MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 733/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 733         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 12 septembrie 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.020. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 377/2017

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 377/2017

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 8.691 din 2017 al Direcţiei generale de programe, Agenţia Naţională de Programe de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii, având în vedere prevederile:

- art. 51 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - art. 2 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 377/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 şi 223 bis din 31 martie 2017, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6 alineatul (1), litera o) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„o) în cadrul Registrului naţional al donatorilor voluntari de celule stern hematopoietice se organizează şi funcţionează U.A.T.M. a Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stern Hematopoietice care asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană - Subprogramul de transplant de celule stern de la donatori neînrudiţi;”.

2. La articolul 6, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Organizarea şi funcţionarea unităţilor de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate publică se realizează în baza planurilor de activităţi şi resurse umane elaborate de fiecare U.A.T.M., conform Regulamentului-cadru cu privire la desfăşurarea activităţilor din cadrul unităţilor de asistenţă tehnică şi management prevăzut în anexa nr. 71 la prezentele norme tehnice.

Planul de activităţi şi resurse umane pentru fiecare U.A.T.M. se aprobă de ministrul sănătăţii la propunerea Agenţiei Naţionale de Programe de Sănătate.”

3. La articolul 6, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) în vederea realizării atribuţiilor de asistenţă tehnică şi management ale programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică, în fiecare din instituţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) se constituie, prin act administrativ al conducătorilor acestora, o echipă a U.A.T.M., pe baza propunerilor coordonatorului U.A.T.M. desemnat de către acesta. Echipa U.A.T.M. are în componentă, în mod obligatoriu, un coordonator U.A.T.M. şi cel puţin 2 categorii de poziţii, respectiv: responsabil tehnic(o)-/medical şi responsabil financiar/economic. Membrii echipei U.A.T.M. ce sunt desemnaţi pentru ocuparea poziţiilor obligatorii trebuie să respecte următoarele cerinţele minime:

a) coordonatorul U.A.T.M.: să fie absolvent cu diplomă al unui program de studii universitare de licenţă (inclusiv studii superioare de lungă sau scurtă durată) în domeniul medical sau economic;

b) responsabil tehnic(o)-/medical: să fie absolvent cu diplomă al unui program de studii universitare de licenţă (inclusiv studii superioare de lungă sau scurtă durată) în unul dintre domeniile: medicină, farmacie, biologie, biochimie, psihologie sau asistenţă socială, după caz;

c) responsabilul financiar/economic: să fie absolvent cu diplomă al unui program de studii universitare de licenţă (inclusiv studii superioare de lungă sau scurtă durată) în domeniul economic.

Componenţa propriu-zisă a fiecărei echipe U.A.T.M. se stabileşte în funcţie de: numărul de programe/subprogram/ intervenţii de sănătate publică pentru care se asigură asistenţa tehnică şi managementul, volumul şi complexitatea activităţilor desfăşurate în cadrul U.A.T.M., numărul de ore estimate â fi desfăşurate efectiv pentru realizarea activităţilor, numărul de persoane necesare şi nivelul pregătirii profesionale solicitat.

Coordonatorul elaborează planul de activităţi şi resurse umane al U.A.T.M., conform prevederilor alin, (21).”

4. La articolul 6 alineatul (7), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,e) cheltuieli de deplasare internă pentru vizitele de monitorizare/evaluare sau pentru desfăşurarea activităţii de coordonare a U.A.T.M, şi a altor activităţi pentru managementul programelor, după caz: transport, cazare şi diurnă potrivit prevederilor legale în vigoare, taxe de drum;”.

5. La articolul 6, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(9) Echipa prevăzută la alin. (4) care desfăşoară activităţi în cadrul U.A.T.M. este remunerată cu o sumă pentru activitatea depusă, cu încadrarea în limitele maxime ale unui tarif brut orar după cum urmează: 36 lei/oră pentru coordonatorul U.A.T.M. - la nivel naţional, respectiv 32 lei/oră pentru coordonatorul U.A.T.M. - la nivel regional, 27 lei/oră pentru personalul cu studii superioare şi 18 lei/oră pentru personalul cu studii medii. Remunerarea echipei se realizează în baza foilor colective de prezenţă care se întocmesc distinct pentru fiecare tip de contracte încheiate între părţile contractante, însoţite de rapoartele lunare de activitate ale personalului care desfăşoară activităţi în cadrul unităţilor de asistenţă tehnică şi management, din care să rezulte: activităţile şi numărul de ore lucrate zilnic pentru realizarea acestora. Documentele se certifică prin semnare şi de către coordonatorul U.A.T.M.”

6. La articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Personalul care desfăşoară activităţi medicale în cadrul programelor naţionale de sănătate publică poate fi remunerat în limitele maxime ale tarifului orar care corespunde salariului de bază aprobat, precum şi sporurilor aferente locului de muncă unde îşi desfăşoară activitatea pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi numărului de ore lucrate efectiv pe perioada unei luni calendaristice”.

7. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1.

8. În anexa nr. 2, la capitolul I „Programele naţionale de boli transmisibile”, titlul 1.1 „Programul naţional de vaccinare”, litera C „Activităţi”, punctul 1 „Vaccinarea populaţiei la vârstele prevăzute în Calendarul naţional de vaccinare” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. Vaccinarea populaţiei la vârstele prevăzute în Calendarul naţional de vaccinare

 

Calendarul naţional de vaccinare

 

Vârsta recomandată*1)

Tipul de vaccinare

Comentarii

primele 24 de ore

2-7 zile

Vaccin hepatitic B (Hep B)*2)

Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG)

în maternitate

2 luni

Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B

(DTPa-VPI-Hib-Hep. B)

Vaccin pneumococic conjugat*3)

medicul de familie

4 luni

Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B

(DTPa-VPI-Hib-Hep. B)

Vaccin pneumococic conjugat*3

medicul de familie

11 luni

Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitio-Haemophilus B-hepatitic B

(DTPa-VPI-Hib-Hep. B)

Vaccin pneumococic conjugat*3)

medicul de familie

12 luni

Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR)

medicul de familie

5 ani

Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR)

medicul de familie

6 ani

Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI)

medicul de familie

14 ani

Vaccin diftero-tetanic pentru adulţi/vaccin diftero-tetano-pertussis acelular

medicul de familie

 

NOTE:

*1) Vaccinarea copiilor abandonaţi în unităţile sanitare cu paturi se realizează la vârstele recomandate în Calendarul naţional de vaccinare sau, după caz, la alte vârste. În funcţie de starea de sănătate a acestora.

 

*2) În situaţia în care vaccinul hepatitic B nu este disponibil pentru administrare în primele 24 de ore de la naştere, copiilor născuţi din mame AgHBs pozitive lise va aplica temporar următoarea schemă de vaccinare:

 

Vârsta recomandată

Tipul de vaccinare

Comentarii

6 săptămâni

Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) doza I

medicul de familie

30 de zile de la prima doză

Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) doza II

medicul de familie

30 de zile de la a două doză

Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) doza III

medicul de familie

 

La vârsta de 11 luni copiii vor fi vaccinaţi conform Calendarului naţional de vaccinare, respectiv vor primi a IV-a doză de vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B),

Copiii născuţi din mame AgHBs negative vor fi vaccinaţi conform Calendarului naţional de vaccinare începând cu vârsta de 2 luni, fără a mai fi necesară recuperarea dozei de vaccin hepatitic B care nu a fost administrată la naştere.

*3) Vaccinul pneumococic conjugat va fi inclus în Calendarul naţional de vaccinare în funcţie de fondurile disponibile.

Pentru administrarea tuturor vaccinurilor se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă.*

 

9. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul 1.1 litera C punctul 1 subpunctul 1.2 „Activităţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din DSP”, subpunctul 1.2.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.2.2. depozitarea, distribuirea şi, după caz, transportul vaccinurilor către cabinetele de asistenţă primară şi unităţile sanitare cu paturi în cadrul cărora se realizează vaccinarea, precum şi către centrele de vaccinare organizate, în situaţii epidemiologice deosebite, prin ordin al ministrului sănătăţii;u.

10. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul 1.1 litera C punctul 1 subpunctul 1.2 „Activităţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din DSP”, subpunctul 1.2/10 se abrogă.

11. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul 1.1 litera C punctul 1 subpunctul 1.2, subpunctul 1.2.16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.2.16. Întocmirea referatelor în vederea încheierii contractelor prevăzute în anexa nr. 11 la normele tehnice, pentru furnizarea vaccinurilor achiziţionate prin licitaţii publice organizate la nivel naţional către unităţi de specialitate pentru implementarea unor activităţi din cadrul Programului naţional de vaccinare, inclusiv pentru situaţiile în care DSP decide efectuarea recuperării la BCG în cadrul dispensarelor teritoriale de pneumoftiziologie sau efectuarea vaccinării în unităţile sanitare cu paturi a copiilor abandonaţi;”,

12. În anexa nr. 2, la capitolul E titlul 1.1 litera C punctul 1 subpunctul 1.4 „Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare”, subpunctul 1.4.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.4.2. efectuarea vaccinării beneficiarilor prevăzuţi la titlul D punctul 1 cu tipurile de vaccinuri menţionate în Calendarul naţional de vaccinare şi la vârstele prevăzute în acesta sau, după caz, la alte vârste, în situaţia completării schemei de vaccinare. Medicii de familie au obligativitatea efectuării vaccinării beneficiarilor înscrişi pe lista proprie de asiguraţi, precum şi acelora care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie, la solicitarea DSP şi/sau a părinţilor copiilor sau a aparţinătorilor legali cu utilizarea vaccinurilor achiziţionate de Ministerul Sănătăţii sau, după caz, achiziţionate de aparţinători în situaţii în care pot fi dovedite discontinuităţi în aprovizionare. Efectuarea vaccinării se realizează după acordarea unei consultaţii medicale prin care se confirmă starea de sănătate a copilului. Efectuarea vaccinării şi consultaţia medicală acordată constituie serviciul de vaccinare. Consultaţia medicală acordată în cadrul serviciului de vaccinare urmăreşte obiective distincte de consultaţiile din cadrul serviciilor medicale de prevenţie şi profilaxie decontate de către casele de asigurări de sănătate, după cum urmează:

1.4.2.1. excluderea situaţiilor medicale care contraindică temporar sau definitiv vaccinarea;

1.4.2.2. evaluarea contextului epidemiologie, după caz;

1.4.2.3. examenul clinic;

1.4.2.4. consilierea părinţilor copiilor sau a aparţinătorilor legali referitor la reacţiile postvaccinale şi atitudinea terapeutică în cazul apariţiei lor;

1.4.2.5. Înregistrarea în RENV;

1.4.2.6. urmărirea apariţiei RAPI şi raportarea lor.

Serviciul medical de vaccinare se consemnează în evidenţele primare ale cabinetelor medicale de asistenţă medicală primară;”.

13. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul 1.1 litera C punctul 1, după subpunctul 1.4 se introduce un nou subpunct, subpunctul 1.41, cu următorul cuprins:

„1.41. Activităţi desfăşurate la nivelul centrelor de vaccinare care se organizează, în situaţii epidemiologice deosebite, prin ordin al ministrului sănătăţii.”

14. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul 1.1 litera C punctul 1, după subpunctul 1.5 „Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii spitaliceşti care au în structură dispensare de pneumoftiziologie” se introduce un nou subpunct, subpunctul 1.6, cu următorul cuprins:

„1.6. Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii spitaliceşti în situaţiile în care sunt spitalizaţi copii abandonaţi:

1.6.1. realizarea catagrafiei şi estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare din Calendarul naţional de vaccinări şi transmiterea acestora către DSP;

1.6.2. efectuarea vaccinării copiilor abandonaţi în unitatea sanitară, cu tipurile de vaccinuri menţionate în Calendarul naţional de vaccinare şi la vârstele prevăzute în acesta sau, după caz, la alte vârste după acordarea unei consultaţii medicale prin care se confirmă starea de sănătate a copilului, după cum urmează:

1.6.2.1. excluderea situaţiilor medicale care contraindică temporar sau definitiv vaccinarea;

1.6.2.2. evaluarea contextului epidemiologie, după caz;

1.6.2.3. examenul clinic;

1.6.2.4. Înregistrarea corectă şi la timp a vaccinărilor efectuate în evidenţele medicale, în Carnetul de vaccinare în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.147/2011 privind aprobarea modelului Carnetului de vaccinări, cu modificările ulterioare, şi în RENV;

1.6.2.5. urmărirea apariţiei RĂPI şi raportarea lor;

1.6.3. răspund de utilizarea eficientă a cantităţilor de vaccinuri solicitate şi primite;

1.6.4. raportarea vaccinărilor efectuate la DSP;

1.6.5. raportează lunar la DSP consumurile şi stocurile de vaccinuri.”

15. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.1 litera C, „Nota” de la punctul 2 „Vaccinarea grupelor populaţionale la risc” sa modifică şi va avea următorul cuprins:

NOTĂ:

*1) Vaccinarea HPV pentru prevenirea infecţiilor determinate de HPV:

a) se realizează la solicitarea părinţilor/reprezentanţilor legali care vor formula o cerere la medicul de familie; cererile vor fi centralizate în ordinea cronologică a datei de înregistrare şi trimestrial se va solicita direcţiei de sănătate publică numărul de doze de vaccin necesare;

b) o schemă de vaccinare integrală se realizează cu acelaşi produs vaccinai în vederea respectării principiului echităţii;

c) se achiziţionează cantitatea corespunzătoare întregii scheme de vaccinare anti-HPV;

d) vaccinarea va fi disponibilă numai pentru fetele care, la data solicitării, se încadrează în grupa de vârstă 11-14 ani, părinţii urmând să decidă individual când anume în acest interval se va face vaccinare.”

16. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul 1.1 litera C punctul 2, subpunctul 2.2 „Activităţi derulate la nivelul serviciilor/ birourilor de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din DSP”, subpunctul 2.2.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.2.2. depozitarea, distribuirea şi, după caz, transportul vaccinurilor către cabinetele de asistenţă primară şi unităţile sanitare cu paturi în cadrul cărora se realizează vaccinarea, precum şi către centrele de vaccinare organizate, în situaţii epidemiologice deosebite, prin ordin al ministrului sănătăţii;”.

17. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul 1.1 litera C punctul 2 subpunctul 2.2, subpunctul 2.2.12 se abrogă.

18. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul 1.1 litera C punctul 2 subpunctul 2.3 „Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare”, subpunctul 2.3.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.3.2. administrarea vaccinurilor opţionale beneficiarilor prevăzuţi la titlul D punctul 2. Efectuarea vaccinării se realizează după acordarea unei consultaţii medicale prin care se confirmă starea de sănătate a copilului. Efectuarea vaccinării şi consultaţia medicală acordată constituie serviciul de vaccinare. Consultaţia medicală acordată în cadrul serviciului de vaccinare urmăreşte obiective distincte de consultaţiile din cadrul serviciilor medicale de prevenţie şi profilaxie decontate de către casele de asigurări de sănătate, după cum urmează:

2.3.2.1. excluderea situaţiilor medicale care contraindică temporar sau definitiv vaccinarea:

2.3.2.2. evaluarea contextului epidemiologie, după caz;

2.3.2.3. examenul clinic;

2.3.2.4. consilierea părinţilor copiilor sau a aparţinătorilor legali referitor la reacţiile postvaccinale şi atitudinea terapeutică în cazul apariţiei lor;

2.3.2.5. Înregistrarea în RENV;

2.3.2.6. urmărirea apariţiei RĂPI şi raportarea lor.

Serviciul medical de vaccinare se consemnează în evidenţele primare ale cabinetelor medicale de asistenţă medicală primară;”.

19. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul 1.1 litera C punctul 2, după subpunctul 2.3 se introduce un nou subpunct, subpunctul 2.4, cu următorul cuprins:

„2.4. Activităţi desfăşurate la nivelul centrelor de vaccinare: care se organizează, în situaţii epidemiologice deosebite, prin ordin al ministrului sănătăţii.”

20. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul 1.1 litera D „Beneficiarii programului” punctul 2, după subpunctul 2.3 se introduce o notă, cu următorul cuprins:

„NOTĂ:

Până la atribuirea codului numeric personal (CNP) copiii vor fi vaccinaţi şi înregistraţi în RENV, identificarea acestora realizându-se pe baza codului unic de identificare generat de aplicaţie, variabila CNP nefiind obligatoriu de completat.”

21. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.1 litera F, punctul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„6. piese de schimb şi accesorii pentru echipamentele necesare transportului vaccinurilor, depozitării vaccinurilor/lanţ de frig, calculatoarelor, faxurilor, imprimantelor, copiatoarelor, multifuncţionalelor;”.

22. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.1 litera G „Unităţi de specialitate care implementează”, după punctul 6 se introduc două noi puncte, punctele 7 şi 8, cu următorul cuprins:

„7. unităţi sanitare cu paturi pentru vaccinarea copiilor abandonaţi;

8. centre de vaccinare.”

23. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.2 „Programul naţional de supraveghere şi control a bolilor transmisibile prioritare” litera C „Activităţi” punctul 2 „Activităţi implementate la nivelul serviciilor/birourilor de epidemiologie din DSP”, subpunctul 2.8 se abrogă.

24. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.2 litera C punctul 3 „Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare”, subpunctul 3.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3.3. efectuarea de vaccinări suplimentare dispuse de DSP. Efectuarea vaccinării se realizează după acordarea unei consultaţii medicale prin care se confirmă starea de sănătate a copilului. Efectuarea vaccinării şi consultaţia medicală acordată constituie serviciul de vaccinare. Consultaţia medicală acordată în cadrul serviciului de vaccinare urmăreşte obiective distincte de consultaţiile din cadrul serviciilor medicale de prevenţie şi profilaxie decontate de către casele de asigurări de sănătate, după cum urmează:

3.3.1. excluderea situaţiilor medicale care contraindică temporar sau definitiv vaccinarea;

3.3.2. evaluarea contextului epidemiologie, după caz;

3.3.3. examenul clinic;

3.3.4. consilierea părinţilor copiilor sau a aparţinătorilor legali referitor la reacţiile postvaccinale şi atitudinea terapeutică în cazul apariţiei lor;

3.3.5. Înregistrarea în RENV;

3.3.6. urmărirea apariţiei RĂPI şi raportarea lor.

Serviciul medical de vaccinare se consemnează în evidenţele primare ale cabinetelor medicale de asistenţă medicală primară;”.

25. În anexa nr. 2, la capitolul f titlul I.2, litera E „Indicatori de evaluare” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„E. Indicatori de evaluare:

1. Indicatori fizici:

1.1. pentru INSP:

1.1 1. număr de activităţi desfăşurate la nivelul INSP: 600 activităţi/an;

1.1.2. număr de studii desfăşurate: 1 studiu/an;

1.2. pentru DSP:

1.2.1. număr de activităţi desfăşurate la nivelul DSP: 3.500 activităţi/an;

1.2.2. număr de focare depistate, raportate şi investigate: 1.500 focare/an;

1.2.3. număr de alerte verificate: 200 alerte/an;

1.2.4. număr de alerte investigate: 200 alerte/an;

1.2.5. număr de studii desfăşurate: 1 studiu/an.

2. Indicatori de eficienţă:

2.1. pentru INSP:

2.1.1. cost mediu estimat/activitate desfăşurată la nivelul INSP: 1.200 lei/activitate;

2.1.2. cost mediu estimat/studiu realizat: 30.000 lei/studiu;

2.2. pentru DSP:

2.2.1. cost mediu estimat/activitate desfăşurată la nivelul DSP: 800 lei/activitate;

2.2 2. cost mediu estimat/focar de boală transmisibilă depistat, raportat şi investigat: 800 lei/focar;

2.2.3. cost mediu estimat/alertă verificată: 400 lei/alertă;

2.2.4. cost mediu estimat/alertă investigată: 400 lei/alertă;

2.2.5. cost mediu estimat/studiu realizat: 30.000 lei/

studiu.

3. Indicatori de rezultat DSP: indice de raportare a bolilor transmisibile: 75%.”

26. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.4 „Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei” litera C „Activităţi” punctul 2 „Activităţi desfăşurate în domeniul asistenţei tehnice şi managementului”, subpunctul 2.1 „Activităţi desfăşurate la nivelul Institutului de pneumoftiziologie „Prof. dr. Marius Nasta” Bucureşti se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.1.1. asigură condiţiile pentru organizarea şi funcţionarea UATM-PNPSCT;

2.1.2. aprobă prin act administrativ al managerului componenţa echipei de asistenţă tehnică şi management;

2.1.3. Încheie contractele pentru personalul din cadrul echipei UATM;

2.1.4. colaborează cu coordonatorul naţional al PNPSCT în problemele strategice de interes naţional din domeniul prevenirii, supravegherii şi controlului tuberculozei;

2.1.5. participă, prin specialiştii institutului, la desfăşurarea activităţilor în cadrul departamentelor funcţionale din structura UATM-PNPSCT în domeniile:

2.1.5.1. instruirii personalului medical pentru aplicarea prevederilor PNPSCT;

2.1.5.2. verificării efectuării controlului intern şi extern de calitate al laboratoarelor de bacteriologie BK, inclusiv pentru determinarea tulpinilor chimiorezistente;

2.1.5.3. organizării şi funcţionării unui sistem informaţional şi informatic coerent şi eficient pentru supravegherea şi controlul morbidităţii specifice, precum şi al cazurilor de TB MDR şi TB XDR;

2.1.5.4. realizării depistării, evaluării şi administrării tratamentului cazurilor de îmbolnăvire TB MDR şi TB XDR;

2.1.5.5. realizării vizitelor de supervizare în teritoriu.”

27. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.4 litera F „Natura cheltuielilor eligibile” punctul 8, după punctul 8.7 se introduce un nou subpunct, subpunctul 8.8, cu următorul cuprins:

„8.8. efectuarea testării ELISA de tip IGRA - QuantiferonTB Gold, în alte unităţi sanitare specializate, în situaţiile în care acestea nu pot fi efectuate în unităţile de specialitate care derulează programul, atunci când PPD nu este disponibilă; în aceste cazuri, investigaţiile specifice se efectuează, la recomandarea medicului, numai cu aprobarea coordonatorului judeţean TB.”

28. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.4 litera F, punctul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„13. deplasări interne: cheltuieli cu transportul, cazarea şi diurnă, taxe drum pentru personalul propriu, precum şi pentru coordonatorul programului care se deplasează în interes de serviciu;”.

29. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.5 „Programul naţional de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a rezistenţei microbiene, precum şi de monitorizare a utilizării antibioticelor” litera C „Activităţi” punctul 1 „Activităţi implementate la nivelul I.N.S.P. - Centrul Regional de Sănătate Publică (C.R.S.P.) Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara”, subpunctul 1.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1,1. elaborarea metodologiilor naţionale pentru supravegherea infecţiei cu Clostridium difficile şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale în sistem santinelă;”.

30. În anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.5 litera C punctul 1, după subpunctul 1.6 se introduce un nou subpunct, subpunctul 1.7, cu următorul cuprins:

„1.7. asigură gestionarea bazei de date naţionale a infecţiilor asociate asistenţei medicale în vederea analizei şi raportărilor trimestriale şi anuale cu respectarea prevederilor legale, privind sistemul informaţional de raportare şi notificare specifică.”

