MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 841/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 841         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 24 octombrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 433 din 22 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107-110 din Codul penal şi art. 566-571 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.202. - Ordin al ministrului sănătăţii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor şi subcomisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii

 

1.212/979. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 3/1/2015 privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere şi monitorizare a modului de implementare şi derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat

 

6.394. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, nr. 2.822/2017 pentru aprobarea Programului naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2017

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

1.434. - Decizie privind aprobarea, la cerere, a retragerii autorizaţiei de funcţionare a Societăţii G&B ASIGURANTA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 433

din 22 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107-110 din Codul penal şi art. 566-571 din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107-111 din Codul penal şi art. 566-571 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marin Duţă în Dosarul nr. 277/281/2016 al Tribunalului Prahova - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.124 D/2016.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prezent personal.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.232D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107-110 din Codul penal şi art. 566-571 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marin Duţă în Dosarul nr. 2.909/200/2015 al Tribunalului Buzău - Secţia penală.

4. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prezent personal.

5. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate. din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 1.232D/2016 la Dosarul nr. 1.124D/2016.

6. Autorul excepţiilor şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.232D/2016 la Dosarul nr. 1.124D/2016, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiilor, care formulează o cerere de recuzare a domnului judecător Daniel Marius Morar.

8. Curtea, în temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, respinge cererea de recuzare formulată, ca inadmisibilă, având în vedere că în procedura din faţa instanţei de contencios constituţional nu este permisă recuzarea judecătorilor Curţii Constituţionale.

9. În continuare, autorul critică faptul că, anterior datei de 22 iunie 2017, a formulat o cerere de eliberare a unor copii ale documentelor din prezentele dosare, iar această cerere a fost respinsă de către Curtea Constituţională, şi formulează o nouă cerere în acest sens.

10. Curtea arată că, în calitate de parte, autorul excepţiei are dreptul de a consulta dosarul la grefa Curţii şi, de asemenea, că instanţa de contencios constituţional nu are obligaţia de a elibera, gratuit, copii ale documentelor din dosar, având în vedere art. 5 alin. (1) lit. j) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 27 martie 2012, şi respinge cererea astfel formulată.

11. În susţinerea excepţiei, autorul arată că măsurile reglementate prin textele criticate au fost folosite, în cazul său, în scopul exterminării din motive politice. Se susţine că acestea dau posibilitatea comiterii de către organele judiciare a unor crime politice, motiv pentru care trebuie constatate ca fiind neconstituţionale.

12. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă. Se arată că autorul excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci invocă argumente care vizează diverse situaţii de fapt. Or, instanţa de contencios constituţional nu se poate substitui autorului în motivarea prezentei excepţii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

13. Prin încheierea din 31 mai 2016 şi Decizia nr. 45 din 28 iunie 2016, pronunţate în dosarele nr. 277/281/2016 şi nr. 2.909/200/2015, Tribunalul Prahova - Secţia penală şi Tribunalul Buzău - Secţia penală au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107-111 din Codul penal şi art. 566-571 din Codul de procedură penală, excepţii ridicate de Marin Duţă în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii formulate împotriva unei încheieri prin care, în privinţa autorului excepţiei, a fost înlocuită măsura obligării la tratament medical cu măsura internării medicale şi, respectiv, împotriva unei sentinţe penale prin care autorului i-a fost aplicată măsura internării medicale.

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 107-111 din Codul penal sunt neconstituţionale, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 124 din Constituţie Justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti, şi nu prin alte organe ale statului, fiind enumerate Direcţia de Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii, Serviciul Român de Informaţii şi Ministerul Afacerilor Interne. Se mai arată că textele criticate nu ar trebui să fie aplicate unei persoane sănătoase, cu atât mai mult cu cât acestea presupun şi restrângerea exerciţiului libertăţii individuale. Se susţine, totodată, că prevederile art. 566-571 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, deoarece nu au fost citate, în prezenta cauză, Direcţia de Sănătate Publică, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Serviciul Judeţean de Medicină Legală Ploieşti, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne.

15. Tribunalul Prahova - Secţia penală, contrar prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia cu privire la prezenta excepţie de neconstituţionalitate.

16. Tribunalul Buzău - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că textele criticate nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, întrucât presupun impunerea unor măsuri diferite în cazul unor persoane care se află în situaţii diferite, aspect apreciat nu doar de către instanţa de judecată, ci şi conform unor criterii legale. Se face trimitere în acest sens, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994. Se mai arată că textele criticate reprezintă opţiunea legiuitorului, exprimată prin politica sa penală, în acord cu dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie. Se susţine, de asemenea, că măsura prevăzută la art. 109 din Codul penal a fost reglementată în scopul înlăturării unor stări de pericol, motiv pentru care ea poate fi menţinută până la însănătoşirea persoanei în cauză sau până la ameliorarea stării sale de sănătate, de natură a înlătura starea de pericol.

17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

18. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că măsurile de siguranţă au scopul înlăturării unei stări de pericol relevante pentru săvârşirea unor infracţiuni şi prevenirea săvârşirii de noi fapte de natură penală. Se susţine că măsura de siguranţă a obligării la tratament medical şi cea a internării medicale urmăresc înlăturarea stării de pericol pe care făptuitorul îl prezintă pentru societate, din cauza unei boli, inclusiv cea provocată de consumul cronic de alcool sau de alte substanţe psihoactive. Acestea se iau faţă de o persoană care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, indiferent dacă este condamnată sau nu şi durează până la însănătoşire sau până la înlăturarea stării de pericol. Se mai arată că dispoziţiile legale criticate nu creează discriminare între categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică. În Dosarul nr. 1.232D/2016 se apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. Se susţine că aceasta nu îndeplineşte cerinţa motivării.

19. Avocatul Poporului apreciază că textele criticate sunt constituţionale. Se arată că scopul măsurilor de siguranţă este acela al înlăturării unei stări de pericol şi al preîntâmpinării săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală Se susţine că, deşi pentru măsura de siguranţă a obligării la tratament medical legea nu prevede o durată maximă, această sancţiune va fi revocată dacă făptuitorul se însănătoşeşte sau dacă apare o ameliorare a stării sale de sănătate, care înlătură starea de pericol care a stat la baza luării acestei măsuri. Se arată, de asemenea, că măsura de siguranţă a obligării la tratament medical dispusă provizoriu pe parcursul procesului penal va putea fi revocată chiar mai înainte de finalizarea procesului, pentru aceleaşi motive anterior menţionate.

20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform actelor de sesizare, dispoziţiile art. 107-111 din Codul penal şi art. 566-571 din Codul de procedură penală. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea deduce, însă, că autorul critică, în realitate, prevederile art. 107-110 din Codul penal, ce reglementează scopul măsurilor de siguranţă, categoriile măsurilor de siguranţă, obligarea la tratament medical şi internarea medicală, precum şi prevederile art. 566-571 din Codul de procedură penală, ce reglementează punerea în executare a măsurilor de siguranţă, respectiv obligarea la tratament medical, obligaţiile în legătură cu tratamentul medical, înlocuirea sau încetarea obligării la tratament medical, internarea medicală, obligaţiile în legătură cu internarea medicală şi menţinerea, înlocuirea sau încetarea măsurii internării medicale.

