MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 844/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 844         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 25 octombrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 516 din 6 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.493. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiţii în infrastructura aeroportuară, aferentă Programului operaţional Infrastructură mare (POIM 2014-2020), axa prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, obiectivul specific 2.3 - Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor

 

1.532. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiţii în infrastructura portuară şi în infrastructura locală intermodală/multimodală, aferentă Programului operaţional Infrastructură mare (POIM 2014-2020), axa prioritară 1, obiectivul specific 1.3 - Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală, şi axa prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, obiectivul specific 2.4 - Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 516

din 6 Iulie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 344 şi art. 346 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Adrian Nicolae Ristea În Dosarul nr. 1.556/270/2016/a1 al Judecătoriei Oneşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.836D/2016.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legai îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere opţiunea legiuitorului ca, în etapa camerei preliminare a procesului penal, să se verifice exclusiv legalitatea administrării probelor de către organele de urmărire penală, iar nu temeinicia acestora. Arată că demersurile solicitate de către autorul excepţiei ţin exclusiv de faza cercetării judecătoreşti, aşa încât, în această fază procesuală, autorul excepţiei are posibilitatea să solicite verificarea temeiniciei, oportunităţii, caracterului complet ori incomplet al probatoriului administrat.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 19 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.556/270/2016/a1, Judecătoria Oneşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 344 şi art. 346 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Adrian Nicolae Ristea cu ocazia verificării legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în Dosarul nr. 1.446/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul face referire la obiectul procedurii de cameră preliminară, susţinând, în esenţă, că această fază procesuală este pur formală, de vreme ce judecătorul nu verifică legalitatea probatoriilor din perspectiva caracterului complet al urmăririi penale, în acord cu art. 327 din Codul de procedură penală. Susţine că judecătorul de cameră preliminară verifică rechizitoriul şi urmărirea penală doar din punctul de vedere al legalităţii acestora, orice alte aspecte invocate de către inculpat cu privire la administrarea probelor sau cu privire la desfăşurarea urmăririi penale fiind apreciate drept chestiuni ce ţin de fondul cauzei. Invocă situaţia de fapt din dosarul de fond şi arată că, în speţă, ar exista o situaţie de caz fortuit sau forţă majoră, sens în care era necesar â se efectua o expertiză tehnică menită să stabilească circumstanţele în care a avut loc accidentul de muncă, expertiză care ar fi dus la lămurirea completă a cauzei şi ar fi avut un deznodământ esenţial în ceea ce priveşte finalizarea urmăririi penale. Or, în condiţiile în care, în procedura de cameră preliminară, nu sunt analizate aceste aspecte, fiind considerate chestiuni ce ţin de fondul cauzei, şi nu de legalitatea urmăririi penale, şi se dispune începerea judecăţii, instanţa de judecată se substituie procurorului şi efectuează acte ce ţin de urmărirea penală. Invocă o serie de drepturi procesuale al căror exerciţiu este inerent fazei de urmărire penală, fără a avea legătură cu obiectul camerei preliminare.

6. Judecătoria Oneşti apreciază că textele de lege criticate respectă dispoziţiile constituţionale invocate. Reține că instanţa de judecată, pe parcursul cercetării judecătoreşti, are competenţa de a aprecia asupra suficienţei materialului probator administrat în timpul urmăririi penale, putând să dispună administrarea de probe noi, care să clarifice aspectele legate de faptă şi contribuţia inculpatului la comiterea ei. Aşadar, pe parcursul cercetării judecătoreşti, instanţa de judecată are posibilitatea de a aprecia cu privire la necesitatea administrării unei expertize tehnice şi, în funcţie de celelalte probe existente la dosarul cauzei, să constate incidenţa cazului fortuit sau de forţă majoră, aspecte de natură să se reflecte în soluţia ce urmează a fi dispusă.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. În motivarea soluţiei de inadmisibilitate, arată că autorul excepţiei critică normele procesual penale pentru ceea ce nu conţin, astfel încât, în speţă, nu sunt formulate veritabile critici de neconstituţionalitate. În plus, observă că autorul excepţiei s-a mărginit să enumere o serie de dispoziţii convenţionale şi constituţionale, fără a arăta, în concret, în ce constă contradicţia dintre acestea şi norma legală criticată. În susţinerea soluţiei de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, reţine că obiectul camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Arată că judecătorul de cameră preliminară nu se pronunţă asupra vinovăţiei inculpatului sau asupra temeiniciei materialului probator ori a rechizitoriului, acestea urmând a fi discutate în faza de judecată, cu toate garanţiile unui proces echitabil, în acord cu art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Reţine că procedura de cameră preliminară are caracter autonom, prealabil fazei de judecată, permite o evaluare într-un termen scurt şi cu caracter definitiva actelor de urmărire penală, iar judecătorul care exercită funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată şi a urmăririi penale şi care decide începerea judecăţii va exercita, în continuare, în aceeaşi cauză, şi funcţia de judecată. Apreciază că dispoziţiile criticate nu afectează independenţa judecătorilor şi nici nu contravin principiului constituţional al supunerii acestora exclusiv legii, fiind, pe cale de consecinţă, conforme cu prevederile art. 124 alin. (3) din Constituţie.

9. Avocatul Poporului arată că a transmis punctul său de vedere în sensul constituţionalităţii normelor procesual penale criticate, acesta fiind reținut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 663 din 11 noiembrie Ł014, nr. 472 din 16 iunie 2015 şi nr. 35 din 9 februarie 2016. Precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 342, art. 344 şi art. 346 din Codul de procedură penală. Analizând motivele de neconstituţionalitate dezvoltate în notele scrise ale autorului excepţiei, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 342 din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: „Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea. după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.”

13. Autorul excepţiei susţine că normele procesual penale criticate sunt contrare atât dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 124 alin. (3) potrivit căruia judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, cât şi prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 342 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional pronunţând numeroase decizii prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate cu un atare obiect (în acest sens, cu titlu de exemplu, sunt deciziile nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015; nr. 383 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 17 iulie 2015; nr. 472 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 604 din 10 august 2015; nr. 636 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 7 decembrie 2015; nr. 838 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 1 martie 2016; nr. 40 din 9 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 23 martie 2016; nr. 511 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 8 decembrie 2016).

15. Faţă de criticile formulate în prezenta cauză, relevantă este Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, precitată, în care, la paragrafele 11-15, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”, iar, cât priveşte modalitatea concretă de realizare a justiţiei, Curtea a constatat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, aceasta este circumscrisă legii care stabileşte atât competenţa instanţelor judecătoreşti, cât şi procedura de judecată. Aşa fiind, plenitudinea de jurisdicţie a autorităţilor chemate să înfăptuiască justiţia este structurată, şi nu limitată în funcţie de anumite proceduri, termene şi condiţii, a căror respectare este indisolubil legată de actul de justiţie. Cu alte cuvinte, ceea ce prevalează, din perspectiva raportării la menirea instanţelor judecătoreşti, este faptul ca aspectele conflictuale deduse judecăţii să fie dezlegate de o instanţă judecătorească. Singurele limitări ale plenitudinii de jurisdicţie a instanţelor judecătoreşti sunt reprezentate de competenţa acordată Curţii Constituţionale conform art. 146 din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 302 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 29 mai 2012) şi de domeniile excluse controlului judecătoresc conform art. 16 alin. (6) din Legea fundamentală.

16. Curtea a reținut că, sub acest aspect, în cadrul procesului penal, judecătorul de cameră preliminară, judecătorul de drepturi şi libertăţi şi instanţele de fond stabilite de lege au deplină legitimitate, potrivit competenţei atribuite de lege, să se pronunţe asupra dezlegării tuturor pricinilor date în competenta lor, respectând, deci, exigenţa mai sus enunţată. Împrejurarea că în anumite proceduri, cum arii procedura de cameră preliminară, apel, căi extraordinare de atac, legiuitorul a instituit anumite limite [cum ar fi obiectul procedurii în camera preliminară prevăzut de art. 342 din Codul de procedură penală, efectul devolutiv sau extensiv al apelului în cadrul limitelor prevăzute de art. 417 alin. (1), art. 418 şi art. 419 din Codul de procedură penală şi cu respectarea principiului non reformatio in pejus, exercitarea contestaţiei în anulare numai în situaţiile prevăzute de art. 426 din Codul de procedură penală, a recursului în casaţie în situaţiile prevăzute de art. 434 alin. (2) din Codul de procedură penală etc.] nu înseamnă că este afectată plenitudinea de jurisdicţie a instanţelor judecătoreşti, deoarece, aşa cum s-a arătat, aceasta se circumscrie numai legii, în acord cu dispoziţiile art. 126 alin. (2), cu condiţia ca, prin reglementarea la nivel legal a principiilor constituţionale referitoare la procedura de judecată, legiuitorul să asigure atât dreptul părţilor de a avea un parcurs procedural previzibil şi dreptul acestora de a-şi adapta în mod rezonabil conduita procesuală în conformitate cu ipoteza normativă a legii, aspecte care se constituie în garanţii indispensabile ale dreptului la un proces echitabil, cât şi crearea premiselor constituţionale în vederea realizării de către instanţele judecătoreşti a unei justiţii unice, egale şi imparţiale,

17. Prin urmare, Curtea a constatat că, din această perspectivă, plenitudinea de jurisdicţie a instanţelor judecătoreşti nu este absolută, ea putând fi structurată prin instituirea unor termene, condiţii legale ori competenţe limitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011).

