MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 725/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 725         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 7 septembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 476 din 27 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 477 din 27 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

607. - Decizie privind stabilirea atribuţiilor domnului Adrian Viorel Nicolaescu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

107. - Ordin al ministrului afacerilor interne privind asistenţa juridică în Ministerul Afacerilor Interne şi în unităţile, instituţiile şi structurile din subordinea acestuia

 

989. - Ordin al ministrului sănătăţii privind abrogarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 764/2004 pentru aprobarea Normelor privind utilizarea fotografiilor color sau a altor ilustraţii în cadrul avertismentelor de sănătate pe pachetele de tutun, Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 618/2007 privind aprobarea avertismentelor combinate pe pachetele de tutun, selectate în mod exclusiv din Biblioteca electronică de documente-sursă a Comisiei Europene, şi Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.349/2008 privind stabilirea Normelor pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (1)-(4) din Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 476

din 27 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Sincar Huseyin în Dosarul nr. 144/90/2016/a3 al Tribunalului Vâlcea şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.236D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă pentru autorul excepţiei domnul avocat Ionel Olteanu din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. De asemenea, s-a prezentat şi doamna traducător de limba turcă, Bahtiar Cioroiu, desemnată în cauză să asigure traducerea.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului legal al autorului excepţiei, care arată că depune note scrise şi doreşte să precizeze, în prealabil, că obiectul excepţiei îl reprezintă art. 239 din Codul de procedură penală în integralitatea sa. Pe fondul excepţiei solicită admiterea acesteia susţinând că, spre deosebire de aspectele dezlegate în jurisprudenţa sa, Curtea nu s-a pronunţat asupra problemei calităţii art. 239 din Codul de procedură penală ce decurge din lipsa clarităţii şi previzibilităţii noţiunii de „termen rezonabil .

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin Decizia penală nr. 591/A din 17 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 317/46/2016, Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Sincar Huseyin într-o cauză având ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor preventive conform art. 348 din Codul de procedură penală. Curtea Constituţională a fost sesizată ca urmare a admiterii căii de atac formulate împotriva încheierii pronunţate de Tribunalul Vâlcea în Dosarul nr. 144/90/2016/a3, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a instanţei de contencios constituţional.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale deoarece, în cadrul procedurii de cameră preliminară, perioada arestării preventive nu poate fi apreciată ca făcând parte din perioada arestării preventive în cadrul judecăţii în primă instanţă. Totodată, s-a apreciat că termenul de 180 de zile prevăzut de dispoziţiile art. 236 alin. (4) din Codul de procedură penală ar fi aplicabil şi procedurii de cameră preliminară, fiind premergătoare judecăţii în primă instanţă, ca etapă sui generis a procesului penal.

8. Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, în ce priveşte arestarea preventivă în procedura de cameră preliminară, aceasta este socotită de către legiuitor ca arestare preventivă în cursul judecăţii în primă instanţă. Trimiţând la termenele instituite de alin. (1), dispoziţiile art. 239 alin. (2) din Codul de procedură penală stabilesc că acestea curg de la data punerii în executare a măsurii, inclusiv atunci când arestarea preventivă s-a dispus în cursul procedurii de cameră preliminară. Aşadar, în ipoteza avută în vedere de autorul excepţiei, atunci când măsura arestării preventive a fost luată în faza de urmărire penală şi a fost menţinută în procedură de cameră preliminară, ceea ce s-a executat înainte de sesizarea instanţei cu rechizitoriu va fi analizat din perspectiva duratei maxime a arestării preventive prin raportare la prevederile art. 236 alin. (4) din Codul de procedură penală, fiind în discuţie o arestare preventivă în faza de urmărire penală, iar ceea ce se execută după trimiterea în judecată (deci inclusiv în cursul procedurii de cameră preliminară), va fi analizat prin raportare la dispoziţiile art. 239 alin. (1) din Codul de procedură penală. Nu în ultimul rând, soluţia criticată ţine seama de limitele temporale pe care legiuitorul le-a stabilit în privinţa fazei de urmărire penală, respectiv a fazei judecăţii, Astfel, potrivit art. 327 raportat la art. 321 şi art. 322 din Codul de procedură penală, terminarea urmăririi penale are loc odată cu emiterea de către procuror, după caz, a rechizitoriului sau a ordonanţei de clasare, iar conform art. 329 alin. (1) şi (2) raportat la art. 344 alin. (1) din Codul de procedură penală, momentul de început al fazei judecăţii îl constituie înregistrarea rechizitoriului la instanţa competentă să judece cauze în fond.

11. Prin urmare, nu există niciun argument logic pentru care arestarea preventivă pusă în executare în procedura camerei preliminare, deci după sesizarea primei instanţe prin rechizitoriu, să fie socotită în cadrul duratei totale a arestării din cursul urmăririi penale.

12. În ce priveşte pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, Guvernul apreciază că aceasta nu subzistă câtă vreme, în procedura camerei preliminare, inculpatul poate contesta legalitatea măsurii arestării preventive, inclusiv sub aspectul duratei rezonabile a acesteia.

13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care face trimitere la Decizia nr. 217 din 12 aprilie 2016.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile apărătorului ales al autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 239 alin. (2), cu denumirea marginală Durata maximă a arestării preventive a inculpatului în cursul judecăţii în primă instanţă, din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:

(1) în cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a arestării preventive a inculpatului nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzutele lege pentru infracţiunea care face obiectul sesizării instanţei de judecată. În toate cazurile, durata arestării preventive în primă instanţă nu poate depăşi 5 ani.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la data sesizării instanţei de judecată, în cazul în care inculpatul se află în stare de arest preventiv, şi, respectiv, de la data punerii în executare a măsurii, când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecăţii sau în lipsă.

(3) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), instanţa de judecată poate dispune luarea unei alte măsuri preventive. În condiţiile legii. “

17. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie şi art. 23 referitor la Libertatea individuală.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului Curţii Constituţionale din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 217 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016, făcând trimitere la propria jurisprudenţă, a statuat că instituţia camerei preliminare a fost concepută, în accepţiunea legiuitorului, „ca o instituţie nouă şi inovatoare” care are ca scop „înlăturarea duratei excesive a procedurilor în faza de judecată”, fiind, în acelaşi timp, un remediu procesual menit „să răspundă exigenţelor de legalitate, celeritate şi echitate a procesului penal” (a se vedea Expunerea de motive la Proiectul de Lege privind Codul de procedură penală - PL-x nr. 412/2009). În prezent, instituţia camerei preliminare este reglementată în cuprinsul Codului de procedură penală la art. 342-348, unde se găsesc elementele referitoare la obiectul şi durata camerei preliminare, măsurile premergătoare, procedura, soluţiile ce pot fi pronunţate şi contestaţia împotriva acestor soluţii. [...] Astfel, prin prisma atribuţiilor procesuale încredinţate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcţiilor judiciare potrivit textului de lege menţionat anterior (art. 3 din Codul de procedură penală), Curtea a concluzionat că acestuia îi revine funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată şi că, în concepţia legiuitorului, această nouă instituţie procesuală nu aparţine nici urmăririi penale, nici judecăţii, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. [...] Totuşi, din reglementarea atribuţiilor pe care funcţia exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, Curtea a observat că activitatea acestuia nu priveşte fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând şi nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esenţiale ale raportului de conflict: faptă, persoană şi vinovăţie. Astfel, potrivit prevederilor art. 342 din Codul de procedură penală, competenţa judecătorului de cameră preliminară constă în verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi legalităţii sesizării instanţei, în verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Totodată, Curtea a constatat că judecătorul de cameră preliminară, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, îşi va exercita atribuţiile după trimiterea în judecată a inculpatului, rechizitoriul constituind actul de sesizare a instanţei de judecată (a se vedea şi Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragrafele 25,27,28).

19. Aşa fiind, deşi procedura în camera preliminară este o fază distinctă de faza de urmărire penală şi faza de judecată, obiectul său, astfel consacrat de art. 342 din Codul de procedură penală, este situat în timp între două momente procesuale, şi anume cel al sesizării instanţei de judecată prin rechizitoriu şi cel al dispunerii începerii judecăţii pe fond.

20. De asemenea, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 486 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 997 din 12 decembrie 2016, s-a statuat că potrivit dispoziţiilor art. 239 alin. (1) din Codul de procedură penală referitor la durata maximă a arestării preventive a inculpatului în cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a arestării preventive a inculpatului nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunea care face obiectul sesizării instanţei de judecată. În toate cazurile, durata arestării preventive în primă instanţă nu poate depăşi 5 ani. Or, ţinând seama de aceste prevederi coroborate cu alin. (2) al art. 239 din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că termenele mai sus arătate curg de la data sesizării instanţei de judecată, în cazul în care inculpatul se află în stare de arest preventiv, şi, respectiv, de la data punerii în executare a măsurii, când faţă de arestat s-a dispus arestarea preventivă în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecăţii sau în lipsă.