23. Se susţine că textele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) şi alin. (3) cu privire la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 31 referitor la dreptul la informaţie, art. 34 cu privire la dreptul la ocrotirea sănătăţii şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 131 referitor la rolul Ministerului Public.

24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că măsurile de siguranţă, reglementate în titlul IV al părţii generale a Codului penal, respectiv la art. 107-1121 din cuprinsul acestui cod, sunt sancţiuni de drept penal care, alături de pedepsele penale, completează categoria sancţiunilor penale necesare prevenirii fenomenului infracţional, aplicabile ca urmare a evidenţierii, cu prilejul comiterii unor infracţiuni, a anumitor împrejurări din realitatea socială, aflate în raport de cauzalitate cu infracţiunile săvârşite care, dacă nu sunt combătute, pot determina săvârşirea unor noi infracţiuni. În acest sens, art. 108 din Codul penal reglementează drept măsuri de siguranţă obligarea la tratament medical, internarea medicală, interzicerea ocupării unei funcţii sau a exercitării unei profesii, confiscarea specială şi confiscarea extinsă,

25. Dintre acestea, obligarea la tratament medical, prevăzută la art. 108 lit. a) din Codul penal, este dispusă, conform art. 109 din Codul penal, atunci când făptuitorul, din cauza unei boli de care suferă, a intoxicării cu alcool sau cu stupefiante ori cu alte substanţe similare, prezintă pericolul săvârşirii unor noi infracţiuni. Măsura analizată constă în obligarea persoanei în cauză de a se prezenta regulat la medic, în vederea urmării unui tratament medical, până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăturare starea de pericol. La rândul său, măsura de siguranţă a internării medicale, reglementată la art. 108 lit. a) din Codul penal, este dispusă, potrivit art. 110 din Codul penal, în condiţiile constatării unei stări psihice sau fizice anormale a făptuitorului, care suferă fie de o boală psihică, fie de o boală infectocontagioasă, motiv pentru care prezintă pericol pentru societate. Măsura de siguranţă anterior menţionată constă în internarea persoanei în cauză într-o instituţie medicală de specialitate, până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.

26. Dispunerea acestor măsuri se face, conform art. 245 alin. (1) şi art. 247 alin. (1) din Codul de procedură penală, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, la propunerea procurorului, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii camerei preliminare, sau de către instanţa de judecată, în cursul judecăţii, pe baza unor rapoarte de expertiză medico-legală din care să rezulte necesitatea aplicării unor asemenea măsuri, potrivit art. 246 alin. (2) şi art. 247 alin. (3) din Codul de procedură penală. De asemenea, punerea în executare a măsurilor de siguranţă anterior menţionate se face, conform art. 566 alin. (1) şi art. 569 alin. (1) din Codul de procedură penală, de către instanţele de executare, prin hotărâri definitive însoţite de rapoarte de expertiză medico-legală, cu ajutorul autorităţilor de sănătate publică din judeţele pe teritoriul cărora locuiesc persoanele faţă de care sunt luate aceste masuri.

27. La rândul lor, expertizele medico-legale, la care fac trimitere dispoziţiile art. 566 alin. (1) şi art. 569 alin. (1) din Codul de procedură penală şi care stau la baza dispunerii măsurilor de siguranţă criticate, sunt expertiza medico-legală psihiatrică şi examinarea fizică, reglementate exhaustiv la art. 184 şi art. 190 din Codul de procedură penală. Acestea sunt efectuate în cadrul instituţiilor medico-legale şi, respectiv, de către medici, asistenţi medicali sau de către alte persoane cu pregătire medicală de specialitate, potrivit art. 184 alin. (2) şi art. 190 alin. (7) din Codul de procedură penală.

28. Având în vedere aceste considerente, Curtea reţine că afirmaţia autorului excepţiei conform căreia, prin dispunerea măsurilor de siguranţă a obligării la tratament medical şi a internării medicale, justiţia este înfăptuită de organe ale statului precum Direcţia de Sănătate Publică şi Ministerul Sănătăţii, cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 124 şi art. 131, nu poate fi reţinută, dispunerea măsurilor de siguranţă criticate fiind, în realitate, făcută de către instanţele judecătoreşti. Totodată, în cazul luării lor în cursul urmăririi penale, dispunerea măsurilor de siguranţă supuse analizei se face la propunerea procurorului.

29. De asemenea nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare, prin textele criticate, a libertăţii individuale, prin impunerea măsurilor de siguranţă prevăzute la art. 108 lit. a) şi b) din Codul penal unor persoane sănătoase, întrucât, aşa cum s-a arătat mai sus, dovada bolii psihice, a bolii infectocontagioase şi a intoxicării cu alcool sau cu stupefiante ori cu alte substanţe asemănătoare se face pe baza unor expertize elaborate de medici, de medici legişti, de asistenţi medicali sau de alte persoane cu pregătire medicală, conform art. 184 şi art. 190 din Codul de procedură penală, aspecte ce constituie garanţii ale excluderii persoanelor care nu suferă de astfel de tulburări, fizice sau psihice, de la impunerea obligaţiilor criticate.

30. Referitor la pretinsa încălcare, prin textele criticate, a prevederilor art. 21 şi art. 24 din Constituţie, ca urmare a lipsei citării, în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, a anumitor autorităţi administrative, Curtea constată că aspectele învederate de autorul excepţiei vizează aplicarea dispoziţiilor procesual penale referitoare la citare, de către instanţele judecătoreşti competente. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată”, motiv pentru care, sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

31. În ceea ce priveşte încălcarea, prin textele criticate, a prevederilor art. 1 aţin. (3), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1)şi alin. (3), art. 31 şi art. 34 din Legea fundamentală, Curtea reţine că aceste dispoziţii constituţionale sunt invocate de autor, fără a fi aduse argumente în sprijinul pretinselor încălcări, motiv pentru care, din perspectiva acestor critici, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a reţinut că, dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente (textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea), dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, excepţia de neconstituţionalitate va fi respinsă, ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marin Duţă în Dosarul nr. 277/281/2016 al Tribunalului Prahova - Secţia penală şi Dosarul nr. 2.909/200/2015 al Tribunalului Buzău - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 107-110 din Codul penal şi art. 566-571 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia penală şi Tribunalului Buzău - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor şi subcomisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 10.353 din 16.10.2017 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 16 alin. (1) lit. f) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) şi art. 11 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Se înfiinţează şi funcţionează ca organisme consultative ale Ministerului Sănătăţii:

a) comisii de specialitate:

b) subcomisii de specialitate;

c) comisii de specialitate multidisciplinare.

