normei de la art. 72 alin. (1) din Codul penal teza a două şi nu poate beneficia de computarea duratei măsurii preventive privative de libertate executate ca urmare a săvârşirii infracţiunii în privinţa căreia nu s-a pronunţat o hotărâre judecătorească. Această concluzie rezultă şi din interpretarea sistematică a textului legal criticat, care este cuprins în titlul III - Pedepsele al Părţii generale a Codului penal, la capitolul IV - Calculul duratei pedepselor.

23. Cu prilejul soluţionării cauzei penale referitoare la infracţiunea aflată în concurs cu infracţiunea în privinţa căreia există o hotărâre definitivă, instanţa de judecată poate pronunţa, conform prevederilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, una dintre următoarele soluţii: condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal.

24. Potrivit art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, condamnarea se pronunţă atunci când instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, că aceasta constituie infracţiune şi că a fost săvârşită de inculpat. În cazul condamnării inculpatului pentru săvârşirea unei infracţiuni concurente, instanţa va proceda la contopirea pedepselor, aplicând dispoziţiile art. 39 din Codul penal, în cazul în care niciuna dintre infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului nu a fost judecată definitiv şi, respectiv, prevederile art. 40 din Codul penal, în situaţia în care infractorul a fost condamnat definitiv înainte de a fi fost judecat pentru infracţiunea concurentă. După stabilirea pedepsei rezultante, din cuantumul acesteia se va computa durata măsurii preventive privative de libertate, potrivit prevederilor art. 72 alin. (1) din Codul penal coroborate cu cele ale art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală.

25. Renunţarea la aplicarea pedepsei se pronunţă, conform art. 396 alin. (3) din Codul de procedură penală, atunci când instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat în condiţiile art. 80-82 din Codul penal. În această situaţie, având în vedere condiţiile prevăzute la art. 80 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) din Codul penal, operaţiunea de individualizare a pedepsei pentru infracţiunea săvârşită şi determinarea pedepsei aplicabile se face doar în condiţiile aplicării prevederilor art. 82 alin. (3) din Codul penal ce reglementează anularea renunțării la aplicarea pedepsei. Cu ocazia pronunţării pedepsei pentru infracţiunea care a determinat anularea, instanţa de judecată, pentru a stabili pedeapsa ce urmează a fi executată, va proceda la computarea duratei măsurii preventive privative de libertate din pedeapsa cu închisoarea pronunţată, potrivit aceloraşi dispoziţii ale art. 72 alin, (1) din Codul penal coroborate cu cele ale art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală.

26. Amânarea aplicării pedepsei se poate dispune, potrivit art. 396 alin. (4) din Codul de procedură penală, dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat în condiţiile art. 83-90 din Codul penal. Având în vedere condiţia prevăzută la art. 83 alin. (1) lit. b) din Codul penal, individualizarea pedepsei şi stabilirea pedepsei aplicabile prezintă relevanţă în ipoteza aplicabilităţii în cauză a dispoziţiilor art. 88 sau art. 89 din Codul penal, referitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei şi, respectiv, la anularea amânării aplicării pedepsei. În acest sens, din pedeapsa penală privativă de libertate aflată în curs de executare, instanţa, potrivit art. 72 alin. (1) din Codul penal coroborat cu art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, va computa durata măsurii preventive privative de libertate executată de inculpat în timpul urmăririi penale sau al cercetării judecătoreşti.

27. Achitarea şi încetarea procesului penal sunt soluţii pronunţate de instanţa de judecată în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală şi, respectiv, art. 16 alin. (1) lit. e)-j) din Codul de procedură penală. În condiţiile pronunţării uneia dintre cele două soluţii, respectiv achitarea şi încetarea procesului penal, cu privire la săvârşirea faptelor pentru care s-a dispus luarea unei măsuri preventive privative de libertate, concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat anterior la o pedeapsă penală privativă de libertate, instanţa de judecată va computa durata măsurii preventive privative de libertate din pedeapsa închisorii pronunţată, în baza art. 72 alin. (1) teza a două din Codul penal. Curtea a reţinut, însă, că această computare nu poate avea loc decât în ipoteza în care toate cauzele în care o persoană este cercetată separat pentru infracţiuni concurente sunt soluţionate definitiv.