21. Cu alte cuvinte, în cazul în care măsura arestării preventive a fost luată şi prelungită succesiv în faza de urmărire penală, iar, ulterior, a fost întocmit rechizitoriul, atunci durata totală a măsurii în prima fază a procesului penal nu poate fi mai mare de 180 de zile - a se vedea art. 236 alin. (4) din Codul de procedură penală -, iar, ulterior, de la data sesizării instanţei de judecată, deci din momentul trecerii cauzei în procedura de cameră preliminară, curge termenul prevăzut de art. 239 alin. (1) din acelaşi cod, care are în vedere atât procedura de filtru, cât şi judecata în primă instanţă.

22. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 179 din 21 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 19 mai 2017, prin care Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. (2) din Codul de procedură penală,

23. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia care au fundamentat deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

24. Referitor la susţinerile autorului excepţiei, făcute în şedinţa publică şi cuprinse, de asemenea, în notele scrise depuse prin care şi-a extins criticile de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile art. 239 din Codul de procedură penală sunt neclare prin aceea că nu se poate înţelege cu uşurinţă conceptul de „termen rezonabil”, Curtea constată că nu poate primi aceste motive de neconstituţionalitate, întrucât ele au fost invocate ulterior sesizării Curţii în prezenta cauză. Instanţa de contencios constituţional nu poate hotărî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct în faţa sa, întrucât ar încălca art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, conform căruia părţile trebuie să îşi exprime punctele de vedere în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate în faţa instanţei judecătoreşti, depunând dovezile pe care le consideră necesare, iar instanţa de judecată este obligată să îşi exprime opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. Aşadar, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sncair Huseyin în Dosarul nr. 144/90/2016/a3 al Tribunalului Vâlcea şi constată că dispoziţiile art. 239 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 477

din 27 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stan ci u - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Bucureşti Corn Impex - S R L. din Bucureşti şi de Societatea Sky - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.596/94/2016 al Judecătoriei Buftea şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.256D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece autorii acesteia doresc, în esenţă, modificarea textului contestat.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 21 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.596/94/2016, Judecătoria Buftea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Bucureşti Corn Impex - S.R.L. din Bucureşti şi de Societatea Beautiful Sky - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea de către judecătorul de cameră preliminară a plângerilor formulate împotriva unor acte ale procurorului.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece, în conformitate cu acestea, astfel cum au fost interpretate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, ar fi inadmisibilă o cerere formulată de ei în faţa instanţei de judecată, cu privire la actele efectuate de către procuror în legătură cu bunurile proprietatea acestora.

6. În acest sens, au arătat că, încă din decembrie 2015, bunurile proprietatea lor au fost sigilate şi fac obiectul unei indisponibilizări, în condiţiile în care nu au calitatea de suspecţi şi nu li s-a adus la cunoştinţă nicio măsură de acest gen. De aceea, apreciază că este încălcat dreptul de proprietate privată.

7. Având în vedere această afectare, autorii excepţiei susţin că li se interzice dreptul de acces liber la o instanţă de judecată, motiv pentru care au apreciat că prevederile art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală invocate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea pentru fundamentarea respingerii ca inadmisibilă a cererii lor încalcă şi dispoziţiile art. 21, art. 24 şi art. 44 din Constituţie.

8. Judecătoria Buftea opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, împrejurarea că legiuitorul nu a prevăzut şi posibilitatea formulării unei plângeri în faţa judecătorului de cameră preliminară nu este de natură a încălca accesul liber la justiţie, întrucât, prin actele vizate, procurorul nu soluţionează conflictul de drept substanţial. De altfel, după soluţionarea cauzei de către procuror, persoana interesată are posibilitatea de a se adresa instanţei cu privire la legalitatea actelor de urmărire penală în cadrul procedurii prevăzute de art. 340 din Codul de procedură penală ori în faza camerei preliminare, când se poate analiza, de asemenea, legalitatea actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta.

9. Totodată, nu este afectat nici dreptul la apărare, deoarece părţile interesate îşi pot angaja un avocat pe tot cursul procesului.

10. În ce priveşte critica raportată la dispoziţiile constituţionale ale art. 44, instanţa de judecată apreciază că şi aceasta este nefondată, întrucât, prin textul contestat, nu se aduce niciun fel de atingere dreptului de proprietate privată.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

12. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, rămânerea definitivă a ordonanţei procurorului ierarhic superior nu înlătură dreptul părţii interesate de a formula o plângere în condiţiile art. 340 din Codul de procedură penală şi nici dreptul de a beneficia de garanţiile procesuale care însoţesc faza judecăţii propriu-zise şi căile de atac prevăzute de lege în cazul trimiterii în judecată.

13. Dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere nici dreptului la apărare, întrucât, în cursul procedurii reglementate de art. 339 din Codul de procedură penală, părţile beneficiază de garanţiile procesuale prevăzute de normele referitoare la dreptul la apărare.

14. În sfârşit, prevederile art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală nu conţin norme în legătură cu dreptul de proprietate privată.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate Sa prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 339 alin. (1) şi (5), cu denumirea marginală Plângerea împotriva actelor procurorului, din Codul de procedură penală, care, la data emiterii încheierii de sesizare a instanţei de contencios constituţional, aveau următorul conţinut:

„(1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de

acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al parchetului. [...]

(5) Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate”

18. Curtea constată că, după sesizarea sa, prevederile art. 339 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. II pct. 88 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, şi au în prezent următorul conţinut:

„(1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

19. Prin urmare, soluţia legislativă criticată a fost preluată în noua reglementare, motiv pentru care Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, pe lângă dispoziţiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, dispoziţiile art. 339 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016.

20. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare şi art. 44 alin. (1)-(3) referitor la dreptul de proprietate privată.

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul cauzei penale în care a fost invocată excepţia vizează plângeri formulate în temeiul art. 336 şi următoarele din Codul de procedură penală cu privire Sa modul de ridicare silită a unor obiecte şi înscrisuri.

22. Drept urmare, Curtea constată că dosarul în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate vizează procedura de ridicare a unor obiecte cu prilejul unei percheziţii efectuate la sediile Societatea Bucureşti Com Impex - S.R.L. din Bucureşti şi de Societatea Beautiful Sky - S.R.L. din Bucureşti. Prin urmare, în cazul în care, cu prilejul acestei proceduri, au fost afectate drepturi sau interese legitime ale anumitor persoane, acestea, în temeiul art. 171 alin. (2) din Codul de procedură penală, pot formula plângere împotriva măsurii dispuse sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, dispoziţiile art. 250 din Codul de procedură penală referitoare la contestarea măsurilor asigurătorii aplicându-se în mod corespunzător.

23. Aşa fiind, legiuitorul a prevăzut o procedură specială de soluţionare a plângerilor formulate împotriva actelor procurorului referitoare la ridicarea de obiecte şi înscrisuri, motiv pentru care Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei, acestea aplicându-se numai în situaţiile inexistenţei unei proceduri separate. Ca atare, prevederile art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală nu sunt incidente în cauză. Prin urmare, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, neavând legătură cu soluţionarea cauzei, întrucât „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei[...].”

24. Practic, autorii excepţiei au sesizat judecătorul de cameră preliminară cu privire la o procedură inexistentă, întrucât, aşa cum s-a arătat, în temeiul art. 171 alin. (2) coroborat cu art. 250 din Codul de procedură penală, avea posibilitatea să se adreseze, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei, judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond, care putea analiza atât legalitatea măsurii dispuse, cât şi modul de aducere la îndeplinire a acesteia.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Bucureşti Corn Impex - S.R.L. din Bucureşti şi de Societatea Beautiful Sky - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.596/94/2016 al Judecătoriei Buftea.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunica Judecătoriei Buftea şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind stabilirea atribuţiilor domnului Adrian Viorel Nicolaescu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere propunerea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale formulată prin Adresa nr. 6.091 din 31 august 2017, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/15.742/M.B. din 1 septembrie 2017,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Adrian Viorel Nicolaescu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnat să îndeplinească atribuţii în sfera de competenţă a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. Fişa de descriere a atribuţiilor şi responsabilităţilor şi a modului de raportare a activităţii desfăşurate se stabileşte prin ordin al ministrului culturii şi identităţii naţionale.

Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental şi a celorlalte drepturi aferente se realizează de Secretariatul General al Guvernului, în condiţiile legii, pe bază de pontaj şi raport lunar de urmărire a indicatorilor punctuali ai activităţii pe care o desfăşoară, aprobat de reprezentantul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. Evaluarea anuală se realizează, în condiţiile legii, pe baza raportărilor realizate în urma activităţii desfăşurate.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 7 septembrie 2017.