(2) Denumirea comisiilor de specialitate se regăseşte în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

(3) Componenţa nominală a organismelor consultative prevăzute la art. 1 alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

Art. 2. - În înţelesul prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii sunt organisme consultative permanente care furnizează expertiza necesară pe baza căreia Ministerul Sănătăţii coordonează, din punct de vedere ştiinţific, profesional şi metodologic, reţeaua de asistenţă medicală;

b) subcomisiile de specialitate sunt organisme consultative constituite cu caracter temporar şi pe teme specifice din domeniul de competenţă al comisiilor de specialitate;

c) comisiile de specialitate multidisciplinare sunt organisme consultative constituite cu caracter temporar care au atribuţii de coordonare pentru patologiile comune mai multor specialităţi medicale;

d) activitatea în cadrul comisiilor de specialitate reprezintă succesiunea de lucrări personale sau participări la grupurile de lucru în urma cărora este întocmită documentaţia prin care sunt propuse reglementări pentru condiţiile de desfăşurare a activităţii profesionale în domeniul de competenţă al comisiilor sau care fundamentează deciziile de politică strategică a Ministerului Sănătăţii (protocoale terapeutice, ghiduri de practică, studii de cercetare, curricula de pregătire, puncte de vedere de specialitate formulate în cadrul activităţii comisiilor etc.);

e) propunerea comisiilor de specialitate, a subcomisiilor de specialitate şi a comisiilor de specialitate multidisciplinară reprezintă expresia punctului de vedere de specialitate asumat de majoritatea membrilor acesteia, întruniţi în şedinţa de lucru pe o temă analizată.

 

CAPITOLUL II

Comisiile de specialitate

 

Art. 3. - (1) Comisiile de specialitate sunt subordonate ministrului sănătăţii.

(2) Coordonarea comisiilor de specialitate este asigurată de Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii.

(3) Structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii colaborează cu comisiile de specialitate, în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice ale Ministerului Sănătăţii.

(4) Pentru buna desfăşurare a activităţii comisiilor de specialitate, preşedinţii comisiilor sau reprezentanţii Ministerului Sănătăţii pot dispune convocarea şi altor specialişti în domeniu, în funcţie de temele supuse discuţiilor, în calitate de invitat.

(5) în funcţie de temele supuse discuţiilor în cadrul comisiilor de specialitate, preşedinţii comisiilor sau reprezentanţii Ministerului Sănătăţii pot invita şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi care activează în domeniul de activitate specific comisiei.

(6) Persoanele invitate la şedinţele comisiilor de specialitate se vor supune aceloraşi reguli privind confidenţialitatea ca şi membrii comisiilor, prin semnarea declaraţiei de interese şi angajamentului de confidenţialitate ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 la prezentul ordin.

Art. 4. - (1) Comisiile de specialitate îşi desfăşoară activitatea în şedinţe organizate în urma unei convocări la solicitarea Ministerului Sănătăţii, conform dispoziţiei ministrului sănătăţii sau secretarului de stat care coordonează activitatea Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii.

(2) în vederea participării efective la şedinţe, membrii comisiilor de specialitate pot utiliza şi platforma informatică dedicată, realizată de Ministerul Sănătăţii.

(3) în situaţia în care, din motive obiective, preşedintele nu poate participa la lucrările comisiei de specialitate, acesta notifică secretarul comisiei cu cel puţin 24 de ore înainte de şedinţă, iar atribuţiile sale sunt preluate de vicepreşedinte sau, în lipsa acestuia, de un preşedinte de şedinţă ales dintre membrii prezenţi.

(4) Cvorumul necesar pentru a formula propuneri valide este de cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi cu drept de vot, iar propunerea se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în situaţia în care numărul membrilor cu drept de vot este par şi există egalitate privind votul, votul preşedintelui este decizional.

(6) Preşedintele comisiei de specialitate are dreptul la un singur vot. Secretarul comisiei şi persoanele care sunt invitate să participe la şedinţele acesteia nu au drept de vot.

(7) La fiecare şedinţă a comisiilor de specialitate se întocmeşte un proces-verbal care este semnat de toţi participanţii.

(8) Membrii comisiilor de specialitate au obligaţia să respecte termenele stabilite de Ministerul Sănătăţii. În situaţia în care sunt necesare date suplimentare pentru a formula o propunere, termenul se prelungeşte numai cu acordul Ministerului Sănătăţii.

(9) Punctele de vedere de specialitate elaborate de comisiile de specialitate sunt comunicate numai cu semnătura preşedintelui sau preşedintelui de şedinţă, după caz.

(10) Documentele elaborate de membrii comisiilor de specialitate sunt arhivate de secretarul comisiei şi se depun la Ministerul Sănătăţii până la data de 31 decembrie a anului curent.

(11) Situaţia privind prezenţa la şedinţele comisiilor de specialitate se întocmeşte de secretarul comisiei, se certifică prin semnătura preşedintelui şi se depune la Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii, lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară.

(12) Neparticiparea la lucrările încredinţate de Ministerul Sănătăţii timp de 3 luni consecutive, din motive imputabile membrului unei comisii de specialitate, determină excluderea acestuia.

Art. 5. - (1) Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii:

a) elaborează protocoalele standardizate la nivel naţional sau adaptează conţinutul protocoalelor internaţionale în domeniu, pe care le supune aprobării ministrului sănătăţii;

b) fundamentează deciziile ministrului sănătăţii cu privire la politicile, strategiile şi programele de acţiune în domeniul sănătăţii populaţiei din sfera de competenţă, în acord cu politicile publice din domeniul sănătăţii;

c) identifică şi propune ministrului sănătăţii priorităţile naţionale pe termen scurt, mediu şi lung, corespunzător domeniului de specialitate din sfera de competenţă;

d) elaborează propuneri pentru pachetele de servicii medicale care se asigură în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;

e) elaborează propuneri pentru programe de sănătate preventive care se asigură în cadrul sistemului de asigurări de sănătate sau de la bugetul de stat;

f) colaborează cu structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, precum şi cu cele din cadrul universităţilor de medicină şi farmacie pentru elaborarea programelor de pregătire profesională, organizarea şi desfăşurarea activităţii de învăţământ postuniversitar;

g) colaborează cu societăţile ştiinţifice sau asociaţiile profesional-ştiinţifice în problemele majore ori de interes naţional din sfera de competenţă;

h) evaluează, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, recomandările formulate de comisiile de specialitate teritoriale pentru trimiterea la tratament medical în străinătate a unor categorii de bolnavi;

i) colaborează cu structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii în vederea elaborării şi transmiterii răspunsurilor la întrebările/interpelările parlamentarilor, precum şi a punctelor de vedere de specialitate asupra propunerilor legislative, cu impact în domeniul sănătăţii, cu respectarea termenelor legale în vigoare, în funcţie de obiectul de activitate specific al fiecărei comisii de specialitate;

j) emite puncte de vedere de specialitate în exercitarea atribuţiilor care îi revin, la solicitarea structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii;

k) stabileşte competenţele/atestatele incluse în pregătirea pentru specialitate;

l) alcătuieşte tematicile examenului de medic specialist şi medic primar şi bibliografiile aferente;

m) îndeplineşte şi alte sarcini stabilite de ministrul sănătăţii, în acord cu specificul domeniului de activitate pe care îl coordonează;

n) coordonează activitatea subcomisiilor de specialitate pe care le are în structura sa.