28. De asemenea, în sensul celor de mai sus, Curtea a reţinut şi un argument de text cuprins în fraza finală a art. 72 alin. (1) teza finală din Codul penal, aceasta făcând referire implicită la existenţa unei hotărâri judecătoreşti atunci când stabilește că scăderea, în ipoteza textului, se realizează „chiar dacă [condamnatul-s.n.] a fost condamnat pentru o altă faptă în acest context, Curtea a constatat că textul analizat se referă, în mod evident, la situaţia infracţiunilor concurente în raport cu care a fost pronunţată o hotărâre judecătorească, chiar şi de achitare sau de încetare a procesului penal, şi nu la cele care se află încă în curs de soluţionare la momentul realizării operaţiunii de computare.

29. Pentru motivele arătate, Curtea a constatat că situaţia juridică a persoanelor condamnate la pedepse penale este diferită de cea a persoanelor care au calitatea de inculpaţi în dosare penale nesoluţionate prin hotărâri judecătoreşti, fiind urmarea judecării acestora din urmă în mod separat pentru infracţiuni concurente. Acest aspect justifică tratamentul juridic diferenţiat instituit de legiuitor sub aspectul dreptului de a beneficia sau de a solicita computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate, măsura computării, împreună cu aspectele anterior arătate, fiind aplicabilă în mod egal doar persoanelor condamnate care se încadrează în ipoteza normei de la art. 72 alin. (1) teza a două din Codul penal.

30. Pentru argumentele arătate, Curtea nu a putut reţine că textul criticat contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune asigurarea unui tratament juridic egal tuturor persoanelor aflate în situaţii juridice similare, iar încălcarea lui are loc numai atunci când unor persoane aflate în situaţii juridice identice li se aplică un tratament juridic diferit, tratament ce nu este justificat de un scop legitim şi în reglementarea căruia legiuitorul nu asigură un just echilibru între scopul urmărit şi mijloacele juridice folosite.

31. În fine, Curtea a reţinut că în ipoteza neaplicării de către instanţa competentă a dispoziţiilor legale referitoare la computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate din pedeapsa închisorii, persoana în cauză are dreptul de a formula contestaţie la executare, conform prevederilor art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, invocând situaţia în care se află ca şi cauză de micşorare a pedepsei. De asemenea, în situaţia în care durata măsurii preventive privative de libertate depăşeşte durata pedepsei închisorii, persoana condamnată are dreptul de a solicita repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate, conform prevederilor art. 539 din Codul de procedură penală.

32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele reţinute în Decizia nr. 138 din 10 martie 2015 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

33. Având în vedere considerentele anterior menţionate, Curtea reţine că nu poate fi constatată încălcarea, prin textul criticat, a dispoziţiilor constituţionale referitoare la libertatea individuală. În acest sens, prin decizia mai sus menţionată, Curtea a arătat că dispoziţiile art. 72 alin. (1) din Codul penal, coroborate cu dispoziţiile procesual penale corespunzătoare, asigură computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate în toate ipotezele juridice invocate de autorul excepţiei.

34. Cu privire la pretinsa încălcare, prin prevederile art. 72 alin. (1) din Codul penal a dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3), Curtea constată că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât garanţiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil sunt asigurate prin intermediul normelor juridice procesual penale.

35. Referitor la pretinsa încălcare, prin textul criticat, a principiului legalităţii incriminării, prevăzut la art. 7 din Convenţie, Curtea reţine că nici acesta nu este aplicabil în prezenta cauză, întrucât prevede imposibilitatea condamnării unei persoane pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul săvârşirii, nu constituia o infracţiune potrivit dreptului naţional sau internaţional, condiţie ce este asigurată prin norme de drept penal substanţial ce reglementează infracţiuni sau care au o incidenţă, directă sau indirectă, în stabilirea conţinutului constitutiv al acestora.

36. De asemenea nu poate fi reţinută nici încălcarea, prin textul criticat, a prevederilor art. 8 din Convenţie. În acest sens, Curtea constată că dispoziţiile art. 72 alin. (1) din Codul penal, prin reglementarea unui mecanism de computare a măsurilor preventive privative de libertate, constituie o garanţie a libertăţii individuale a persoanelor care execută astfel de măsuri în cursul procesului penal, garanţie ce constituie, totodată, o formă de protecţie a dreptului lor la viaţă privată şi de familie.

37, Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituționalitate ridicată de Rami Ghaziri în Dosarul nr. 462/93/2016 al Tribunalului Ilfov- Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 72 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind constatarea încetării de drept a raportului de serviciu al doamnei Maria Rovenţa, consilier de soluționare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice în cadrul Consiliului National de Soluţionare a Contestaţiilor

 

Având în vedere prevederile art. 45 alin. (1) şi art. 46 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi Adresa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nr. 42.866 din 11 octombrie 2017, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/6.724 din 11 octombrie 2017,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 98 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Se constată încetarea de drept, la data de 23 octombrie 2017, a raportului de serviciu al doamnei Maria Rovenţa, consilier de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice în cadrul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, ca urmare a îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 23 octombrie 2017.

Nr. 657.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL ECONOMIEI

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr. 186/2011 pentru aprobarea Procedurii privind desemnarea organismelor de evaluare a conformităţii ce se notifică şi notificarea la Comisia Europeană şi celelalte state membre ale Uniunii Europene a organismelor desemnate

 

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (4) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 50/2015, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 27/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, cu modificările ulterioare,

ministrul economiei emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr. 186/2011 pentru aprobarea Procedurii privind desemnarea organismelor de evaluare a conformității ce se notifică şi notificarea la Comisia Europeană şi celelalte state membre ale Uniunii Europene a organismelor desemnate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (2), după litera c) se Introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

„c1) raportul de evaluare emis de către organismul naţional de acreditare, în copie;”.

2. La articolul 3 alineatul (2), după litera e) se introduce o nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:

„e1) lista personalului care efectuează activităţi de evaluare a conformităţii pe domeniul pentru care se solicită desemnarea;”.

3. La articolul 15, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Componenţa comisiilor de desemnare prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului.”

4. La anexa nr. 2, pct. 1.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.1. Comisia de desemnare este formată din 3-5 membri, dintre care unul are funcţia de preşedinte. Din Comisia de desemnare, în mod obligatoriu, face parte responsabilul de directivă, indicat de conducerea direcţiei de specialitate.”

5. În tot cuprinsul anexei sintagmele „Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri” şi „MECRMA” se înlocuiesc cu sintagmele „Ministerul Economiei”, respectiv „ME”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei,

Gheorghe Şimon

 

Bucureşti, 17 octombrie 2017.

Nr. 1.129.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru modificarea Normativului privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.316/C/2012

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. I. - Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.316/C/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 şi 423 bis din 26 iunie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 50, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Exploatarea autovehiculelor se planifică, se organizează şi se desfășoară în funcţie de misiunile specifice, pe baza normelor anuale de rulaj, care se stabilesc la începutul fiecărui an, de către directorii unităţilor administraţiei penitenciare, pentru fiecare autovehicul, prin Decizia zilnică pe unitate.”

2. Articolul 77 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 77. - Gararea autovehiculelor se va face în incinta unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau în locuri unde acestora li se pot asigura condiţii de siguranţă.

Se interzice gararea autovehiculelor, proprietate personală a cadrelor, în garajele unităţilor.”

3. Anexa nr. 6 se abrogă.

4. În anexa nr. 34, la punctul I, după numărul curent 44 se introduc 25 de noi numere curente, numerele curente 45-69, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

CATEGORIA, MARCA ŞI TIPUL AUTOVEHICULULUI

TIP/COD

MOTOR

CILINDREEA TOTALA cm3

PUTERE

MAXIMA

KW

A (MODUL DE DISPUNERE SI NUMĂRUL

CILINDRILOR *)

B

(TIPUL ALIMENTĂRII **)

C

(TIP

CARBURANT ***)

D

(TIP

TRANSMISIE ****)

NUMĂR TREPTE ŞI TIP CUTIE DE

VITEZE *****)

DIMENSIUNI ANVELOPE

E

[NUMĂR DE LOCURI (SARCINA UTILĂ în kg)]

F

[MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTORIZATĂ (în kg)]

NORMĂ CONSUM VARĂ EXTRAURBAN litri/100 km

FAŢĂ

SPATE

fără AC

cu AC

„45.

AUTOTURISM M1 CHEVROLET AVEO

F14D4

1399

74

R4

EM

Pb

F

5 + 1 MT

155/80

R13

sau

185/60

R14

155/80

R13

sau

185/60

R14

5(387)

1573

7,00

7,70

46.

AUTOTURISM M1 NISSAN QASHQAI

K9K

1461

81

R4

EM

D

F

5 + 1 MT

215/65

R16

sau

255/60

R17

215/65

R16

sau

255/60

R17

5(416)

1930

8,00

8,70

47.