Nr. 607.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

privind asistenţa juridică în Ministerul Afacerilor Interne şi în unităţile, instituţiile şi structurile din subordinea acestuia

 

Având în vedere dispoziţiile Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezentul ordin reglementează asistenţa juridică a entităţilor MAI, desfăşurată de consilieri juridici aflaţi în raporturi de serviciu sau de muncă cu acestea,

(2) în sensul prezentului ordin expresia entitate MAI desemnează, generic, Ministerul Afacerilor Interne, orice unitate a aparatului central al MAI sau orice unitate, instituţie ori structură aflată în subordinea/în cadrul MAI, precum şi în cele din subordinea acestora.

Art. 2. - Asistenţa juridică a entităţilor MAI reprezintă acea activitate prin care se asigură consultanţa, reprezentarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora în raporturile cu alte autorităţi publice, instituţii de orice natură, persoane fizice sau juridice, avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic ori participarea la procesul de elaborare şi adoptare a actelor normative,

Art. 3. - (1) Profesia de consilier juridic în cadrul entităţilor MAI se exercită de către persoana care ocupă un post de consilier juridic, de execuţie sau de conducere.

(2) Consilierul juridic aflat în raporturi de serviciu cu entităţile MAI are, potrivit legii şi categoriei profesionale din care face parte, statutul de poliţist, cadru militar sau funcţionar public.

(3) Consilierul juridic aflat în raporturi de muncă cu entităţile MAI are, potrivit legii, statutul de personal contractual.

Art. 4. - (1) Asistenţa juridică a entităţilor MAI se realizează prin consilieri juridici încadraţi în:

a) Direcţia generală juridică, denumită în continuare DGJ, şi alte unităţi ale aparatului central al MAI sau subordonate acestora;

b) unităţile, instituţiile şt structurile aflate în subordinea/în cadrul MAI, precum şi în cele din subordinea acestora.

(2) în scopul asigurării asistenţei juridice, în entităţile MAI cu personalitate juridică se înfiinţează, organizează şi funcţionează direcţii generale, direcţii, servicii, birouri sau compartimente juridice, subordonate direct şi nemijlocit conducătorilor entităţilor respective.

(3) în entităţile MAI fără personalitate juridică pot fi înfiinţate, organizate şi pot funcţiona servicii, birouri sau compartimente juridice, subordonate direct şi nemijlocit conducătorilor entităţilor respective.

(4) Activitatea consilierilor juridici poate fi sprijinită de agenţi, subofiţeri, maiştri militari sau personal contractual, cu atribuţii procedurale şi/sau administrative.

Art. 5. - Cu excepţia cazurilor în care prin acte normative de nivel superior se prevede altfel, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, consilierului juridic din entităţile MAI îi este interzis:

a) să asigure asistenţă juridică altor autorităţi, instituţii, structuri, persoane juridice sau persoane fizice decât entităţilor MAI;

b) să avizeze acte cu caracter juridic, emise sau elaborate de alte autorităţi, instituţii, structuri, persoane juridice sau persoane fizice decât entităţile MAI.

Art. 6. - (1) Consilierul juridic din entităţile MAI are drepturile, obligaţiile, îndatoririle şi răspunderea juridică prevăzute de Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare, precum şi cele izvorâte din prevederile care reglementează statutul categoriei de personal din care face parte.

(2) Consilierul juridic din entităţile MAI are dreptul să constituie sau să facă parte din asociaţii profesionale potrivit Legii nr. 514/2003, cu completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Asistenţa juridică

 

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile consilierilor juridici din entităţile MAI

 

Art. 7. - (1) Consilierul juridic exercită atribuţii cu caracter juridic, izvorâte din legi şi din alte acte normative, potrivit fişei postului.

(2) Activitatea consilierului juridic este destinată asigurării legalităţii actelor cu caracter juridic emise/semnata de conducătorul entităţii MAI căreia îi asigură asistenţa juridică, legalităţii actelor care angajează răspunderea juridică a entităţii MAI, precum şi reprezentării şi apărării intereselor legitime ale acesteia, potrivit reglementărilor în vigoare.

Art. 8. - Consilierul juridic exercită următoarele atribuţii generale:

a) întocmeşte sau contribuie la întocmirea documentelor programatice de la nivelul entităţii MAI sau superior, referitoare la planificarea promovării proiectelor de acte normative;

b) desfăşoară activităţi de documentare pentru fundamentarea proiectelor de acte normative iniţiate de entitatea MAI;

c) elaborează sau, după caz, colaborează la elaborarea proiectelor de acte normative din domeniul de activitate al MAI;

d) analizează, formulează observaţii şi/sau propune avizarea proiectelor de acte normative iniţiate de alte autorităţi publice, cu care a fost sesizat MAI;

e) formulează propuneri şi observaţii, motivate juridic, la propunerile legislative care privesc activitatea entităţilor MAI;

f) susţine proiectele de acte normative din domeniul de activitate al MAI, precum şi propunerile şi observaţiile formulate, în raporturile cu alte autorităţi, organisme sau comisii, potrivit competenţelor şi, dacă există, pe baza mandatului încredinţat;

g) asigură consultanţă juridică şi reprezentare pentru elaborarea şi negocierea unor proiecte de documente de cooperare internaţională cu caracter juridic care privesc domeniul de activitate al MAI sau propune avizarea şi contrasemnarea pentru legalitate a acestora;

h) formulează propuneri şi observaţii, motivate juridic, sau avizează sub aspectul legalităţii proiecte de acte normative care se emit la nivelul entităţii MÂI, proiecte ale documentelor de cooperare/colaborare propuse de entitatea MAI ori alte asemenea proiecte cu care aceasta a fost sesizată;

i) reprezintă şi apără interesele legitime ale entităţii MAI în faţa instanţelor de judecată şi a altor organe de jurisdicţie, organelor Ministerului Public, autorităţilor administraţiei publice, precum şi în cadrul oricăror proceduri prevăzute de lege, în cauzele în care aceasta este citată/parte;

j) formulează şi introduce plângeri prealabile/contestaţii, acţiuni, depune întâmpinări şi răspunsuri la întâmpinări, dă răspunsuri la interogatorii, exercită căi de atac, propune conducerii entităţii MAI renunţarea la acţiuni şi căi de atac, exercită orice mijloace legale de apărare a drepturilor şi intereselor legitime ale entităţii MAI la instanţele judecătoreşti şi la alte organe de jurisdicţie, în cauzele în oare aceasta este citată/parte;

k) sesizează conducerea entităţii MAI cu privire la deficienţele constatate ca urmare a soluţionării litigiilor la instanţele judecătoreşti sau la alte organe de jurisdicţie, pentru luarea măsurilor de înlăturare şi asigurarea legalităţii şi a ordinii de drept;

l) ia măsuri pentru obţinerea titlurilor executorii în cauzele în care entitatea MAI pe care o reprezintă este parte, pe care le trimite autorităţilor competente/structurilor competente din cadrul MAI pentru punere în executare, potrivit legii;

m) acordă asistenţă juridică, în problematici care privesc activitatea entităţii MAI, conducerii acesteia;

n) pregăteşte sau examinează, sub aspectul legalităţii, documentaţia care stă la baza deciziilor conducerii entităţii MAI;

o) avizează pentru legalitate proiecte de contracte, înţelegeri sau alte acte juridice care angajează răspunderea juridică a entităţii MAI, proiecte de acte cu caracter individual care se emit sau se semnează de conducătorul entităţii, precum şi alte acte care pot angaja răspunderea patrimonială a entităţii MAI;

p) elaborează puncte de vedere referitoare la interpretarea unor dispoziţii legale şi acordă asistenţă şi consultaţii cu caracter juridic pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu;

q) acordă asistenţă juridică consiliilor de disciplină, consiliilor de judecată şi consiliilor de onoare, la cererea acestora;

r) participă, în cazuri justificate, în comisiile de evaluare constituite pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică sau a acordurilor-cadru;

s) formulează puncte de vedere sau proiecte de răspuns la interpelările şi întrebările adresate de senatori sau deputaţi ministrului afacerilor interne şi prim-ministrului ori la petiţii;

ş) efectuează acţiuni de îndrumare şi sprijin, în vederea aplicării corecte şi unitare a dispoziţiilor legale, şi participă la acţiuni de control privind activitatea de asistenţă juridică;

t) contribuie la perfecţionarea pregătirii personalului în probleme legate de cunoaşterea şi aplicarea unitară a unor acte normative sau care privesc respectarea actelor juridice internaţionale, a dreptului umanitar şi a drepturilor omului;

ţ) propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii pe linie juridică.

Art. 9. - Pe baza atribuţiilor generale prevăzute la art. 8, în regulamentul de organizare şi funcţionare al entităţii MAI se prevăd atribuţiile structurii de asistenţă juridică, adaptate la specificul domeniului de activitate şi la nivelul ierarhic la care acestea se exercită.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Acordarea asistenţei Juridice

 

Art. 10. - (1) Consilierul juridic este obligat să apere în toate situaţiile, ferm, onest, principial şi în concordanţă cu cerinţele legii, drepturile şi interesele legitime ale entităţii MAI pe care o reprezintă.