18. Aşa fiind, Curtea a constatat că, potrivit dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalității administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competenţă şi la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzaţia în materie penală. Curtea a reţinut că, potrivit prevederilor ah. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va comunica de îndată parchetului, în vederea remedierii, încheierea pronunţată, în cazul în care fie constată neregularităţi ale actului de sesizare, fie sancţionează, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori exclude una sau mai multe probe administrate în timpul urmăririi penale. De asemenea, cu privire la legalitatea probaţiunii, Curtea a reţinut că, în camera preliminară, pot fi supuse controlului judecătorului aspectele referitoare la nulitatea absolută sau relativă ori la excluderea unor probe care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obţinute prin tortură şi cele derivate din acestea. În aceste condiţii, Curtea a constatat că judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunţa asupra aspectelor legate de temeinicia acuzaţiei, aceasta fiind atributul exclusiv al instanţei competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală şi rechizitoriul sunt apte să declanşeze faza de judecată ori trebuie refăcute, iar, în ipoteza începerii judecăţii, de a stabili care sunt actele asupra cărora aceasta va purta şi pe care părţile şi ceilalţi participanţi îşi vor putea întemeia susţinerile ori pe care trebuie să le combată. Aşadar, legiuitorul a limitat la o fază distinctă de parcurs a procesului penal posibilitatea invocării excepţiilor referitoare la competenţa instanţei, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor sau legalitatea actelor efectuate de organul de urmărire penală, fază în care nu se stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia inculpatului. Consecinţa acestei limitări temporale este faptul că, după începerea judecăţii, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror, scopul reglementării fiind acela al asigurării soluţionării cu celeritate a cauzelor penale.

19. În prezenta cauză, faţă de susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că legalitatea şi temeinicia sunt însuşiri fundamentale ale oricărei probe care, prin elementele de fapt conţinute, servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei, contribuind la aflarea adevărului în procesul penal. Din perspectiva legalităţii administrării probelor, Curtea reţine că acest aspect poate fi cenzurat, în acord cu art. 342 din Codul de procedură penală, în fata judecătorului de cameră preliminară, care, potrivit art. 346 alin. (4) din acelaşi cod, poate exclude una, mai multe sau toate probele administrate în cursul urmăririi penale. Probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.

20. Prin urmare, Curtea constată că, în cadrul procedurii de cameră preliminară, este validată legalitatea probelor, urmând ca aspectele ce ţin de temeinicia acestora să fie puse în discuţie în faţa judecătorului de fond în raport de acuzaţia concretă pentru care a fost dispusă trimiterea în judecată. Astfel, potrivit art. 374 alin. (5) din Codul de procedură penală, „Preşedintele întreabă procurorul, părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea de probe”, părţile şi persoana vătămată având posibilitatea să conteste probele administrate şi să propună administrarea de probe, indiferent dacă au fost administrate sau nu în faza de urmărire penală, iar, în cazul în care se propun probe, trebuie să se arate faptele şi împrejurările ce urmează a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se află aceste mijloace, iar în ceea ce priveşte martorii şi experţii, identitatea şi adresa acestora. Art. 374 alin. (9) din 5odul de procedură penală prevede că procurorul, persoana vătămată şi părţile pot cere administrarea de probe noi şi în cursul cercetării judecătoreşti. De asemenea, Curtea constată că, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, instanţa va administra din oficiu probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi sau de către persoana vătămată, putând, totodată, să dispună din oficiu şi administrarea de probe noi [art. 374 alin. (8) şi alin. (9) din Codul de procedură penală]. În aceste condiţii, Curtea reţine că, pe parcursul cercetării judecătoreşti, părţile pot solicita administrarea unei expertize tehnice, în acelaşi mod, instanţa de judecata având posibilitatea de a aprecia cu privire la necesitatea administrării unei astfel de expertize în vederea aflării adevărului şi pentru justa soluţionare a cauzei.

21. Aşadar, Curtea constată că aprecierea cu privire la caracterul complet al probelor necesare pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei excedează competenţei judecătorului de cameră preliminară, astfel cum este aceasta circumscrisă în raport de obiectul camerei preliminare, fără a se aduce atingere dispoziţiilor constituţionale invocate, în condiţiile în care legiuitorul poate institui anumite limite de competentă, nefiind afectată plenitudinea de jurisdicţie a instanţelor judecătoreşti, deoarece aceasta se circumscrie, în acord cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, numai legii. De altfel, astfel cum a reţinut Curtea, există norme procesual penale în temeiul cărora se va asigura administrarea probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, potrivit cerinţelor legii, cu respectarea drepturilor fundamentale invocate, de vreme ce instituţia procesuală a camerei preliminare nu aparţine nici urmăririi penale, nici judecăţii, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal, iar, din reglementarea atribuţiilor pe care funcţia exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, activitatea acestuia nu priveşte fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând şi nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esenţiale ale raportului de conflict: faptă, persoană şi vinovăţie (în acest sens, Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, anterior citată). Faptul că aprecierea cu privire la caracterul complet al probelor necesare pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare este atributul exclusiv al instanţei de judecată nu este de natură a afecta în vreun fel dreptul la un proces echitabil, pentru ca, potrivit art. 349 alin, (1) din Codul de procedură penală, „Instanţa de judecată soluţionează cauza dedusă judecăţii cu garantarea respectării drepturilor subiecţilor procesuali şi asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii. “

22. Totodată, Curtea constată că, în repetate rânduri, a fost chemată să se pronunţe asupra unor dispoziţii secvenţiale ale instituţiei camerei preliminare, constatând că aceasta a fost concepută, în accepţiunea legiuitorului, „ca o instituţie nouă şi inovatoare” care are ca scop „înlăturarea duratei excesive a procedurilor în faza de judecată”, fiind, în acelaşi timp, un remediu procesual menit „să răspundă exigenţelor de legalitate, celeritate şi echitate a procesului penal” (a se vedea Expunerea de motive la Proiectul de Lege privind Codul de procedură penală - PL-x nr. 412/2009). Astfel, prin prisma atribuţiilor procesuale încredinţate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcţiilor judiciare, acestuia îi revine funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată, iar, în concepţia legiuitorului, această nouă instituţie procesuală nu aparţine nici urmăririi penale, nici judecăţii, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Procedura camerei preliminare a fost încredinţată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător, a cărui activitate se circumscrie aceleiaşi competenţe materiale, personale şi teritoriale a instanţei din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale un caracter jurisdicţional (a se vedea Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragraful 25 şi paragraful 27),

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Nicolae Ristea în Dosarul nr. 1.556/270/2016/al al Judecătoriei Oneşti şi constată că dispoziţiile art. 342 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Oneşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiţii în infrastructura aeroportuară, aferentă Programului operaţional Infrastructură mare (POIM 2014-2020), axa prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, obiectivul specific 2.3 - Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor

 

Având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului,

având în vedere prevederile Programului operaţional Infrastructură mare 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 4.823 din 9.07.2015,

având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020, având în vedere prevederile art. 9 lit. o) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurentei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare,

luând în considerare Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea art. 107 şi 108 din tratat,

luând în considerare Regulamentul (UE) 2017/1 084 al Comisiei din 14 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 în ceea ce priveşte ajutoarele pentru infrastructurile portuare şi aeroportuare, pragurile de notificare pentru ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului, ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale, precum şi schemele de ajutoare regionale de exploatare pentru regiunile ultraperiferice şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 702/2014 în ceea ce priveşte calcularea costurilor eligibile,

în temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Schema de ajutor de stat pentru realizarea de investiţii în infrastructura aeroportuară, aferentă Programului operaţional Infrastructură mare (POIM 2014-2020), axa prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, obiectivul specific 2,3 - Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ministerul Transporturilor, prin Direcţia generală Organismul intermediar pentru transport, va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

 

Bucureşti, 10 octombrie 2017.

Nr. 1.493.

 

ANEXĂ

 

SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT

pentru realizarea de investiţii în infrastructura aeroportuară, aferentă Programului operaţional Infrastructură mare (POIM 2014-2020), axa prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, obiectivul specific 2.3 - Creșterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor

 

SECŢIUNEA 1

Introducere

 

Art. 1. - Prezentul act instituie o schemă transparentă de ajutor de stat pentru investiţii în infrastructura aeroportuară, în scopul creşterii sustenabile a gradului de utilizare a transportului aerian în condiţii de securitate şi siguranţă.