AUTOTURISM M1 DACIA LODGY

K7M- A8

1598

60

R4

EM

Pb

F

5 + 1 MT

185/65

R15

sau

195/55

R16

185/65

R15

sau

195/55

R16

7(545)

1857

9,70

10,50

48.

AUTOTURISM M1 RENAULT CHAMADE

E6J- A700

1390

57

R4

EM

Pb

F

5 + 1 MT

165/70

R13

165/70

R13

5(416)

1400

10,90

-

49.

AUTOTURISM M1 HYUNDAI ELANTRA

G4FG-5

1591

97

R4

EM

Pb

F

6 + 1 MT

195/65

R15

sau

205/55

R16

195/65

R15

sau

205/55

R16

5(499)

1770

8,00

9,00

50.

AUTOTURISM Mi PEUGEOT 301

9H06

1560

68

R4

EM

D

F

5 + 1 MT

185/65

R15

sau

195/55

R16

185/65

R15

sau

195/55

R16

5(383)

1548

6,50

7,30

51.

AUTOTURISM M1 RENAULT MEGANE

K9K-J8

1461

70

R4

EM

D

F

5 + 1 MT

205/65

R15

sau

205/60

R16

205/65

R15

sau

205/60

R16

5(425)

1780

7,50

8,30

52.

AUTOTURISM M1 RENAULT FLUENCE

K9K-J8

1461

81

R4

EM

D

F

5 + 1 MT

205/65

R15

sau

205/60/

R16

205/65

R15

sau

205/60/

R16

5(332)

1785

6,30

7,80

53.

AUTOTURISM M1 SKODA SUPERB

CFG

1968

125

R4

EM

D

F

6 + 1 MT

205/55

R16

sau

205/55

R16

205/55

R16

sau

205/55

R16

5(563)

2103

8,90

9,50

54.

AUTOTURISM DACIA LOGAN

K9K-C6

1461

66

R4

EM

D

F

5 + 1MT

185/65

R15

185/65

R15

5(454)

1670

6,30

7,10

55.

AUTOTURISM M1 FORD TOURNEO COURIER

T3CB

1560

70

R4

EM

D

F

5 + 1 MT

195/60

R15

sau

185/60

R15

195/60

R15

sau

185/60

R15

5(500)

1780

7,20

8,20

56.

AUTOTURISM M1 DACIA DOKKER

K9K-C6

1461

66

R4

EM

D

F

5 + 1 MT

185/65

R15

sau

195/55

R16

185/65

R15

sau

195/55

R16

5(512)

1854

6,50

7,30

57.

AUTOTURISM M1 DACIA DOKKER

K7M- A8

1598

60,5

R4

EM

Pb

F

5 + 1 MT

185/65

R15

sau

195/55

R16

185/65

R15

sau

195/55

R16

5(511)

1768

8,20

9,00

 

58.

AUTOTURISM M1 DACIA LOGAN

K9K-C6

1461

55

R4

EM

D

F

5 + 1 MT

185/65

R15

185/65

R15

5(505)

1670

5,90

6,70

59.

AUTOTURISM M1

VOLKSWAGEN

TRANSPORTER

CAA

1968

75

R4

EM

D

F

5 + 1 MT

205/65

R16

sau

235/55

R17

205/65

R16

sau

235/55

R17

9(824)

2800

9,38

10,32

60.

AUTOTURISM M1 HYUNDAI TUCSON

D4HA

1995

100

R4

EM

D

Az

6 + 1 MT

215/70

R16

sau

225/60

R17

215/70

R16

sau

225/60

R17

5(588)

2250

8,18

9,18

61.

AUTOTURISM M1

VOLKSWAGEN

CARAVELLE

CAA

1968

103

R4

EM

D

Az

6+1 MT

205/65

R16C

sau

235/55

R17

205/65

R16C

sau

235/55

R17

9(2963)

5300

9,70

10,40

62.

AUTOTURISM M1 SKODA OCTAVIA

CXXB

1598

81

R4

EM

D

F

5 + 1 MT

195/65

R15

sau

205/55

R16

195/65

R15

sau

205/55

R16

5(550)

1855

5,34

5,94

63.

AUTOTURISM M1G

VOLKSWAGEN

TOUAREG

BKS

2967

165

V6

EM

D

Az

6 + 1 MT

255/55

R18

sau

275/45

R19

255/55

R18

sau

275/45

R19

5(569)

2945

10,90

12,15

64.