(2) Consilierul juridic este obligat să respecte dispoziţiile legale privitoare la interesele contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe ori la conflictul de interese, pe care le poate avea cu entitatea MAI pe care o reprezintă.

Art. 11.- În exercitarea atribuţiilor funcţionale care presupun constatarea conformităţii cu legea şi aplicarea legii, consilierul juridic are autonomie profesională şi nu poate fi supus niciunei îngrădiri sau presiuni de orice tip ori influenţei rezultate din subordonarea ierarhică.

Art. 12. - (1) Dreptul la opinie profesională a consilierului juridic este garantat.

(2) Opinia profesională contrară unei alte opinii profesionale, exprimată în cadrul raporturilor de subordonare ierarhică, cu ocazia avizării unor acte cu caracter juridic, trebuie motivată în scris.

(3) Refuzul nemotivat de a aviza acte cu caracter juridic nu poate fi considerat ca reprezentând o opinie profesională,

Art. 13. - (1) Consilierul juridic poate aviza numai acele acte care au caracter juridic şi numai dacă sunt prezentate pentru avizare, potrivit legii şi competenţelor.

(2) Avizul pentru legalitate este prealabil, se formulează în scris şi se consemnează pe proiectul de act cu caracter juridic.

(3) Consilierul juridic decide dacă este suficientă constatarea conformităţii cu legea sau dacă este necesar să prezinte argumentele care au condus la acordarea avizului.

(4) Avizul negativ se motivează, Aceeaşi obligaţie subzistă şi pentru avizul cu observaţii, dacă motivarea nu reiese chiar din conţinutul acestor observaţii.

Art. 14, - (1) în vederea acordării avizului pentru legalitate:

a) actele cu caracter juridic trebuie să fie însoţite de documentele relevante la care fac referire, care au stat la baza sau care justifică elaborarea acestora;

b) solicitarea trebuie să permită studierea documentelor şi a dispoziţiilor legale incidente, într-o perioadă de timp rezonabilă.

(2) Cu excepţia cazurilor în care prin acte normative se dispune altfel, avizul pentru legalitate încheie procedura emiterii avizelor de specialitate. Nu se analizează, în vederea emiterii avizului pentru legalitate, actele cu caracter juridic care nu au fost avizate, în prealabil, de structurile de specialitate ale entităţii MAI, potrivit domeniilor de competenţă ale acestora.

Art. 15. - Contrasemnarea actelor cu caracter juridic se face în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de actele normative de nivel superior care prevăd această operaţiune.

Art. 16. - (1) Solicitările structurilor de specialitate privind elaborarea unor puncte de vedere referitoare la interpretarea dispoziţiilor legale trebuie să cuprindă situaţia de fapt vizată şi punctul de vedere al acestora.

(2) Solicitările se adresează structurii de asistenţă juridică proprii. Pe cale ierarhică, solicitările se adresează numai însoţite de punctul de vedere al structurii de asistenţă juridică proprii.

Art. 17. - (1) Consilierul juridic nu se pronunţă asupra aspectelor financiare, economice, tehnice sau de oportunitate cuprinse în actul cu caracter juridic avizat ori semnat de acesta.

(2) Avizul pentru legalitate, precum şi opiniile profesionale exprimate au caracter consultativ.

Art. 18. - (1) în cazul în care este necesară introducerea unor acţiuni în justiţie sau în cazul primirii unor citaţii în procese, entităţile MAI fără structură de asistenţă juridică sesizează în scris entitatea MAI cu personalitate juridică în subordinea căreia funcţionează sau, dacă aceasta nu există, DGJ.

(2) În sesizarea prevăzută la alin. (1) se arată, detaliat, împrejurările care au determinat existenţa litigiului, punctul de vedere argumentat al entităţii MAI şi al celeilalte părţi asupra litigiului, dacă a fost exprimat cu prilejul încercării de conciliere ori de soluţionare a diferendului pe cale amiabilă. Se indică totodată martorii care cunosc împrejurările cauzei, cu precizarea numelui, prenumelui şi domiciliului, precum şi alte probe care ar putea contribui la formularea apărărilor.

(3) Entităţile MAI prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica, la cererea structurii de asistenţă juridică sesizate şi în termenul stabilit de aceasta, fotocopii ale actelor solicitate, certificate pentru conformitate cu originalul, precum şi orice alte date şi informaţii utile soluţionării cauzei.

Art. 19. - (1) Apărarea şi reprezentarea drepturilor şi intereselor legitime ale entităţilor MAI în faţa instanţelor de judecată, organelor Ministerului Public şi autorităţilor jurisdicţionale se realizează de către consilieri juridici împuterniciţi în acest scop.

(2) împuternicirea consilierilor juridici pentru fiecare cauză în parte se realizează de conducătorul entităţii MAI, parte în proces, sau de persoana delegată de către acesta.

(3) Conducătorul entităţii MAI, parte în proces, poate delega, în scris, unei persoane cu funcţie de conducere din cadrul structurii de asistenţă juridică:

a) competenţa de semnare a tuturor cererilor adresate instanţelor de judecată, organelor Ministerului Public şi autorităţilor jurisdicţionale;

b) competenta de împuternicire a consilierilor juridici.

(4) Nu pot face obiectul delegării, potrivit alin. (3) lit. a), renunţarea la judecată sau la dreptul dedus judecăţii, achiesarea la hotărârea pronunţată, încheierea unei tranzacţii, precum şi orice alte acte procedurale de dispoziţie.

(5) Apărarea şi reprezentarea drepturilor şi intereselor legitime ale entităţilor MAI fără personalitate juridică, cu structură de asistenţă juridică, citate în nume personal în dosare de contencios administrativ sau plângeri contravenţionale, se realizează prin consilieri juridici proprii, în condiţiile alin. (2)-(4).

Art. 20. - (1) Entitatea MAI care nu are consilier juridic încadrat sau al cărei consilier juridic nu îşi poate îndeplini temporar atribuţiile poate solicita unităţii care coordonează/îndrumă metodologic entitatea MAI respectivă sau, în cazul în care această entitate nu beneficiază de asistenţă juridică proprie, structurii de asistenţă juridică a entităţii MAI ierarhic superioare să desemneze un consilier juridic care să fie împuternicit să reprezinte drepturile şi interesele legitime ale entităţii.

(2) Conducătorul entităţii MAI căreia i s-a solicitat desemnarea poate dispune ca asistenţa juridică să fie acordată de către un consilier juridic din unitatea proprie sau dintr-o structură de asistenţă juridică subordonată.

Art. 21. - (1) O entitate MAI poate solicita unei entităţi subordonate sau căreia i se subordonează, precum şi altor

entităţi MAI din subordinea aceluiaşi inspectorat general/similar să desemneze un consilier juridic care să fie împuternicit să reprezinte drepturile şi interesele legitime ale entităţii solicitante, în una dintre următoarele situaţii:

a) cauza se desfăşoară în faţa unei instanţe de judecată, unui organ al Ministerului Public sau a unei autorităţi jurisdicţionale aflate în altă localitate decât cea în care îşi are sediul entitatea solicitantă;

b) în cauză sunt parte în proces atât entitatea solicitantă, cât şi cea solicitată, iar între acestea nu există interese contrare;

c) entitatea solicitantă nu are consilier juridic încadrat sau consilierul juridic nu îşi poate îndeplini temporar atribuţiile.

(2) Conducătorul entităţii MAI căreia i s-a solicitat desemnarea poate refuza motivat desemnarea.

(3) în cazul prevăzut la alin. (1), împuternicirea de reprezentare se emite de către entitatea MAI solicitantă.

(4) Consilierul juridic care asigură reprezentarea informează emitentul împuternicirii despre aspectele principale rezultate din dezbateri la fiecare termen de judecată şi comunică soluţia pronunţată, prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace care asigură transmiterea şi confirmarea primirii acestora.

Art. 22. - În procesele în care instanţele judecătoreşti dispun efectuarea de expertize, conducătorii entităţilor MAI, la propunerea şefului structurii de asistenţă juridică, deleagă personal de specialitate care să prezinte expertului explicaţiile necesare, să participe la efectuarea expertizelor şi să colaboreze cu acesta în toate problemele care necesită o pregătire tehnică sau de specialitate, exprimându-şi în scris punctul de vedere, pentru apărarea intereselor legitime ale entităţii MAI.

 

CAPITOLUL III

Evaluarea cunoştinţelor necesare exercitării profesiei de consilier juridic în entităţile MAI

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii comune

 

Art. 23. - (1) Profesia de consilier juridic în entităţile MAI se exercită numai după evaluarea cunoştinţelor profesionale.