Art. 2. - Prezenta schemă de ajutor nu intră sub incidenţa obligaţiei de notificare către Comisia Europeană, potrivit art. 56a din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, completat şi modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Baza legală

 

Art. 3. - Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu:

a) Regulamentul (UE) 2017/1.084 al Comisiei din 14 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 în ceea ce priveşte ajutoarele pentru infrastructurile portuare şi aeroportuare, pragurile de notificare pentru ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului, ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale, precum şi schemele de ajutoare regionale de exploatare pentru regiunile ultraperiferice şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 702/2014 în ceea ce priveşte calcularea costurilor eligibile, denumit în continuare Regulament;

b) Decizia CE nr. C (2015) 4.823 din 9.07.2015 de aprobare a anumitor elemente din Programul operaţional „Infrastructură mare” pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională şi Fondului de coeziune în temeiul obiectivului referitor la investiţiile pentru creştere şi locuri de muncă în România.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Obiectivul şi scopul schemei

 

Art. 4. - Obiectivul prezentei scheme constă în acordarea de ajutoare de stat pentru investiţii aeroporturilor regionale din România, în vederea atingerii obiectivelor asumate de România în cadrul axei prioritare 2 din cadrul Programului operaţional Infrastructură mare 2014-2020, cu respectarea prevederilor prezentei scheme.

Art. 5. - (1) Această schemă are ca scop modernizarea şi dezvoltarea aeroporturilor şi utilizarea aviaţiei generale în România, în conformitate cu cerințele Master Planului General de Transport al României.

(2) Implementarea prezentei scheme va contribui la atingerea ţintei de 20.000.000 pasageri îmbarcaţi şi debarcaţi în transportul aeroportuar în România în anul 2023.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Domeniul de aplicare

 

Art. 6. - (1) Prezenta schemă de ajutor de stat nu se aplică ajutoarelor pentru investiţii în infrastructura aeroportuară care:

a) au ca obiectiv relocarea unui aeroport existent sau crearea unui nou aeroport în vederea asigurării serviciilor aeriene pentru transportul de pasageri, inclusiv transformarea unui aerodrom existent într-un aeroport în vederea asigurării serviciilor aeriene pentru transportul de pasageri;

b) conduc la o investiţie ce va depăşi ceea ce este necesar pentru a se face faţă traficului preconizat pe termen mediu pe baza unor prognoze rezonabile ale traficului, cu excepţia ajutoarelor pentru investiţii acordate aeroporturilor cu o medie anuală a traficului de pasageri mai mică de 200.000 de pasageri pe parcursul a două exerciţii financiare anterioare anului în care ajutorul de stat este acordat, dacă în doi ani de la finalizarea investiţiei traficul nu depăşeşte 200.000 de pasageri/an;

c) sunt acordate unui aeroport aflat la o distanţă de până la 100 de kilometri sau 60 de minute de călătorie cu maşina, autobuzul, trenul sau cu tren de mare viteză faţă de un alt aeroport care desfăşoară servicii aeriene regulate şi operaţionale în sensul ârt. 2 alin. (16) din Regulamentul (CE) nr. 1.008/2008, cu excepţia:

- aeroporturilor cu o medie anuală a traficului de pasageri mai mică de 200.000 de pasageri pe parcursul a două exerciţii financiare anterioare anului în care ajutorul de stat este acordat, dacă în doi ani de la finalizarea investiției traficul nu depășește 200.000 de pasageri/an;

- aeroportului situat la o distanţă de până la 100 de kilometri de aeroporturi existente de pe care sunt operate servicii aeriene regulate în înţelesul art. 2 alin. (16) din Regulamentul (CE) nr. 1.008/2008, cu condiţia ca traseul dintre fiecare alt aeroport existent şi aeroportul care beneficiază de ajutor să presupună în mod necesar fie o durată totală a călătoriei prin intermediul transportului maritim de cel puţin 90 de minute, fie transport aerian;

d) sunt acordate aeroporturilor cu o medie a traficului anual de pasageri de peste 3 milioane de pasageri pe parcursul a două exerciţii financiare anterioare anului în care este acordat ajutorul de stat;

e) conduc la creşterea traficului mediu anual de pasageri peste 3 milioane de pasageri pe parcursul a două exerciţii financiare ulterioare anului în care ajutorul de stat este acordat;

f) sunt acordate aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de mărfuri de peste 200.000 de tone în cursul ultimelor două exerciţii financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele;

g) conduc la creşterea traficului mediu anual de marfă peste 200.000 tone pe parcursul a două exerciţii financiare ulterioare anului în care ajutorul de stat este acordat.

(2) în cazul în care aeroporturile desfăşoară şi alte activităţi pe lângă prestarea de servicii aeroportuare, trebuie Să dovedească fie separarea activităţilor, fie o distincţie între costuri, astfel încât să se demonstreze că activităţile excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 651/2014 nu beneficiază de ajutoarele de stat acordate în temeiul prezentei scheme.

(3) în cadrul schemei nu se acordă ajutoare pentru proiecte localizate în regiunea Bucureşti-Ilfov.

(4) Aeroportul trebuie să fie deschis tuturor potenţialilor utilizatori. În cazul în care aeroportul are o capacitate limitată de sloturi, alocarea acestora se realizează pe baza unor criterii pertinente, obiective, transparente şi nediscriminatorii.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Definiții

 

Art. 7. - În sensul prezentei scheme următorii termeni se definesc astfel:

a) demararea lucrărilor- Înseamnă fie demararea lucrărilor de construcţii în cadrul investiţiei, fie primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare alt angajament prin care investiţia devine ireversibilă, în funcţie de care are loc primul. Cumpărarea de terenuri şi lucrările pregătitoare, cum ar fi obţinerea permiselor şi realizarea studiilor de fezabilitate, nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor;

b) costuri eligibile - sunt costurile de investiţii în infrastructura aeroportului, inclusiv costurile de planificare;

c) profit din exploatare - diferenţa dintre veniturile actualizate şi valoarea actualizată a costurilor de exploatare pe durata de viaţă a investiţiei, în cazul în care această diferenţă este pozitivă. Cheltuielile de exploatare includ costuri precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicaţiile, energia, întreţinerea, chiria, administraţia, dar exclud, în sensul prezentei scheme, costurile de amortizare şi costurile de finanţare în cazul în care acestea au fost acoperite de ajutoare pentru investiţii. Actualizarea veniturilor şi a costurilor de exploatare cu ajutorul unei rate de actualizare corespunzătoare permite realizarea unui profit rezonabil;

d) infrastructură aeroportuară - infrastructura şi echipamentele care permit unui aeroport să furnizeze servicii aeroportuare companiilor aeriene şi diverşilor prestatori de servicii, şi anume piste, terminale, platforme, căi de rulare, infrastructura centralizată de handling la sol şi orice alte structuri utilizate în mod direct pentru serviciile aeroportuare, cu excepția infrastructurilor şi a echipamentelor care sunt necesare, în principal, pentru desfăşurarea activităţilor nonaeronautice;

e) companie aeriană - orice transportator aerian cu o licenţă valabilă de operare emisă de un stat membru sau de un membru al Spaţiului Aerian Comun European în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.008/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului;

f) aeroport - înseamnă o entitate sau un grup de entităţi care desfăşoară activitatea economică de furnizare a unor servicii aeroportuare pentru companiile aeriene;

g) trafic mediu anual de pasageri - reprezintă media aritmetică a numărului de pasageri îmbarcaţi şi debarcaţi la un aeroport în cursul ultimilor 2 ani financiari înaintea celui în care se acordă ajutorul de stat;

h) întreprindere în dificultate - o întreprindere care se află în cel puţin una din situaţiile următoare:

(i) în cazul unei societăţi cu răspundere limitată1 (alta decât un IMM care există de cel puţin trei ani), atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situaţie survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societăţii) conduce la un rezultat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris;

(ii) în cazul unei societăţi în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii2 (alta decât un IMM care există de cel puţin trei ani), atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu aşa cum reiese din contabilitatea societăţii a dispărut din cauza pierderilor acumulate;

(iii) atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă sau îndeplineşte criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvenţă să fie deschisă la cererea creditorilor săi;

(iv) atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare şi nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanţia sau a primit ajutoare pentru restructurare şi face încă obiectul unui plan de restructurare;

(v) în cazul unei întreprinderi care nu este un IMM, atunci când, în ultimii doi ani: 1. raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii este mai mare de 7,5; şi 2. capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA se situează sub valoarea 1,0;

i) servicii aeroportuare - serviciile furnizate companiilor aeriene de către aeroport sau de către oricare dintre filialele sale, menite să asigure handlingul aeronavelor, de la aterizare până la decolare, precum şi al pasagerilor şi al mărfurilor, pentru a permite companiilor aeriene să ofere servicii de transport aerian, inclusiv furnizarea de servicii de handling la sol şi furnizarea de infrastructură centralizată de handling la sol;

j) infrastructură centralizată de handling la sol - o infrastructură care este în mod normal operată de administratorul aeroportului şi pusă la dispoziţia diferiţilor furnizori de servicii de handling la sol care îşi desfăşoară activitatea în aeroport, în schimbul unei remuneraţii, cu excepţia echipamentelor deţinute sau exploatate de către furnizorii de servicii de handling la sol;

k) servicii de handling la sol - serviciile oferite utilizatorilor aeroporturilor în aeroporturi, astfel cum sunt descrise în anexa la Directiva 96/67/CE a Consiliului;

l) tren de mare viteză - un tren care poate atinge viteze de peste 200 km/h;

m) activităţi nonaeronautice - servicii comerciale oferite operatorilor aerieni şi/sau utilizatorilor unui aeroport ce includ închirierea suprafeţei pentru birouri şi spaţii comerciale, parcări, hoteluri şi servicii conexe;

n) data acordării ajutorului-data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului în conformitate cu regimul juridic naţional aplicabil, respectiv data semnării contractului de finanţare;

o) aeroport regional - aeroportul cu un trafic mediu anual de pasageri de maximum trei milioane de pasageri;

p) furnizor de ajutor de stat - Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE);

q) administrator al schemei - Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism intermediar de transport al Programului operațional Infrastructură mare.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Beneficiarii

 

Art. 8. - Potenţialii beneficiari de ajutor de stat în cadrul schemei sunt companiile naţionale, regiile autonome, societăţile şi entităţile naţionale şi private care administrează infrastructura aeroportuară.