(2) în domeniul programelor naţionale de sănătate, comisiile de specialitate colaborează cu structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii pentru:

a) identificarea şi rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate specifice domeniului de competenţă, în conformitate cu Strategia naţională de sănătate 2014-2020;

b) evaluarea nevoilor populaţiei, evidenţiate din date obiective;

c) asigurarea concordanţei programelor naţionale de sănătate cu politicile, strategiile şi recomandările instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în domeniu;

d) definirea structurii, obiectivelor, activităţilor, precum şi a oricăror altor condiţii şi termene necesare implementării şi derulării programelor naţionale de sănătate;

e) elaborarea criteriilor de selecţie a unităţilor de specialitate prin care se implementează programele naţionale de sănătate;

f) estimarea şi fundamentarea necesarului de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile cuprinse în programele naţionale de sănătate, precum şi cu politicile, strategiile şi recomandările instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în domeniu;

g) stabilirea măsurilor necesare în vederea îmbunătăţirii modului de derulare a programelor naţionale de sănătate;

h) propunerea unităţilor de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate;

i) elaborarea de criterii, standarde şi metodologii pentru evaluarea impactului, oportunităţii şi eficienţei programelor naţionale de sănătate;

j) analizarea modului de aplicare de personalul medical cu responsabilităţi în implementarea programelor naţionale de sănătate a ghidurilor de practică medicală, protocoalelor de diagnostic şi a protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobate în condiţiile legii;

k) evaluarea privind implementarea şi desfăşurarea programelor naţionale pe domeniul de activitate specific.

(3) Structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii pot solicita de la comisiile de specialitate puncte de vedere de specialitate şi alte informaţii necesare activităţii acestora.

(4) Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică, asigură buna desfăşurare a şedinţelor comisiilor de specialitate.

Art. 6. - Comisia de specialitate este formată din:

a) preşedinte;

b) vicepreşedinte;

c) secretar;

d) minimum 5 membri permanenţi;

e) 3 membri supleanţi.

Art. 7. - Atribuţiile preşedintelui comisiei de specialitate sunt următoarele:

a) dispune convocarea comisiei de specialitate, prin intermediul secretarului comisiei;

b) prezidează şedinţele comisiei de specialitate, iar în cazul în care în urma votului membrilor comisiei se înregistrează o situaţie de paritate, votul preşedintelui este decisiv;

c) avizează documentele emise de comisia de specialitate sau subcomisie şi informează conducerea Ministerului Sănătăţii despre punctele de vedere de specialitate asumate;

d) avizează centralizatorul de prezenţă pentru membrii comisiei de specialitate sau subcomisiei în vederea obţinerii indemnizaţiei lunare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 8 la prezentul ordin.

Art. 8. - Atribuţiile secretarului comisiei de specialitate sunt următoarele:

a) redactează procesul-verbal al şedinţei, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6 la prezentul ordin;

b) înregistrează şi păstrează evidenţa corespondenţei, a documentelor care fundamentează punctele de vedere de specialitate ale comisiei de specialitate;

c) organizează întâlnirea comisiei de specialitate la solicitarea preşedintelui, cu cel puţin 5 zile înaintea întrunirilor;

d) asigură comunicarea componenţei comisiei de specialitate şi a temei aflate în discuţie către structura de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii în vederea evaluării riscului de conflict de interese, cu 3 zile înaintea şedinţei comisiei;

e) informează membrii comisiei de specialitate aflaţi în conflict de interese în vederea abţinerii de la întâlnire şi pentru completarea declaraţiei de abţinere prevăzute în anexa nr. 5 la prezentul ordin;

f) asigură confidenţialitatea datelor cu caracter personal, cuprinse în documentele primite sau elaborate în cadrul întrunirii comisiei de specialitate;

g) înaintează structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, cu avizul preşedintelui, documentele şi deciziile care fundamentează punctul de vedere de specialitate al comisiei de specialitate;

h) înaintează Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică foile de prezenţă lunare ale membrilor comisiei de specialitate, procesele-verbale ale şedinţelor şi centralizatorul participărilor, ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 6-8 la prezentul ordin.

Art. 9. - (1) Comisiile de specialitate pot avea în structura lor una sau mai multe subcomisii, a căror activitate o coordonează.

(2) Fiecare subcomisie de specialitate este constituită din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 3 membri.

(3) Subcomisiile de specialitate îşi pot desfăşura activitatea în şedinţe organizate ori de câte oh este necesar, la convocarea Ministerului Sănătăţii.

(4) în vederea participării efective la şedinţe, membrii subcomisiilor de specialitate pot utiliza şi platforma informatică dedicată, realizată de Ministerul Sănătăţii.

(5) Deciziile subcomisiei de specialitate se adoptă cu majoritate simplă a voturilor şi sunt transmise, spre avizare, preşedintelui comisiei de specialitate care coordonează activitatea subcomisiei, în termen de 5 zile de la adoptarea acestora.

(6) Modul de funcţionare, atribuţiile, plata indemnizaţiei şi modalitatea de decontare a cheltuielilor de deplasare în alte localităţi şi de cazare a membrilor subcomisiilor de specialitate sunt similare celor ale comisiilor de specialitate.

 

CAPITOLUL III

Comisiile de specialitate multidisciplinare

 

Art. 10. - (1) Comisiile de specialitate multidisciplinare sunt subordonate ministrului sănătăţii.

(2) Coordonarea comisiilor de specialitate multidisciplinare este asigurată de Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii.

(3) Pentru buna desfăşurare a activităţii comisiilor de specialitate multidisciplinare, preşedinţii comisiilor sau reprezentanţii Ministerului Sănătăţii pot dispune convocarea şi altor specialişti în domeniu, în funcţie de temele supuse discuţiilor, în calitate de invitat.

(4) Persoanele invitate la şedinţele comisiilor de specialitate multidisciplinare se vor supune aceloraşi reguli privind confidenţialitatea ca şi membrii comisiilor de specialitate, prin semnarea declaraţiei de interese şi angajamentului de confidenţialitate, ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 la prezentul ordin.

Art. 11. - (1) Comisiile de specialitate multidisciplinare se constituie şi se dizolvă la solicitarea expresă a ministrului sănătăţii, fundamentată pe nevoile sistemului de sănătate.

(2) Fiecare comisie de specialitate multidisciplinară este constituită din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 3- 7 membri din domenii specifice, în funcţie de tipul de patologie.

(3) Comisiile de specialitate multidisciplinare se întrunesc la sediul Ministerului Sănătăţii sau într-o altă locaţie stabilită de preşedintele comisiei. În vederea participării efective la şedinţe, membrii comisiilor de specialitate multidisciplinare pot utiliza şi platforma informatică dedicată, realizată de Ministerul Sănătăţii.

(4) Modul de funcţionare, atribuţiile, plata indemnizaţiei şi modalitatea de decontare a cheltuielilor de deplasare în alte localităţi şi de cazare a membrilor comisiilor de specialitate multidisciplinare sunt similare celor ale comisiilor de specialitate.

