MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 857/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 857         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 31 octombrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 514 din 5 iulie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916-1918) şi Centenarul Marii Uniri

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

775. - Hotărâre pentru aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Linia Electrică Aeriană 220 kV dublu circuit Ostrovu Mare - RET”

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

11. - Regulament pentru modificarea şi completarea Regulamentului Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 3/2016 privind criteriile aplicabile şi procedura pentru evaluarea prudenţială a achiziţiilor şi majorărilor participaţiilor la entităţile reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 514

din 5 iulie 2017

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind Centenarul Războiului pentru întregirea Neamului (1916-1918) şi Centenarul Marii Uniri

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent-şef

 

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind Centenarul Războiului pentru întregirea Neamului (1916-1918) şi Centenarul Marii Uniri, obiecţie formulată de un număr de 70 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România.

2. Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, al art. 11 alin, (1) lit. A.a) şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.956/11 mai 2017 si constituie obiectul Dosarului nr. 1.684A/2017.

3. La termenul de judecată fixat pentru data de 12 iunie 2017, Curtea, având în vedere cererea de amânare a deschiderii dezbaterilor, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, acordarea unui nou termen de judecată pentru data de 21 iunie 2017, când, pentru aceleaşi motive, a amânat deschiderea dezbaterilor pentru data de 5 iulie, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

4. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, autorii, în cadrul unor precizări prealabile asupra situaţiei de fapt, arată că propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 10 octombrie 2016, urmând apoi procedura obişnuită în faţa Camerei Deputaţilor - Cameră decizională, finalizată prin adoptarea sa, în plenul Camerei, la data de 3 mai 2017. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea, ca decoraţii naţionale, a Crucii Comemorative „100 de ani de la Primul Război Mondial”, a Medaliei aniversare „100 de ani de la făurirea Statului Naţional Unitar Român”, precum şi a titlului de onoare „Loc al centenarului 1918-2018”.

5. Criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate vizează încălcarea principiului bicameralismului, deoarece, în procedura din faţa Camerei decizionale, au fost introduse în corpul legii patru amendamente care modifică, în mod esenţial, forma avută în vedere, pentru dezbatere şi adoptare, de prima Cameră sesizată (Senatul). Astfel, a fost introdus art. 1 alin. (5), potrivit căruia „(5) Sumele necesare confecţionării însemnelor, casetelor, brevetelor şi etuiurilor necesare conferirii acestor medalii se vor asigura din bugetul Administratei Prezidenţiale „, normă cu impact asupra bugetului de stat al României. În acest context este amintit şi articolul 4 din forma propusă de iniţiator, supus dezbaterii Senatului, care prevedea, în esenţă, organizarea unor manifestări, ceremonii şi activităţi în anumite localităţi din ţară, care să cinstească memoria eroilor şi victimelor Primului Război Mondial, acţiuni organizate prin cofinanţare, respectiv cu sprijinul financiar alocat de la bugetul de stat, în condiţiile şi potrivit unor criterii ce se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, precum şi cu sprijinul moral, uman şi logistic al Ministerului Apărării Naţionale şi al Ministerului Afacerilor Interne. Or, în urma amendamentelor din Camera Deputaţilor, acest text a căpătat o cu totul altă formă, obiectul său de reglementare constând în instituirea a două tipuri de medalii de onoare, a condiţiilor de acordare şi de expunere/afişare, precum şi a condiţiilor de finanţare stabilite prin art. 4 alin. (6) din lege, potrivit căruia „(6) Sumele necesare confecţionării panourilor şi plachetelor de la alin. (5) vor fi suportate din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale pe teritoriul cărora se găsesc locurile cărora li se acordă medaliile prevăzute la alin. (1).”

6. Totodată, art. 5, 6 şi 7 din lege, de asemenea inexistente în forma depusă la Senat, prin cuprinsul lor normativ, introdus în dezbaterea din Camera Deputaţilor, au un impact semnificativ asupra conţinutului actului normativ, deoarece modifică mai mult de jumătate din conţinutul iniţial al legii, introducând atât noţiuni care generează inclusiv completarea obiectului de reglementare avut în vedere de către iniţiatorii legii, cât şi dispoziţii care afectează bugetul de stat, fără a preciza sursa de finanţare a cheltuielilor dispuse prin art. 1 alin, (5) din lege. Or, potrivit jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale (Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016), există două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură a afecta principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ.

7. Criticile de neconstituţionalitate intrinsecă se referă, în esenţă, la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 138 alin. (5) din Constituţie, respectiv ale art. 94 lit. a) din aceasta.

8. Autorii obiecţiei de neconstituţionalitate apreciază că legea nu conţine motivarea impactului financiar asupra bugetului de stat, simpla referire din art. 1 alin. (5) al legii examinate, la faptul că „sumele (...) se vor asigura din bugetul Administraţiei Prezidenţiale” nefiind suficientă pentru a îndeplini exigenţele art. 138 alin. (5) din Constituţie, aşa cum au fost subliniate prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 667 din 9 noiembrie 2016 şi nr. 581 din 20 iulie 2016.

9. Potrivit art. 94 lit. a) din Legea fundamentală, invocat în motivarea obiecţiei, „Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: a) conferă decoraţii şi titluri de onoare”. Deşi textul fundamental consacră această atribuţie exclusiv în competenţa Preşedintelui României, la fel ca şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, legea examinată instituie, prin art. 2, 3 şi 4, posibilitatea conferirii de decoraţii şi titluri de onoare şi de către alte autorităţi publice, în speţă Guvernul şi Parlamentul. Or, o atare situaţie este contrară art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit căruia „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie

10. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.

11. Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis punctul său de vedere prin Adresa nr. 2/5.214 din 25 mai 2017, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 6.462/25 mai 2017, prin care apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

12. În privinţa principiului bicameralismului, pretins încălcat, se arată că art. 61 alin. (2) din Constituţie reflectă atât dualismul instituţional în cadrul Parlamentului, cât şi cel funcţional, aşa cum rezultă din art. 75 din Constituţie. Astfel, Camera decizională trebuie să supună dezbaterii acelaşi obiect de reglementare, dar are deplină libertate decizională, în sensul că nu este obligată să adopte aceeaşi soluţie legislativă. Ca atare, prin faptul că a supus dezbaterii norme privind instituirea unor distincţii naţionale, medalii, distincţii parlamentare şi medalii de onoare, identificând, totodată, sursa de finanţare necesară confecţionării acestora, Camera Deputaţilor a legiferat cu respectarea principiului bicameralismului şi fără a schimba competenţa decizională în favoarea primei Camere, pentru a deveni incident art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie,

13. Cât priveşte pretinsa încălcare a art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală se arată că intenţia legiuitorului constituant la momentul reglementării acestor norme nu a vizat existenţa unor resurse financiare suficiente la momentul adoptării legii, ci îndeplinirea unor condiţii prealabile, referitoare la previzionarea şi anticiparea cheltuielilor în deplină cunoştinţă de cauză în bugetul de stat, pentru a putea fi acoperite în mod cert în cursul anului bugetar următor. În cazul legii examinate, majoritatea cheltuielilor bugetare prevăzute se vor efectua începând cu bugetul aferent anului 2018, fără fi afectată structura bugetului pe anul în curs.

14. Aşadar, legea examinată indică sursa finanţării, aceasta fiind una reală, aptă să acopere cheltuiala bugetară angajată. Totodată, Curtea Constituţională a arătat, în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 593 din 14 septembrie 2016), că nu are competenţa de a aprecia asupra caracterului suficient al resurselor financiare, pentru că o asemenea operaţiune nu îşi are temeiul în art. 138 alin. (5) din Constituţie, fiind o problemă exclusiv de voinţă politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern.

15. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 94 lit. a) din Constituţie, cu privire la atributul exclusiv al Preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare, se arată că, din examinarea şi coroborarea dispoziţiilor Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, - lege ce detaliază norma fundamentală invocată -, rezultă că au fost îndeplinite condiţiile legale de acordare a acestor decoraţii. Legea criticată prevede, în acord cu art. 79 din Legea nr. 29/2000, obligaţia constituirii unei comisii speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului, dedicată Centenarului, în vederea aplicării dispoziţiilor legii criticate, respectiv pentru instituirea oricărei noi decoraţii. Totodată, se arată că, din analiza dispoziţiilor art. 4 alin (1), „Decoraţiile sunt conferite de Preşedintele României, prin decret, în baza propunerilor de decorare individuale”, şi ale art. 72, „Din împuternicirea Preşedintelui României înmânarea decoraţiilor poate fi făcută de prim-ministru, de miniştri sau conducători ai altor organe centrale, comandanţi de mari unităţi militare şi de şefii misiunilor diplomatice ale României în străinătate”, din Legea nr. 29/2000, nu se poate reţine caracterul exclusiv al prerogativei prezidenţiale enunţate de art. 94 lit. a) din Constituţie.

16. Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au comunicat punctul lor de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională este legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, ale art. 1,10,15 şi ale art. 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea privind Centenarul Războiului pentru întregirea Neamului (1916-1918) şi Centenarul Marii Uniri, în integralitatea sa.

19. Textele constituţionale invocate în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) - referitoare la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 94 lit. a), potrivit cărora „Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: a) conferă decoraţii şi titluri de onoare” şi ale art. 138 alin. (5), care prevăd că „Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare”. De asemenea, autorii obiecţiei invocă principiul bicameralismului, desprins, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, din conţinutul normativ al art. 61 alin. (2) şi al art. 75 din Legea fundamentală.

(1) Admisibilitatea obiecţiei de neconstituţionalitate

20. Curtea constată că sesizarea formulată îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba despre o lege adoptată şi nepromulgată, cât şi sub aspectul titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de un număr de 65 de deputaţi şi 5 senatori (şi nu de 70 de deputaţi, cum se arată în actul de sesizare) aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România.