31. În anexa nr. 5, la capitolul IV „Programele naţionale de boli netransmisibile” titlul IV.1 „Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat” subtitlul IV.1.1 „Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeş-Papanicolaou la populaţia feminină eligibilă în regim de screening” litera G „Natura cheltuielilor eligibile”, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. servicii pentru testarea Babeş-Papanicolaou a cazurilor eligibile cu formular FS1 completat în integralitate şi raportat la un tarif de 77 lei/caz testat Babeş-Papanicolaou, validat şi raportaţi), din care:

1.1. informarea şi consilierea femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi mobilizarea populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou: 15 lei/caz;

1.2. recoltare, etalare şi fixare material celular cervical: 22 lei/caz;

1.3. colorarea Babeş-Papanicolaou, citirea rezultatului în sistem Bethesda 2001 şi interpretarea rezultatului testului Babeş-Papanicolaou: 40 lei/caz;”.

32. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV.1 subtitlul IV.1.1 litera G punctul 2, subpunctul 2.5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.5. cheltuielilor pentru editarea şi tipărirea de rapoarte, ghiduri, protocoale, standarde, proceduri sau metodologii, formulare tipizate, inclusiv formularul FS1, de raportare a datelor în cadrul subprogramului necesare pentru regiunea teritorială arondată, suporturi de curs şi materiale informative pentru personalul medical şi populaţia feminină eligibilă, precum şi multiplicarea, legătoria şi diseminarea lor; în situaţia epuizării formularelor FS1 distribuite furnizorilor de servicii medicale, pentru asigurarea continuităţii subprogramului, din bugetul alocat se pot finanţa cheltuielile pentru editarea şi tipărirea acestora, în baza documentelor justificative prezentate de UATM ; R;

33. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV.1 subtitlul IV.1.1 litera G punctul 3, subpunctul 3.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3.4. cheltuielilor de deplasare internă pentru vizitele de monitorizare/evaluare sau pentru desfăşurarea altor activităţi pentru managementul programelor: transport, cazare, diurnă şi taxe de drum potrivit prevederilor legale în vigoare 2);”.

34. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV. 2 „Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică” litera C „Activităţi”, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. Activităţi implementate în scopul prevenirii depresiei şi suicidului: continuarea instruirii medicilor de familie în vederea depistării precoce a depresiei şi suicidului în judeţele Botoşani, Bihor, Timiş, Arad, Bacău, Neamţ, Vaslui, Dolj, Mehedinţi, Harghita, Covasna, Bistriţa, Iaşi, Cluj, Braşov, Sibiu, Constanţa, Bucureşti, Brăila, Alba.”

35. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV. 2 litera E „Unităţi de specialitate care implementează programul” punctul 2, după subpunctul 2.28 se introduce un nou subpunct, subpunctul 2.29, cu următorul cuprins:

„2.29. Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare (CSM);”:

36. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV. 2 litera E, punctele 7 şi 8 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„7. activitatea 3.4: Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, judeţul Dolj;

8. activitatea 4: Institutul de Psihiatrie «Socola» Iaşi.”

37. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV.3 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană” subtitlul IV.3.1 „Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi sau celule de origine umană” litera H „Unităţi de specialitate care implementează subprogramul*1) punctul 17 „Judeţul Iaşi”, după subpunctul 17.5 se Introduce un nou subpunct, subpunctul 17.6, cu următorul cuprins:

„17.6. Institutul Regional de Oncologie Iaşi: transplant de celule stern hematopoietice.”

38. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV. 3 subtitlul IV.3.2 „Subprogramul de transplant de celule stern hematopoietice de la donatori neînrudiţi” litera B „Activităţi”, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. crearea şi gestionarea unei baze de date informatice cu potenţialii donatori de celule stern hematopoietice (CSH).”

39. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV. 3 subtitlul IV.3.2, litera D „Indicatori de evaluare” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„D. Indicatori de evaluare:

1. Indicatori fizici:

1.1. Indicatori fizici pentru RNDVCSH:

1.1.1. număr de donatori străini pentru care se solicită testări extinse: 212;

1.1.2. număr de probe de sânge pentru testare de verificare donatori străini: 130;

1.1.3. număr de probe sânge pentru testare de verificare donatori români: 20;

1.1.4. număr de grefe CSH de la donatori străini: 74;

1.1.5. număr de grefe CSH de la donatori români: 9;

1.1.6. număr de DLI de la donator CSH străin: 7;

1.1.7. număr de DLI de la donator CSH român: 5;

1.1.8. număr de campanii de promovare a donării CSH şi activităţi IEC, derulate la nivel naţional: 4;

1.1.9. număr de cursuri de instruire organizate de RNDVCSH: 2;

1.1.10. număr de donatori CSH înscrişi şi confirmaţi de RNDVCSH: 15.000;

1.1.11. număr de donatori CSH testaţi HLA la rezoluţie înaltă în laboratoare acreditate internaţional: 20.000.

1.2. Indicatori fizici pentru centrele donatorilor CSH:

1.2.1. număr de donatori CSH recrutaţi şi înscrişi: 15.000;

1.2.2. număr de donatori CSH în evidenţă pentru care se solicită probă de sânge pentru testare de verificare: 18;

1.2.3. număr de donatori CSH selectaţi pentru donare, consiliaţi şi evaluaţi medical: 14;

1.2.4. număr de evenimente de promovare a donării CSH: 216.

1.3. Indicatori fizici pentru laboratoare testare:

1.3.1. număr de donatori CSH (care nu sunt şi donatori de sânge) testaţi pentru MTS la înscrierea în RNDVCSH: 3.750;

1.3.2. număr de donatori CSH testaţi pentru CMV la înscrierea în RNDVCSH: 11.250;

1.3.3. număr de donatori CSH testaţi predonare pentru grup sanguin AOB şi Rh, CMV şi MTS: 14;

1.3.4. număr de donatori CSH testaţi HLA la înscrierea în RNDVCSH: 15.000;

1.3.5. număr de donatori CSH testaţi HLA extins: 220;

1.3.6. număr de donatori CSH şi pacienţi testaţi HLA pentru verificare: 116;

1.4. Indicatori fizici pentru centre de prelevare:

1.4.1. număr de rapoarte de evaluare medicală predonare a donatorilor CSH români neînrudiţi: 14;

1.4.2. număr de rapoarte de monitorizare periodică postdonare a donatorilor CSH români neînrudiţi: 23;

1.4.3. număr de planuri de prelevare CSH de la donatori CSH români neînrudiţi pentru pacienţi români;

1.5. Indicatori fizici pentru centre de transplant de CSH;

1.5.1. număr de evaluări compatibilitate pacient/donator CSH neînrudit: 249;

1.5.2. număr de planuri de transplant de CSH de la donator CSH neînrudit: 83;

1.5.3. număr de planuri pentru procedura DLI de la donator CSH neînrudit: 12;

1.5.4. număr de rapoarte de monitorizare post-transplant a pacienţilor cu allotransplant de la donator CSH neînrudit: 200.

2. Indicatori de eficienţă:

2.1. Indicatori de eficienţă pentru RNDVCSH:

2.1.1. cost mediu estimat/testare extinsă donatori străini: 4.100 lei;

2.1.2. cost mediu estimat/probă sânge pentru testare de verificare donatori străini: 3.375 lei;

2.1.3. cost mediu estimat/probă sânge pentru testare de verificare donatori români: 300 lei;

2.1.4. cost mediu estimat/grefa CSH de la donatori străini: 105.000 lei;

2.1.5. cost mediu estimat/transport şi cazare donator român CSH: 2.000 lei;

2.1.6. cost mediu estimat/furnizare DLI de la donator CSH străin: 55.000 lei;

2.1.7. cost mediu estimat/transport şi cazare donator român pentru DLI: 2.000 lei;

2.1.8. cost mediu estimat/eveniment/activitate IEC de promovare a donării CSH, derulate la nivel naţional: 35.000 lei;

2.1.9. cost mediu estimat/curs de instruire: 5.000 lei;

2.1.10. cost mediu estimat/confirmare a calităţii donator CSH înscris în RNDVCSH: 14 lei;

2.1.11. cost mediu estimat/donator CSH testat HLA la rezoluţie înaltă în laboratoare acreditate internaţional: 240 lei.