 

CAPITOLUL IV

Calitatea de membru al comisiilor de specialitate

 

Art. 12. - (1) Membrii comisiilor de specialitate pot fi specialişti în domeniul medical respectiv având activitate profesională, de cercetare medicală, didactică sau academică recunoscută în sistemul de sănătate,

(2) Membrii comisiilor de specialitate sunt numiţi în urma unui proces de consultare a Ministerului Sănătăţii cu universităţi de profil, societăţi profesionale şi Colegiul Medicilor din România.

(3) Dobândirea calităţii de membru al comisiilor de specialitate este rezultatul unei asumări libere exprimată prin semnarea unui acord, prezentat ca model în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. 13. - (1) Membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii se supun regimului conflictelor de interese şi incompatibilităţilor prevăzute de lege.

(2) Membrii comisiilor de specialitate au obligaţia de a păstra confidenţialitatea tuturor documentelor discutate în cadrul comisiei, cu excepţia celor care devin publice prin publicare sau prin ordin al ministrului sănătăţii.

(3) Membrii comisiilor sunt obligaţi, în termen de 30 de zile de la numire, să întocmească şi să depună o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le-au desfăşurat în ultimul an calendaristic anterior momentului numirii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul ordin, precum şi angajamentul de confidenţialitate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4 la prezentul ordin.

(4) Declaraţia de interese se actualizează ori de câte ori intervin modificări ale datelor care fac obiectul acestei declaraţii, într-un interval de 30 de zile de la modificarea survenită.

(5) Declaraţiile de interese şi de abţinere, precum şi angajamentul de confidenţialitate se depun şi se păstrează la structura de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii.

(6) Declaraţiile de interese se publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

Art. 14. - (1) Membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii sunt specialişti recunoscuţi în sistemul de sănătate şi care:

a) nu deţin funcţii remunerate sau neremunerate în cadrul companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente, dispozitive, aparatură sau echipamente medicale;

b) nu deţin părţi sociale sau acţiuni în cadrul companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente, dispozitive, aparatură sau echipamente medicale, la care declarantul împreună cu soţul/soţia şi rudele de gradul I au mai mult de 5% din capitalul societăţii, indiferent de modul de dobândire a acţiunilor, medicale.

(2) în situaţia în care membrii comisiilor de specialitate nu mai întrunesc condiţiile menţionate la alin. (1), aceştia au obligaţia de a informa Ministerul Sănătăţii.

(3) Structura de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii formulează puncte de vedere şi prezintă conducerii ministerului rapoarte de evaluare pentru situaţiile identificate la alin. (1).

(4) în situaţia în care un membru al unei comisii de specialitate a participat în ultimul an calendaristic la studii clinice care implică medicamente (DCI-uri) ale companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente care sunt propuse pentru includerea pe lista medicamentelor compensate şi sunt luate în discuţie în cadrul şedinţei comisiei, acesta are obligaţia să completeze declaraţia de abţinere şi să se retragă de la dezbateri.

Art. 15. - (1) Conflictul de interese manifestat în activitatea unui membru al comisiilor de specialitate se supune prevederilor legale în vigoare.

(2) Evaluarea conflictelor de interese în cursul activităţii comisiilor de specialitate se face de structura de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii. În acest sens, înainte cu 5 zile de fiecare şedinţă a comisiei, secretarul transmite lista membrilor comisiei convocaţi şi temele supuse discuţiei.

(3) Identificarea conflictelor de interese este notificată de structura de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii.

(4) în situaţia identificării în cadrul şedinţei a conflictului de interese, membrul comisiei de specialitate are obligaţia să completeze declaraţia de abţinere, al cărei modei este prevăzut în anexa nr. 5 la prezentul ordin, şi să se retragă de la dezbateri.

(5) Conflictul de interese identificat în activitatea unui membru al comisiilor de specialitate ca urmare a omiterii declarării riscurilor în cadrul declaraţiei de interese actualizate conduce la pierderea calităţii de membru al comisiei şi este sancţionat conform prevederilor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL V

Plata indemnizaţiei membrilor comisiilor

 

Art. 16. - (1) Membrii comisiilor de specialitate prevăzute la art. 1 pot beneficia de o indemnizaţie lunară de 10% din indemnizaţia secretarului de stat, care se acordă, la cerere, proporţional cu numărul de participări elective la şedinţe.

(2) Activitatea în cadrul comisiilor de specialitate este remunerată doar dacă este desfăşurată la solicitarea Ministerului Sănătăţii şi doar dacă această activitate se finalizează într-un document care este aprobat de ministrul sănătăţii.

(3) în vederea plăţii indemnizaţiei, membrii comisiilor de specialitate completează procesele-verbale ale şedinţelor şi foile de prezenţă, ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 6 şi 7 la prezentul ordin, şi le înaintează secretarului comisiei.

(4) Pentru lunile în care se înregistrează activitate în cadrul comisiei de specialitate, secretarul comisiei centralizează participările membrilor comisiei, conform anexei nr. 8 la prezentul ordin, în care este specificată proporţia participărilor pentru fiecare membru, şi le transmite Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică, împreună cu documentele elaborate în cursul lunii respective, în vederea elaborării referatului care va fi înaintat ministrului sănătăţii, spre aprobare.

(5) Cheltuielile reprezentând plata indemnizaţiei lunare se suportă de la titlul 10 „Cheltuieli de personal” (art. 01 alin. 12) din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe baza referatului lunar semnat de ministrul sănătăţii şi aprobat de ordonatorul principal de credite. În vederea efectuării plăţii, referatul va fi înaintat către Direcţia generală economică, însoţit de documentele justificative, până pe data de 5 a lunii curente pentru luna precedentă.

(6) în situaţia în care comisia de specialitate nu şi-a desfăşurat activitatea pe parcursul unei luni, membrii acesteia nu beneficiază de indemnizaţie în această perioadă.

(7) Cheltuielile de deplasare în alte localităţi şi de cazare, ocazionate de participarea la întâlnirile comisiilor de specialitate convocate de Ministerul Sănătăţii, sunt suportate de Ministerul Sănătăţii de la titlul 20 „Bunuri şi servicii” (art. 06 alin. 01). În vederea decontării, documentele de transport se depun la Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică până la data de 5 a lunii curente pentru luna anterioară.

(8) în termen de 5 zile de la aprobarea componenţei nominale a comisiilor de specialitate, fiecare membru are obligaţia de a transmite Ministerului Sănătăţii următoarele date: codul IBAN al contului în care se achită indemnizaţia, denumirea băncii şi codul numeric personal.

Art. 17. - Membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, precum şi structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 18. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.355/2016 privind componenţa, atribuţiile, regulamentul de organizare şi funcţionare al comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 992 din 9 decembrie 2016.

Art. 19. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 20. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Bucureşti, 16 octombrie 2017.