21. Curtea observă că prezenta sesizare de neconstituţionalitate a fost formulată cu depăşirea termen ului de 5 zile înscris în art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Însă, potrivit jurisprudenţei constituţionale, acest termen are „un caracter de protecţie pentru titularii dreptului de sesizare a instanţei constituţionale, astfel încât nu există nicio sancţiune dacă aceştia sesizează instanţa constituţională după expirarea acestuia; în acest caz, aşadar, esenţial este ca legea să nu fi fost promulgată la momentul sesizării Curţii Constituţionale” (a se vedea, în acest sens, paragraful 19 din Decizia nr. 767 din 14 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 21 februarie 2017).

22. Aşa fiind, Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor legale criticate.

(2) Analiza pe fond a obiecţiei de neconstituţionalitate

(2.1.) Parcursul legislativ al legii examinate

23. Propunerea legislativă cu titlul „Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” a fost iniţiată de 67 de deputaţi şi senatori şi a fost depusă la Senat la 3 martie 2016, în calitate de primă Cameră sesizată, care, în data de 10 octombrie 2016, a respins-o şi a înaintat-o, spre dezbatere şi vot final, Camerei Deputaţilor.

24. În cadrul procedurii legislative din faţa Camerei decizionale, propunerea legislativă a primit avize şi rapoarte favorabile de la diferite comisii de specialitate, precum şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

25. În data de 28 februarie 2017 a avut loc dezbaterea în Plenul Camerei Deputaţilor şi ulterior a fost retrimisă comisiilor pentru întocmirea rapoartelor suplimentare. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au depus, la 3 mai 2017, raportul suplimentar conţinând, în total, 14 amendamente, iar Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a emis aviz favorabil, în aceeaşi zi, propunerea a fost înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, dezbătută în Plen şi adoptată cu 204 voturi pentru, 0 împotrivă şi 33 de abţineri.

26. La data de 8 mai 2017, legea a fost depusă la secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra neconstituţionalităţii legii, la 13 mai 2017 a fost trimisă Preşedintelui României spre promulgare, iar la 18 mai 2017 a fost formulată prezenta sesizare de neconstituţionalitate.

(2.2.) Modificări legislative preconizate

27. Legea privind Centenarul Războiului pentru întregirea Neamului (1916-1918) şi Centenarul Marii Uniri, ce constituie obiectul controlului a priori de constituţionalitate în prezenta cauză, conţine 7 articole, structurate astfel:

Art. 1 - instituie 2 distincţii naţionale, conferite de Preşedintele României prin decret anumitor persoane fizice şi juridice enumerate în text, care, în esenţă, s-au remarcat prin activităţi deosebite destinate protejării monumentelor istorice, comemorării evenimentelor istorice sau studiului istoriei evenimentelor istorice legate Războiul pentru întregirea Neamului (1916-1918), respectiv Marea Unire din 1918. Distincţiile naţionale astfel conferite sunt Medalia Comemorativă „Centenarul Războiului pentru întregirea Neamului” - art. 1 lit. a) si Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri” - art. 1 lit. b);

Art. 2 şi art. 3 - instituie 2 distincţii parlamentare, conferite, de către Parlamentul României, parlamentelor, altor instituţii ale statelor care au sprijinit eforturile de realizare a statului naţional unitar român modern şi parlamentar sau altor instituţii ale statelor partenere care au sprijinit şi susţin eforturile României de integrare-euroatlantică - este vorba despre Medalia Parlamentară „România Centenară” - art. 2, respectiv distincţia parlamentară acordată parlamentelor sau altor instituţii militare ori civile ale statelor care au sprijinit România în Războiul pentru întregirea Neamului - în acest din urmă caz fiind vorba despre Distincţia Parlamentară „100 ani recunoştinţă” - art. 3;

Art. 4 - instituie 2 medalii de onoare, acordate, prin hotărâre a Guvernului, localităţilor sau locurilor de bătălie ale Războiului pentru întregirea Neamului - Medalia de onoare „Loc al Războiului pentru întregirea Neamului” - art. 4 alin, (1) lit. a), respectiv localităţilor, locurilor publice sau imobilelor în care s-au desfăşurat evenimente semnificative legate de Marea Unire din 1918 - Medalia de onoare „Loc al Marii Uniri” - art. 4 alin. (1) lit. b);

Art. 5 - conţine reglementări referitoare la termenul de 30 noiembrie al anului anterior, în care Guvernul va elabora, anual, pentru perioada 2018-2020, Programul Naţional de Aniversare a Centenarului, precum şi la termenul de 30 iunie 2017, în care Guvernul va elabora calendarul de activităţi din anul 2017 dedicate comemorării Războiului pentru întregirea Neamului;

Art. 6 - stabileşte modalitatea de finanţare a diferitelor manifestări, ceremonii şi activităţi pe care le pot organiza autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în cadrul Programului Anual de Aniversare a Centenarului;

Art. 7 - reglementează constituirea, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, a unei Comisii speciale a Camerei Deputaţilor şi a Senatului dedicate Centenarului.

(2.3.) Analiza criticilor de neconstituţionalitate

a) Criticile de neconstituţionalitate extrinsecă:

28. Principiul bicameralismului, invocat de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate, se întemeiază pe art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie. Curtea Constituţională a dezvoltat şi a consacrat acest principiu printr-o solidă şi constantă jurisprudenţă, relevante fiind, în acest sens, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011. În esenţă, Curtea a stabilit, pe cale jurisprudenţială, două criterii esenţiale (cumulative) pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului: a) existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi b) existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Totodată, stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea, prin Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016, a constatat că abaterea de la obiectivul urmărit de iniţiatorul proiectului de lege şi respectat de prima Cameră sesizată constituie încălcare a principiului bicameralismului, iar prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, a observat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect „deturnarea rolului de Cameră de reflecţie a primei Camere sesizate [.. .] în sensul că aceasta ar fi Camera care ar fixa în mod definitiv conţinutul proiectului sau propunerii legislative”, lipsirea Camerei decizionale de competenţa sade a modifica sau completa legea astfel cum a fost adoptată de Camera de reflecţie echivalând cu limitarea rolului său constituţional şi cu acordarea unui rol preponderent Camerei de reflecţie în raport cu cea decizională în procesul de elaborare a legilor.

29. Autorii sesizării susţin încălcarea principiului bicameralismului prin aceea că, în procedura forului decizional - Camera Deputaţilor -, au fost introduse în corpul legii patru amendamente, respectiv art. 1 alin (5), art. 5, 6 şi 7, care modifică, în mod esenţial, forma avută în vedere de iniţiatorii propunerii legislative, supusă, pentru dezbatere şi adoptare, primei Camere sesizate, Senatul.

30. Curtea observă faptul că Senatul a respins propunerea legislativă, ceea ce semnifică, evident, dezacordul faţă de aceasta, în forma sa originară. Aşa cum Curtea a subliniat, constant, în jurisprudenţă sa, principiul bicameralismului nu poate echivala cu lipsirea Camerei decizionale de dreptul său de a legifera, de a-şi exprima, în cadrul autonomiei parlamentare, voinţa politică, raportat la un anumit obiect de reglementare supus dezbaterii şi votului său final. Dimpotrivă, acest principiu presupune actul de legiferare al întregului Parlament, înţeles în structura sa bicamerală atât sub aspect organizatoric, cât şi funcţional, şi cu respectarea competenţelor stabilite de art. 75 din Constituţie, esenţial fiind, în acest proces de legiferare, ca actul normativ adoptat de Camera decizională să nu se îndepărteze în mod fundamental, sub aspectul conţinutului juridic şi al configuraţiei, de conţinutul şi structura propunerii legislative în forma sa originară, care transpune, efectiv, intenţia iniţiatorilor şi care, în cazul de faţă, a fost supusă dezbaterii şi votului Camerei de reflecţie.

31. Analizând, prin comparaţie, cele două forme ale legii - forma iniţiatorilor, respinsă la Senat - şi forma adoptată de Camera Deputaţilor - Camera decizională şi trimisă spre promulgare, Curtea constată următoarele aspecte:

32. Titlul legii, care, în forma iniţială, era Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a fost modificat, în urma admiterii unui amendament propus de Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, în Legea privind Centenarul Războiului pentru întregirea Neamului (1916-1918) şi Centenarul Marii Uniri, cu motivarea că „Unirea din 1918 s-a concretizat prin participarea României la război (1916-1918) şi printr-o serie de evenimente care s-au desfăşurat pe o perioadă mai lungă, nu doar la 1 decembrie 1918.”

33. Pentru evitarea paralelismelor legislative, termenul „decoraţii” s-a înlocuit cu sintagma „distincţii naţionale”.

34. Art. 1 alin. (5) din lege, referitor la sursa bugetară pentru acoperirea sumelor necesare confecţionării însemnelor, casetelor, brevetelor şi etuiurilor necesare conferirii medaliilor prevăzute la art. 1, a fost introdus la Camera Deputaţilor în urma uneia dintre recomandările cuprinse în punctul de vedere transmis de Guvern prin Adresa nr. 9.952/DRP/14.10.2016 şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 2/6.564 din 17.10.2016, în considerarea faptului că propunerea legislativă, în forma sa iniţială, nu specifica sursa de finanţare. Curtea observă că acest punct de vedere răspunde obligaţiei informării Parlamentului instituite de art. 111 alin. (1) din Constituţie, punct de vedere ce a sosit, însă, ulterior datei la care Senatul a respins propunerea legislativă (10 octombrie 2016). Aşadar, Camera Deputaţilor a încorporat această propunere, care nu se îndepărtează de la forma iniţială în sensul de a-i deturna scopul originar, aşa cum susţin autorii obiecţiei, ci, dimpotrivă, răspunde unui imperativ de rang constituţional, prevăzut de art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, acela ca orice Iniţiativă legislativă cu impact financiar asupra bugetului de stat să precizeze sursa de finanţare.