Art. 9. - Beneficiarii pot depune proiecte numai individual.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Condiţii de eligibilitate a beneficiarilor

 

Art. 10. - Pentru a primi finanţare în cadrul schemei beneficiarii trebuie să fie eligibili conform secţiunii a 6-a şi să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să nu fie întreprindere în dificultate;

b) să nu facă obiectul unui ordin de recuperare emis în urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene prin care un ajutor de care a beneficiat a fost declarat ilegal şi incompatibil cu piaţa internă, cu excepţia cazului în care acest ordin a fost executat sau ajutorul a fost rambursat, inclusiv dobânzile aferente;

c) şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat şi bugetului local, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

d) reprezentantul legal nu a suferit condamnări definitive din cauza unei conduite profesionale îndreptate împotriva legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forţă de lucru judecat;

e) nu a fost subiectul unei judecăţi de tip lucru judecat pentru fraudă, corupţie, implicarea în organizaţii criminale sau în alte activităţi ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunităţii Europene;

f) reprezentantul legal al solicitantului nu este subiectul unui conflict de interese, astfel cum este definit în legislaţia naţională;

g) solicitantul demonstrează capacitate de implementare (tehnică şi administrativă);

h) solicitantul demonstrează capacitatea şi asigurarea cofinanțării proiectului.


1 Se referă, în special, la tipurile de societăţi menţionate în anexa I la Directiva 2013/34/UE (1), iar capital social include, dacă este cazul, orice capital suplimentar.

2 Se referă, în special, la acele tipuri de societăți menționate la anexa II la Directiva 2013/34/UE.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Condiţii de eligibilitate a proiectelor

 

Art. 11. - (1) Ajutorul de stat se acordă dacă are un efect stimulativ. În acest sens, beneficiarul trebuie să depună o cerere de ajutor înainte de demararea lucrărilor la proiectul respectiv şi să demonstreze, prin documentaţia depusă, îndeplinirea unuia sau mai multora dintre următoarele criterii:

a) creşterea substanţială a domeniului de aplicare a proiectului/activității ca urmare a acordării ajutorului;

b) creşterea substanţială a valorii totale a costurilor suportate de beneficiar pentru proiect/activitate ca urmare a acordării ajutorului;

c) creşterea substanţială a ritmului de finalizare a proiectului/activității în cauză.

(2) Proiectul îndeplineşte şi alte condiţii specificate în apelul de proiecte şi Ghidul solicitantului, care nu aduc atingere prevederilor în materie de ajutor de stat.

 

SECŢIUNEA a 9-a

Durata

 

Art. 12. - Prezenta schemă intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică până la data de 31.12.2020. Plăţile aferente ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme se vor efectua până cel târziu la data de 31.12.2023.

 

SECŢIUNEA a 10-a

Bugetul schemei şi numărul estimat de beneficiari

 

Art. 13. - (1) Bugetul total estimat alocat al schemei este de 479.229.091 euro (echivalent în Ies), din care 359.421.814 euro (echivalent în iei) reprezintă fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi 119.807.277 euro (echivalent în iei) reprezintă fonduri de cofinanţare publică asigurate de la bugetul de stat.

(2) Bugetul este defalcat pe ani astfel:

 

An

Defalcare pe ani (euro)

2017

57,239,345

2018

130.633.325

2019

143.737,174

2020

147.619.247

Total

479.229.091

 

NOTĂ:

Sumele neutilizate într-un an vor fi reportate pentru anul viitor. Dacă proiectele depuse permit utilizarea sumelor din anii următori, bugetul este utilizat în avans. Bugetul schemei reflectă sumele alocate şi include şi sumele din supracontractare.

 

(3) Derularea operațiunilor financiare determinate de utilizarea fondurilor prevăzute la alin. (1) se face în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 pentru gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 14. - Numărul maxim estimat de beneficiari de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme este de 16.

 

SECŢIUNEA a 11-a

Modalitatea de acordare a ajutorului de stat

 

Art. 15. - Ajutorul de stat se acordă sub formă de alocări financiare nerambursabile din fonduri comunitare şi naționale.

 

SECŢIUNEA a 12-a

Valoarea maximă a finanţării nerambursabile (intensitatea ajutorului de stat)

 

Art. 16. - (1) în cadrul schemei, valoarea maximă a alocărilor individuale acordate unui beneficiar nu poate depăși:

a) 50% din costurile eligibile în cazul aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de pasageri cuprins între un milion şi trei milioane de pasageri în cursul ultimelor două exerciţii financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele;

b) 75% din costurile eligibile în cazul aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de pasageri de maximum un milion de pasageri în cursul ultimelor două exerciţii financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele.

(2) Valoarea ajutorului de stat acordat nu poate depăşi diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex-ante prin analiza financiară a proiectului, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1.084 al Comisiei din 14 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 şi prevederile relevante din Ghidul solicitantului aferent obiectivului specific 2.3 - Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor.

(3) Ajutoarele pentru investiţii acordate aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de pasageri de maximum 200.000 de pasageri în cursul ultimelor două exerciţii financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele, cu condiţia ca aceste ajutoare nu vor conduce la creşterea traficului mediu anual de pasageri pe aeroport la peste 200.000 de pasageri în cursul următoarelor două exerciţii financiare după acordarea ajutoarelor, trebuie să respecte fie prevederile alin. (1), fie prevederile alin. (2).

(4) Diferenţa până la valoarea totală a proiectului se acoperă de către beneficiar; acesta trebuie să aducă o contribuţie financiară la finanţarea costurilor eligibile fie din resurse proprii, fie din surse atrase, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui ajutor public.

 

SECŢIUNEA a 13-a

Cheltuielile eligibile

 

Art. 17. - (1) Sunt considerate cheltuieli eligibile în sensul prezentei scheme costurile de investiţii în infrastructura aeroportuară, inclusiv costurile de planificare.

(2) Categoriile de cheltuieli eligibile sunt detaliate în Ghidul solicitantului aferent obiectivului specific 2.3 - Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor şi sunt stabilite cu respectarea Hotărârii Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020.

(3) Cheltuielile aferente obiectivelor de investiţii de natură noneconomică, necesare desfăşurării activităţilor/serviciilor aeroportuare, nu fac obiectul prezentei scheme.

 

SECŢIUNEA a 14-a

Reguli privind cumulul ajutoarelor de stat

 

Art. 18. - Ajutoarele de stat acordate prin prezenta schemă pentru un proiect specific se pot cumula cu alte ajutoare de stat, atât timp cât măsurile respective vizează costuri eligibile identificabile diferite şi nu se depăşeşte nivelul maxim al intensităţii sau al pragului maxim al ajutorului ce poate fi acordat în baza acestei scheme.

Art. 19. - Ulterior încheierii contractului de finanţare, beneficiarul nu va mai putea primi finanţări din alte surse publice pentru aceleaşi cheltuieli eligibile ale proiectului sub sancţiunea rezilierii contractului de finanţare şi a returnării sumelor rambursate.

 

SECŢIUNEA a 15-a

Modalitatea de derulare a schemei

 

Art. 20. - (1) Administratorul schemei de ajutor de stat lansează cererea de propuneri de proiecte, verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi de selecţie prevăzute de prezenta schemă şi a celor specificate în Ghidul solicitantului aferent obiectivului specific 2.3 - Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor şi, în cazul în care constată că acestea sunt îndeplinite, semnează contractele de finanţare cu beneficiarii de ajutor de stat.

(2) Furnizorul va plăti ajutorul de stat ulterior semnării de către administratorul schemei a contractelor de finanţare cu beneficiarul respectiv.

(3) Procedura de implementare şi derulare a schemei se desfăşoară în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului aferent obiectivului specific 2.3 - Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor.