2.2. Indicatori de eficienţă pentru centre ale donatorilor CSH:

2.2.1. cost mediu estimat/donator CSH recrutat şi înscris: 75 lei;

2.2.2. cost mediu estimat/recoltare probă de sânge pentru testare de verificare: 100 lei;

2.2.3. cost mediu estimat/consiliere şi evaluare medicală donator CSH selectat pentru donare: 100 lei;

2.2.4. cost mediu estimat/eveniment de promovare a donării de CSH: 300 lei.

2.3. Indicatori de eficienţă pentru laboratoare testare:

2.3.1. cost mediu estimat/ donator CSH pentru testare pentru MTS la înscrierea în RNDVCSH: 150 lei;

2.3.2. cost mediu estimat/ donator CSH pentru testarea CMV la înscrierea în RNDVCSH: 30 lei;

2.3.3. cost mediu estimat/ donator CSH testat predonare pentru grup sanguin, CMV şi MTS: 2.000 lei;

2.3.4. cost mediu estimat/donator CSH testat HLA la înscrierea în RNDVCSH: 1 650 iei;

2.3.5. cost mediu estimat/donator CSH testat HLA extinsă: 6.825 lei;

2.3.6. cost mediu estimat/donator CSH testat HLA de verificare: 13.650 lei.

2.4. Indicatori de eficienţă pentru centre de prelevare CSH:

2.4.1. cost mediu estimat/raport de evaluare medicală predonare a donatorului CSH român neînrudit: 300 lei;

2.4.2. cost mediu estimat/raport de monitorizare periodică postdonare a donatorului CSH român neînrudit: 200 lei;

2.4.3. cost mediu estimat/plan de prelevare CSH de la donator CSH pentru pacient român: 500 lei.

2.5. Indicatori de eficientă pentru centre de transplant de CSH:

2.5.1. cost mediu estimat/raport de evaluare compatibilitate donator neînrudit-pacient: 300 lei;

2.5.2. cost mediu estimat/plan de transplant CSH de la donator CSH neînrudit: 500 lei;

2.5.3. cost mediu estimat/plan procedura DLI de la donator CSH neînrudit: 500 lei;

2.5.4. cost mediu estimat/raport de monitorizare post-transplant a pacientului cu allotransplant de la donator CSH neînrudit: 200 lei.

3. Indicatori de rezultat

3.1. Indicatori de rezultat pentru RNDVCSH:

3.1.1. număr de potenţiali donatori CSH înscrişi RNDVCSH: 50.000 persoane;

3.1.2. procentul donatorilor CSH înscrişi în RNDVCSH şi confirmaţi în scris din totalul donatorilor CSH înscrişi în RNDVCSH: 90%;

3.1.3. număr de pacienţi pentru care se caută donator CSH compatibil în registrul local: 115 pacienţi;

3.1.4. număr de pacienţi pentru care se caută donator CSH compatibil în registre internaţionale: 106 pacienţi;

3.1.5. număr de persoane informate în cadrul evenimentelor de promovare a donării CSH: 30.000 persoane;

3.1.6. procentul donatorilor CSH testaţi HLA din total donatori înscrişi în RNDVCSH: 85%.

3.2. Indicatori de rezultat pentru centrele donatorilor CSH:

3.2.1. procentul donatorilor de sânge din total donatori CSH: 75%;

3.2.2. număr de persoane informate în cadrul evenimentelor de promovare a donării CSH: 30.000 persoane.

3.3. Indicatori de rezultat pentru laboratoare testare:

3.3.1. procentul donatorilor CSH testaţi HLA extins din totalul donatorilor CSH testaţi HLA la înscrierea în RNDVCSH: 20%;

3.4. Indicatori de rezultat pentru centrele de prelevare de CSH:

3.4.1. număr de grefe CSH prelevate de la donatori CSH din RNDVCSH: 9;

3.4.2. număr de DLI prelevate de la donatori CSH din RNDVCSH: 5;

3.4.3. număr de donatori CSH monitorizaţi postdonare.

3.5. Indicatori de rezultat pentru centrele de transplant de CSH:

3.5.1. procentul pacienţilor care au indicaţie de transplant CSH de la donator neînrudit pentru care s-a identificat donator compatibil CSH: 70%;

3.5.2. procentul pacienţilor transplantaţi din total pacienţi pentru care s-au identificat donatori neînrudiţi CSH compatibili: 90%;

3.5.3. număr de transplanturi de la donator CSH neînrudit: 83;

3.5.4. număr de proceduri DU de la donator CSH neînrudit: 14;

3.5.5. număr de pacienţi monitorizaţi posttransplant de la donator CSH neînrudit: 160.”

40. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV. 3 subtitlul IV.3.2 litera E „Natura cheltuielilor eligibile”, punctul 1 „RNDVCSH” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. RNDVCSH

1.1. cheltuieli de deplasare, cazare şi diurnă pentru personalul propriu în vederea organizării acţiunilor de coordonare, precum şi pentru organizarea instruirilor periodice ale personalului medical din unităţile sanitare desemnate să organizeze activităţi coordonate de RNDVCSH;

1.2. cheltuieli cu recoltarea şi transportul intern şi internaţional al probelor de sânge, al grefelor de CSH şi produselor celulare adiţionale (DU);

1.3. cheltuieli legate de căutarea de donatori compatibili în registrul naţional şi în registre internaţionale (poştă, telecomunicaţii, internet);

1.4. cheltuieli aferente serviciilor de transport şi hoteliere acordate donatorului voluntar pe perioada pregătirii pentru donare, donare şi postdonare;

1.5. cheltuieli de întreţinere şi exploatare pentru echipamentele IT şi mijloacele de comunicare;

1.6. furnituri de birou; şi piese de schimb;

1.7. cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente IT şi echipamente frigorifice de mică valoare necesare pentru activităţile specifice;

1.8. cheltuieli cu procurarea, tipărirea şi multiplicarea imprimatelor specifice pentru donatorii CSH (materiale informative, formulare tipizate la înscrierea în RNDVCSH, scrisori de confirmare a înscrierii);

1.9. cheltuieli cu campanii de promovare a donării CSH şi activităţi IEC (materiale de comunicare, informare, educare, materiale promoţionale, dotări pentru punctele fixe şi mobile de promovare a donării CSH, cheltuieli de deplasare şi cazare);

1.10. cheltuieli cu servicii de comunicare şi corespondenţă cu donatorii CSH înscrişi în RNDVCSH (telefon/fax, internet, poştă);

1.11. cheltuieli cu serviciile de testare HLA la rezoluţie înaltă de către laboratoare de testare HLA acreditate internaţional, a donatorilor CSH la înscrierea în RNDVCSH;

1.12. cheltuieli cu bunuri şi servicii pentru contracte de prestări servicii sau contracte de antrepriză, încheiate în temeiul Codului civil, după caz, conform prevederilor art. 52 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru activităţile specifice ale Registrului şi coordonarea activităţilor unităţilor sanitare desemnate.”

41. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul rv.3 subtitlul fV.3.2 litera F „Unităţi de specialitate care implementează subprogramul” punctul 12, subpunctul 12.13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„12.13. Centrul de Transfuzie Sanguină Vâlcea.”

42. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV. 3 subtitlul IV.3.2, litera F punctul 12, după subpunctul 12.13 se introduce un nou subpunct, subpunctul 12.14, cu următorul cuprins:

„12.14. Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanţa.”

43. În anexa nr. 5, la capitolul IV titlul IV.4 „Programul naţional de boli endocrine” litera E „Indicatori de evaluare:

” punctul 3 „indicatori de rezultat:”, subpunctul 3.3 se abrogă.

44. În anexa nr. IV.1 la anexa nr. 5 la normele tehnice, titlul „Atribuţii specifice unităţilor de asistenţă tehnică şi management în cadrul Subprogramului de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeş-Papanicolaou la populaţia feminină eligibilă în regim de screening” punctul 1 „Atribuţiile specifice Unităţii de asistenţă tehnică şi management organizată la nivel naţional, în structura I.N.S.P., denumită în continuare UATM-INSP”, după subpunctul 1.17 se introduce un nou subpunct, subpunctul 1.18, cu următorul cuprins:

„1.18. participă, după caz, la validarea activităţii privind testările Babeş-Papanicolaou realizate de către unităţile sanitare din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale şi a ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi furnizorilor de servicii medicale privaţi;”.