AUTOTURISM M1 DACIA DOKKER

K9K-E6

1461

66

R4

EM

D

F

5+1 MT

155/55

R16

sau

185/65

R15

155/55

R16

sau

185/65

R15

5(558)

1838

6,50

7,30

65.

AUTOTURISM M1

VOLKSWAGEN

CADDY

DFSD

1968

75

R4

EM

D

F

5+1 MT

195/65

R15

195/65

R15

5(798)

2225

8,40

9,40

66.

AUTOTURISM M1 DACIA LODGY

K9K-E6

1461

66

R4

EM

D

F

5+1 MT

195/65

R16

sau

185/65

R15

195/65

R16

sau

185/65

R15

7(1080)

1900

8,00

8,80

67.

AUTOTURISM M1 CITROEN C-ELYSEE

HM01

1199

60

R4

EM

Pb

F

5+1 MT

185/65

R15

sau

195/55

R16

185/65

R15

sau

195/55

R16

5(415)

1470

7,10

 

68.

AUTOTURISM M1 FORD TRANZIT CUSTOM

YLFS

1995

77

R4

EM

D

F

5+1 MT

215/65

R15C

sau

185/75

R16C

215/65

R15C

sau

185/75

R16C

9(1118)

3140

8,50

 

69.

AUTOTURISM M1 RENAULT TRAFIC Agregat independent încălzire Webasto 2000 STC 0,12*0,24 litri/oră

R9M-H4

1598

89

R4

EM

D

F

6+1 MT

205/85

R16C

205/85

R16C

8(650)

3000

11,19”

 

 

5. În anexa nr. 34, la punctul II, după numărul curent 39 se introduc 16 noi numere curente, numerele curente 40-55, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

CATEGORIA, MARCA ŞI TIPUL AUTOVEHICULULUI

TIP/COD

MOTOR

CILINDREEA TOTALA cm3

PUTERE

MAXIMA

KW

A (MODUL DE DISPUNERE SI NUMĂRUL

CILINDRILOR *)

B

(TIPUL ALIMENTĂRII **)

C

(TIP

CARBURANT ***)

D

(TIP

TRANSMISIE ****)

NUMĂR TREPTE ŞI TIP CUTIE DE

VITEZE *****)

DIMENSIUNI ANVELOPE

E

[NUMĂR DE LOCURI (SARCINA UTILĂ în kg)]

F

[MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTORIZATĂ (în kg)]

NORMĂ CONSUM VARĂ EXTRAURBAN litri/100 km

FAŢĂ

SPATE

fără AC

cu AC

„40.

AUTOVEHICUL SPECIAL N1 MERCEDES CITAN

K9K-B6

1461

66

R4

EM

D

F

5+1 MT

195/65

R15

sau

205/55

R15

195/65

R15

sau

205/55

R15

2(250)

1950

8,00

9,00

41.

AUTOUTILITARA N1

VOLKSWAGEN

CRAFTER

CKT

1968

100

R4

EM

D

H

6+1 MT

235/65

R16C

sau

225/75

R16C

235/65

R16C

sau

225/75

R16C

7(1213)

3500

13,00

13,70

42.

AUTOUTILITARĂ N1 DACIA LOGAN

K9K-E8

1461

55

R4

EM

D

F

5+1 MT

185/65/ R15

185/65/

R15

2(698)

2006

8,00

8,80

43.

AUTOUTILITARA N1 FRIGORIFICĂ RENAULT MAŞTER

M9T-B6

2299

95

R4

EM

D

F

6+1 MT

225/65

R16C

sau

235/65

R16C

225/65

R16C

sau

235/65

R16C

3(967)

3500

9,30

10,20

44.

AUTOVEHICUL SPECIAL N1 VOLKSWAGEN CADDY

CAYD

1598

75

R4

EM

D

F

5+1 MT

195/65

R15

sau

205/55

R16

195/65

R15

sau

205/55

R16

2(630)

2310

9,00

 

45.

AUTOUTILITARĂ N1 RENAULT MAŞTER

M9T-H6

2299

92

R4

EM

D

H

5+1 MT

195/75

R16C

195/75

R16C

3(933)

3500

11,80

12,90

46.

AUTOUTILITARĂ N1 DACIA DOKKER

K9K-C6

1461

66

R4

EM

D

F

5+1 MT

185/65

R15

185/65

R15

2(642)

1959

7,80

8,60

47.