Art. 21. - (1) Dacă se constată că beneficiarul nu a respectat condiţiile de acordare prevăzute de prezenta schemă, furnizorul/administratorul va proceda la sistarea/recuperarea, după caz, a ajutorului de stat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare

(2) Ajutorul de stat care trebuie rambursat sau recuperat include şi dobânda aferentă, datorată de la data plăţii acestuia până la data recuperării sau a rambursării integrale. Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.589/2015 de stabilire a normelor de aplicarea articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene

 

SECŢIUNEA a 16-a

Reguli privind publicarea, informarea, raportarea şi monitorizarea ajutoarelor de stat

 

Art. 22. - În vederea asigurării transparenţei şi a unui control eficient al ajutoarelor de stat, furnizorul de ajutor de stat aplică prevederile referitoare la procedura de informare şi de avizare prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare

Art. 23. - După obţinerea avizului Consiliului Concurenţei, textul prezentei scheme, precum şi al actului normativ pentru aprobare se publică integral pe pagina oficială de internet a Ministerului Transporturilor, la adresa www.mt.ro, şi a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, la adresa www.fonduri-ue.ro

Art. 24. - Administratorul de ajutor de stat transmite Consiliului Concurenţei un rezumat al informaţiilor referitoare la prezenta schemă, în forma prevăzută în anexa II la Regulament, în vederea transmiterii la Comisia Europeană în maximum 20 de zile lucrătoare de la adoptarea schemei.

Art. 25. - Beneficiarii sunt obligaţi să raporteze în conformitate cu prevederile contractului de finanţare stadiul realizării lucrărilor de investiţii până la finalizarea proiectului, precum şi să furnizeze alte informaţii suplimentare, la cererea furnizorului de ajutor de stat/administratorului schemei, prin transmiterea către acesta a formularului de raportare prevăzut în anexa la Ghidul solicitantului.

Art. 26. - Raportarea şi monitorizarea ajutoarelor de stat acordate în baza prezentei scheme se realizează în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, respectiv ale Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007.

Art. 27. - (1) Furnizorul de ajutor de stat/Administratorul schemei este obligat să păstreze toate informaţiile referitoare la ajutoarele acordate în cadrul acesteia (documentele justificative aferente ajutorului de stat acordat) pentru o perioadă de 10 ani începând de la data acordării ultimului ajutor, dar nu mai puţin de o perioadă care expiră după 5 ani de la închiderea oficială sau parţială a Programului operaţional Infrastructură mare, pentru a demonstra că sunt respectate toate condiţiile de exceptare prevăzute de Regulament.

(2) Beneficiarul ajutorului de stat trebuie să păstreze, pentru o perioadă de minimum 10 ani fiscali de la data acordării ultimei alocări specifice, toate documentele referitoare la ajutorul de stat primit în cadrul schemei şi să transmită furnizorului/ administratorului acesteia sau Consiliului Concurenţei, în termenele stabilite de aceştia, toate informaţiile necesare pentru derularea procedurilor naţionale şi comunitare în domeniul ajutorului de stat.

Art. 28 - Pe baza unei cereri scrise, furnizorul va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenţei, în 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informaţiile pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru evaluarea respectării condiţiilor acestei scheme de ajutor de stat.

Art. 29. - Furnizorul are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei, în formatul şi în termenul prevăzut de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007, toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel naţional.

Art. 30. - (1) Administratorul schemei de stat are obligaţia, conform prevederilor art. 29 din Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 437/2016, de a încărca în Registrul electronic al ajutoarelor de stat acordate în România (RegAS) datele şi informaţiile referitoare la prezenta schemă de ajutor de stat într-un termen de maximum 5 (cinci) zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

(2) Contractele de finanţare, actele de acordare a ajutoarelor, plăţile, obligaţiile de recuperare a ajutoarelor şi rambursarea efectivă a respectivelor obligaţii aferente acestei măsuri se vor încărca în RegAS în termen de maximum 7 (şapte) zile de la data semnării contractului/actului sau a publicării acestora în Monitorul Oficial al României, după caz, respectiv de la data instituirii plăţilor, a obligaţiilor de recuperare sau a rambursării efective a respectivelor obligaţii.

Art. 31. - Administratorul ajutorului de stat va asigura publicarea informaţiilor pe site-ul Ministerului Transporturilor, conform art. 9 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea art. 107 şi 108 din tratat, privind fiecare ajutor individual acordat în cadrul schemei de ajutor de stat care depășește valoarea de 500.000 euro.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiţii în infrastructura portuară şi în infrastructura locală intermodală/multimodală, aferentă Programului operaţional Infrastructură mare (POIM 2014-2020), axa prioritară 1, obiectivul specific 1.3 - Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală, şi axa prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, obiectivul specific 2.4 - Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi

 

Având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului,

având în vedere prevederile Programului operaţional Infrastructură mare 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 4.823 din 9.07.2015,

având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020;

luând în considerare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea art. 107 şi 108 din tratat,

luând în considerare Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017/al Comisiei din 14 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 în ceea ce priveşte ajutoarele pentru infrastructurile portuare şi aeroportuare, pragurile de notificare pentru ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului, ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale, precum şi schemele de ajutoare regionale de exploatare pentru regiunile ultraperiferice şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 702/2014 în ceea ce priveşte calcularea costurilor eligibile,

în temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Schema de ajutor de stat pentru realizarea de investiţii în infrastructura portuară şi în infrastructura locală intermodală/multimodală, aferentă Programului operaţional Infrastructură mare (POIM 2014-2020), axa prioritară 1, obiectivul specific 1.3 - Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală, şi axa prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, obiectivul specific 2.4 - Creșterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi, al cărei cuprins este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 2. - Ministerul Transporturilor, prin Direcţia generală organismul intermediar pentru transport, va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

 

Bucureşti, 17 octombrie 2017.

Nr. 1.532.

 

ANEXĂ

 

SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT

pentru realizarea de investiţii în infrastructura portuară şi în infrastructura locală intermodală/multimodală, aferentă Programului operaţional Infrastructură mare (POIM 2014-2020), axa prioritară 1, obiectivul specific 1.3 - Creşterea gradului de utilizare a cailor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală, şi axa prioritară 2 - Dezvoltarea unul sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, obiectivul specific 2.4 - Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi

 

SECŢIUNEA 1

Introducere

 

Art. 1. - Prezentul act instituie o schemă transparentă de ajutor de stat pentru investiţii în infrastructura porturilor maritime şi interioare şi în infrastructura locală intermodală/multimodală, în scopul îmbunătăţirii calităţii infrastructurii, creșterii gradului de siguranță a transportului fluvial şi maritim şi al derulării neîntrerupte a acestuia, pe parcursul întregului an, precum şi în scopul realizării de investiţii în infrastructura locală specifică terminalelor intermodale, care să aibă drept rezultat creşterea atractivităţii transportului intermodal, integrarea porturilor în lanţuri eficiente de transport şi de logistică, creșterea volumului de mărfuri manipulate în unităţi intermodale şi porturi, pentru a contribui la creşterea economică şi la o utilizare şi funcţionare mai eficiente ale reţelei transeuropene de transport.

Art. 2. - Prezenta schemă de ajutor nu intră sub incidenţa obligaţiei de notificare către Comisia Europeană (Comisia), prevăzută la art. 108 alin. (3) din tratat, în baza art. 56b, art. 56c şi art. 56 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, modificat şi completat prin Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Baza legală

 

Art. 3. - Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu:

a) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea art. 107 şi 108 din tratat, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017 al Comisiei din 14 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 în ceea ce priveşte ajutoarele pentru infrastructurile portuare şi aeroportuare, pragurile de notificare pentru ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului, ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale, precum şi schemele de ajutoare regionale de exploatare pentru regiunile ultraperiferice şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 702/2014 în ceea ce priveşte calcularea costurilor eligibile, denumit în continuare Regulament;

c) Decizia CE nr. C(2015) 4.823 din 9,07.2015 privind aprobarea Programului operaţional Infrastructură mare 2014- 2020 (POIM);

d) Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Obiectivul şi scopul schemei

 

Art. 4. - Obiectivul prezentei scheme constă în acordarea de ajutoare de stat pentru realizarea de investiţii în porturile maritime şi interioare, precum şi în terminalele intermodale/ multimodale situate în alte locaţii decât în porturi, în vederea atingerii obiectivelor asumate de România în cadrul axelor prioritare 1 şi 2 din cadrul Programului operaţional infrastructură mare 2014-2020

Art. 5. - (1) Această schemă are ca scop:

a) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii portuare în porturile româneşti maritime şi interioare (fluviale),

b) modernizarea/dezvoltarea infrastructurii de acces în porturile româneşti maritime şi interioare (fluviale),

c) activităţi de dragare în porturile româneşti maritime şi interioare (fluviale),

d) construcția/modernizarea terminalelor intermodale şi multimodale în locațiile prioritate prin Master Planul General de Transport.