45. În anexa nr. IV.3 la anexa nr. 5 la normele tehnice, punctul 1 „Procedura de constituire a reţelei de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin” subpunctul 1.1 „Centrele de informare şi consiliere a femeilor”, subpunctul 1.1.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.1.1. cabinetele de asistenţă medicală primară aflate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate pentru furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară. Cabinetele de medicină de familie au obligaţia participării la subprogramul de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, pentru activitatea de informare şi consiliere a femeilor, conform prevederilor art. 89 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

46. În anexă nr. 6, la capitolul V „Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate”, titlul V.1 „Subprogramul de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate”, litera B „Domenii specifice” punctul 1.5 „Promovarea unul stil de viaţă sănătos prin organizarea şi desfăşurarea de intervenţii de prevenţie primară şi secundară pentru reducerea consumului dăunător de alcool”, subpunctul 1.5.1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.5.1.2. Detecţia precoce a consumului problematic de alcool, intervenţii scurte pentru populaţia generală sau persoanele la risc către tratament specializat pentru cei cu probleme severe”.

47. În anexa nr. 6, la capitolul V titlul V.1 litera B punctul 1.5, subpunctul 1.5.2 „Beneficiari” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.5.2. Beneficiari: pacienţii unităţilor sanitare cu paturi, populaţia generală, populaţia la risc”.

48. În anexa nr. 6, la capitolul V titlul V.1 litera B punctul 1.5 subpunctul 1.5.5 „Indicatori de rezultat” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.5.5. Indicatori de rezultat:

1.5.5.1. Număr de beneficiari intervenţii = 8.000/an;

1.5.5.2. Număr de intervenţii specifice = 10.000/an;

1.5.5.3. Număr de specialişti AlcoInfo instruiţi = 20/an.”

49. În anexa nr. 6, la capitolul V titlul V.1 litera B punctul 1.5 subpunctul 1.5.6 „Unităţi de specialitate care implementează”, după subpunctul 1.5.6.2 se introduce un nou subpunct, subpunctul 1.5.6.3, cu următorul cuprins:

„1.5.6.3. DSP-urile judeţene, asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari”.

50. În anexa nr. 6, la capitolul V titlul V.1 litera B punctul 1.5 subpunctul 1.5.7 „Metodologia intervenţiei”, subpunctul 1.5.7.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.5.7.1. La nivelul centrelor AlcoInfo şi în comunitate pacienţii/persoanele la risc beneficiază de servicii specializate: screening, intervenţie scurtă, extinsă, monitorizare şi evaluare”.

51. În anexa nr. 7, la capitolul VI „Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului” titlul VI.1 „Subprogramul de nutriţie şi sănătate a copilului” punctul 3 „Prevenirea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital prin screening neonatal, confirmarea diagnosticului de fenilcetonurie şi monitorizarea evoluţiei bolii”, litera A „Activităţi” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. efectuarea screening-ului neonatal la fenilcetonurie*1) şi hipotiroidism congenital:

1.1. recoltarea spoturilor de sânge;

1.2. transportul spoturilor de sânge recoltate la spitalele din regiunile cărora le sunt arondate teritorial;

1.3. dozarea fenilalaninei plasmatice în cazul fenilcetonuriei şi a TSH-ului în cazul hipotiroidismului congenital;

2. confirmarea diagnosticului în fenilcetonurie*1):

2.1. dozarea fenilalaninei plasmatice*2);

2.2. dozarea tirozinei plasmatice şi calcularea raportului fenilalanină/tirozină în cazuri justificate din punct de vedere medical*2);

3. monitorizarea evoluţiei fenilcetonuriei*1):

3.1. dozarea fenilalaninei plasmatice;

3.2. dozarea aminoacizilor în condiţiile în cazuri justificate din punct de vedere medical*2);

„NO T E:

*1) Activităţile se realizează conform Ghidului de diagnostic şi tratament în fenilcetonurie, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 51/2017.

*2) Investigaţiile se efectuează la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului «Alessandrescu-Rusescu» în cadrul laboratorului de analize medicale.”

52. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.1 punctul 4 „Tratamentul dietetic al copiilor cu fenilcetonurie şi alte boli înnăscute de metabolism” litera F „Unităţi de specialitate care implementează intervenţia” punctul 2 „tratamentul dietetic al altor boli înnăscute de metabolism”, după subpunctul 2.3 se introduce un nou subpunct, subpunctul 2.4, cu următorul cuprins:

„2.4. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M. S. Curie» Bucureşti.”

53. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.1 punctul 6 „Prevenirea ratinopatiei de prematuritate şi a complicaţiilor acesteia, prin screening neonatal, laserterapie şi monitorizarea evoluţiei bolii”, litera B „Beneficiarii intervenţiei” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„B. Beneficiarii intervenţiei *1):

1. nou-născuţii prematuri cu VG </ = 34 săptămâni şi Gn </ = 2000 g;

2. nou-născuţii prematuri cu VG > 34 săptămâni şi Gn > 2000 g cu factori de risc perinatali:

2.1. hipoxie la naştere;

2.2. sindrom de detresă respiratorie a nou-născutului pentru care au primit oxigenoterapie cu FiO2 > 40%;

2.3. ventilaţie mecanică;

2.4. hemoragie intraventriculară;

2.5. hiperbilirubinemie;

2.6. icter prelungit;

2.7. sepsis neonatal;

2.8. anemie;

2.9. enterocolită necrozantă;

2.10. şoc neonatal pentru care a primit tratament cu dopamină.

NOTĂ:

*1): Până la atribuirea codului numeric personal (CNP) nou-născuţii prematuri beneficiază de efectuarea screening-ului pentru retinopatie, tratamentului şi monitorizării evoluţiei bolii în baza CNP-ului mamei, cu înscrierea serviciilor medicale efectuate în foaia de observaţie clinică a nou-născutului.”

54. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.1 punctul 7 „Prevenţia morbidităţii asociate şi a complicaţiilor, prin diagnostic precoce, precum şi monitorizarea unor afecţiuni cronice la copil” litera E „Natura cheltuielilor eligibile”, în tabelul de la punctul 7, după nr. crt. 4 se introduce un nou nr. crt., nr. crt. 41, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Produse cu destinaţie medicală specială pentru diaree cronică/sindrom de malabsorbţie/malnutriţie

Cantitate

„41.

Formule anti reflux

64-135 g/copil/zi”

 

55. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.1 punctul 7, litera G „Unităţi de specialitate care implementează intervenţia” se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii sanitare

Astm bronşic

Afecţiuni generatoare de malabsorbţie/ malnutriţie şi diaree cronică

Mucoviscidoză

Imunodeficienţe primare umorale

Afecţiuni generatoare de hepatită cronică

„1

Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului «Alessandrescu-Rusescu», Bucureşti

+

+

+

+

+

2

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Grigore Alexandrescu», Bucureşti

+

+

+

-

+

3

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M.S. Curie», Bucureşti

+

+

+

-

-

4

Spitalul Clinic de Copii «Dr. Victor Gomoiu», Bucureşti

+

+

+

-

+

5

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, Cluj-Napoca

+

+

+

+

+

6

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

+

+

+

+

+

7

Spitalul Clinic Judeţean Mureş

-

+

-

-

-

8

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Sf. Maria», Iaşi

+

+

 

+

+

9

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara

-

+

+

-

+

10

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu», Timişoara

+

+

-

+

+

11

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova

-

+

+

-

-

12

Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova, Dolj

+

-

-

-

+

13

Spitalul Clinic Municipal «Dr. Gavril Curteanu» Oradea, Bihor

+

+

+

-

+

14

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Apostol Andrei», Constanţa

+

+

+

+

+

15

Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu

+

+

+

-

-

16

Spitalul Clinic de Copii Braşov

-

+

+

-

-

17

Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare

+

-

-

-

-”

 

56. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul VI.1 punctul 7 litera H „Lista investigaţiilor paraclinice efectuate de unităţile de specialitate pentru stabilirea precoce a diagnosticului, prevenirea morbidităţii asociate şi monitorizarea bolnavilor”, tabelele „Hepatita cronică la copil” şi „Afecţiuni generatoare de malabsorbţie /malnutriţie şi diaree cronică” se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Hepatita cronică la copil:

 

UNITATE SANITARA

serologie

AgHbs

anticorpi

antiVHC

Ac anti-

Cytomegalovirus

(IgG)

Ac. Anti

Cytomegalovirus

(IgM)

serologie pentru Virus Epstein Bar (IgM)

Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului «Alessandrescu-Rusescu» Bucureşti

+

+

+

+

+

Spitalul Clinic de Copii «Dr. Victor Gomoiu», Bucureşti

+

+

+

+

+

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Apostol Andrei» Constanţa

+

+

+

+

+

Spitalul clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca

+

+

+

+

+

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Sf. Maria» Iaşi

+

+

+

+

+

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

+

+

+

+

+

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu», Timişoara

+

+

+

+”

 

 

„Afecţiuni generatoare de malabsorbţie/malnutriţie şi diaree cronică

 

UNITATE SANITARA

măsurarea hidrogenului exhalat

determinarea cantitativă a anticorpilor de tip Ig E pentru alergenii alimentari lapte de vacă şi fracţii, soia, ou, peşte, gluten, grâu, nuci, alune, muştar, ţelină, susan, sulfiţi

determinarea cantitativă a anticorpilor antitransglutaminază tisulară de tip IgA şi IgG

determinarea cantitativă a anticorpilor antiendomisium de tip IgA şi de tip IgG

determinarea cantitativă a anticorpilor antigliadine deamidate

determinarea genotipurilor specifice

determinarea calitativă a deficitului de IgA seric şi de IgA transglutaminază (test rapid), 25 OH vit. D, imunoglobulină serică, amoniac seric, atfa-1 antifripsina serică

determinarea cantitativă a calprotectinei fecale, elastaza panere atică în scaun

determinare serică a diaminooxidazei

examen extins al florei intestinale

dozare pANCA (anticorpi antimieloperoxidaza), ASCA (anticorpi antisaccharomyces cerevisiae)

examen errteroRMN

Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului «Alessandrescu-Rusescu» Bucureşti

+

+

+

+

+

+

+

+ (calprotectină fecală)

 

 

 

 

Spitalul Clinic de Copii «Dr. Victor Gomoiu», Bucureşti

 

+

+

 

 

 

+ (fără amoniac seric)

 

 

+

 

 

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Grigore Alexandrescu» Bucureşti

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

 

Spitalul Clinic Municipal «Dr. Gavril Curteanu» Oradea, Bihor

 

+

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Spitalul Clinic de Copii Braşov

 

+

+

+

+

 

 

+

 

 

+

 

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca

 

+

+

+

+

 

+

+ (calprotectina)

 

+

+

+

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Apostol Andrei» Constanţa

 

+

+

+

+

+

+

+

+

+

+

+

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Sf. Mana» Iaşi

 

+

+

 

 

 

+

+

 

 

 

 

Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu

 

+

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

 

+

+

+

+

+

+ (IGA, IG seric, alfa-1

antifripsina serică)

+

+

+

+

 

Spitalul Clinic Judeţean Mureş

 

 

+

 

+

 

+ (IGA)

 

 

 

 

 

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara

 

+

+

+

+

 

 

+

 

+

+

 

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu», Timişoara

+

+

+

+

+

 

+

 

 

 

+

 

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M.S. Curie», Bucureşti

+

 

+

+

 

 

+

+

 

 

+”

 

 

57. În anexa nr. 7, la capitolul VI titlul IV.2 „Subprogramul de sănătate a femeii”, la punctul 5 „Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh”, care se renumerotează ca fiind punctul 4, la litera F „Unităţi care implementează intervenţia”, punctul 10 se abrogă.

58. După anexa nr. 7 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 71, al cărei cuprins este prevăzut în anexa nr. 2.

59. În anexa nr. 8, în tabelul „Cererea de finanţare fundamentată pentru programele naţionale de sănătate publică finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii”, în capătul de tabel de la coloana 1 sintagma „Prevedere bugetară aprobată în trimestrul inclusiv disponibilul din trimestrele anterioare;” se înlocuieşte cu sintagma „Prevedere bugetară aprobată în trimestrul

60. În anexa nr. 9, litera B titlul IV „Obligaţiile părţilor” articolul 4, punctele 18 şi 19 se abrogă.

61. În anexa nr. 9, litera B titlul IV articolul 5, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4. să realizeze administrarea vaccinurilor numai după acordarea unei consultaţii medicale prin care se confirmă starea de sănătate a beneficiarului. Consultaţia medicală acordată în cadrul serviciului de vaccinare urmăreşte obiective distincte de consultaţiile din cadrul serviciilor medicale decontate de către casele de asigurări de sănătate, după cum urmează:

4.1. excluderea situaţiilor medicale care contraindică temporar sau definitiv vaccinarea;

4.2. evaluarea contextului epidemiologie, după caz;

4.3. examenul clinic;

4.4. consilierea părinţilor copiilor/a aparţinătorilor legali sau, după caz, a beneficiarilor vaccinării referitor la reacţiile postvaccinale şi atitudinea terapeutică în cazul apariţiei lor;

4.5. Înregistrarea în RENV;

4.6. urmărirea apariţiei RĂPI şi raportarea lor.

Serviciul medical de vaccinare se consemnează în evidenţele primare ale cabinetelor medicale de asistenţă medicală primară;”,

62. În anexa nr. 9, litera B titlul IV articolul 5, punctul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„20. să nu refuze vaccinarea copiilor neînscrişi pe lista unui medic de familie, precum şi înscrierea pe listă a acestora, la solicitarea părinţilor sau a aparţinătorilor legali;”.

63. În anexa nr. 9, litera B titlul IV articolul 7 alineatul (2), litera a) se abrogă.

Art. II. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică, furnizorii de servicii medicale, publici sau privaţi, precum şi instituţiile publice care derulează programe naţionale de sănătate publică vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, partea t.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 4 septembrie 2017.

Nr. 1.020.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la normele tehnice)

 

Bugetul alocat programelor naţionale de sănătate publică aprobate pentru anul 2017

 

 

 

- mii lei -

PROGRAMELE NAŢIONALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

Buget de stat

Venituri proprii

Total

I. Programul naţional de boli transmisibile, din care:

231.150

256.897

488.047

Programul naţional de vaccinare

87.485

91.284

178.769

Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare

0

2.019

2.019

Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV

143.449

143.341

286.790

Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei

216

16.344

16.560

Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi â antibiotico-rezistenţei

n

3.909

3.909

II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă

A

1.652

1.652

III. Programul naţional de securitate transfuzională

36.350

47.592

83.942

IV. Programele naţionale de boli netransmisibile, din care:

6.737

80.807

87.544

Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin

0

5 268

5.268

Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică

0

2.128

2.128

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

1.704

52.955

54.659

Subprogramul de transplant de celule stern hematopoietice periferice şi centrale

5.033

13.597

18.630

Subprogramul de fertilizare în vitro şi embriotransfer

0

5.165

5.165

Programul naţional de boli endocrine

0

682

682

Programul naţional de tratament pentru boli rare

0

700

700

Programul naţional de management al registrelor naţionale

0

312

312

V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate

21

1.493

1.514

VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului

5.736

14.167

19.903

Total buget programe naţionale de sănătate publică 2017

279.994

402.608

682.602

MS - acţiuni centralizate

34.314

47.860

82.174

TOTAL BUGET

314.308

450.468

764.776

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 71 la normele tehnice)

 

REGULAMENT-CADRU

cu privire la desfăşurarea activităţilor din cadrul unităţilor de asistenţă tehnică şi management

 

1. Dispoziţii generale

Prezentul regulament-cadru stabileşte principiile generale şi cerinţele de bază pentru desfăşurarea activităţilor din cadrul unităţilor de asistenţă tehnică şi management, denumite în continuare U.A.T.M.