AUTOVEHICUL SPECIAL N1 FORD TRANZIT CONNECT

P9PC

1753

66

R4

EM

D

F

5+1 MT

195/65

R15

195/65

R15

2(620)

2340

7,50

 

48.

AUTOVEHICUL SPECIAL N1 FORD TRANZIT CONNECT

TZGA

1560

70

R4

EM

D

F

5+1 MT

205/60

R16

sau

215/55

R16

205/60

R16

sau

215/55

R16

3(365)

2030

7,10

7,90

49.

AUTOUTILITARA N1 CU TEMPERATURA CONTROLATĂ CITROEN JUMPER

4H03

2198

96

R4

EM

D

F

6+1 MT

215/70

R15

sau

225/70

R15C

215/70

R15

sau

225/70

R15C

3(1150)

3500

9,80

 

50.

AUTOUTILITARA N1 CU TEMPERATURA CONTROLATĂ FORD TRANSIT

DRFB

2198

74

R4

EM

D

F

5+1 MT

215/75

R16C

215/75

R16C

3(1186)

3500

12,00

 

51.

AUTOUTILITARA N1 SKODA ROOMSTER

CAY

1598

66

R4

EM

D

F

5+1 MT

185/60

R15

sau

195/55

R15

185/60

R15

sau

195/55

R15

5(545)

1867

6,00

 

52.

AUTOUTILITARA N1 DACIA DOKKER

K9K-C6

1461

55

R4

EM

D

F

5+1 MT

185/65

R15

185/65

R15

5(649)

1990

7,00

7,80

53.

AUTOVEHICUL SPECIAL N3 VOLVO FL614

DGA250

EC96

5480

184

R4

D

D

H

5+1 MT

10.00/R

222.5

10.00/R

222.5

6(5680)

14000

28

 

54.

AUTOUTILITARĂ N1 RENAULT MAŞTER

M9T-C7

2299

96

4R

EM

D

F

6+1 MT

225/65 R16C sau 235/65 R16C

225/65

R16Csau

235/65

R16C

3(1410)

3500

11,00

12,00

55.

AUTOUTILITARĂ N1 OPELMOVANO

M9T-B8

2299

92

4R

EM

D

F

6+1 MT

225/65 R16C sau 235/65 R16C

225/65

R16Csau

235/65

R16C

3(1120)

3500

11,91

12,91”

 

6. În anexa nr. 34, la punctul VI, după numărul curent 26 se introduc 11 noi numere curente, numerele curente 27-37, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

CATEGORIA, MARCA ŞI TIPUL AUTOVEHICULULUI

TIP/COD

MOTOR

CILINDREEA TOTALA cm3

PUTERE

MAXIMA

KW

A (MODUL DE DISPUNERE SI NUMĂRUL

CILINDRILOR *)

B

(TIPUL ALIMENTĂRII **)

C

(TIP

CARBURANT ***)

D

(TIP

TRANSMISIE ****)

NUMĂR TREPTE ŞI TIP CUTIE DE

VITEZE *****)

DIMENSIUNI ANVELOPE

E

[NUMĂR DE LOCURI (SARCINA UTILĂ în kg)]

F

[MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTORIZATĂ (în kg)]

NORMĂ CONSUM VARĂ EXTRAURBAN litri/100 km

FAŢĂ

SPATE

fără AC

cu AC

„27.

AUTOVEHICUL SPECIAL M3IVECO EUROCARGO

F4AE3681D

5880

185

R6

D

D

H

6+1 MT

295/80

R22.5

295/80

R22.5

43(7300)

18000

26

28

28.

AUTOVEHICUL SPECIAL M2 VOLKSWAGEN CRAFTER

CKOB

1968

120

R4

EM

D

H

6+1 MT

195/75

R16C

sau

205/75

R16C

195/75

R16C

sau

205/75

R16C

16(1350)

5000

13,00

14,25

29.

AUTOVEHICUL UTILIZARE MULTIPLĂ RENAULT MAŞTER

M9T-B8

2299

92

R4

EM

D

F

6+1 MT

225/65

R16C

sau

235/65

R16C

225/65

R16C

sau

235/65

R16C

9(842)

3500

10,90

11,90

30

AUTOVEHICUL UTILIZARE MULTIPLĂ VOLKSWAGEN TRANSPORTER

CAA

1968

75

R4

EM

D

F

6+1 MT

205/65

R16C

sau

215/65

R16C

205/65

R16C

sau

215/65

R16C

9(824)

2800

8,80

9,80

31.