(2) Implementarea prezentei scheme va contribui la atingerea ţintei de operare a 32,20 mii. tone/an de mărfuri pe căile navigabile interioare şi a unui volum de 70.000 TEU prin terminale intermodale/multimodale, situate pe teritoriul României.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Domeniul de aplicare

 

Art. 6. - Schema de ajutor de stat se aplică pentru investiţiile destinate construcţiei şi modernizării terminalelor locale intermodale/multimodale, în conformitate cu prevederile art. 56 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi pentru modernizarea şi dezvoltarea porturilor maritime şi interioare din România, în condiţiile art. 56b şi art. 56c din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, modificat şi completat prin Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Definiții

 

Art. 7. - În sensul prezentei scheme următorii termeni se definesc astfel:

a) demararea lucrărilor- Înseamnă fie demararea lucrărilor de construcţii în cadrul investiţiei, fie primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare alt angajament prin care investiţia devine ireversibilă, în funcţie de care are loc primul. Cumpărarea de terenuri şi lucrările pregătitoare, cum ar fi obţinerea permiselor şi realizarea studiilor de fezabilitate, nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor;

b) profit din exploatare - diferenţa dintre veniturile actualizate şi valoarea actualizată a costurilor de exploatare pe durata de viaţă economică a investiţiei, în cazul în care această diferenţă este pozitivă. Cheltuielile de exploatare includ costuri precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicaţiile, energia, întreţinerea, chiria, administraţia, dar exclud costurile de amortizare şi costurile de finanţare în cazul în care acestea au fost acoperite de ajutoare pentru investiţii. Actualizarea veniturilor şi a costurilor de exploatare cu ajutorul unei rate de actualizare corespunzătoare permite realizarea unui profit rezonabil;

c) infrastructură portuară: infrastructura şi instalaţiile pentru furnizarea de servicii portuare legate de transport, cum ar fi danele utilizate pentru amararea navelor, pereţii cheiurilor, debarcaderele şi pontoanele plutitoare din zonele de maree, bazinele interne, rambleurile şi terenurile recuperate din ape, infrastructura pentru combustibilii alternativi, infrastructura pentru colectarea deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură;

d) suprastructură portuară - amenajările de suprafaţă (cum ar fi cele de depozitare), echipamentele fixe (cum ar fi depozitele şi clădirile terminalelor) şi echipamentele mobile (cum ar fi macaralele), situate în port şi destinate furnizării de servicii portuare în legătură cu transportul;

e) infrastructură de acces - orice tip de infrastructură necesară pentru a asigura accesul şi intrarea utilizatorilor în porturile maritime sau interioare de pe uscat, de pe mare sau de pe un curs de apă, cum ar fi drumurile de acces, şinele de cale ferată, şenalele de acces şi ecluzele;

f) dragaj - îndepărtarea sedimentelor de pe fundul căilor navigabile de acces la un port sau din cadrul portului, pentru a permite navelor să aibă acces la port, activităţi desfăşurate în cursul unui an calendaristic;

g) port - o zonă de pământ şi apă, constituită din infrastructura şi echipamentele necesare pentru primirea navelor, încărcarea şi descărcarea acestora, depozitarea mărfurilor, recepţia şi livrarea acestora şi îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor, a echipajului şi a altor persoane şi din orice altă infrastructură de care operatorii de transport au nevoie în port;

h) port maritim - port destinat, în principal, primirii navelor maritime;

i) port interior- un port, altul decât un port maritim, destinat primirii navelor de navigaţie interioară;

j) întreprindere în dificultate - o întreprindere care se află în cel puţin una din situaţiile următoare:

(i) în cazul unei societăţi comerciale cu răspundere limitată 1 (alta decât un IMM care există de cel puţin trei ani), atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situaţie survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societăţii) conduce la un rezultat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris;

(ii) în cazul unei societăţi comerciale în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii1 2 3 (alta decât un IMM care există de cel puţin trei ani), atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu aşa cum reiese din contabilitatea societăţii a dispărut din cauza pierderilor acumulate;

(iii) atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă sau îndeplineşte criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvenţă să fie deschisă la cererea creditorilor săi;

(iv) atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare şi nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanţia sau a primit ajutoare pentru restructurare şi face încă obiectul unui plan de restructurare;

(v) în cazul unei întreprinderi care nu este un IMM, atunci când, în ultimii doi ani: 1. raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii este mai mare de 7,5; şi 2, capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA se situează sub valoarea 1,0;

k) data acordării ajutorului - data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului în conformitate cu regimul juridic naţional aplicabil, respectiv data semnării contractului de finanţare;

l) echivalent subvenție brută - valoarea ajutorului în cazul în care acesta ar fi acordat sub formă de grant beneficiarului, înainte de orice deducere de impozit sau de orice altă taxă;

m) furnizor de ajutor de stat - MDRAPFE - Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene;

n) administrator al schemei - Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism intermediar de transport al Programului operaţional Infrastructură mare;

o) terminal intermodal/multimodal - spaţiu destinat activităţilor logistice în cadrul cărora se realizează transfer între mai multe moduri de transport, cum ar fi feroviar/rutier cu utilizarea inclusiv a unităţilor de transport intermodal;

p) intensitatea ajutorului înseamnă valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe. 1 2 3

 

SECŢIUNEA a 6-a

Beneficiarii

 

SUBSECŢIUNEA 6A

Beneficiarii investițiilor în infrastructura portuară

 

Art. 8. - (1) Potenţialii beneficiari de ajutor de stat în cazul investiţiilor în infrastructura portuară sunt:

a) companiile naţionale care administrează infrastructura portuară maritimă şi fluvială;

b) autorităţile locale care administrează infrastructura portuară situată în porturile prioritizate de Master Planul General de Transport al României.

(2) în cazul în care beneficiarii desfăşoară şi alte activităţi, pe lângă cele menţionate la alin. (1), trebuie să dovedească fie separarea activităţilor, fie o distincţie între costuri, astfel încât activităţile realizate în sectoarele neeligibile potrivit Regulamentului să nu beneficieze de ajutoare de stat acordate în temeiul prezentei scheme.

Art. 9. - Beneficiarii vor depune proiecte individual.

 

SUBSECŢIUNEA 6.B

Beneficiarii investiţiilor în infrastructura locală intermodală/multimodală

 

Art. 10. - (1) Potenţialii beneficiari de ajutor de stat în cazul investiţiilor în infrastructura locală intermodală/multimodală sunt: autorităţile locale care administrează terminalele intermodale/multimodale situate în locaţiile prioritizate 3 de Master Planul General de Transport al României.

(2) în cazul în care beneficiarii desfăşoară şi alte activităţi, pe lângă cele menţionate la alin. (1), trebuie să dovedească fie separarea activităţilor, fie o distincţie între costuri, astfel încât activităţile realizate în sectoarele neeligibile potrivit Regulamentului să nu beneficieze de ajutoare de stat acordate în temeiul prezentei scheme.

Art. 11. - Beneficiarii, menţionaţi la art. 10 alin. (1), vor depune proiecte individual.


1 Se referă, în special, la tipurile de societăţi menţionate în anexa I la Directiva 2013/34AJE (1), iar .capital social” include, dacă este cazul, orice capital suplimentar.

2 Se referă, în special, la acele tipuri de societăţi menţionate în anexa II la Directiva 2013/34/UE.

3 Acestea nu au legătură cu porturile maritime şi interioare.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Condiţii de eligibilitate a beneficiarilor

 

Art. 12 - Pentru a primi finanţare în cadrul schemei, beneficiarii trebuie să fie eligibili conform secţiunii a 6-a şi să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să nu fie întreprinderi în dificultate;

b) să nu facă obiectul unui ordin de recuperare emis în urma unei decizii anterioare a Comisiei prin care un ajutor de care a beneficiat a fost declarat ilegal şi incompatibil cu piaţa internă, cu excepţia cazului în care acest ordin a fost executat sau ajutorul a fost rambursat, inclusiv dobânzile aferente;

c) şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat şi bugetului local în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România;

d) reprezentantul legal nu a suferit condamnări definitive din cauza unei conduite profesionale îndreptată împotriva legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forţă de res judicata.

e) nu a fost subiectul unei judecăţi de tip res judicata pentru fraudă, corupţie, implicarea în organizaţii criminale sau în alte activităţi ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunităţii Europene;

f) reprezentatul legal al solicitantului nu este subiectul unui conflict de interese, astfel cum este definit în legislaţia naţională;

g) solicitantul demonstrează capacitate de implementare (tehnică şi administrativă);

h) solicitantul demonstrează capacitatea şi asigurarea cofinanţării proiectului.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Condiţii de eligibilitate a proiectelor

 

Art. 13. - (1) Proiectul este implementat pe teritoriul României, în regiunile de dezvoltare: Vest, Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Centru.

(2) Proiectul trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor menţionate la secţiunea a 3-a din prezenta schemă.

(3) Infrastructura/Terenurile pe care se vor construi/extinde/reabilita investiţiile este/sunt pusă/puse la dispoziţia proiectului.