35. În ce priveşte cuprinsul normativ al art. 4 din varianta iniţială a propunerii legislative, supuse dezbaterii Senatului (ce prevedea organizarea unor manifestări, ceremonii şi activităţi în anumite localităţi din ţară, care să cinstească memoria eroilor şi victimelor Primului Război Mondial, acţiuni organizate prin cofinanţare, respectiv cu sprijinul financiar alocat de la bugetul de stat, în condiţiile şi potrivit unor criterii ce se stabilesc printr-o hotărâre a Guvernului, precum şi cu sprijinul moral, uman şi logistic al Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne), Curtea constată că acesta se regăseşte, în esenţă, în cuprinsul art. 6 din forma finală a legii, cu precizarea că toate aceste activităţi legate de celebrarea Centenarului Războiului pentru întregirea Neamului (1916- 1918) şi a Centenarului Marii Uniri nu mai sunt obligatorii pentru autorităţile locale vizate, iar finanţarea lor se asigură din bugetul aceloraşi autorităţi locale, care vor putea hotărî asupra oportunităţii organizării unor astfel de manifestări şi în funcţie de capacitatea lor financiară. Prin urmare, nici sub acest aspect, legea, în forma sa adoptată de Camera decizională, nu se abate fundamental de la forma iniţială, ci o nuanţează, în sensul de adaptare, inclusiv în considerarea principiului autonomiei locale prevăzut de art. 120 şi art. 121 din Constituţie, la posibilităţile financiare reale ale fiecărei autorităţi locale vizate de ipoteza normei.

36. Curtea remarcă, în acelaşi timp, făptui că sumele despre care face vorbire art. 1 alin. (5) din legea adoptată au o destinaţie diferită faţă de cele la care se referă art. 4 din forma iniţială a legii, în sensul că primele sunt necesare confecţionării însemnelor, casetelor, brevetelor şi etuiurilor necesare conferirii medaliilor prevăzute la art. 1 şi se asigură din bugetul Administraţiei Prezidenţiale, în timp ce art. 4 din forma iniţială a legii avea în vedere sumele de bani necesare manifestărilor, ceremoniilor şi activităţilor pe care autorităţile locale vizate aveau obligaţia să le organizeze, prin cofinanţare de la bugetul de stat.

37. Art. 1 alin. (6), potrivit căruia „În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba prin hotărâre descrierea distincţiilor prevăzute la alin. (1), procedurile de înaintare a propunerilor, criteriile de acordare a distincţiilor, precum şi cazurile de retragere.”a fost, de asemenea, introdus în urma aprobării amendamentului propus în raportul suplimentar al celor două comisii.

38. Art. 5, 6 şi 7 din legea adoptată au fost introduse prin admiterea unor amendamente propuse în raportul suplimentar al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, cu motivarea că aceste texte sunt necesare „pentru implementarea în condiţii optime a unui program Naţional de Celebrare a Centenarului”. Prin urmare, au fost prevăzute un calendar al activităţilor specifice şi sursa lor de finanţare, corelativ cu unele obligaţii ale Guvernului în acest context. De asemenea, în acord cu prevederile Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, a fost prevăzută instituirea unui organism parlamentar de supraveghere şi control al implementării măsurilor de aniversare stabilite de Guvern - Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi a Senatului dedicată Centenarului. Or, deşi inexistente în forma iniţiatorilor propunerii legislative, aceste texte nu fac decât să accentueze, într-o formă mult mai articulată, mai aplicată, ideea de bază a propunerii legislative, respectiv comemorarea şi păstrarea în conştiinţa socială a evenimentelor istorice ce au marcat întregirea neamului românesc şi Marea Unire din 1918,

39. Curtea observă că în acelaşi sens este şi modificarea titlului propunerii legislative, de la „Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918” - ce dorea să marcheze împlinirea a 100 de ani de existenţă a României moderne (potrivit expunerii de motive) la „Legea privind Centenarul Războiului pentru întregirea Neamului (1916-1918) şi Centenarul Marii Uniri” avându-se în vedere faptul remarcat, de altfel, şi de Guvern în punctul său de vedere (cu trimitere la observaţii ale Academiei Române) că România modernă există ca urmare a unor evenimente care s-au desfăşurat pe o perioadă mai lungă, premergătoare Marii Uniri din 1 decembrie 1918.

40. În consecinţă, Curtea observă, în privinţa scopului legii, că, deşi forma finală a legii examinate, adoptate de Camera decizională - Camera Deputaţilor, cuprinde elemente suplimentare - cu o anumită semnificaţie cantitativă - faţă de cea adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, completările aduse prin textele introduse nu fac decât să dea eficienţă unor condiţii constituţionale şi legale sau să recunoască anumite realităţi istorice, conferind actului normativ o mai clară şi aplicată exprimare a ideii de bază a propunerii legislative originare, respectiv omagierea şi păstrarea în conştiinţa socială a evenimentelor istorice ce au marcat întregirea neamului românesc şi Marea Unire din 1918. Totodată, Curtea reţine că extinderea scopului legii sau a măsurilor adoptate în sensul atingerii scopului vizat în procesul legislativ desfăşurat în Camera decizională nu poate avea valenţele unei încălcări a principiului bicameralismului. În aceste condiţii, nu se poate vorbi despre o veritabilă deturnare a scopului iniţial al legii, aşa cum susţin autorii obiecţiei, ci de o mai clară şi cuprinzătoare reglementare, de natură a dezvolta scopul originar al propunerii legislative. Deşi au o anumită pondere cantitativă, textele de lege introduse în procedura de legiferare a Camerei decizionale nu au şi semnificaţia unui aport cantitativ semnificativ, de natură să determine încălcarea principiului bicameralismului prin întrunirea cumulativă a celor două condiţii reţinute în jurisprudenţa în materie a Curţii: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Aşadar, o propunere legislativă poate primi îmbunătăţiri, atât de ordin formal, cât şi în privinţa conţinutului, fără a modifica, însă, substanţial forma şi conţinutul legii supuse adoptării, deoarece chiar prin aceste contribuţii active ale fiecărei Camere se manifestă, în definitiv, rolul structurii bicamerale a Parlamentului în cadrul funcţiei sale de legislator suveran.

b) Criticile de neconstituţionalitate intrinsecă

41. Autorii sesizării formulează criticile de neconstituţionalitate intrinsecă prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), art. 94 lit. a) şi ale art. 138 alin. (5) din Constituţie, arătându-se, în esenţă, că legea supusă controlului nu respectă prevederile Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, că excedează competenţei exclusive a Preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare şi, respectiv, că nu conţine motivarea impactului financiar al măsurilor adoptate asupra bugetului de stat.

42. Analizând cuprinsul normativ al legii examinate, atât în litera, cât şi în spiritul său, Curtea reţine că aceasta are un scop comemorativ, şi anume cinstirea unui eveniment istoric, legat de făurirea României ca stat naţional, unitar şi modem. Obiectul legii constă în acordarea unor distincţii (naţionale şi parlamentare) şi medalii de onoare unor persoane fizice sau juridice care, prin activitatea lor, au contribuit, în mod susţinut, la acelaşi deziderat cu al legii în sine: păstrarea vie în conştiinţa socială a memoriei acestui moment istoric reprezentat de întregirea Neamului şi Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

43. Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 18 februarie 2014, reprezintă, potrivit art. 78, legea-cadru în materie. Potrivit acesteia, sistemul naţional de decoraţii cuprinde decoraţii naţionale - ordine, cruci şi medalii şi decoraţii pe domenii de activitate - ordine şi medalii civile, respectiv ordine şi medalii militare (de pace sau de război). Acestea pot fi conferite cetăţenilor români, unităţilor militare sau cetăţenilor străini, pentru fapte deosebite, în acord cu scopul instituirii fiecărei decoraţii. Decoraţiile sunt conferite de Preşedintele României, prin decret, în baza propunerilor de decorare individuale, iar propunerile de decorare se fac, potrivit art. 4 alin. (2) din lege, de către preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru Preşedintele României, prim-ministru, senatori şi deputaţi; prim-ministru, pentru membrii Guvernului; miniştri şi conducătorii instituţiilor şi organizaţiilor centrale autonome, pentru persoanele din domeniul lor de activitate. Legea amintită stabileşte, la art. 6, 7 şi 8 denumirea ordinelor, a crucilor şi medaliilor, precum şi a crucilor comemorative (care compun categoria decoraţiilor naţionale, respectiv a decoraţiilor civile şi militare, acordate pe domenii de activitate), respectiv ierarhia acestora - art. 10, conferirea acestora - art. 11-22, brevetele - art. 23-29, modul de purtare - art. 30-50, retragerea decoraţiilor şi procedura prealabilă retragerii prin decret al Preşedintelui României - art. 51-59, precum si Cancelaria Ordinelor - art. 60-71.