AUTOVEHICUL SPECIAL M2 IVECO 50C15

F1CFL411E

2998

107

R4

EM

D

H

5+1 MT

195/75

R16C

195/75

R16C

17(1260)

5000

16,00

17,00

32.

AUTOVEHICUL SPECIAL M3 IVECO 70C15

F1CFL411E

2998

107

R4

EM

D

H

6+1 MT

225/75

R16C

225/75

R16C

22(1650)

7000

20,25

22,25

33.

AUTOVEHICUL SPECIAL M3IVECO 50C15

F1CFL411E

2998

107

R4

EM

D

H

6+1 MT

195/75

R16C

195/75

R16C

21(1520)

5200

16,00

17,00

34.

AUTOVEHICUL SPECIAL M3MAN TGM Agregat independent încălzire - 0,28 litri/oră

D0836

LFL63

6871

213

R6

EM

D

H

8+1 MT

295/80

R22.5

295/80

R22.5

37(7300)

18000

30,00

COMP.

SPATE

2,35

litri/oră

35.

AUTOVEHICUL SPECIAL M3 IVECO 65C18

F1CFL411W

2998

132

R4

EM

D

H

5 + 1 MT

225/75

R16C

225/75

R16C

22

(1510)

6500

16,50

17,50

36.

AUTOVEHICUL SPECIAL M3 IVECO 160E Agregat independent încălzire Eberspacher D2 0,10+0,28 litri/oră Agregat independent încălzire Eberspacher D4 0,11+0,51 litri/oră

F4AFE611D

6728

235

R6

EM

D

H

8 + 1 MT

11R22.5

11R22.5

43(6000)

16000

31,09

-

37.

AUTOVEHICUL SPECIAL M3 IVECO 120E Agregat independent încălzire Eberspacher D2 0,10+0,28 litri/oră Agregat independent încălzire Eberspacher D4 0,11+0,51 litri/oră

F4AFE611C

6728

206

R6

EM

D

H

8 + 1 MT

265/70

R19.5

sau

285/70

R19.5

265/70

R19.5

sau

285/70

R19.5

39(3060)

119990

30,16

-„

 

7. În anexa nr. 34, la punctul VII, după numărul curent 13 se introduc 7 noi numere curente, numerele curente 14-20, CU următorul cuprins:

 

Nr. crt.

CATEGORIA, MARCA ŞI TIPUL AUTOVEHICULULUI

TIP/COD

MOTOR

CILINDREEA TOTALA cm3

PUTERE

MAXIMA

KW

A (MODUL DE DISPUNERE SI NUMĂRUL

CILINDRILOR *)

B

(TIPUL ALIMENTĂRII **)

C

(TIP

CARBURANT ***)

D

(TIP

TRANSMISIE ****)

NUMĂR TREPTE ŞI TIP CUTIE DE

VITEZE *****)

DIMENSIUNI ANVELOPE

E

[NUMĂR DE LOCURI (SARCINA UTILĂ în kg)]

F

[MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTORIZATĂ (în kg)]

NORMĂ CONSUM VARĂ EXTRAURBAN litri/100 km

FAŢĂ

SPATE

fără AC

cu AC

.14.

MICROBUZ M2 MERCEDES BENZ SPRINTER

651,955

2143

120

R6

EM

D

H

6 + 1 MT

195/75

R16C

sau

205/75

R16C

195/75

R16C

sau

205/75

R16C

20(1700)

5000

11,00

12,00

15.

MICROBUZ M2 FORD TRANZIT

USRA

2198

100

R4

EM

D

F

6+1 MT

215/75

R16C

sau

215/75

R16C

215/75

R16C

sau

215/75

R16C

14(875)

3500

11,00

12,00

16.

MICROBUZ M2 VOLKSWAGEN CRAFTER

CSNA

1968

120

R4

EM

D

H

6+1 MT

195/75

R16C

195/75

R16C

20(1670)

5000

13,00

14,25

17.

MICROBUZ M2 VOLKSWAGEN CRAFTER

CSL

1968

84

R4

EM

D

H

6 + 1 MT

195/75

R16C

sau

205/75

R16C

195/75

R16C

sau

205/75

R16C

21(1505)

5000

13,00

14,25

18.

MICROBUZ M2 VOLKSWAGEN CRAFTER

CSN

1968

120

R4

EM

D

H

6 + 1 MT

195/75

R16C

sau

205/75

R16C

195/75

R16C

sau

205/75

R16C

20(1700)

5000

13,50

14,50

19.