(2) Postul de consilier juridic vacant, de execuţie sau de conducere, se ocupă în modalităţile prevăzute de legislaţia aplicabilă fiecărei categorii de personal.

Art. 24. - (1) în cazul poliţiştilor şi cadrelor militare, evaluarea cunoştinţelor profesionale se realizează în cadrul procedurilor de ocupare a postului de consilier juridic vacant, de către comisiile de evaluare sau, după caz, de către comisiile de concurs.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), nu este necesară evaluarea cunoştinţelor profesionale atunci când ocuparea postului vacant de consilier juridic se realizează prin:

a) modificarea raporturilor de serviciu ale unei persoane care ocupă un post de consilier juridic în cadrul unei entităţii MAI;

b) repartiţia absolventului Academiei de Poliţie .Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti - Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative;

c) numirea în funcţie a consilierilor juridici puşi la dispoziţie.

Art. 25. - În cazul funcţionarilor publici sau al personalului

contractual, evaluarea cunoştinţelor profesionale se realizează în cadrul procedurilor de ocupare a postului de consilier juridic vacant, în conformitate cu legislaţia aplicabilă acestor categorii de personal.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Evaluarea cunoştinţelor profesionale de către comisiile de evaluare

 

Art. 26. - (1) Comisiile de evaluare se constituie pentru evaluarea cunoştinţelor profesionale ale:

a) poliţiştilor care urmează să ocupe un post de consilier juridic vacant, de execuţie sau de conducere, prin procedura mutării, în interesul serviciului sau la cerere;

b) cadrelor militare care urmează să ocupe un post de consilier juridic vacant, de execuţie sau de conducere, prin procedura schimbării din funcţie sau a mutării, în interesul serviciului sau la cerere.

(2) Comisiile de evaluare se constituie la nivelul:

a) DGJ, pentru posturile de consilieri juridici vacante din cadrul unităţilor aparatului central al MAI şi al altor unităţi decât cele prevăzute la lit. b);

b) structurii de asistenţă juridică înfiinţate în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratului General pentru Imigrări, Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne, Direcţiei Generale de Paşapoarte, Direcţiei Generale Anticorupţie, Direcţiei Generale de Protecţie Internă, Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne şi Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, pentru posturile de consilieri juridici din cadrul acestora şi al entităţilor MAI subordonate inspectoratului general/similar,

(3) în vederea soluţionării contestaţiilor cu privire la rezultatul obţinut în cadrul procedurii de evaluare a cunoştinţelor profesionale, la nivelul structurilor de asistenţă juridică prevăzute la alin. (2) se constituie comisii de soluţionare a contestaţiilor.

Art. 27. - (1) Comisiile de evaluare şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor se constituie prin:

a) dispoziţie a directorului general al DGJ, pentru comisia constituită la nivelul acestei direcţii generale:

b) dispoziţie/ordin a/al conducătorului inspectoratului general/similar, pentru comisia constituită la nivelul structurii de asistentă juridică proprii.

(2) Comisia de evaluare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor au în compunere trei membri titulari şi doi membri supleanţi, consilieri juridici definitivi, care nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare, dintre care unul este desemnat preşedinte. Membrii comisiei pot fi din cadrul structurii de asistenţă juridică proprii, precum şi din structurile subordonate acesteia.

(3) Comisia de evaluare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor au caracter permanent. Componenţa nominală poate fi modificată, individual, atunci când din cauze obiective consilierul juridic definitiv desemnat nu îşi poate îndeplini atribuţiile.

(4) Membrul comisiei de evaluare sau al comisiei de soluţionare a contestaţiilor care are calitatea de soţ/soţie, rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu una dintre persoanele evaluate este înlocuit, pentru această situaţie, cu un alt consilier juridic definitiv. Dacă este posibil, înlocuirea se poate realiza şi cu unul dintre membrii supleanţi.

(5) în cazul în care la nivelul entităţii MAI şi al celor subordonate acesteia nu există suficienţi consilieri juridici definitivi pentru constituirea comisiilor potrivit alin. (2), în cadrul acestora sunt desemnaţi, până la încetarea acestei situaţii, consilieri juridici definitivi din DGJ.

(6) Membrii comisiei de evaluare nu pot fi aceiaşi cu cei ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

(7) Secretariatul comisiei de evaluare, respectiv al comisiei de soluţionare a contestaţiilor se asigură de către o persoană din cadrul entităţii MAI. Secretarul comisiei de evaluare poate fi şi secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Acesta nu este membru al comisiilor respective.

Art. 28. - (1) Comisia de evaluare elaborează tematica şi bibliografia utilizate pentru evaluarea cunoştinţelor profesionale, pe care le supune aprobării persoanelor prevăzute la art. 27 alin. (1).

(2) După aprobare, tematica şi bibliografia se postează pe paginile de intranet ale entităţilor MAI la nivelul cărora funcţionează comisia de evaluare.

(3) Tematica şi bibliografia sunt supuse revizuirii ori de câte ori modificările aduse legislaţiei sau competenţelor entităţilor MAI o impun. Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 29. - (1) Anterior luării deciziei privind modificarea raporturilor de serviciu prin procedurile prevăzute la art. 26 alin, (1), conducătorul entităţii MAI în care este prevăzut postul de consilier juridic vacant, de execuţie sau de conducere, solicită comisiei de evaluare care deserveşte entitatea respectivă demararea procedurii de evaluare a cunoştinţelor profesionale.

(2) Solicitarea trebuie să fie însoţită de copia diplomei de licenţă în domeniul ştiinţe juridice, precum şi de datele de contact ale persoanei în cauză.

Art. 30. - (1) Comisia de evaluare are următoarele atribuţii:

a) verifică dacă persoana ce urmează a fi evaluată este absolventă cu diplomă de licenţă în domeniul ştiinţe juridice;

b) stabileşte data şi locul desfăşurării procedurii de evaluare şi ia măsuri pentru informarea persoanei în cauză;

c) elaborează întrebările şi grila de corectare;

d) asigură îndeplinirea condiţiilor pentru desfăşurarea optimă a evaluării, precum şi respectarea procedurilor;

e) efectuează instructajul persoanei în cauză cu privire la modul general de desfăşurare a evaluării, modalitatea de depunere a eventualelor contestaţii, situaţiile care atrag încetarea evaluării, alte precizări necesare desfăşurării în bune condiţii a evaluării;

f) corectează răspunsurile persoanei evaluate;

g) semnează procesul-verbal care conţine concluziile evaluării, întocmit de secretarul comisiei;

h) păstrează în deplină securitate documentele şi asigură confidenţialitatea datelor şi informaţiilor referitoare la conţinutul subiectelor, al grilelor de corectare şi al lucrărilor;

i) comunică entităţii MAI care a solicitat evaluarea rezultatul acesteia.

(2) Comisia de evaluare acordă persoanei în cauză un termen de cel puţin 10 zile lucrătoare pentru studierea bibliografiei şi tematicii.

(3) Secretarul comisiei de evaluare îndeplineşte sarcinile dispuse de preşedintele acesteia.

Art. 31. - (1) Persoana evaluată are obligaţia de a respecta regulile comunicate de comisia de evaluare.

(2) Nerespectarea regulilor sau eventuale încercări de fraudare atrag încetarea evaluării şi declararea ca „respins” la evaluare.

Art. 32. - (1) Evaluarea constă în rezolvarea unui test-grilă, care va conţine un număr de 30 de întrebări.

(2) Timpul alocat rezolvării testului-grilă este de 90 de minute.

(3) La elaborarea întrebărilor şi a grilei de corectare comisia de evaluare respectă următoarele cerinţe:

a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu tematica şi bibliografia comunicate;

b) să poată fi rezolvate în timpul alocat;

c) să aibă un grad de dificultate care să permită abordarea şi soluţionarea acestora în timpul alocat.

Art. 33. - (1) Locul destinat desfăşurării procedurii de evaluare se adaptează activităţilor specifice, prin dotarea corespunzătoare şi înlăturarea oricăror materiale sau dispozitive care ar putea influenţa persoana evaluată în formularea răspunsurilor la testul-grilă.

(2) în locul destinat procedurii de evaluare, pe timpul desfăşurării acesteia, au acces numai persoanele evaluate, după verificarea identităţii acestora, membrii comisiei de evaluare şi secretarul acesteia.

(3) Din momentul comunicării testului-grilă, nicio persoană nu mai poate intra în sală. Persoana evaluată poate părăsi sala dacă predă lucrarea şi semnează de predare, precum şi în situaţii de urgenţă, însoţită de unul dintre membrii comisiei de evaluare.

Art. 34. - (1) Testul-grilă se corectează de către comisia de evaluare, pe loc, în sala în care s-a desfăşurat evaluarea, după depunerea tuturor lucrărilor

(2) La corectarea testului-grilă asistă toate persoanele evaluate.

(3) Rezultatul evaluării se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, ce se aduce la cunoştinţă, pe loc şi pe bază de semnătură, persoanei evaluate.