(4) Activităţile derulate în cadrul proiectului trebuie să respecte legislaţia naţională/comunitară şi regulile în domeniul egalităţii de şanse, dezvoltării durabile, achiziţiilor publice

(inclusiv dacă sunt incluse activităţi care au fost demarate anterior depunerii proiectului), informării şi publicităţii şi ajutorului de stat.

(5) Proiectul pentru care se solicită finanţare nu a mai beneficiat de finanţare din fonduri publice, în ultimii 5 ani înainte de data depunerii cererii de finanţare, cu excepţia studiilor preliminare (studii de prefezabilitate, analiza geotopografică, studii de fezabilitate).

(6) Ajutorul de stat se acordă dacă are un efect stimulativ. În acest sens, beneficiarul trebuie să depună o cerere de ajutor înainte de demararea lucrărilor la proiectul respectiv şi să demonstreze, prin documentaţia depusă, îndeplinirea unuia sau mai multora dintre următoarele criterii:

a) o creştere substanţială a domeniului de aplicare a proiectului/activității ca urmare a acordării ajutorului;

b) o creştere substanţială a valorii totale a costurilor suportate de beneficiar pentru proiect/activitate ca urmare a acordării ajutorului;

c) o creştere substanţială a ritmului de finalizare a proiectului/activității în cauză.

(7) Infrastructura care beneficiază de ajutor trebuie să fie pusă la dispoziţia utilizatorilor interesaţi în mod egal şi nediscriminatoriu, în condiţiile pieţei.

(8) Proiectul îndeplineşte şi alte condiţii specificate în apelul de proiecte şi Ghidul solicitantului, care nu aduc atingere prevederilor în materie de ajutor de stat

 

SECŢIUNEA a 9-a

Durata

 

Art. 14. - Prezenta schemă intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică până la data de 31 decembrie 2020, ultima zi de plată a ajutorului fiind 31.12.2023.

 

SECŢIUNEA a 10-a

Bugetul schemei şi numărul estimat de beneficiari

 

SUB SECŢIUNEA 10-a

Bugetul schemei şi numărul estimat de beneficiari pentru investițiile în infrastructura portuară

 

Art. 15. - (1) Bugetul total estimat al schemei alocat pentru investiţiile în infrastructura portuară este de 647.360.001 euro (echivalent în lei) şi reprezintă fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul de coeziune (288.000.000 euro) şi prin Fondul European de Dezvoltare Regională (120.000.000euro) şi fonduri de cofinanţare publică asigurate de la bugetul de stat/bugetul local (239.360.001 euro).

(2) Bugetul este defalcat pe ani astfel:

 

An

Defalcare pe ani (euro)

2017

79.080.318

2018

177.214.805

2019

191.768.371

2020

199.296.507

Total

647.360.001

 

NOTĂ:

Sumele neutilizate într-un an vor fi reportate pentru anul viitor. Dacă proiectele depuse permit utilizarea sumelor din anii următori, bugetul este utilizat în avans. Bugetul schemei reflectă sumele alocate şi include şi sumele din supracontractare.

 

(3) Derularea operațiunilor financiare determinate de utilizarea fondurilor prevăzute la alin. (1) se face în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 16. - Numărul estimat de beneficiari de ajutor de stat pentru investiţiile în infrastructura portuară în cadrul prezentei scheme este de 6.

 

SUBSECŢIUNEA 10.B

Bugetul schemei şi numărul estimat de beneficiari pentru investițiile în infrastructura locală intermodală/multimodală

 

Art. 17. - (1) Bugetul total estimat alocat pentru investiţiile în infrastructura locală intermodală/multimodală al schemei este de 40.000.000 euro (echivalent în lei) şi reprezintă fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (30,000.000 euro) şi fonduri de cofinanţare publică asigurate de la bugetul de stat/bugetul local (10.000.000 euro).

(2) Bugetul este defalcat pe ani astfel:

 

An

Defalcare pe ani (euro)

2017

4.426.372

2018

10.101.997

2019

11.115.330

2020

14.356.301

Total

40.000.000

 

NOTĂ:

Sumele neutilizate într-un an vor fi reportate pentru anul viitor. Dacă proiectele depuse permit utilizarea sumelor din anii următori, bugetul este utilizat în avans. Bugetul schemei reflectă sumele alocate şi include şi sumele din supracontractare.

 

(3) Derularea operaţiunilor financiare determinate de utilizarea fondurilor prevăzute la alin. (1) se face în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 18. - Numărul estimat de beneficiari de ajutor de stat pentru investiţiile în infrastructura locală intermodală/ multimodală în cadrul prezentei scheme este de 4.

 

SECŢIUNEA a 11-a

Modalitatea de acordare a ajutorului de stat

 

Art. 19. - Ajutorul de stat se acordă sub formă de alocări financiare nerambursabile din fonduri comunitare şi naţionale.

 

SECŢIUNEA a 12-a

Valoarea maximă a finanţării nerambursabile (intensitatea ajutorului de stat)

 

SUBSECŢIUNEA 12.A

Valoarea maximă a finanţării nerambursabile (intensitatea ajutorului de stat) pentru investițiile în infrastructura portuară

 

Art. 20. - (1) în cadrul schemei, valoarea maximă a costurilor eligibile aferente unui proiect de investiţii în porturi nu poate depăşi:

a) pentru ajutoarele destinate unor porturi maritime: costuri eligibile de 130 de milioane EUR pe proiect sau 150 de milioane EUR pe proiect într-un port maritim inclus în planul de activitate al unui coridor al reţelei centrale (TEN-T CORE), astfel cum se menţionează la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului;

b) pentru ajutoarele destinate unor porturi interioare (fluviale): costuri eligibile de 40 de milioane EUR pe proiect sau 50 milioane EUR pe proiect într-un port interior inclus în planul de activitate al unui coridor al reţelei centrale, conform Regulamentului (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului.

(2) Intensitatea maximă a ajutorului de stat acordat în cadrul acestei scheme pentru un proiect constând în construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurii din porturile maritime, nu poate depăşi:

a) 100% din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului nu depăşesc 20 de milioane EUR;

b) 90% din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului depăşesc 20 de milioane EUR, dar nu depăşesc 50 de milioane EUR;

c) 70% din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului depăşesc 50 de milioane EUR, dar nu depăşesc 130 de milioane EUR;

d) 70% din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului depăşesc 50 de milioane EUR, dar nu depăşesc 150 de milioane EUR pentru porturile maritime incluse În planul de activitate al unui coridor al reţelei centrale, astfel cum se menţionează la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013.

(3) Intensitatea maximă a ajutoarelor pentru un proiect constând în construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurii în porturi interioare, a celei de acces din zona portuară (maritim/intern) sau pentru dragajul din zona portuară (maritim/intern) nu poate fi mai mare de 100% din costurile eligibile şi nu pot fi depăşite limitele precizate la alin. (1).

(4) Valoarea ajutorului de stat acordat nu poate depăşi diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei sau dragajului. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex-ante prin analiza financiară a proiectului, în conformitate cu prevederile relevante din Ghidul solicitantului aferent obiectivelor specifice 13 - Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală şi 2.4 - Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi.

(5) Pentru ajutoarele de investiţii în porturile maritime care nu depăşesc 5 milioane EUR, respectiv 2 milioane EUR în cazul porturilor interioare (fluviale), valoarea maximă a ajutorului poate* 5 fi stabilită la 80% din costurile eligibile, dacă acest mod de calcul este preferabil aplicării dispoziţiilor alin. (2), (3) şi (4).

(6) Diferenţa până la valoarea totală a proiectului se acoperă de către beneficiar, acesta trebuind să aducă o contribuţie financiară la finanţarea costurilor eligibile, fie din resurse proprii, fie din surse atrase, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui ajutor public.

 

SUBSECŢIUNEA 12.B

Valoarea maximă a finanțării nerambursabile (Intensitatea ajutorului de stat pentru Investițiile locale în Infrastructura Intermodală/multimodală

 

Art. 21. - (1) în cadrul schemei, valoarea maximă a ajutorului individual acordat unui beneficiar în cazul investiţiilor în infrastructura locală intermodală/multimodală nu poate depăşi 10.000.000 EUR pe proiect, iar costurile totale ale proiectului nu vor depăşi 20 milioane euro.

(2) Valoarea ajutorului nu trebuie să depăşească diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, prin analiza financiară a proiectului^ în conformitate cu prevederile relevante din Ghidul solicitantului aferent obiectivelor specifice 1.3 - Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală şi 2.4 - Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi.

(3) Diferenţa până la valoarea totală a proiectului se acoperă de către beneficiar, acesta trebuind să aducă o contribuţie financiară la finanţarea costurilor eligibile, fie din resurse proprii, fie din surse atrase, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui ajutor public.