MICROBUZ M2 FORD TRANZIT

UYR6

2198

114

R4

EM

D

H

6 + 1 MT

235/65

R16C

235/75

R16C

15(1214)

4100

12,00

13,00

20.

AUTOBUZ M3IVECO BUS CROSSWAY Agregat independent încălzire Thermo 300 - 4 litri/oră

FC2CFE61

2B

8710

265

R6

EM

D

H

6+1 MT

295/80

R22.5

295/80

R22.5

68(7250)

19300

35,00

-„

 

8. În anexa nr. 34, la punctul VIII, după numărul curent 6 se introduc trei numere curente, numerele curente 7-8, cu următorul cuprins:

 

 

Nr. crt.

CATEGORIA, MARCA ŞI TIPUL AUTOVEHICULULUI

TIP/COD

MOTOR

CILINDREEA TOTALA cm3

PUTERE

MAXIMA

KW

A (MODUL DE DISPUNERE SI NUMĂRUL

CILINDRILOR *)

B

(TIPUL ALIMENTĂRII **)

C

(TIP

CARBURANT ***)

D

(TIP

TRANSMISIE ****)

NUMĂR TREPTE ŞI TIP CUTIE DE

VITEZE *****)

DIMENSIUNI ANVELOPE

E

[NUMĂR DE LOCURI (SARCINA UTILĂ în kg)]

F

[MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTORIZATĂ (în kg)]

NORMĂ CONSUM VARĂ EXTRAURBAN litri/100 km

FAŢĂ

SPATE

fără AC

cu AC

7.

AUTOVEHICUL SPECIAL M1 AMBULANŢĂ DACIA DOKKER Agregat independent comp. spate 0,27 litri/oră

K9K-C6

1461

66

R4

EM

D

F

5+1 MT

185/65

R15

185/65

R15

3(304)

1854

7,80

8,60

8.

AUTOVEHICUL SPECIAL M1 AMBULANŢĂ DACIA DOKKER Agregat independent comp. spate 0,27 litri/oră

K9K-C6

1461

55

R4

EM

D

F

5+1 MT

185/65

R15

sau

195/55

R16

185/65

R15

sau

195/55

R16

3(309)

1818

7,00

7,80

9.

AUTOVEHICUL SPECIAL M1 (AMBULANTĂ) RENAULT MAŞTER

M9T-C7

2299

81

R4

EM

D

F

5 + 1 MT

225/65

R16C

sau

235/65

R16C

225/65

R16C

sau

235/65

R16C

5(1070)

3500

9,30

10,40”

 

9. La anexa nr. 38, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. Pentru autovehiculele nou-intrate în înzestrarea unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor la care nu sunt stabilite normele de consum carburant, precum şi pentru acelea care, în decursul exploatării, au suferit transformări importante, în măsură să le modifice normele de consum prevăzute, acestea se vor determina de fiecare unitate deţinătoare şi se vor transmite la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în vederea analizării şi aprobării.”

10. La anexa nr. 38, după punctul 14 se introduce un nou punct, punctul 15, cu următorul cuprins:

„15. Pentru acele autovehicule care au prevăzute instalaţii de aer condiţionat/climatizare/frigorifice la care compresorul frigorific este angrenat de propulsorul mecanic (motorul) al autovehiculului şi funcţionează doar concomitent cu acesta, unitatea de măsură pentru norma de consum carburant este dată în litri/100 km, iar pentru soluţiile constructive în care instalaţiile de aer condiţionat/climatizare/frigorifice nu sunt dependente de funcţionarea motorului autovehiculului (acestea au compresorul frigorific angrenat de un motor electric alimentat de la bateriile autovehiculului şi poate funcţiona o anumită perioadă fără a fi necesară funcţionarea motorului), unitatea de măsură pentru norma de consum carburant este dată în litri/oră.

Pentru acele autovehicule care au prevăzute agregate independente de încălzire care funcţionează cu combustibil pompat din rezervorul autovehiculului, unitatea de măsură pentru norma de consum carburant este dată în litri/oră.”

11. La anexa nr. 38, procesul-verbal model nr. 1, rubrica instalaţia de aer condiţionat l/oră” se modifică şi se înlocuieşte cu rubrica „- instalația de aer condiţionat 1/100 km sau l/oră”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justiției,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 10 octombrie 2017.

Nr. 2.681/C.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.