Art. 35. - (1) Este selecţionată persoana care răspunde în mod corect la cel puţin 23 de întrebări.

(2) în cazul în care pentru aceiaşi post de consilier juridic sunt evaluate mai multe persoane, este selecţionată persoana care, în condiţiile alin. (1), are cele mai multe răspunsuri corecte.

(3) în situaţia în care departajarea nu se poate realiza potrivit alin. (2), persoanele cu acelaşi număr de răspunsuri corecte, stabilit după soluţionarea eventualelor contestaţii, sunt reprogramate pentru o nouă evaluare. Dacă toate persoanele evaluate declară în scris că nu depun contestaţie, reevaluarea se poate realiza în aceeaşi zi.

Art. 36. - (1) Persoana evaluată poate contesta rezultatul pe care l-a obţinut.

(2) Contestaţia se depune. În scris, la secretariatul structurii de asistenţă juridică la nivelul căreia este constituită comisia de evaluare, în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă a rezultatului.

Art. 37. - (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii:

a) soluţionează contestaţiile;

b) întocmeşte procesul-verbal conţinând decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

(2) Secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor îndeplineşte sarcinile dispuse de preşedintele acesteia.

Art. 38. - (1) în cadrul examinării contestaţiei, comisia de soluţionare a contestaţiilor se pronunţă cu privire la fiecare aspect invocat de persoana evaluată contestatară.

(2) Rezultatul contestaţiei se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei.

(3) Motivele admiterii sau respingerii contestaţiei se comunică, în scris, persoanei evaluate.

(4) Comisia de soluţionare a contestaţiilor poate decide, după caz:

a) admiterea contestaţiei şi, în raport cu numărul de răspunsuri corecte, modificarea rezultatului evaluării;

b) respingerea contestaţiei;

c) reevaluarea persoanei în cauză sau, după caz, a tuturor persoanelor ce au participat la procedura evaluării, în situaţia în care se constată că cel puţin 3 întrebări sau grile de corectare sunt greşite.

(5) în cazul în care, ca urmare a contestaţiei, se constată că una sau două întrebări sau grilele de corectare sunt greşite, comisia punctează răspunsurile ca fiind corecte pentru toate persoanele evaluate, indiferent dacă au depus sau nu contestaţie.

Art. 39. - (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor respinge contestaţia care:

a) priveşte modul de evaluare a altei persoane decât a contestatarului;

b) a fost depusă în afara termenului prevăzut la art. 36 alin. (2);

c) a fost depusă de către o persoană care anterior a declarat în scris că nu depune contestaţie, dacă a fost organizată o nouă procedură de evaluare potrivit art. 35 alin. (3) sau art. 38 alin. (4) lit. c). ^

(2) în cazul în care aspectele care fac obiectul contestaţiei nu se confirmă, aceasta se respinge ca nefondată.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Evaluarea cunoştinţelor profesionale de către comisiile de concurs

 

Art. 40. - (1) în situaţia în care ocuparea unui post de consilier juridic prevăzut cu funcţie de poliţist sau cadru militar, de execuţie sau de conducere, are loc prin concurs, evaluarea cunoştinţelor profesionale se realizează în cadrul acestei proceduri.

(2) Cel puţin un membru al comisiei de concurs, respectiv al comisiei de soluţionare a contestaţiilor, constituite potrivit reglementărilor specifice, trebuie să aibă calitatea de consilier juridic definitiv.

 

CAPITOLUL IV

Perioada de stagiu şi definitivarea în profesia de consilier juridic în cadrul entităţilor MAI

 

SECŢIUNEA 1

Perioada de stagiu în cadrul entităţilor MAI

 

Art. 41. - (1) La debutul exercitării profesiei de consilier juridic în cadrul entităţilor MAI, consilierul juridic efectuează obligatoriu un stagiu de pregătire profesională, denumit în continuare stagiu.

(2) Nu efectuează stagiu persoana care a dobândit, în condiţiile legii, calitatea de consilier juridic definitiv, precum şi persoana care îndeplineşte condiţiile pentru a deveni avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivare.

(3) Prevederile prezentului articol şi cele ale art. 42-60 nu se aplică în situaţia funcţionarilor publici. Perioada de stagiu şi definitivarea în profesie se realizează în condiţiile reglementărilor specifice aplicabile acestei categorii de personal.

Art. 42. - (1) Până la definitivarea în profesie, din punct de vedere profesional, consilierul juridic este considerat stagiar.

(2) Stagiarul are drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, precum şi cele prevăzute în actul administrativ de numire.

(3) în primele 3 luni de activitate profesională, stagiarului nu i se repartizează în vederea avizării pentru legalitate documente supuse acestui aviz. În caz contrar, consilierul juridic stagiar are dreptul de a refuza soluţionarea lucrării repartizate.

(4) în perioada prevăzută la alin. (3), stagiarul poate formula puncte de vedere privind interpretarea actelor normative, precum şi apărări în litigiile în care a fost delegat.

Art. 43. - (1) Durata stagiului este de 2 ani.

(2) Perioada de tutelă profesională parcursă în condiţiile stabilite de reglementările în vigoare de către consilierii juridici ce au statutul de poliţist sau cadru militar constituie parte a perioadei de stagiu în profesia de consilier juridic prevăzute la alin. (11.

(3) în situaţia prevăzută la alin. (2), după expirarea perioadei de tutelă profesională se continuă perioada de stagiu în condiţiile prezentului ordin.

(4) Documentele întocmite în cadrul perioadei de tutelă profesională se includ, în fotocopie, în dosarul de stagiu.

Art. 44. - (1) Stagiul trebuie să fie efectiv.

(2) Neexercitarea activităţii profesionale pentru o perioadă mai mare de 30 de zile consecutiv în alte situaţii decât cele datorate efectuării concediului de odihnă determină suspendarea perioadei de stagiu.

(3) Neexercitarea activităţii profesionale pentru o perioadă mai mare de 2 ani de la data suspendării determină întreruperea perioadei de stagiu şi reluarea stagiului.

Art. 45. - (1) Activitatea profesională a stagiarului se desfăşoară sub îndrumarea unui consilier juridic definitiv, denumit în continuare îndrumător.

(2) îndrumătorul poate fi desemnat din cadrul structurii de asistenţă juridică în care este încadrat stagiarul, în cazuri justificate, îndrumătorul poate fi desemnat şi de la altă structură de asistenţă juridică din subordinea aceluiaşi inspectorat general/similar sau de la structura de asistenţă juridică ierarhic superioară.

(3) Un îndrumător poate îndruma profesional, în acelaşi timp, cel mult doi stagiari. Prin excepţie, poate îndruma profesional mai mulţi stagiari atunci când în entitatea MAI nu sunt posibilităţi pentru asigurarea altor îndrumători.

(4) în cazul poliţiştilor şi cadrelor militare aflaţi în tutelă, îndrumătorul poate fi aceeaşi persoană cu tutorele profesional desemnat pentru exercitarea tutelei profesionale, potrivit reglementărilor în vigoare aplicabile poliţiştilor şi cadrelor militare.

Art. 46. - (1) Activitatea de pregătire profesională în perioada de stagiu se desfăşoară potrivit programului de îndrumare.

(2) Activităţile înscrise în programul de îndrumare trebuie să se refere la:

a) studiu individual, într-un cuantum de minimum 40 de ore/lună;

b) asistenţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;

c) participarea la diferite programe de formare profesională.

(3) în programul de îndrumare se consemnează activităţile concrete ce vor fi desfăşurate, durata/perioada de desfăşurare, locul desfăşurării, precum şi alte observaţii.

(4) Programul de îndrumare se stabileşte anual, se întocmeşte de către îndrumător, se avizează de către şeful structurii de asistenţă juridică şi se aduce la cunoştinţă stagiarului.

(5) La stabilirea activităţilor pentru consilierul juridic stagiar se respectă principiul gradualităţii planificării şi desfăşurării acestora, de la cele mai simple la cele cu un nivel crescut de complexitate şi risc.

(6) 0 dată la 3 luni, îndrumătorul realizează o testare a cunoştinţelor stagiarului, dobândite în perioada aferentă, potrivit programului de îndrumare. Rezultatul testărilor se ia în considerare, potrivit cadrului legal specific, la evaluarea profesională a consilierului juridic stagiar.

Art. 47. - (1) îndrumătorul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) îndrumă stagiarul în procesul de studiere şi însuşire a legislaţiei aplicabile în activitatea de asistenţă juridică;

b) explică modul de desfăşurare a activităţilor de serviciu;

c) instruieşte şi desfăşoară activităţi practice de întocmire a lucrărilor şi a documentelor de serviciu;

d) desfăşoară activităţi de serviciu cu rol demonstrativ;

e) îndrumă şi verifică stagiarul în îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor primite;

f) monitorizează activitatea profesională şi conduita stagiarului şi ia măsuri de îmbunătăţire a pregătirii acestuia;

g) întocmeşte documentele de stagiu.