Nr. 1.202.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

 

ANEXA Nr. 1

 

DENUMIREA

comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii

 

1. Comisia de alergologie şi imunologie clinică

2. Comisia de anatomie patologică

3. Comisia de anestezie şi terapie intensivă

4. Comisia de boli infecţioase

5. Comisia de cardiologie

6. Comisia de cardiologie pediatrică

7. Comisia de chirurgie cardiovasculară

8. Comisia de chirurgie generală

9. Comisia de chirurgie orală şi maxilo-facială

10. Comisia de chirurgie pediatrică

11. Comisia de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă

12. Comisia de chirurgie toracică

13. Comisia de chirurgie vasculară

14. Comisia de dermatovenerologie

15. Comisia de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice

16. Comisia de endocrinologie

17. Comisia de epidemiologie

18. Comisia de farmacologie clinică, toxicologie şi toxicodependenţă

19. Comisia de gastroenterologie

20. Comisia de gastroenterologie pediatrică

21. Comisia de genetică medicală

22. Comisia de geriatrie şi gerontologie

23. Comisia de hematologie

24. Comisia de igienă

25. Comisia de medicină alternativă

26. Comisia de medicină de familie

27. Comisia de medicină de laborator

28. Comisia de medicină de urgenţă şi dezastre

29. Comisia de medicină dentară

30. Comisia de medicină internă

31. Comisia de medicină legală

32. Comisia de medicina muncii

33. Comisia de microbiologie medicală

34. Comisia de nefrologie

35. Comisia de nefrologie pediatrică

36. Comisia de neonatologie

37. Comisia de neurochirurgie

38. Comisia de neurologie

39. Comisia de neurologie pediatrică

40. Comisia de obstetrică-ginecologie

41. Comisia de oftalmologie

42. Comisia de oncohematologie pediatrică

43. Comisia de oncologie medicală

44. Comisia de radioterapie

45. Comisia de ortopedie pediatrică

46. Comisia de ortopedie şi traumatologie

47. Comisia de otorinolaringologie

48. Comisia de paliaţie

49. Comisia de pediatrie

50. Comisia de pneumologie

51. Comisia de pneumologie pediatrică

52. Comisia de psihiatrie

53. Comisia de psihiatrie pediatrică

54. Comisia de radiologie imagistică medicală şi medicină nucleară

55. Comisia de medicină fizică şi de reabilitare

56. Comisia de reumatologie

57. Comisia de sănătate publică şi management

58. Comisia de transfuzii

59. Comisia de urologie

 

 

ANEXA Nr. 2

 

ACORD

al membrilor comisiei de specialitate/subcomisiei de specialitate

 

Subsemnatul/Subsemnata, ............................................, declar că sunt de acord cu numirea mea în comisia de specialitate / subcomisia de specialitate

.................................................................................................................

.................................................................................................................

 

Menţionez că datele mele profesionale sunt următoarele:

 

Grad universitar: .................................................................

Universitatea: ......................................................................

 

Profesia şi gradul profesional ..........................................

Funcţia: ................................................................................

 

Locul de muncă: .................................................................

Adresa profesională: .........................................................

Adresa e-mail: .....................................................................

 

Telefon serviciu: .................................................................

Fax: .......................................................................................

Telefon mobil: .....................................................................

 

Data: ..................................

Semnătura:

 

 

 

ANEXA Nr. 3

 

DECLARAŢIE DE INTERESE

a membrilor comisiei de specialitate/subcomisiei de specialitate

 

Subsemnatul/Subsemnata, ............................................, în calitate de membru al comisiei de specialitate/subcomisiei de specialitate ............................................,  cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere 1):

 

Partea I. Interese personale

 

Denumirea societăţii

Calitatea deţinută 2) în cadrul societăţii

 

 

 

 

 

Partea II. Interese ale soţului/soţiei

 

Denumirea societăţii

Calitatea deţinută 2) în cadrul societăţii

 

 

 

 

 

Partea III. Interese ale rudelor de gradul I 3)

 

Denumirea societăţii

Calitatea deţinută 2) în cadrul societăţii

 

 

 

 

 

Data: ..................................

Semnătura:


1) Se vor declara:

- funcţiile remunerate sau neremunerate în cadrul companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente, dispozitive, aparatura sau echipamente medicale:

- părţile sociale sau acţiunile la care declarantul împreună cu soţul/soţia şi rudele de gradul I deţin mai mult de 5% din capitalul societăţii, indiferent de modul de dobândire a acţiunilor, în cadrul companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de dispozitive, aparatură sau echipamente medicale, precum şi medicamente;

- companiile producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare pentru care membrul comisiei de specialitate a participat la Studii clinice, aferent ultimului an calendaristic anterior momentului numirii.

2) Prin calitate deţinuta se înţelege calitatea de membru în organele de conducere, administrare şi control, calitatea de asociat sau acţionar, calitatea de beneficiar de contract sau expert în cadrul unui studiu clinic.

3) Prin rude de gradul I se înţelege părinţi pe linie ascendentă şi copii pe linie descendentă.

 

ANEXA Nr. 4

 

ANGAJAMENT DE CONFIDENŢIALITATE

al membrilor comisiei/subcomisiei de specialitate

 

Subsemnatul/Subsemnata, ............................................, în calitate de membru al comisiei de specialitate/subcomisiei de specialitate ............................................, mă angajez prin prezenta să păstrez confidenţialitatea tuturor documentelor discutate în cadrul comisiei/subcomisiei, cu excepţia celor care devin publice prin publicare sau prin ordin al ministrului sănătăţii.

 

Data: ..................................

Semnătura:

 

ANEXA Nr. 5

 

 

Aprob.

 

Preşedinte comisie de specialitate/subcomisie de specialitate,

 

..................................................................................................

 

DECLARAŢIA DE ABŢINERE

a membrilor comisiei de specialitate/subcomisiei de specialitate

 

Subsemnatul/Subsemnata, ............................................, în calitate de membru al comisiei de specialitate/subcomisiei de specialitate ............................................, notific existenţa unui conflict de interese potenţial personal/al soţului sau soţiei/al unei alte rude de gradul I, în cadrul întâlnirii nr.

având tema ................................................................................

Cunoscând prevederile legale în vigoare, declar că mă retrag de la întâlnire şi că nu voi încerca să influenţez decizia altor membri ai comisiei de specialitate/subcomisiei de specialitate pe tema menţionată mai sus.

 

Data: ..................................

Semnătura:

 

ANEXA Nr. 6

 

PROCES-VERBAL AL ŞEDINŢEI

 

TEMA ÎNTÂLNIRII

.........................................................................................................

 

I. Participanţi:

.................................................................................................................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia

Semnătura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

II. Locaţie şi dată:

- Instituţia: ..............................................

- Localitatea: ..........................................

- Data: ......................................................

III. Obiectivele întâlnirii: ...................................................................................

IV. Discuţii, opinii, propuneri: .........................................................................

V. Concluzii: .......................................................................................................

 

Data: ..................................

Semnătura:

 

ANEXA Nr. 7

 

FOAIE DE PREZENŢĂ

pentru membrii comisiei de specialitate/subcomisiei de specialitate

 

Comisia de specialitate/Subcomisia de specialitate: Numele şi prenumele:

Luna:

 

Anul:

 

Ziua

Număr de ore

Titlul activităţii

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura membrului comisiei de specialitate/subcomisiei de specialitate:

Avizul preşedintelui comisiei de specialitate/subcomisiei de specialitate:

Data:

Data:

 

ANEXA Nr. 8

 

 

Avizat

 

Preşedinte comisie de specialitate/subcomisie de specialitate,

 

..................................................................................................