 

SECŢIUNEA a 13-a

Costuri eligibile

 

SUBSECŢIUNEA 13.A

Costurile eligibile pentru investiţiile în infrastructura portuari, infrastructura de acces şi dragaj

 

Art. 22. - (1) în cazul investiţiilor în infrastructura portuară, infrastructura de acces şi dragaj, costuri eligibile sunt costurile de investiţie, inclusiv costurile de planificare pentru:

a) construirea sau modernizarea/dezvoltarea infrastructurii portuare maritime şi interioare (fluvială);

b) construirea sau modernizarea/dezvoltarea infrastructurii de acces în zona portuară maritimă şi interioară (fluvială);

c) activităţile de dragaj desfăşurate în cursul unui an calendaristic.

(2) în cazul investiţiilor în porturi nu sunt eligibile costurile de investiţie referitoare la activităţi care nu sunt legate de transporturi, inclusiv instalaţii de producţie industrială care funcţionează în perimetrul portului, birouri sau magazine, şi nici costurile pentru suprastructuri.

(3) Condiţiile de eligibilitate de la alin. (1) şi (2) se cumulează cu cele specifice cuprinse în Ghidul solicitantului aferent obiectivelor specifice 1.3 - Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală şi 2.4 - Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi, fără a aduce atingere reglementărilor în materie de ajutor de stat.


4 Deducerea ex-ante a profitului din exploatare din costurile eligibile se realizează pe baza unor estimări rezonabile sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.

5 Deducerea ex-ante a profitului din exploatare din costurile eligibile se realizează pe baza unor estimări rezonabile sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.

 

SUBSECŢIUNEA 13.B

Costurile eligibile pentru investițiile în infrastructura locală intermodali/multimodală

 

Art. 23. - (1) în cazul investiţiilor în infrastructura locală intermodală/multimodală, costurile eligibile sunt costurile de investiţii în active fixe corporale şi necorporale privind construirea sau modernizarea/dezvoltarea terminalelor intermodale.

(2) Condiţiile de eligibilitate de la alin. (1) se cumulează cu cele specifice cuprinse în Ghidul solicitantului aferent obiectivelor specifice 1.3 - Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală şi 2.4 - Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi, fără a aduce atingere reglementărilor în materie de ajutor de stat.

 

SECŢIUNEA a 14-a

Reguli privind utilizarea infrastructurii portuara şi infrastructurii locala intermodală/multimodală

 

Art. 24. - (1) Orice contract de concesiune sau de alt tip de încredinţare către o parte terţă pentru construirea, modernizarea, exploatarea sau închirierea infrastructurii portuare şi intermodale/multimodale care beneficiază de ajutor se atribuie în mod deschis, transparent şi nediscriminatoriu, ţinându-se seama în mod corespunzător de normele aplicabile în materie de achiziţii publice, la data încredinţării.

(2) Durata contractelor de concesiune sau de alt tip de încredinţare către o parte terţă pentru închirierea sau exploatarea infrastructurii portuare şi intermodale/multimodale care beneficiază de ajutor nu poate depăşi perioada de care partea terţă în cauză are nevoie, conform unor estimări rezonabile, pentru a-şi recupera investiţiile efectuate pentru exploatarea infrastructurii şi pentru a obţine o rentabilitate a capitalului investit, ţinând seama de investiţiile necesare pentru atingerea obiectivelor contractuale specifice.

(3) Infrastructura care beneficiază de ajutor de stat trebuie să fie pusă la dispoziţia utilizatorilor interesaţi în mod deschis, transparent şi nediscriminatoriu.

(4) Preţul perceput pentru utilizarea infrastructurii sau pentru vânzarea acesteia trebuie să corespundă preţului pieţei.

 

SECŢIUNEA a 15-a

Reguli privind cumulul ajutoarelor de stat

 

Art. 25. - Ajutoarele de stat acordate prin prezenta schemă pentru un anumit proiect specific se pot cumula cu alte ajutoare de stat, atât timp cât măsurile respective vizează costuri eligibile identificabile diferite şi nu se depăşeşte nivelul maxim al intensităţii sau al pragului maxim al ajutorului ce poate fi acordat în baza acestei scheme.

 

SECŢIUNEA a 16-a

Modalitatea de derulare a schemei

 

Art. 26, - (1) Administratorul schemei de ajutor de stat lansează cererea de propuneri de proiecte, verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta schemă de ajutor de stat şi a celor specificate în Ghidul solicitantului aferent obiectivelor specifice 1.3 - Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală şi 2.4-Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi şi, în cazul în care constată că acestea sunt îndeplinite, semnează contractele de finanţare cu beneficiarii de ajutor de stat.

(2) Procedura de implementare şi derulare a schemei se desfăşoară în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului aferent obiectivelor specifice 1.3 - Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală şi 2.4 - Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi.

(3) Furnizorul va plăti ajutorul de stat ulterior semnării de către administratorul schemei a contractelor de finanţare cu beneficiarul respectiv.

Art. 27. - (1) Dacă se constată că beneficiarul nu a respectat condiţiile de acordare prevăzute de prezenta schemă, furnizorul va proceda la sistarea/recuperarea, după caz, a ajutorului de stat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

(2) Ajutorul de stat care trebuie rambursat sau recuperat include şi dobânda aferentă, datorată de la data plăţii acestuia până la data recuperării sau a rambursării integrale. Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.589/2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

 

SECŢIUNEA a 17-a

Reguli privind publicarea informarea, raportarea şi monitorizarea ajutoarelor de stat

 

Art. 28. - În vederea asigurării transparenţei şi a unui control eficient al ajutoarelor de stat, administratorul schemei aplică prevederile referitoare la procedura de informare şi de avizare prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

Art. 29. - După obţinerea avizului Consiliului Concurenţei, textul schemei, precum şi actul normativ pentru aprobarea acesteia se publică integral pe pagina oficială de internet a Ministerului Transporturilor la adresa www.mt.ro şi Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, la adresa www.fonduri-ue.ro

Art. 30. - Administratorul de ajutor de stat transmite Consiliului Concurenţei un rezumat al informaţiilor referitoare la prezenta schemă, în forma prevăzută la anexa II a Regulamentului, în vederea înaintării la Comisia Europeană în maximum 20 de zile lucrătoare de la adoptarea schemei.

Art. 31. - Beneficiarii sunt obligaţi să raporteze, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare, stadiul realizării lucrărilor de investiţii până la finalizarea proiectului, precum şi să furnizeze alte informaţii suplimentare, la cererea furnizorului de ajutor de stat/administratorului schemei, prin transmiterea către acesta a formularului de raportare prevăzut în anexă la Ghidul solicitantului.

Art. 32. - Raportarea şi monitorizarea ajutoarelor de stat acordate în baza prezentei scheme se realizează în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, respectiv ale Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007, sau al oricărei reglementări care le modifică/completează.

Art. 33. - (1) Furnizorul de ajutor de stat/Administratorul schemei este obligat să păstreze toate informaţiile referitoare la ajutoarele acordate în cadrul acesteia (documentele justificative aferente ajutorului de stat acordat), pentru o perioadă de 10 ani începând de la data acordării ultimului ajutor, dar nu mai puţin de o perioadă care expiră după 5 ani de la închiderea oficială sau parţială a Programului operaţional Infrastructură mare, pentru a demonstra că sunt respectate toate condiţiile de exceptare prevăzute de Regulament.

(2) Beneficiarul ajutorului de stat trebuie să păstreze, pentru o perioadă de minimum 10 ani fiscali de la data acordării ultimei alocări specifice, toate documentele referitoare la ajutorul de stat primit în cadrul schemei şi să transmită furnizorului/ administratorului acesteia sau Consiliului Concurenţei, în termenele stabilite de aceştia, toate informaţiile necesare pentru derularea procedurilor naţionale şi comunitare în domeniul ajutorului de stat.

Art. 34. - Pe baza unei cereri scrise, administratorul/ furnizorul va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenţei, în 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informaţiile pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru evaluarea respectării condiţiilor acestei scheme de ajutor de stat.

Art. 35. - Furnizorul are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei, în formatul şi în termenul prevăzut de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007, toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel naţional.

Art. 36. - (1) Furnizorul sau, după caz, administratorul schemei de stat are obligaţia, conform prevederilor art. 29 din Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 437/2016, de a încărca în Registrul electronic al ajutoarelor de stat acordate în România (RegAS) datele şi informaţiile referitoare la prezenta schemă de ajutor de stat într-un termen de maximum 5 (cinci) zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

(2) Contractele de finanţare, actele de acordare a ajutoarelor, plăţile, obligaţiile de recuperare a ajutoarelor şi rambursarea efectivă a respectivelor obligaţii, aferente acestei măsuri, se vor încărca în RegAS în termen de maximum 7 (şapte) zile de la data semnării contractului/actului sau a publicării acestora în Monitorul Oficial al României, după caz, respectiv de la data instituirii plăţilor, a obligaţiilor de recuperare sau a rambursării efective a respectivelor obligaţii.

Art. 37. - Administratorul schemei va asigura publicarea informaţiilor conform art. 9 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea art. 107 şi 108 din tratat, privind fiecare ajutor individual acordat În cadrul schemei de ajutor de stat care depăşeşte 500.000 euro.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.