(2) în situaţia în care îndrumătorul este desemnat din cadrul altei structuri de asistenţă juridică decât cea în care este încadrat stagiarul, coordonarea acestuia se face prin studiu individual dirijat, precum şi pe timpul unor perioade de pregătire organizate în cadrul structurii de asistenţă juridică din care face parte îndrumătorul, stabilite prin Programul de îndrumare.

Art. 48. - (1) Rezultatele activităţii de îndrumare profesională se consemnează de către îndrumător într-un referat privind activitatea de stagiu.

(2) Pentru fiecare consilier juridic stagiar se constituie un dosar de stagiu ce conţine:

a) programul de îndrumare;

b) testele realizate potrivit art. 46 alin. (6);

c) după caz, fotocopiile documentelor prevăzute la art. 43 alin. (4);

d) referatul privind activitatea de stagiu.

Art. 49. - După efectuarea stagiului, îndrumătorul transmite dosarul de stagiu, pe cale ierarhică, la DGJ.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Definitivarea în profesia de consilier juridic în cadrul entităţilor MAI

 

Art. 50. - (1) în vederea definitivării în profesia de consilier juridic în cadrul entităţilor MAI stagiarul susţine un examen de definitivare,

(2) Stagiarul care promovează examenul de definitivare dobândeşte calitatea de consilier juridic definitiv în cadrul entităţilor MAI.

(3) Rezultatul examenului de definitivare se ia în considerare, potrivit cadrului legal specific, la evaluarea profesională a consilierului juridic.

Art. 51. - (1) în cadrul MAI se organizează şi funcţionează comisia pentru definitivarea în profesia de consilier juridic în cadrul entităţilor MAI, denumită în continuare comisia pentru definitivare, cu următoarele competenţe:

a) coordonează la nivelul MAI procesul de definitivare a consilierilor juridici stagiari;

b) organizează examenele de definitivare în profesia de consilier juridic în cadrul entităţilor MAI;

c) constată existenţa calităţii de consilier juridic definitiv în cadrul entităţilor MAI.

(2) Examenul de definitivare se organizează periodic, la intervale stabilite de comisia pentru definitivare.

Art. 52. - (1) Comisia pentru definitivare este compusă din 5 membri titulari şi 5 membri supleanţi.

(2) Membrii titulari ai comisiei de definitivare se desemnează astfel:

a) 2 consilieri juridici definitivi din cadrul DGJ;

b) 3 consilieri juridici definitivi din cadrul structurilor de asistenţă juridică ale entităţilor subordonate MAI.

(3) Membrii supleanţi ai comisiei pentru definitivare se desemnează din rândul consilierilor juridici definitivi din cadrul structurilor de asistenţă juridică ale entităţilor MAI.

(4) Desemnarea nominală se face prin dispoziţie a directorului general al DGJ, pe baza propunerilor formulate de entităţile MAI.

(5) Membrii titulari şi supleanţi ai comisiei pentru definitivare trebuie să aibă o vechime în profesia de consilier juridic de minimum 10 ani.

Art. 53. - (1) Comisia pentru definitivare este condusă de un preşedinte. Este preşedinte membrul titular cu cea mai mare funcţie. În caz de funcţii egale, preşedinte este consilierul juridic titular cu cea mai mare vechime în calitate de consilier juridic.

(2) Comisia pentru definitivare are caracter permanent.

(3) în caz de imposibilitate a exercitării atribuţiilor sau de incompatibilitate, membrul titular al comisiei pentru definitivare se înlocuieşte cu un membru supleant.

(4) Constituie caz de incompatibilitate calitatea de soţ/soţie, rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv, şef direct/nemijlocit sau cea de îndrumător raportată la consilierul juridic stagiar. Nu există incompatibilitate între calitatea de membru al comisiei pentru definitivare şi membru al comisiilor prevăzute la art. 30.

(5) Secretarul comisiei pentru definitivare se asigură de către DGJ, altul decât membrii desemnaţi. Secretarul nu are calitatea de membru titular sau supleant al comisiei,

Art. 54. - (1) Comisia pentru definitivare elaborează şi aprobă tematica şi bibliografia utilizate pentru examenul de definitivare în profesia de consilier juridic în cadrul entităţilor MAI.

(2) După aprobare, tematica şi bibliografia se postează pe pagina de intranet a DGJ.

(3) Tematica şi bibliografia sunt supuse revizuirii ori de câte ori modificările aduse legislaţiei sau competenţelor entităţilor MAI o impun. Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător

Art. 55. - (1) în cadrul procesului de organizare a examenului de definitivare în profesia de consilier juridic în cadrul entităţilor MAI, comisia pentru definitivare are următoarele atribuţii specifice:

a) verifică dosarul de stagiu pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru desfăşurarea examenului de definitivare;

b) stabileşte data şi locul desfăşurării examenului de definitivare şi ia măsuri pentru informarea stagiarilor examinaţi;

c) elaborează întrebările şi grila de corectare;

d) asigură îndeplinirea condiţiilor pentru desfăşurarea optimă a examinării, precum şi respectarea procedurilor;

e) efectuează instructajul stagiarilor examinaţi cu privire la modul general de desfăşurare a examinării, modalitatea de depunere a eventualelor contestaţii, situaţiile care atrag eliminarea din examinare, alte precizări necesare desfăşurării în bune condiţii a examinării;

f) corectează răspunsurile stagiarilor examinaţi;

g) semnează procesul-verbal care conţine concluziile examinării, întocmit de secretarul comisiei;

h) păstrează în deplină securitate documentele şi asigură confidenţialitatea datelor şi a informaţiilor referitoare la conţinutul subiectelor, al grilelor de corectare şi al lucrărilor candidaţilor;

i) comunică, după caz, unităţii din care face parte consilierul juridic examinat rezultatul examenului.

(2) Secretarul comisiei pentru definitivare îndeplineşte sarcinile dispuse de preşedintele acesteia.

Art. 56. - (1) Examinarea constă în rezolvarea unui test-grilă, care va conţine un număr de 60 de întrebări, astfel:

a) 40 de întrebări din legislaţia generală aplicabilă în activitatea de asistenţă juridică;

b) 20 de întrebări din legislaţia aplicabilă entităţii în care este încadrat consilierul juridic.

(2) Timpul alocat rezolvării testului-grilă este de 180 de minute.

(3) Este definitivat în profesie consilierul juridic care răspunde în mod corect la cel puţin 45 de întrebări.

Art. 57. - (1) Stagiarii examinaţi au obligaţia de a respecta regulile comunicate de comisia pentru definitivare referitoare la desfăşurarea examenului de definitivare.

(2) Nerespectarea regulilor sau eventuale încercări de fraudare atrag încetarea examinării şi declararea ca „respins” la examenul de definitivare.

(3) Prevederile art. 32 alin. (3), art. 33 şi art. 34 se aplică în mod corespunzător.

Art. 58. - (1) Stagiarul examinat poate contesta rezultatul pe care l-a obţinut la examenul de definitivare.

(2) Contestaţia se depune la secretariatul entităţii M.A.I. În care stagiarul îşi desfăşoară activitatea sau direct la secretariatul DGJ, în termen de maximum două zile lucrătoare de la comunicarea rezultatului.

Art. 59. - (1) Contestaţia se soluţionează de către o comisie de soluţionare a contestaţiei, desemnată de către directorul general al DGJ.

(2) Comisia de soluţionare a contestaţiei se constituie din 3 membri, consilieri juridici definitivi.

(3) în cadrul examinării contestaţiei, comisia de soluţionarea contestaţiei se pronunţă cu privire la fiecare aspect invocat de consilierul juridic contestatar.

(4) Motivele admiterii sau respingerii contestaţiei se comunică consilierului juridic examinat.

(5) în cadrul examinării contestaţiei, comisia de soluţionare a contestaţiei poate decide, după caz:

a) admiterea contestaţiei şi, în raport cu numărul de răspunsuri corecte, definitivarea în profesie sau menţinerea calificativului „respins”;

b) respingerea contestaţiei;

c) reexaminarea consilierului juridic stagiar, în situaţia în care se constată că mai mult de 3 întrebări sau grile de corectare sunt greşite.

(6) Comisia de soluţionare a contestaţiei respinge contestaţia:

a) care priveşte modul de evaluare a altei persoane decât a contestatarului;

b) care a fost depusă în afara termenului prevăzut la art. 58 alin. (2);

c) în cazul în care motivele depunerii contestaţiei nu se confirmă.

Art. 60. - (1) Consilierul juridic stagiar respins la examenul de definitivare se replanifică pentru examinare după trecerea unei perioade de 3 luni.

(2) în intervalul prevăzut la alin. (1) consilierul juridic stagiar continuă pregătirea profesională prin studiu individual.