44. Analizând dispoziţiile Legii privind Centenarul Războiului pentru întregirea Neamului (1916-1918) şi Centenarul Marii Uniri, Curtea reţine că aceasta instituie următoarele decoraţii: 2 tipuri de distincţii naţionale - Medalia Comemorativă „Centenarul Războiului pentru întregirea Neamului11 [art. 1 lit. a)] şi Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri” [art. 1 lit. b)], care se conferă, prin decret, de către Preşedintele României” la propunerea motivată a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, a prim-ministrului, a preşedintelui Academiei Române sau a Departamentului pentru Cultură, Culte şi Centenar din cadrul Administraţiei Prezidenţiale; 2 tipuri de distincţii parlamentare - Medalia Parlamentară „România Centenară” (art. 2) şi Distincţia Parlamentară „100 de ani recunoştinţă” (art. 3) care se conferă, prin hotărâre, de către Parlamentul României, la propunerea Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, şi, respectiv, 2 tipuri de medalii de onoare - Medalia de onoare „Loc al Războiului pentru întregirea Neamului” [art. 4 alin. (1) lit. a)] şi Medalia de onoare „Loc al Marii Uniri” [art. 4 alin. (1) lit. b)], care se acordă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a Academiei Române, a instituţiilor de învăţământ superior, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a Departamentului CENTENAR din cadrul Guvernului României sau a Departamentului pentru Cultură, Culte şi Centenar din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

45. Analizând cele două acte normative, Curtea constată că legea supusă controlului de constituţionalitate derogă, în mare parte, de la prevederile Legii nr. 29/2000. Aceasta nu modifică, dar nici nu completează în mod expres Legea nr. 29/2000, ci prevede instituirea unor distincţii prilejuite de cele două mari evenimente istorice - Războiul pentru întregirea Neamului 1916-1918 şi Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Aşadar, date fiind scopul legii examinate şi modalităţile specifice de îndeplinire a acestuia, astfel cum sunt reglementate de legea criticată, Curtea constată că aceasta din urmă are caracterul unei legi speciale, întrucât vizează exclusiv marcarea, prin modalităţi specifice, a 100 de ani de la întregirea Neamului Românesc şi de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918. De asemenea, legea supusă controlului de constituţionalitate are o existenţă de sine stătătoare, iar efectele sale juridice se întind pe o perioadă limitată de timp. Astfel, potrivit art. 5 din lege, Guvernul va elabora, anual, până la data de 30 noiembrie a anului anterior, pentru perioada 2018-2020, Programul Naţional de Aniversare a Centenarului, iar până la 30 iunie 2017 va elabora calendarul de activităţi din anul 2017 dedicate comemorării Războiului pentru întregirea Neamului. Ulterior perioadei înscrise în textul său, această lege va deveni inaplicabilă, consumându-se, practic, scopul reglementării sale, scop raportat, din punct de vedere temporal, exclusiv la perioada istorică 1916-1918. Măsurile de atingere a acestui scop nu pot fi luate decât în perioada prescrisă în corpul legii, ulterior legea însăşi pierzându-şi efectele prin căderea în desuetudine. Or, legea, ca act normativ al autorităţii legiuitoare, urmăreşte reglementarea unor reiaţii sociale cu o anumită stabilitate şi consecvenţă în societate.

46. Curtea observă că legiuitorul poate institui, cu ocazia aniversării unor evenimente deosebite, decoraţii comemorative, în acest sens exemplificative fiind Legea nr. 68/1994 privind înfiinţarea medaliei „Crucea comemorativă a celui de-al doilea război Mondial, 1941-1945” (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 17 ianuarie 2000), Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/1999 privind instituirea medaliei comemorative „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 26 ianuarie 2001) sau Legea nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural şi Medalia Meritul Cultural (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 77 din 6 februarie 2003). De asemenea, Curtea constată că, de regulă, sunt decorate persoane fizice române sau străine ori unităţi militare, însă pot fi decorate, în mod excepţional, de către Preşedintele României, regiile autonome, societăţile comerciale cu capital de stat, mixt sau privat, de profil, din ţară sau străinătate (Legea nr. 392/2004 privind Ordinul Meritul Industrial şi Comercial şi Medalia Meritul Industrial şi Comercial, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 11 octombrie 2004), instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate (Legea nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural şi Medalia Meritul Cultural), instituţii şi unităţi de învăţământ (Legea nr. 220/2004 privind Ordinul Meritul pentru învăţământ şi Medalia Meritul pentru învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 9 iunie 2004), institute naţionale, regii autonome, agenţii naţionale şi instituţii publice de specialitate din ţară sau din străinătate (Legea nr. 267/2004 privind Ordinul Meritul Agricol şi Medalia Meritul Agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 6 iulie 2004).

47. Spre deosebire de actele normative anterior enumerate, Curtea constată că, în cazul legii supuse controlului de constituţionalitate, intenţia legiuitorului constă în reglementarea posibilităţii şi a altor autorităţi publice, în afara Preşedintelui României, de a conferi un alt tip de distincţii sau medalii. În acest sens, Curtea reţine, contrar criticilor de neconstituţionalitate formulate în motivarea sesizării, că nu poate fi interzis ca şi Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare şi organ reprezentativ al poporului român, să acorde, cu anumite ocazii festive sau comemorative, anumite distincţii, la fel cum nici Guvernului, în calitate de autoritate publică centrală care, alături de Preşedintele statului, exercită puterea executivă, nu îi poate fi refuzată această prerogativă. Intenţia legiuitorului a fost ca şi aceste autorităţi publice centrale să poată acorda autorităţilor publice omoloage din alte state distincţii cu rol aniversar, fără ca prin această să fie ştirbită autoritatea şi prerogativa Preşedintelui de a acorda medalii şi titluri de onoare, astfel cum prevede art. 94 lit. a) din Legea fundamentală.

48. De asemenea, un alt aspect de diferenţiere faţă de Legea nr. 29/2000 sau faţă de actele normative prin care sunt înfiinţate diferite medalii acordate cu prilejul unor evenimente ori merite deosebite constă în acela că, prin legea ce constituie obiectul controlului de constituţionalitate, nu sunt prevăzute şi anumite beneficii materiale, concrete pentru destinatarii respectivelor distincţii sau medalii. Aşa cum s-a arătat deja, distincţiile reglementate prin legea examinată urmăresc marcarea unui eveniment istoric de importanţă majoră pentru naşterea statului român naţional, unitar şi modern şi reprezintă un simbol al recunoaşterii meritelor pentru cinstirea istoriei naţionale, fără a se încadra în rândul acelor decoraţii care asigură titularilor lor şi anumite drepturi de natură patrimonială. Tocmai din acest motiv, legea nu conţine nici prevederi referitoare la retragerea medaliilor şi distincţiilor, de vreme ce sunt acordate în considerarea unui adevăr istoric, ce nu poate fi negat.

49. În concluzie, având în vedere calitatea de lege specială a actului normativ examinat, derogator de la normele legii generale, Curtea reţine că nu se poate pune problema abaterii de la normele Legii nr. 29/2000, legea-cadru în materie, şi, în consecinţă, nici a încălcării art. 1 alin. (5) sau a art. 94 lit. a) din Constituţie.

50. În ce priveşte prevederile art. 138 alin. (5) din Constituţie, invocate de autorii sesizării de neconstituţionalitate, Curtea reaminteşte jurisprudenţa sa, din care rezultă, în principal, următoarele idei de principiu: art. 138 alin. (5) din Constituţie impune stabilirea concomitentă atât a alocaţiei bugetare, ce are semnificaţia unei cheltuieli, cât şi a sursei de finanţare, ce are semnificaţia venitului necesar pentru suportarea ei, spre a evita consecinţele negative, pe plan economic şi social, ale stabilirii unei cheltuieli bugetare fără acoperire (a se vedea Decizia nr. 36 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996); în textul Constituţiei se vorbeşte numai despre stabilirea sursei de finanţare înainte de aprobarea cheltuielii, iar nu despre obligativitatea indicării în lege a sursei respective (Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002, Decizia nr. 320 din 19 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 8 iulie 2013, sau Decizia nr. 105 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 20 mai 2014); lipsa precizării exprese a sursei de finanţare nu presupune, implicit, inexistenţa sursei de finanţare (Decizia nr. 1.056 din 14 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 23 noiembrie 2007, Decizia nr. 320 din 19 iunie 2013, precitată, Decizia nr. 1.092 din 15 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 20 octombrie 2008, sau Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 20 octombrie 2008); în schimb, aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare nu îşi are temeiul în art. 138 alin. (5) din Constituţie, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern; art. 138 alin. (5) din Constituţie nu se referă la existenţa în concreto a unor resurse financiare suficiente la momentul adoptării legii, ci la faptul ca acea cheltuială să fie previzionată în deplină cunoştinţă de cauză în bugetul de stat, pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar.

51. Faţă de jurisprudenţa constituţională în materie şi raportat la prevederile actului normativ supus controlului de constituţionalitate, Curtea constată că respectarea exigenţelor impuse de art. 138 alin. (5) din Constituţie rezultă cu evidenţă. Astfel, art. 1 alin. (5), art. 2 alin. (4), art. 3 alin. (4), art. 4 alin. (6) şi art. 6 alin. (1), (2) şi (3) din legea examinată conţin referiri exacte cu privire la sursa de finanţare specifică fiecărei categorii de medalii, distincţii sau manifestări prilejuite de evocarea Centenarului.

52. Totodată, Curtea remarcă, în acest context, că, prin punctul de vedere transmis Senatului şi Camerei Deputaţilor, Guvernul a susţinut adoptarea acestei iniţiative legislative, anterior consultării unor instituţii publice, inclusiv a Ministerului Finanţelor Publice, fără a avea vreo observaţie prin care să atragă atenţia, la acel moment, asupra unui impact financiar deosebit, de natură a pune în pericol stabilitatea şi execuţia bugetară din anul în curs.

53. Cât priveşte dispoziţiile art. 5 alin. (1) şi art. 6 din legea examinată, acestea se referă la acţiuni înscrise în Programul Naţional de Aniversare a Centenarului corespunzătoare perioadei 2018-2020, urmând ca Guvernul, la elaborarea proiectului bugetului de stat aferent fiecărui an din această perioadă, să ia în considerare şi necesarul financiar pe care îl implică aceste activităţi. În acest sens sunt şi prevederile art. 6 alin. (2) din lege, potrivit cărora „Guvernul României, prin Secretariatul General, va asigura cofinanţarea activităţilor prevăzute în Programul Naţional de Aniversare a Centenarului

54. Având în vedere cele anterior arătate, Curtea constată că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la prevederile art. 138 alin, (5) din Constituţie.

55. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că Legea privind Centenarul Războiului pentru întregirea Neamului (1916-1918) şi Centenarul Marii Uniri este constituţională în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Linia Electrică Aeriană 220 kV dublu circuit Ostrovu Mare - RET”

 

Având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) lit. d1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 4 alin. (3) din Legea energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Ordinul ministrului economiei nr. 744/2017 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Linia Electrică Aeriană (LEA) 220 kV dublu circuit (d.c.) Ostrovu Mare-RET,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional „Linia Electrică Aeriană 220 kV dublu circuit Ostrovu Mare - RET”, potrivit planului de amplasament/hărţii topografice prevăzut(e) în anexa nr. 1*), conform variantei finale a studiului de fezabilitate.