 

 

CENTRALIZATOR DE PREZENŢĂ

pentru membrii comisiei de specialitate/subcomisiei de specialitate

 

Comisia de specialitate/Subcomisia de specialitate:

Număr de întâlniri:

Luna:

 

Anul:

 

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Numărul de participări efective

Procentul de participare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Data:

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 1.212 din 17 octombrie 2017

Nr. 979 din 9 octombrie 2017

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 3/1/2015 privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere şi monitorizare a modului de implementare şi derulare a contractelor

de tip cost-volum/cost-volum-rezultat

 

Având în vedere:

- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, aprobată prin Legea nr. 184/2015;

- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi a căilor de atac, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul de aprobare al Ministerului Sănătăţii nr. FB 10.424/2017 şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. DG 1.916 din 9 octombrie 2017,

în temeiul dispoziţiilor art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 3/1/2015 privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere şi monitorizare a modului de implementare şi derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 14 ianuarie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

(21) în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii prevăzute la alin. (2), Casa Naţională de Asigurări de Sănătate solicită comisiei de specialitate relevante a Ministerului Sănătăţii comunicarea numărului de pacienţi eligibili care va fi publicat pe pagina web a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la adresa www.cnas.ro în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare.”

2. La articolul 3, alineatele (3), (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3) în termen de 5 zile lucrătoare de la data publicării pe pagina web a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la adresa www.cnas.ro a numărului de pacienţi eligibili comunicat în condiţiile art. 4 alin. (4), persoanele prevăzute la alin. (2) depun la sediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în completarea cererii prin care îşi exprimă disponibilitatea pentru începerea procesului de negociere, propunerea deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă/reprezentanţilor legali ai acestora menţionaţi la art. 1 alin. (1) cu privire la elementele prevăzute la art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, aprobată prin Legea nr. 184/2015, care stau la baza negocierii şi încheierii contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, precum şi analiza estimată a costurilor previzionate ale terapiei calculate pe o perioadă de 12 luni şi fundamentată pe următoarele criterii: numărul de pacienţi contractabili din pacienţii eligibili pentru tratament, costul total anual al tratamentului cu medicamentul pentru care s-a stabilit includerea condiţionată în Listă şi costul efectiv/pacient/an sau schemă terapeutică/cicluri de terapie suportat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin raportare la elementele prevăzute la art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, aprobată prin Legea nr. 184/2015.

.........................................................................................................................................

(5) Comisia prevăzută la art. 1, ca urmare a cererilor depuse, pentru medicamentele care îndeplinesc criteriile de prioritizare prevăzute la art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, aprobată prin Legea nr. 184/2015, în limita sumei prevăzute la art. 2 alin, (3) şi pe baza informaţiilor comunicate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii prevăzute la art. 4 alin. (4), stabileşte începerea/neînceperea procesului de negociere şi comunică solicitanţilor, în termen de 5 zile lucrătoare de la data şedinţei comisiei, decizia acesteia cu privire la începerea/neînceperea procesului de negociere.

.........................................................................................................................................

 (6) Medicamentele care îndeplinesc criteriile de prioritizare prevăzute la art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, aprobată prin Legea nr. 184/2015, dar care nu se încadrează în limita sumei prevăzute la art. 2 alin. (3) pot face obiectul unor contracte cost-volum/cost-volum-rezultat, în condiţiile în care sunt identificate şi alte sume alocate acestor contracte, cu condiţia încadrării în limita sumei prevăzute la art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, aprobată prin Legea nr. 184/2015.”

3. La articolul 4, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Numărul de pacienţi eligibili pentru fiecare indicaţie/arie terapeutică în parte aferentă medicamentelor pentru care s-a emis decizie de includere condiţionată în Listă, precum şi încadrarea medicamentelor în criteriile de prioritizare prevăzute la art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, aprobată prin Legea nr. 184/2015, se comunică de către comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii în termen

de 5 zile lucrătoare de la data solicitării Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile art. 3 alin. (21).”

4. La articolul 5, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) în situaţia în care comisia prevăzută la art. 1 comunică solicitantului prevăzut la alin. (3) decizia cu privire la începerea procesului de negociere în cadrul procesului de negociere/reluare a negocierii, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte cu maximum 30 de zile de la data la care s-ar fi împlinit termenul maxim prevăzut la alin. (1) pentru toţi deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor/ reprezentanţii legali ai acestora pe ariile/indicaţiile terapeutice din cadrul procesului de negociere/reluare a procesului de negociere aferent.”

5. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Monitorizarea derulării contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat se face trimestrial, cumulat, prin compararea elementelor negociate prevăzute în contract, aşa cum sunt definite la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b), cu cele înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, precum şi în baza indicatorilor de rezultat, după caz.

(2) Comisiile prevăzute la art. 4 alin. (2) evaluează rezultatul medical pentru pacienţii incluşi în tratament cu medicamente care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat în vederea calculării indicatorilor de rezultat în baza criteriilor prevăzute la art. 4 alin. (3).

(3) în condiţiile în care, pe perioada derulării contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă/reprezentanţii legali ai acestora menţionaţi la art. 1 alin. (1) solicită renegocierea clauzelor acestor contracte, dar nu mai devreme de 6 luni de la data începerii valabilităţii contractului calculată începând cu luna în care s-a eliberat prima prescripţie medicală cu medicamentul ce face obiectul contractului, se poate realiza o renegociere în acest sens, având în vedere elementele negociate prevăzute în contract, aşa cum sunt definite la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b), procentul aplicat la valoarea consumului trimestrial şi sumele alocate cu această destinaţie.

(4) Renegocierea poate avea loc oricând pe perioada derulării unui contract cost-volum/cost-volum-rezultat, la solicitarea uneia dintre părţi, în situaţiile în care a fost emisă O decizie de includere condiţionată în Listă pentru acelaşi medicament şi aceeaşi indicaţie, dar în alte condiţii de administrare sau condiţii ce nu fac obiectul extinderii de indicaţie, aşa cum acestea sunt definite la art. 1 lit. f) din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi a căilor de atac, cu modificările şi completările ulterioare, cu încadrarea în numărul de pacienţi eligibili care a stat la baza negocierii şi încheierii contractului cost-volum/cost-volum-rezultat, caz iii care nu sunt aplicabile prevederile art. 3.

(5) Rezultatele finale ale renegocierii se consemnează într-un proces-verbal de renegociere semnat de membrii comisiei prevăzute la art. 1 şi de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă/reprezentanţii legali ai acestora menţionaţi la art. 1 alin. (1), care va cuprinde procentul aplicat la valoarea consumului trimestrial şi elementele renegociate prevăzute în contract, aşa cum sunt definite la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b), după caz.

(6) în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la încheierea procesului-verbal de renegociere, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau, după caz, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, pentru medicamentele incluse condiţionat în programele naţionale de sănătate derulate de Ministerul Sănătăţii, elaborează actul adiţional la contractul cost-volum/cost-volum-rezultat.