 

CAPITOLUL V

Evidenţe specifice

 

SECŢIUNEA 1

Evidenţa consilierilor juridici din entităţile MAI

 

Art. 61. - Evidenţa consilierilor juridici stagiari şi definitivi care ocupă un post de consilier juridic într-o entitate a MAI se ţine pe suport hârtie sau în format electronic de către:

a) DGJ, pentru consilierii juridici ce ocupă o funcţie de consilier juridic în cadrul unităţilor aparatului central al MAI şi al altor entităţi decât cele prevăzute la lit. b);

b) structura de asistenţă juridică înfiinţată în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Situaţii

de Urgenţă, Inspectoratului General pentru Imigrări, Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne, Direcţiei Generale de Paşapoarte, Direcţiei Generale Anticorupţie, Direcţiei Generale de Protecţie Internă, Casei de Pensii Sectoriale â Ministerului Afacerilor Interne şi Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, pentru posturile de consilieri juridici din cadrul acestora şi al entităţilor MAI subordonate inspectoratului general/similar.

c) structura de asistenţă juridică din cadrul instituţiei prefectului.

Art. 62. - După ce comisia de definitivare constată promovarea examenului de definitivare în profesie, persoana este luată în evidenţă cu calitatea de consilier juridic definitiv.

Art. 63. - (1) Este luată în evidenţă cu calitatea de consilier juridic definitiv şi persoana care ocupă un post de consilier juridic, de execuţie sau de conducere, într-o entitate a MAI şi care:

a) a fost definitivată în profesie în cadrul unor proceduri derulate de către o asociaţie profesională sau de către o instituţie/autoritate publică, potrivit Legii nr. 514/2003, cu completările ulterioare:

b) a fost definitivată în profesie potrivit procedurilor prevăzute de Instrucţiunile ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.111/2005 privind activitatea de asistenţă juridică în Ministerul Afacerilor Interne;

c) potrivit legii, îndeplineşte condiţiile pentru a deveni consilier juridic definitiv sau avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivare.

(2) Competenţa constatării încadrării în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) aparţine comisiei de definitivare.

(3) în scopul prevăzut la alin. (2), entităţile M.A.I. în cadrul cărora sunt prevăzute posturile ocupate de consilierii juridici în cauză transmit comisiei de definitivare adeverinţe sau orice alte documente relevante.

(4) Rezultatul analizei comisiei se consemnează într-un proces-verbal, care se comunică entităţii MAI solicitante.

(5) împotriva procesului-verbal consilierul juridic stagiar poate formula contestaţie care se soluţionează de către comisia pentru definitivare.

Art. 64. - (1) Calitatea de consilier juridic stagiar sau definitiv în entităţile MAI se atestă prin legitimaţia de consilier juridic.

(2) Legitimaţia de consilier juridic este valabilă însoţită de un act de identitate valabil şi se foloseşte exclusiv în exercitarea atribuţiilor legale ce decurg din această calitate.

(3) Modelul legitimaţiei este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 65. - (1) Legitimaţia de consilier juridic se eliberează, după emiterea actului administrativ de numire în funcţie, de către structurile prevăzute la art. 61, pentru consilierii juridici a căror evidenţă o ţin.

(2) Legitimaţia de consilier juridic se avizează, semestrial, de conducătorul entităţii MAI din care face parte consilierul juridic.

Art. 66. - Persoana care nu mai ocupă funcţia de consilier juridic are obligaţia să predea legitimaţia de consilier juridic structurii de resurse umane a entităţii MAI, în termen 5 zile de la momentul la care a intervenit modificarea raporturilor de serviciu.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Evidente activităţii de asistente juridică

 

Art. 67. - (1) Evidenţa activităţii de asistenţă juridică se ţine în registre, pe formulare sau imprimate, întocmite pe suport hârtie sau în format electronic.

(2) Evidenţele privind activitatea de asistenţă juridică se referă, de regulă, la următoarele:

a) evidenţa generală a proceselor la instanţele judecătoreşti şi la alte organe de jurisdicţie;

b) desfăşurarea proceselor la instanţele judecătoreşti şi la alte organe de jurisdicţie;

c) termenele în procese;

d) contractele avizate;

e) avizele la proiectele de acte normative;

f) avizele pentru legalitate, altele decât cele prevăzute la lit. d) şi e).

Art. 68. - Nu este necesară constituirea unor evidenţe distincte dacă entitatea MAI dispune de un sistem electronic de management al documentelor/dosarelor care asigură realizarea scopului urmărit de art. 67.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 69. - (1) Consilierii juridici definitivi în profesie la data intrării în vigoare a prezentului ordin îşi menţin, în baza Legii nr. 514/2003, cu completările ulterioare, calitatea de consilieri juridici definitivi.

(2) Perioada mai mică de 2 ani în care consilierul juridic a exercitat atribuţii de asistenţă juridică în condiţiile Instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.111/2005 privind activitatea de asistenţă juridică în Ministerul Afacerilor Interne se ia în considerare la calculul stagiului. Stagiul continuă până la expirarea duratei acestuia, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentului ordin.

(3) Pot participa la examenul de definitivare, în condiţiile art. 50 alin. (1), fără parcurgerea stagiului, şi persoanele care au exercitat atribuţii de consilier juridic de cel puţin 2 ani anterior intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. 70. - DGJ şi structurile de asistenţă juridică din inspectoratele generale/similare pot organiza consfătuiri sau convocări ale consilierilor juridici din entităţile MAI, în vederea analizării problemelor apărute în activitatea de asistenţă juridică şi adoptării soluţiilor unitare necesare pentru perfecţionarea acestei activităţi.

Art. 71. - Structurile de asistenţă juridică competente actualizează sau, după caz, întocmesc evidenţa prevăzută la art. 61, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.

Art. 72. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Instrucţiunile ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.111/2005*) privind activitatea de asistenţă juridică în Ministerul Afacerilor Interne se abrogă.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 1 septembrie 2017.

Nr. 107.


*) Instrucţiunile ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.111/2005 privind activitatea de asistenţă juridică în Ministerul Afacerilor Interne nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXĂ

 

Legitimaţia de consilier juridic

 

- model -

 

ROMÂNIA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Stemă

 

Vizat

Vizat

 

 

 

Semestrul I

Semestrul II

 

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

 

 

 

(entitatea MAI din care face parte consilierul juridic)

 

Anul ..........

Anul ..........

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

LEGITIMAŢIE

 

Vizat

Vizat

 

nr. ....... din ...... ...... ..........

 

Semestrul 1

Semestrul II

 

 

 

 

 

 

 

 

Anul ..........

Anul ..........

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NUME PRENUME

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CONSILIER JURIDIC

 

Vizat

Vizat

 

 

 

Semestrul 1

Semestrul II

 

Conducătorul entităţii MAI

 

 

 

 

 

L.S.

 

 

Anul ..........

Anul ..........

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este valabilă numai însoţită de un act de identitate

 

 

 

 

 

ROMÂNIA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Stemă

 

Vizat

Vizat

 

 

 

Semestrul I

Semestrul II

 

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

 

 

 

(entitatea MAI din care face parte consilierul juridic)

 

Anul ..........

Anul ..........

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

LEGITIMAŢIE

 

Vizat

Vizat

 

nr. ....... din ...... ...... ..........

 

Semestrul 1

Semestrul II

 

 

 

 

 

 

 

 

Anul ..........

Anul ..........

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NUME PRENUME

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CONSILIER JURIDIC DEFINITIV

 

Vizat

Vizat

 

 

 

Semestrul 1

Semestrul II

 

Conducătorul entităţii MAI

 

 

 

 

 

L.S.

 

 

Anul ..........

Anul ..........

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este valabilă numai însoţită de un act de identitate

 

 

 

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind abrogarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 764/2004 pentru aprobarea Normelor privind utilizarea fotografiilor color sau a altor ilustraţii în cadrul avertismentelor de sănătate pe pachetele de tutun, Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 618/2007 privind aprobarea avertismentelor combinate pe pachetele de tutun, selectate în mod exclusiv din Biblioteca electronică de documente-sursă a Comisiei Europene, şi Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.349/2008 privind stabilirea Normelor pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (1)-(4) din Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 8.514 din 29.08.2017 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,

ţinând cont de modificările aduse Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 201/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun,

având în vedere prevederile art. 65 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) şi art. 11 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă următoarele acte normative:

a) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 764/2004 pentru aprobarea Normelor privind utilizarea fotografiilor color sau a altor ilustraţii în cadrul avertismentelor de sănătate pe pachetele de tutun, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 618/2007 privind aprobarea avertismentelor combinate pe pachetele de tutun, selectate în mod exclusiv din Biblioteca electronică de documente-sursa a Comisiei Europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 3 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.349/2008 privind stabilirea Normelor pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (1)-(4) din Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 august 2008.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 30 august 2017.

Nr. 989.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.