Art. 2. - Se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Linia Electrică Aeriană, 220 kV dublu circuit Ostrovu Mare - RET, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, prin Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

Art. 3. - Se aprobă lista cuprinzând imobilele proprietate privată supuse exproprierii potrivit art. 2, situate pe coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică şi de interes naţional situate pe raza a 4 unităţi administrativ-teritoriale, astfel: în judeţul Mehedinţi: comuna Gogoşu, comuna Gruia, comuna Jiana, oraşul Vânju Mare, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor, astfel cum este prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 4. - Se aprobă sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică şi de interes naţional prevăzut la art. 1, pe raza a 4 unităţi administrativ-teritoriale, astfel: în judeţul Mehedinţi: comuna Gogoşu, comuna Gruia, comuna Jiana, oraşul Vânju Mare, în cuantum total de 384,70 lei, şi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, în limita prevederilor bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, cu modificările şi completările ulterioare, anexa nr. 1 - capitolul 81.01 „Combustibili şi energie” - titlul 55 „Alte transferuri”, alineatul 55.01.12 „Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat”.

Art. 5. - Suma de 384,70 lei se virează de la bugetul de stat prin Ministerul Economiei, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. la dispoziţia proprietarilor de imobile, pentru lucrarea de utilitate publică şi de interes naţional, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 6. - (1) Ministerul Economiei, prin Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A., răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional, prevăzut la art. 1, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum şi de modul de utilizare a sumei alocate, potrivit prevederilor prezentei hotărâri, în conformitate cu dispoziţiile legale.

(2) Ministerul Economiei are obligaţia înscrierii în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a imobilelor prevăzute la art. 3.

Art. 7. - Planul cu amplasamentul lucrării de utilitate publică şi de interes naţional „Linia Electrică Aeriană 220 kV dublu circuit Ostrovu Mare - RET” se aduce la cunoştinţă publică prin afişare la sediile consiliilor locale implicate şi, respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului, potrivit legii.

Art. 8. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei,

Petre Iulian Nicolescu,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 26 octombrie 2017.

Nr. 775.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărţii topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând imobilele proprietate privată supuse exproprierii, care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de Interes naţional „Linia Electrică Aeriană, 220 kV dublu circuit Ostrovu Mare - RET”

 

Nr. crt.

Judeţul

Unitatea administrativ-teritorială (UAT)

Denumire

Categorie

Nr. stâlp

Tarlaua

Parcela

Nume şi prenume/

Denumirea deţinătorului terenului

Tip proprietate

Suprafaţa

(mp)

Valoarea stabilită în vederea exproprierii (lei)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

1

Mehedinţi

Gogoşu

Teren intravilan

Fâneaţă

1

111

1

Consiliul Local Gogoşu

Privat

15

73,60

2

Mehedinţi

Gogoşu

Teren extravilan

Arabil

4

174

13

Oprea Nicu

Privat

52

15,60

3

Mehedinţi

Gogoşu

Teren extravilan

Arabil

4

174

13

S.C. SIG SILVEN

Privat

208

62,40

4

Mehedinţi

Gruia

Teren extravilan

Arabil

8

43

A29

S.C. Agri Terenuri - S.A.

Privat

18

5,40

5

Mehedinţi

Gruia

Teren extravilan

Arabil

9

43

A16

S.C. Agri Terenuri - SA

Privat

40

12,00

6

Mehedinţi

Gogoşu

Teren extravilan

Arabil

15

147/1

2

Draghici E.

Privat

7

2,10

7

Mehedinţi

Gogoşu

Teren extravilan

Arabil

20

138/2

7

Sima Elena

Privat

3

0,90

8

Mehedinţi

Gogoşu

Teren extravilan

Arabil

23c

69

5

Poponea Dumitru

Privat

60

13,00

9

Mehedinţi

Gogoşu

Teren extravilan

Arabil

23d

69

4

Circiumarita Elena

Privat

53

15,90

10

Mehedinţi

Gogoşu

Teren extravilan

Fâneaţă

25A

68

1

Găman Vasile

Privat

60

18,00

11

Mehedinţi

Gogoşu

Teren extravilan

Fâneaţă

25B

68

1

Găman Vasile

Privat

60

18,00

12

Mehedinţi

Gogoşu

Teren extravilan

Arabil

27n

67

2

Rusu Eugeniu

Privat

60

18,00

13

Mehedinţi

Gogoşu

Teren extravilan

Arabil

28

55, 66

1

Mazilescu Cristian

Privat

20

5,40

14

Mehedinţi

Gogoşu

Teren extravilan

Arabil

29

64

3

Moise N. Angela; Burileanu N. Florina

Privat

17

5,10

15

Mehedinţi

Gogoşu

Teren extravilan

Arabil

32

55

1

Proprietar incert

Privat

40

11,70

16

Mehedinţi

Jiana

Teren extravilan

Arabil

33

55,65

1

Mazilescu Cristian

Privat

20

6,00

17

Mehedinţi

Jiana

Teren extravilan

Arabil

34

118

79

Goga Ion

Privat

18

5,40

18

Mehedinţi

Jiana

Teren extravilan

Arabil

49

88

40

Simion Ion

Privat

11

3,30

19

Mehedinţi

Jiana

Teren extravilan

Arabil

50

87

32

Bocse Dumitru

Privat

18

5,40

20

Mehedinţi

Jiana

Teren extravilan

Arabil

51

85

44

Ragman Nicolae

Privat

18

5,40

21

Mehedinţi

Jiana

Teren extravilan

Arabil

60

53, 55, 56

43

Burghel V.

Privat

20

6,00

22

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

83

13

50

Staicu Aura

Privat

18

5,40

23

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

84

25/5

35

Diga Constantin

Privat

18

5,40

24

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

84

25/5

36

Rugina Frisinia

Privat

0

0,00

25

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

85

25/4

32

Cracea Iulian

Privat

6

1,80

26

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

85

25/4

33

Vlaasel Marius

Privat

9

2,70

27

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

86

25/2

12

Radoi Gheorghe

Privat

7

2,10

28

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

87

27/3

14

Murgu Angela

Privat

22

6,60

29

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

39

27/1

A27

Tantaru Mihai

Privat

23

6,90

30

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

90

28

42

Movileanu Nicolae; Movileanu Maria

Privat

18

5,40

31

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

92

28/2

19

Toader Valentin

Privat

32

9,60

32

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

93

31/2

19

Moldoveanu Ion

Privat

18

5,40

33

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

96

32/2

29

Raducan Constantin

Privat

14

4,20

34

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

96

32/2

30 + 31

Goldrag Constanta

Privat

5

1,50

35

Mehedinţi

Vânju Mare

Teren extravilan

Arabil

99

33

38

S.C. ROSWISS - S.R.L.

Privat

47

14,10

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

384,70

 

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

REGULAMENT

pentru modificarea şi completarea Regulamentului Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 3/2016 privind criteriile aplicabile şi procedura pentru evaluarea prudenţială a achiziţiilor şi majorărilor participaţiilor la entităţile reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară

 

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1), art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 8 alin. (8), art. 43-48 şi art. 179 alin. (4) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările ulterioare, ale art. 8 alin. (1) lit. h), art. 126 alin. (1) lit. c), art. 148 alin. (1) lit. f) şi art. 159 alin. (3) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 62 alin. (3) şi (4), art. 63 alin. (1) şi (2), art. 68, art. 70 lit. f), art. 72 alin. (2) lit. b)-f) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 4 alin. (3) lit. b)-f) şi alin. (4), art. 19 şi art. 21 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 10/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 7 alin, (2) lit. b) din Legea nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiţii alternative, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din şedinţa din data de 18.10.2017,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezentul regulament.

Art. I. - Regulamentul Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 3/2016 privind criteriile aplicabile şi procedura pentru evaluarea prudenţială a achiziţiilor şi majorărilor participaţiilor la entităţile reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 5 aprilie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) potenţialilor achizitori şi acţionarilor semnificativi din cadrul societăţilor de servicii de investiţii financiare, societăţilor de administrare a investiţiilor, administratorilor fondurilor de investiţii alternative, contrapărţii centrale, societăţilor de asigurare şi/sau reasigurare şi societăţilor de administrare a vehiculelor investiţionale;.

2. La articolul 4 alineatul {2), punctele 12 şi 18 vor avea următorul cuprins:

„12. influenţă semnificativă - se consideră că un potenţial achizitor exercită o influenţă semnificativă atunci când deţinerile sale, deşi sub pragul de 10%, respectiv 5% în cazul depozitarului central şi 20% în cazul operatorului de piaţă, îi permit să exercite o influenţă importantă asupra administrării entităţii reglementate, cum ar fi faptul de a avea un reprezentant în consiliul de administraţie; deţinerile sub 10% se supun cerinţelor de aprobare, de la caz la caz, în funcţie de structura acţionariatului entităţii reglementate şi de implicarea concretă a achizitorului în administrarea acesteia;

.................................................................................................

18. persoane care acţionează concertat - două sau mai multe persoane legate printr-un acord implicit sau explicit încheiat între acestea şi care intenţionează să exercite o influenţă semnificativă, direct sau indirect, asupra entităţii reglementate; acordul poate fi încheiat în formă scrisă, verbală sau se manifestă doar în fapt sau dacă persoanele sunt legate între ele în orice alt mod;”.

3. La articolul 6 alineatul (1), partea Introductivă şi literele a), c) şi d) vor avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) în scopul prezentului regulament, pentru determinarea acţiunii concertate pot fi luate în considerare, în special, următoarele situaţii:

a) existenţa unor acorduri de colaborare între acţionari în materie de guvernantă corporativă, cu excepţia contractelor de vânzare-cumpărare pure, a contractelor cu drept de covânzare şi de forţare a vânzării şi a drepturilor statutare de preempţiune pure;

.................................................................................................

c) dacă potenţialul achizitor deţine o poziţie în structura de conducere a entităţii reglementate sau are capacitatea de a desemna o persoană care să ocupe o asemenea poziţie;

d) relaţia dintre entităţile din cadrul aceluiaşi grup, cu excepţia situaţiilor care îndeplinesc criteriile de independenţă prevăzute la art. 116 alin. (9) sau, dacă este cazul, alin. (10) din Regulamentul nr. 1/2006;”.