(7) în situaţia în care pe perioada derulării contractului cost-volum/cost-volum-rezultat are loc o schimbare a deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă/reprezentantului legal al acestuia menţionat la art. 1 alin. (1), noul deţinător al autorizaţiei de punere pe piaţă/reprezentantul legal al acestuia va prelua de drept drepturile şi obligaţiile rezultate din contractele cost-volum/cost-volum-rezultat încheiate cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau, după caz, cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii.”

6. În anexă, după punctul 5.7 se introduce un nou punct, punctul 5.8, cu următorul cuprins:

„5.8. În termen de 5 zile lucrătoare de la termenul prevăzut la punctul 5.4, DAPP/reprezentantul legal va transmite la CNAS dovada plăţii contribuţiei trimestriale comunicate de CNAS în condiţiile pct. 4.3 şi/sau a sumei datorate potrivit pct. 6.2

7. În anexă, după punctul 7.1 se introduce un nou punct, punctul 7.11, cu următorul cuprins:

„7.11. Prevederile prezentului contract intră în vigoare la data de ..................... şi sunt valabile până la împlinirea termenului de 12 luni calculat începând cu luna în care s-a eliberat prima prescripţie medicală cu medicamentul care face obiectul prezentului contract.*)

*) Se aplică pentru situaţia în care medicamentul este deja indus în Listă.” Art. II. - Dispoziţiile pct. 5.8 din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 3/1/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat aflate în derulare, urmând a fi încheiate acte adiţionale în acest sens.

Art. III. - Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Florian-Dorel Bodog

Răzvan Teohari Vulcănescu

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE

 

ORDIN

privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, nr. 2.822/2017 pentru aprobarea Programului naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2017

 

În conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 15/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, emite următorul ordin:

Art. I. .- Anexa nr. 1 la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, nr. 2.822/2017 pentru aprobarea Programului naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 10 mai 2017, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Adrian Ionuţ Gâdea,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 octombrie 2017.

Nr. 6.394.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 (a Ordinul nr. 2.822/2017)

 

Programul naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2017 Centralizatorul creditelor bugetare alocate pe unităţi administrativ-teritoriale în anul 2017

 

 

 

 

- lei -

Nr. crt.

Judeţul/Municipiul Bucureşti

Unitatea administrativ-teritorială

Total fonduri alocate

1

Argeş

Topoloveni

284.340,10

2

Bacău

Bacău

40.000,00

3

Braşov

Braşov

308.406,88

4

Bucureşti

Sectorul 2

2.224.222,23

5

Bucureşti

Sectorul 5

2.962.426,79

6

Caraş-Severin

Moldova Nouă

523.232,15

7

Constanţa

Cernavodă

210.399,64

8

Dâmboviţa

Târgovişte

1.649.189,74

9

Dâmboviţa

Titu

506.193,00

10

Gorj

Rovinari

1.155.084,00

11

Gorj

Târgu Jiu

1.267.934,23

12

Harghita

Borsec

93.502,07

13

Harghita

Miercurea-Ciuc

308.788,13

14

Harghita

Topi iţa

246.607,44

15

Hunedoara

Petrila

687.634,24

16

Hunedoara

Petroşani

187.441,78

17

Iaşi

Târgu Frumos

103.200,44

18

Ilfov

1 Decembrie

175.464,51

19

Ilfov

Buftea

1.633.002,03

20

Ilfov

Snagov

471.046,28

21

Maramureş

Şomcuta Mare

210 827,50

22

Mureş

Târgu Mureş

736,999,49

23

Prahova

Breaza

320.237,42

24

Prahova

Buşteni

245 255,50

25

Tulcea

Isaccea

17.008,62

26

Tulcea

Sulina

939.970,44

27

Vrancea

Panciu

491.585,35

TOTAL

18.000.000.00

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind aprobarea, la cerere, a retragerii autorizaţiei de funcţionare a Societăţii G&B ASIGURANTA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în cadrul şedinţei din data de 27.09,2017, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a analizat rezultatele controlului inopinat desfăşurat la Societatea G&B ASIGURANTA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Arad, str. Ioan Alexandru nr. 25, ap. 2, judeţul Arad, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J02/1913/10.11.2004, cod unic de înregistrare 16926076, şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK - 261/19.01.2005, reprezentată de către domnul Iov Adrian Ovidiu, în calitate de conducător executiv al societăţii,

si a constatat următoarele:

1. Prin Hotărârea asociaţilor Societăţii G&B ASIGURANTA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nr. 1 din 10.04.2017 s-au decis următoarele:

„... Societatea G&B ASIGURANTA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. renunţă la activitatea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare şi solicită în mod expres retragerea autorizaţiei de funcţionare”.

2. A fost verificată situaţia financiară a Societăţii G&B ASIGURANTA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., astfel că, la data de 31.12.2016, aceasta a înregistrat o pierdere în valoare de 38.415 lei.

3. Societatea G&B ASIGURANTA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. a notificat societăţile de asigurare şi/sau reasigurare cu care a avut încheiate contracte de intermediere/brokeraj/mandat cu privire la faptul că societatea îşi încheie activitatea de intermediere în asigurări.

4. Societatea G&B ASIGURANTA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. a solicitat societăţilor de asigurare şi/sau reasigurare cu care a colaborat informaţii referitoare la situaţia decontărilor (prime intermediate nedecontate şi documente cu regim special nepredate).

5. Societatea G&B ASIGURANTA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. a înştiinţat clienţii/asiguraţii cu privire la faptul că societatea îşi încetează activitatea ca broker de asigurare, aceştia fiind îndrumaţi totodată ca pentru plata primelor de asigurare la contractele aflate în curs de derulare să se adreseze direct societăţilor de asigurare şi/sau reasigurare emitente ale acestora.

6. Societatea G&B ASIGURANTA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu are înregistrate litigii/reclamaţii pe rolul instanţelor de judecată din România, cu societăţi de asigurare/intermediari în asigurări/clienţi sau foşti clienţi/angajaţi sau foşti angajaţi/asistenţi în brokeraj/alte persoane fizice/juridice.

7. La data de 30.06.2017, Societatea G&B ASIGURANTA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu figurează cu debite faţă de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în contul taxei de funcţionare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următorul decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 lit. f), art. 8 alin. (2) lit. a) şi ale art. 35 alin. (7) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă, la cerere, retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii G&B ASIGURANTA BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., denumită în continuare Societatea, cu sediul social în municipiul Arad, str. Ioan Alexandru nr. 25, ap. 2, judeţul Arad, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J02/1913/10.11.2004, cod unic de înregistrare 16926076, şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK - 261/19.01.2005, reprezentată de către domnul Iov Adrian Ovidiu, în calitate de conducător executiv, şi radierea acesteia din secţiunea A şi trecerea în secţiunea B din Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, conform dispoziţiilor art. 3 şi art. 4 alin. (4) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 29/2015 privind Registrul asigurătorilor-reasigurătorilor şi Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Art. 2. - (1) După data retragerii autorizaţiei de funcţionare, Societăţii i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheierea de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Societatea are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurători, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Ovidiu Răzvan Wlassopol

 

Bucureşti, 10 octombrie 2017.

Nr. 1.434.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.