4. La articolul 6, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

„(4) Determinarea acţiunii concertate poate avea loc şi în cazul în care, deşi nu a fost transmis un proiect de achiziţie şi de aprobare a acţionarilor semnificativi, în baza evaluării situaţiilor menţionate la alin. (1), există indicii cu privire la o posibilă acţiune concertată. Existenţa unui anumit factor nu conduce în mod automat la concluzia potrivit căreia persoanele vizate acţionează în mod concertat.

(5) În procesul de analiză pentru determinarea acţiunii concertate se iau în considerare şi următoarele principii:

a) procesul de evaluare în vederea aprobării achiziţiilor sau a majorărilor participaţiilor calificate nu împiedică cooperarea dintre acţionarii care au obiectivul de a exercita o bună guvernanţă corporativă;

b) pentru a determina dacă acţionarii care cooperează acţionează în mod concertat, A.S.F. efectuează o analiză de la caz la caz şi evaluează fiecare caz pe fond, urmărind dacă există date, pe lângă implicarea acţionarilor în orice activitate dintre cele menţionate la alin. (3), care să indice faptul că acţionarii ar trebui consideraţi persoane care acţionează în mod concertat;

c) dacă acţionarii cooperează angajându-se într-o activitate care nu este inclusă la alin. (3), acest fapt, în sine, nu este interpretat în sensul că persoanele respective acţionează în mod concertat.”

5. La articolul 7, după litera e) se introduc trei noi litere, literele f)-h), cu următorul cuprins:

,f) existenţa unor tranzacţii importante şi regulate între potenţialul achizitor şi entitatea reglementată;

g) relaţia fiecărui acţionar cu entitatea reglementată;

h) existenţa unor reiaţii între potenţialul achizitor, acţionarii existenţi şi a oricărui acord între acţionari care i-ar permite potenţialului achizitor să exercite o influenţă semnificativă.”

6. La articolul 7 se introduc două noi alineate, alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:

„(2) Achiziţia propusă sau majorarea unei participaţii care nu se ridică la 10% din capital sau din drepturile de vot ale entităţii reglementate este supusă unei solicitări de aprobare şi de evaluare prudenţială prealabilă, dacă o astfel de participaţie i-ar permite potenţialului achizitor să exercite o influenţă semnificativă asupra conducerii entităţii reglementate, chiar dacă influenţa respectivă este sau nu exercitată.

(3) Pentru a evalua dacă se poate exercita o influenţă semnificativă, A.S.F. ia în considerare toate faptele şi circumstanţele relevante, incluzând pe cele menţionate la alin. (1).”

7. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Participaţia calificată indirectă se stabileşte atunci când:

a) o persoană fizică sau juridică achiziţionează sau majorează o participaţie directă sau indirectă a unui acţionar existent care deţine o participaţie calificată; sau

b) o persoană fizică sau juridică are o participaţie directă sau indirectă a unei persoane care intenţionează să achiziţioneze sau să îşi majoreze o participaţie directă la entitatea reglementată.

(2) Evaluarea şi determinarea mărimii unei participaţii calificate indirecte pentru fiecare persoană menţionată la alin. (1)se efectuează prin aplicarea în ordine succesivă, pentru fiecare deţinere din lanţul de participaţii, a următoarelor două criterii:

a) criteriul pentru stabilirea poziţiei de control;

b) criteriul de multiplicare.

(3) Criteriul de multiplicare se aplică în situaţia în care, în urma aplicării criteriului prevăzut la alin. {2) lit. a), se stabileşte că persoana relevantă nu exercită sau nu dobândeşte, în mod direct sat indirect, controlul asupra unui acţionar existent sau asupra unui potenţial achizitor al unei participaţii calificate în cadrul entităţii reglementate.”

8. După articolul 8 se introduc trei noi articole, articolele 81-83, cu următorul cuprins:

„Art. 81. - (1) O persoană fizică sau juridică este considerată achizitor indirect al unei participaţii calificate dacă prin aplicarea criteriului pentru determinarea poziţiei de control se stabileşte că aceasta:

a) dobândeşte, în mod direct sau indirect, controlul asupra unui acţionar existent deţinător al unei participaţii calificate în cadrul entităţii reglementate, indiferent dacă o astfel de participaţie existentă este directă sau indirectă; sau

b) controlează, în mod direct sau indirect, potenţialul achizitor direct al unei participaţii calificate în cadrul unei entităţi reglementate.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) determinarea achizitorilor indirecţi include beneficiarul real.

Art. 82. - (1) Aplicarea criteriului de multiplicare pentru a evalua dacă o participaţie calificată este achiziţionată în mod indirect constă în înmulţirea procentajelor participaţiilor existente în cadrul fiecărui nivel al lanţului de participaţii, începând prin înmulţirea participaţiei deţinute în mod direct la entitatea reglementată cu participaţia aflată la nivelul imediat superior şi continuând în sus pe lanţul deţinerilor până când rezultatul înmulţirii continuă să fie 10% sau mai mult; rezultatul multiplicărilor reprezintă dimensiunea deţinerii indirecte a persoanei aflate la nivel imediat superior în lanţul participaţiilor.

(2) Participaţia calificată determinată conform alin. (1) este considerată achiziţionată indirect:

a) de fiecare persoană pentru care rezultatul înmulţirii este de 10% sau mai mult; şi

b) de toate persoanele care deţin, direct sau indirect, controlul asupra persoanei sau persoanelor identificate în temeiul aplicării criteriului de multiplicare în conformitate cu lit. a).

Art. 83. - Determinarea achiziţiilor indirecte de participaţii calificate, în conformitate cu prevederile art. 8, 81 şi 82, se efectuează conform exemplelor prezentate în anexa nr. 4.”

9. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - Fără a aduce atingere aplicării prevederilor art. 10 alin. (1) şi art. 12, indiferent de aplicarea criteriului de control sau de multiplicare, atunci când achizitorii indirecţi sunt entităţi reglementate şi supravegheate, iar A.S.F. se află deja în posesia informaţiilor actualizate, A.S.F. poate considera suficient, având în vedere circumstanţele speciale ale cazului, să evalueze pe deplin, pe lângă potenţialul achizitor direct, doar persoana sau persoanele cu poziţii de control aflate în vârful lanţului de participaţii.”

10. La articolul 10, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) A.S.F. evaluează dacă potenţialul achizitor a adoptat decizia de a achiziţiona în baza a cel puţin următoarelor considerente:

a) dacă potenţialul achizitor avea cunoştinţă sau, având în vedere informaţiile la care putea avea acces, ar fi trebuit să aibă cunoştinţă de achiziţia/majorarea unei participaţii calificate şi de tranzacţia pe care a declanşat-o; şi

b) dacă potenţialul achizitor are capacitatea de a influenţa, de a obiecta sau de a preveni potenţiala achiziţie sau majorare a unei participaţii calificate.”

11. La articolul 12, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

„(5) În situaţia prevăzută la art. 81 alin. (1) lit. a), acţionarul existent al unei participaţii calificate nu trimite A.S.F. proiectul de achiziţie,

(6) A.S.F. permite persoanei sau persoanelor aflate în vârful lanţului de control să trimită notificarea prealabilă şi în numele titularilor intermediari.”

12. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - Entităţile reglementate au obligaţia de a ţine o evidenţă care să le permită identificarea persoanelor care deţin participaţii calificate sau exercită o influenţă semnificativă şi de a solicita acţionarilor lor, indiferent de cota de participare, informaţiile necesare în vederea încadrării acestora în categoria persoanelor care deţin, direct sau indirect individual sau concertat, participaţii calificate sau a acţionarilor care exercită o influenţă semnificativă.”

13. La articolul 20, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) La evaluarea integrităţii potenţialului achizitor, se au în vedere, în măsura în care prezintă relevanţă, în sensul că pot induce dubii cu privire la îndeplinirea criteriului, cel puţin următoarele:

a) condamnarea sau urmărirea penală în cazul unei infracţiuni penale, în special:

(i) infracţiuni în virtutea legii aplicabile în domeniul bancar, financiar, al instrumentelor şi investiţiilor financiare şi al asigurărilor sau referitoare la pieţele aferente instrumentelor financiare sau instrumentelor de plată;

(ii) infracţiuni de fals, fraudă sau infracţiuni financiare, inclusiv spălare de bani şi finanţarea terorismului, manipulările pieţei, utilizarea abuzivă a informaţiilor privilegiate, camătă şi corupţie;

(iii) infracţiuni privind regimul fiscal;

(iv) alte infracţiuni prevăzute de legislaţia privind societăţile, falimentul, insolvenţa sau protecţia consumatorului;

b) orice concluzii relevante în urma controalelor desfăşurate la faţa locului şi de la distanţă, a investigaţiilor sau a măsurilor de punere în aplicare a legii, în măsura în care se referă direct sau indirect la potenţialul achizitor, în legătură cu nivelul participaţiilor sau cu poziţia de control şi cu impunerea sancţiunilor administrative pentru încălcarea prevederilor referitoare la activităţile din domeniul bancar, financiar, al instrumentelor şi investiţiilor financiare şi al asigurărilor sau referitoare la pieţele aferente instrumentelor financiare sau instrumentelor de plată sau cu privire la orice acte normative sau alte aspecte referitoare la serviciile financiare prevăzute la lit. a);

c) acţiuni de punere în aplicare a legii din partea oricăror altor organe de reglementare sau profesionale pentru nerespectarea oricăror prevederi relevante;

d) oricare alte informaţii din surse certe şi credibile relevante în acest context.”

14. La articolul 20, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) Atunci când există indicii sau informaţii care pun la îndoială integritatea, de exemplu, existenţa, unor evenimente nefavorabile referitoare la potenţialul achizitor, posibile delicte, rapoarte ostile în media şi acuzaţii, potenţialul achizitor prezintă documente care dovedesc că nu au avut loc astfel de evenimente, confirmări din partea altor autorităţi naţionale sau din alte state.”

15. La articolul 21, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) La evaluarea cerinţelor privind competenţa profesională se ţine cont de particularităţile fiecărui caz, în special de nivelul participaţiei care urmează a fi deţinută şi de gradul de implicare preconizat al potenţialului achizitor în administrarea şi conducerea entităţii reglementate respective sau dacă achiziţia este realizată doar pentru scopuri investiţionale.”

16. La articolul 24, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile dacă nu există dovezi noi sau revizuite care ar putea să ridice preocupări justificate privind competenţele profesionale ale potenţialului achizitor, luând în considerare dimensiunea şi complexitatea entităţii reglementate vizate; eligibilitatea potenţialului achizitor de a controla o entitate reglementată cu obiect de activitate restrâns sau cu o cifră de afaceri mică se reanalizează inclusiv în situaţia în care acesta ar intenţiona să controleze o entitate considerabil mai mare.”

17. După articolul 26 se introduce un nou articol, articolul 261, cu următorul cuprins:

„Art. 261. - (1) Mecanismele financiare introduse de potenţialul achizitor pentru a finanţa achiziţia sau relaţiile financiare existente între potenţialul achizitor şi entitatea reglementată pot exista numai în măsura în care sunt evitate conflictele de interese care ar putea să afecteze entitatea reglementată.

(2) Profunzimea evaluării solidităţii financiare a potenţialului achizitor este legată de posibila influenţă a potenţialului achizitor, de natura potenţialului achizitor şi de natura achiziţiei astfel cum este prevăzut la art. 37L

(3) în funcţie de caracteristicile achiziţiei, A.S.F. poate diferenţia profunzimea şi metodele de analiză luând în considerare diferenţa dintre situaţiile în care achiziţia produce sau nu o schimbare în controlul entităţii reglementate.”

18. La articolul 29, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Fondurile utilizate pentru participarea la capital trebuie să provină din surse licite, iar mecanismul de finanţare să fie transparent, scop în care:

a) fondurile utilizate pentru achiziţia propusă să fie virate prin intermediul unor instituţii de credit sau instituţii financiare care sunt supravegheate efectiv în vederea combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului de autorităţile competente din Uniunea Europeană sau din ţările terţe considerate ca având sisteme echivalente celor din Uniunea Europeană de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;

b) potenţialul achizitor să furnizeze informaţii certe şi credibile privind activitatea care a produs fondurile, precum şi orice alte informaţii necesare în acest sens, inclusiv, după caz, istoricul activităţilor economice ale acestuia şi schema financiară, în conformitate cu valoarea acordului de tranzacţionare;

c) informaţiile furnizate de potenţialul achizitor trebuie să fie prezentate într-o formă documentată, astfel încât să nu existe neclarităţi privind originea şi transferul fondurilor „

19. La articolul 31, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru persoanele juridice care intră sub incidenţa prevederilor prezentului regulament se prezintă, suplimentar celor menţionate la alin. (1), următoarele documente şi informaţii:

a) certificat constatator eliberat de oficiul registrului comerţului sau orice alt document oficial echivalent eliberat de autoritatea similară din ţara de origine, care să ateste cel puţin denumirea, data înmatriculării, persoanele împuternicite legal să reprezinte persoana juridică şi obiectul de activitate al acesteia;

b) în cazul persoanelor juridice care fac parte dintr-un grup:

(i) copii de pe ultimele 3 situaţii financiare anuale individuale auditate însoţite de raportul detaliat al auditorului financiar şi, după caz, şi cele la nivelul perimetrului de consolidare contabilă din care face parte acţionarul, întocmite conform Standardelor internaţionale de raportare financiară sau unor reglementări conforme cu directivele contabile europene şi depuse la organele competente;

(ii) analiza perimetrului supravegherii consolidate a entităţii reglementate şi a grupului de care ar aparţine după achiziţia propusă; analiza trebuie să cuprindă informaţii despre entităţile grupului care ar fi incluse în sfera de aplicare a cerinţelor privind supravegherea consolidată după achiziţia propusă şi nivelurile din cadrul grupului la care aceste cerinţe s-ar aplica pe bază integrală sau subconsolidată;

(iii) analiza privind impactul achiziţiei propuse, inclusiv ca urmare a legăturilor strânse ale potenţialului achizitor cu entitatea reglementată, asupra capacităţii entităţii reglementate de a continua să furnizeze informaţii corecte şi în timp util A.S.F.;

c) în cazul potenţialilor achizitori din state terţe:

(i) certificat de bonitate financiară sau un document echivalent furnizat de autoritatea de supraveghere din statul de origine;

(ii) declaraţie de la autoritatea de supraveghere din sectorul financiar, conform căreia nu există obstacole sau limitări privind furnizarea informaţiilor necesare pentru supravegherea entităţii reglementate vizate, dacă este disponibilă;

(iii) informaţii generale privind regimul de reglementare al statului terţ aplicabil potenţialului achizitor;

d) pentru persoanele care exercită responsabilităţi de conducere a acţionarului, documentele menţionate la alin. (3);

e) hotărârea organului statutar al potenţialului achizitor cu privire la aprobarea achiziţiei.”

20. La articolul 33 alineatul (5), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) achiziţia propusă urmează să se realizeze printr-o tranzacţie intragrup în cadrul grupului unui acţionar existent fără să aibă loc o modificare reală sau substanţială a deţinătorului direct ori indirect al entităţii reglementate sau a influenţei pe care grupul o exercită în entitatea reglementată; în acest caz sunt furnizate informaţii adecvate care să permită evaluarea proiectului de achiziţie, fără a fi necesară o reevaluare a întregului grup; evaluarea se limitează doar la schimbările care au avut loc de la data ultimei evaluări;”.

21. După articolul 37 se introduce un nou articol, articolul 371, cu următorul cuprins:

„Art. 371. - (1) Pentru evitarea unor întârzieri în furnizarea informaţiilor necesare în cadrul procesului de aprobare, inclusiv a unor solicitări suplimentare de informaţii, în anticiparea unei cereri de aprobare formale, se poate solicita A.S.F. organizarea unor întâlniri preliminare în vederea prezentării şi clarificării elementelor legate de proiectul de achiziţie propus, în special dacă acesta prezintă tranzacţii complexe şi semnificative care pot include:

a) tranzacţii în care potenţialul achizitor sau entitatea reglementată vizată are o structură complexă de grup;

b) tranzacţii transfrontaliere;

c) tranzacţii care implică propuneri de schimbări semnificative ale planului de afaceri sau ale strategiei entităţii reglementate; şi

d) tranzacţii care implică folosirea de finanţări ale datoriilor semnificative.

(2) în situaţia aplicării prevederilor alin. (1), contactele în faza de prenotificare se concentrează pe informaţiile ce vor fi cerute de A.S.F. pentru a începe evaluarea unei achiziţii sau majorarea unei participaţii calificate.

(3) în cazul tranzacţiilor transfrontaliere care presupun mai multe notificări ale achiziţiilor de participaţii calificate în interiorul Uniunii Europene, în cazul în care A.S.F este autoritatea de supraveghere a entităţii reglementate care reprezintă societatea-mamă, A.S.F. colaborează cu celelalte autorităţi de supraveghere cu scopul, dacă este posibil, de a alinia procesul de notificare şi evaluare,”

22. La anexa nr. 1 secţiunea 1 subsecţiunea 1.1 punctul 8, litera b) va avea următorul cuprins:

„b) persoanele împuternicite să exercite drepturile de vot în legătură cu entitatea reglementată vizată în oricare dintre următoarele cazuri sau într-o combinaţie de cazuri:

(i) drepturile de vot ale unui terţ cu care persoana sau entitatea respectivă a încheiat un contract, care îi obligă să adopte, prin exercitarea concertată a drepturilor de vot pe care le au, o politică comună de durată privind administrarea emitentului în cauză .............................................................;

(ii) drepturile de vot ale unui terţ în conformitate cu un contract încheiat cu persoana sau entitatea respectivă privind transferul temporar cu titlu oneros al drepturilor de vot în cauză .............................................................;

(iii) drepturile de vot aferente acţiunilor depuse ca garanţie pe lângă acea persoană sau entitate, cu condiţia ca persoana sau entitatea respectivă să controleze drepturile de vot şi să îşi exprime intenţia de a le exercita .............................................................;

(iv) drepturile de vot aferente acţiunilor pentru care persoana sau entitatea în cauză are uzufructul .............................................................;

(v) drepturile de vot deţinute sau care pot fi exercitate în temeiul pct. (i)-(iv) printr-o entitate controlată de persoana sau entitatea respectivă .............................................................;

(vi) drepturile de vot aferente acţiunilor depuse pe lângă acea persoană sau entitate pe care persoana sau entitatea în cauză le poate exercita la propria alegere, în absenţa unor instrucţiuni specifice de la acţionari .............................................................;

(vii) drepturile de vot deţinute de un terţ în nume propriu în numele persoanei sau entităţii respective .............................................................;

(viii) drepturile de vot pe care persoana sau entitatea respectivă le poate exercita în calitate de intermediar, atunci când persoana sau entitatea respectivă poate exercita drepturile de vot la propria alegere, în absenţa unor instrucţiuni specifice de la acţionari .............................................................;

23. La anexa nr. 1 secţiunea 1 subsecţiunea 1.2 punctul 5, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

„d) concedierea dintr-o poziţie de încredere, relaţie fiduciară sau situaţie similară:

(i) orice persoană care administrează efectiv activitatea economică a potenţialului achizitor .............................................................;

(ii) orice acţionar care exercită o influenţă semnificativă asupra potenţialului achizitor  .............................................................; ”

24. La anexa nr. 1 secţiunea 1 subsecţiunea 1.2 punctul 8, litera b) va avea următorul cuprins:

,,b) persoanele împuternicite să exercite drepturile de vot în legătură cu entitatea reglementată vizată în oricare dintre următoarele cazuri sau într-o combinaţie de cazuri:

(j) drepturile de vot ale unui terţ cu care persoana sau entitatea respectivă a încheiat un contract, care îi obligă să adopte, prin exercitarea concertată a drepturilor de vot pe care le au, o politică comună de durată privind administrarea emitentului în cauză .............................................................;

(ii) drepturile de vot ale unui terţ în conformitate cu un contract încheiat cu persoana sau entitatea respectivă privind transferul temporar cu titlu oneros al drepturilor de vot în cauză .............................................................;

(iii) drepturile de vot aferente acţiunilor depuse ca garanţie pe lângă acea persoană sau entitate, cu condiţia ca persoana sau entitatea respectivă să controleze drepturile de vot şi să îşi exprime intenţia de a le exercita .............................................................;

(iv) drepturile de vot aferente acţiunilor pentru care persoana sau entitatea în cauză are uzufructul .............................................................;

(v) drepturile de vot deţinute sau care pot fi exercitate în temeiul pct. (i)-(iv) printr-o entitate controlată de persoana sau entitatea respectivă .............................................................;

(vi) drepturile de vot aferente acţiunilor depuse pe lângă acea persoană sau entitate pe care persoana sau entitatea în cauză le poate exercita la propria alegere, în absenţa unor instrucţiuni specifice de la acţionari .............................................................;

(vii) drepturile de vot deţinute de un terţ în nume propriu în numele persoanei sau entităţii respective .............................................................;

(viii) drepturile de vot pe care persoana sau entitatea respectivă le poate exercita în calitate de intermediar, atunci când persoana sau entitatea respectivă poate exercita drepturile de vot la propria alegere, în absenţa unor instrucţiuni specifice .............................................................;”

25. La anexa nr. 1 secţiunea 1 subsecţiunea 1.2 punctul 9, literele c) şi d) se abrogă.

26. La anexa nr. 1 secţiunea 1, subsecţiunea 1.2 punctul 10, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

„g) informaţii privind relaţiile dintre entităţile financiare ale grupului şi alte entităţi nefinanciare ale grupului.”

27. La anexa nr. 1 secţiunea 1, după subsecţiunea 1.3 se introduc două noi subsecţiuni, subsecţiunile 1.4 şi 1.5, cu următorul cuprins:

„SUBSECŢIUNEA 1.4.

Potenţialul achizitor-fond suveran de investiţii

1. Denumirea ministerului sau departamentului guvernamental însărcinat cu definirea politicii de investiţii a fondului .............................................................

2. Detaliile politicii de investiţii şi orice restricţii referitoare la investiţii .............................................................

3. Numele şi poziţia persoanelor responsabile cu luarea deciziilor investiţionale în cadrul fondului .............................................................

4. Detalii ale oricărei influenţe exercitate de ministerul sau departamentul guvernamental identificat asupra operaţiunilor zilnice ale fondului şi entităţii reglementate vizate .............................................................

SUBSECŢIUNEA 1.5.

Potenţialul achizitor-fond de investiţii cu capital privat

(private equity) şi fond de investiţii speculativ (hedge fund)

 

1. Descrierea detaliată a performanţei achiziţiilor anterioare de participaţii calificate în instituţii financiare ale potenţialului achizitor .............................................................

2. Detalii ale politicii de Investiţii ale potenţialului achizitor şi ale restricţiilor privind investiţiile, inclusiv detalii în ceea ce priveşte monitorizarea investiţiilor, factorii avuţi în vedere de potenţialul achizitor pentru decizia investiţională referitoare la entitatea reglementată vizată şi factorii care ar declanşa schimbări în strategia de dezinvestire a potenţialului achizitor .............................................................

3. Procesul de luare a deciziilor investiţionale ale potenţialului achizitor, inclusiv numele şi poziţia persoanelor responsabile cu luarea unor astfel de decizii .............................................................

4. Descrierea detaliată a procedurilor de combatere a spălării banilor ale potenţialului achizitor şi a cadrului legal de combatere a spălării banilor ........................................................”

28. La anexa nr. 1, ultimul paragraf va avea următorul cuprins:

„Subsemnatul, cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere că toate informaţiile şi documentele transmise A.S.F. sunt complete şi conforme cu realitatea şi că nu există alte aspecte relevante pentru a facilita evaluarea prezentei cereri de către A.S.F. Totodată, mă angajez să comunic de îndată A.S.F. toate modificările privind documentele şi informaţiile furnizate în cadrul proiectului de achiziţie.”

29. La anexa nr. 2 secţiunea 1 punctul 1, literele c) şi d) se abrogă.

30. După anexa nr. 3 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 4, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.

Art. II. - Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării acestuia.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Leonardo Badea

 

Bucureşti, 19 octombrie 2017.

Nr. 11.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 4 la Regulamentul nr. 3/2016)

 

Exemple1 practice de stabilire a achiziţiilor de participaţii indirecte

 

Exemplul 1:

În figura 1, în urma preluării controlului de către C asupra lui B, în conformitate cu criteriul de control prevăzut la art. 81 din Regulamentul Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 3/2016 privind criteriile aplicabile şi procedura pentru evaluarea prudenţială a achiziţiilor şi majorărilor participaţiilor la entităţile reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 3/2016, se consideră că C achiziţionează indirect o participaţie calificată în întreprinderea-ţintă, având în vedere că entitatea controlată, B, deţine o participaţie calificată de 10% în T. Toate celelalte persoane care deţin, direct sau indirect, controlul asupra C, în conformitate cu criteriul de control prevăzut la 81 din Regulamentul Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 3/2016, se consideră că achiziţionează indirect o participaţie calificată în întreprinderea-ţintă, iar mărimea participaţiei achiziţionate de către C şi de către fiecare persoană trebuie considerată egală cu 10%.

Nu este necesar să se aplice criteriul de înmulţire, astfel cum este descris la art. 82 din Regulamentul Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 3/2016.

Exemplul 2:

În figura 2, C nu preia controlul asupra B, prin urmare, în conformitate cu criteriul de control prevăzut la art. 81 din Regulamentul Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. /2016, nu se consideră că se achiziţionează nicio participaţie calificată.

Pentru a evalua dacă vreo participaţie calificată este achiziţionată indirect trebuie să se testeze criteriul de înmulţire. Pentru aceasta, procentul participaţiei achiziţionate de C în B trebuie înmulţit cu procentul participaţiei lui B în T (49% x 100%), întrucât rezultatul este 49%, se consideră că participaţia calificată a fost achiziţionată indirect de C. Având în vedere aplicarea art. 82 din Regulamentul Autorităţii de Supraveghere Financiară, nr. 3/2016 trebuie să se considere că C şi orice persoană sau persoane care deţin, direct sau indirect, controlul asupra C achiziţionează în mod indirect o participaţie calificată egală cu 49%. Criteriul de înmulţire trebuie aplicat acţionarilor din C, care nu deţin controlul asupra C, începând de la baza lanţului de participaţii, fiind participaţia directă în întreprinderea-ţintă.

Exemplul 3:

în figura 3, D nu preia controlul asupra C, prin urmare, în conformitate cu criteriul de control, participaţia calificată nu este achiziţionată indirect. Pentru a evalua dacă D trebuie considerat achizitor indirect al participaţiei calificate în T, trebuie să se aplice criteriul de multiplicare, ceea ce presupune înmulţirea procentelor participaţiilor la nivelul lanţului de participaţii (adică participaţia lui D în C, participaţia lui C în B şi participaţia lui B în T). Întrucât rezultatul este 10,2%, se consideră că participaţia calificată în T a fost achiziţionată indirect de D. Având în vedere aplicarea art. 82 din Regulamentul Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 3/2016, trebuie să se considere că C şi orice persoană sau persoane care deţin, direct sau indirect, controlul asupra D achiziţionează în mod indirect o participaţie calificată egală cu 10.2%.


1 Pentru a simplifica exemplele, se presupune că se dobândeşte controlul doar dacă mărimea participaţiei achiziţionate este mai mare de 50% (deşi controlul poate fi dobândit cu o participaţie mai mică). În plus, se presupune că nu se dobândeşte nicio influenţă considerabilă, ceea ce e puţin probabil în practică, în exemplele date. În primele trei exemple, „T reprezintă întreprinderea-ţintă, iar entitatea aflată în vârful lanţului din figuri, respectiv „C în figurile 1 şi 2 şi „D” în figura 3, este potenţialul achizitor. Persoanele care deţin controlul asupra potenţialului achizitor indirect nu apar în figuri, dar sunt luate în considerare în exemple. Al patrulea scenariu prezintă un exemplu concret al metodei de calculare a participaţiilor indirecte într-o structură mai complexă.

 

Figura 1*

 

Figura 2*

 

Figura 3*

 


*) Figurile 1-3 sunt reproduse în facsimil.

 

Exemplul 4:

Figura 4 explică întreaga structură corporativă, arătând pentru fiecare acţionar mărimea participaţiei indirecte în întreprinderea-ţintă (T).

În cazul fiecărui acţionar, mărimea participaţiei în entitatea aflată imediat sub acesta este indicată lângă săgeata care indică participaţia. Mărimea participaţiei directe sau indirecte în întreprinderea-ţintă este indicată între paranteze în căsuţa în care este reprezentat acţionarul.

Organigrama trebuie luată în considerare pentru a prezenta structura participaţiilor ca urmare a încheierii unei achiziţii. Dacă mărimea participaţiei directe sau indirecte în întreprinderea-ţintă a entităţii care a efectuat achiziţia este de cel puţin 10%, se consideră că entitatea respectivă a achiziţionat o participaţie calificată. De asemenea, se consideră că participaţia calificată a fost achiziţionată de acţionarii săi direcţi sau indirecţi despre care se consideră că au achiziţionat o participaţie calificată de cel puţin 10% în întreprinderea-ţintă.

 

Figura 4*)


*) Figura 4 este reprodusă în facsimil.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.