2. Cadrul juridic:

- art. 51 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 29 din Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru perioada 2017 şi 2018;

- Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru perioada 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 377/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Modalitatea de organizare şi funcţionare a U.A.T.M.

3.1. Organizarea U.A.T.M.:

3.1.1. desemnarea coordonatorului U.A.T.M. prin act administrativ al conducătorului unităţii de specialitate în cadrul căreia sunt aprobate organizarea şi funcţionarea U.A.T.M.;

3.1.2. transmiterea către A.N.P.S. a deciziei privind desemnarea coordonatorului U.A.T.M.;

3.1.3. stabilirea de către coordonatorul U.A.T.M. a echipei de asistenţă tehnică şi management, denumită în continuare E.A.T.M., conform prevederilor punctului 4;

3.1.4. estimarea de către coordonatorul U.A.T.M. a bugetului necesar funcţionării U.A.T.M., conform prevederilor punctului 5;

3.1.5. transmiterea către A.N.P.S. a propunerii privind planul de activităţi, planul de resurse umane şi a bugetului necesar funcţionării U.A.T.M.;

3.1.6. analiza propunerii privind planul de activităţi, planul de resurse umane şi a bugetului necesar funcţionării U.A.T.M. de către A.N.P.S. şi întocmirea referatului pentru aprobarea acestora de către ministrul sănătăţii;

3.1.7. transmiterea de către A.N.P.S. a aprobării planului de activităţi, planului de resurse umane şi a bugetului necesar funcţionării U.A.T.M. către coordonatorul U.A.T.M.;

3.1.8. selectarea membrilor E.A.T.M.;

3.1.9. repartizarea sarcinilor membrilor E.A.T.M.;

3.1.10. Încheierea relaţiilor contractuale dintre unitatea de specialitate în cadrul căreia este aprobată organizarea şi funcţionarea U.A.T.M. şi membrii E.A.T.M.

3.2. Implementarea activităţilor:

3.2.1. realizarea:

3.2.1.1. managementului activităţilor;

3.2.1.2. managementului financiar;

3.2.1.3. managementului resurselor umane;

3.2.1.4. relaţiei cu Ministerul Sănătăţii;

3.2.1.5. relaţiei cu unităţile de specialitate;

3.2.2. raportarea activităţilor realizate în termenele stabilite;

3.2.3. monitorizarea.

3.3. Controlul şi evaluarea:

3.3.1. realizarea controlului intern de calitate;

3.3.2. efectuarea controlului privind încadrarea în costuri şi în termenele de realizare;

3.3.3. evaluarea;

3.3.4. generarea corecţiilor.

4. Modalitatea de organizare a echipei de asistenţă tehnică şi management şi responsabilităţile acesteia

4.1 E.A.T.M. se organizează într-un format standard:

4.1.1. minim:

4.1.1.1. coordonatorul U.A.T.M.;

4.1.1.2. responsabil tehnic(o)-/medical;

4.1.1.3. responsabilul financiar/economic;

4.1.2 maxim: la standardul minim se adaugă:

4.1.2.1. echipa de implementare;

4.1.2.2. echipa de suport administrativ.

4.2. Stabilirea formatului standard de organizare a E.A.T.M. se realizează de către coordonatorul U.A.T.M. pe baza elementelor următoare:

4.2.1. numărul de programe/subprograme/intervenţii de sănătate publică pentru care se asigură asistenţa tehnică şi managementul;

4.2.2. volumul şi complexitatea activităţilor desfăşurate în cadrul U.A.T.M.;

4.2.3. numărul de ore estimate a fi necesare pentru realizarea activităţilor;

4.2. 4. nivelul pregătirii profesionale şi competenţelor necesare pentru realizarea activităţilor;

4.2.5. particularităţi ale programului/subprogramului naţional de sănătate publică;

4.2.6. fondurile disponibile.

4.3. E.A.T.M., prin personalul său, are atribuţii şi responsabilităţi în asigurarea asistenţei tehnice şi al managementului pentru unităţile de specialitate care implementează programele/ subprogramele naţionale de sănătate publică, înţelegând prin acestea:

4.3.1. acordarea de consultanţă unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică;

4.3.2. planificarea, organizarea şi coordonarea desfăşurării activităţilor din cadrul programelor de sănătate publică;

4.3.3. elaborarea de proceduri şi metodologii pentru procesele pe care le desfăşoară, precum şi actualizarea acestora ori de câte ori este necesar;

4.3.4. monitorizarea activităţilor desfăşurate în cadrul programelor naţionale de sănătate publică;

4.3.5. participarea la şedinţele de monitorizare a stadiului implementării programelor naţionale de sănătate publică organizate de A.N.P.S.;

4.3.6. participarea la verificări, în teren, privind respectarea prevederilor Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică, la solicitarea A.N.P.S.;

4.3.7. asigurarea managementului fondurilor alocate programelor naţionale de sănătate publică prin:

4.3.7.1. estimarea şi fundamentarea anuală a necesarului de fonduri pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică şi transmiterea acestuia către A.N.P.S., până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor;

4.3.7.2. propunerea repartizării fondurilor alocate pe unităţile de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică;

4.3.7.3. verificarea lunară a eligibilităţii cheltuielilor efectuate de unităţile de specialitate care implementează programe/subprograme naţionale de sănătate publică;

4.3.7.4. Întocmirea şi avizarea situaţiilor centralizate privind cererile de finanţare lunară a programelor naţionale de sănătate publică şi transmiterea acestora către A.N.P.S.;

4.3.7.5. comunicarea sumelor aprobate pentru finanţarea lunară a programelor naţionale de sănătate publică către unităţile de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică;

4.3.7.6. formularea propunerilor cu privire la suplimentarea fondurilor alocate programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică şi înaintarea acestora către A.N.P.S.;

4.3.8. centralizarea trimestrială, cumulată, de la începutul anului şi anuală, a indicatorilor fizici, de eficienţă şi rezultat al programelor naţionale de sănătate raportaţi de unităţile de specialitate şi transmiterea acestora către A.N.P.S.;

4.3.9. centralizarea trimestrială, cumulată, de la începutul anului şi anuală, a execuţiei bugetare pe baza raportărilor efectuate de unităţile de specialitate şi transmiterea acestora către A.N.P.S.;

4.3.10. monitorizarea consumurilor şi stocurilor de medicamente, materiale sanitare sau dispozitive medicale şi altele asemenea raportate de unităţile de specialitate care implementează programele naţionale de sănătate publică;

4.3.11. centralizarea trimestrială, cumulată, de la începutul anului şi anuală, a consumurilor şi stocurilor de medicamente, materiale sanitare sau dispozitive medicale şi altele asemenea pe baza raportărilor efectuate de către unităţile de specialitate şi transmiterea acestora către A.N.P.S. Situaţiile centralizate vor fi însoţite şi de balanţele de stocuri cantitativ-valorice pe depozite întocmite de unităţile de specialitate care implementează programele/subprogramele naţionale de sănătate publică;

4.3.12. estimarea cantităţilor de medicamente, materiale sanitare sau dispozitive medicale şi altele asemenea necesare pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică, pe baza estimărilor realizate de unităţile de specialitate;

4.3.13. elaborarea şi transmiterea către A.N.P.S. a rapoartelor trimestriale şi anuale cu privire la implementarea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică. În cuprinsul rapoartelor se consemnează, fără a se limita la acestea:

4.3 13.1. stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului/subprogramului naţional de sănătate publică;

4.3.13.2. analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică, cu precizarea cauzelor depăşirii sau, după caz, a nerealizării indicatorilor de eficienţă, precum şi a impactului nerealizării acestora;

4.3.13.3. probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor;

4.3.13.4. propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică;

4.3.14. informarea A.N.P.S. asupra problemelor şi disfuncţionalităţilor întâmpinate în implementarea programelor naţionale de sănătate publică şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a modului de derulare a acestora;

4.3.15. organizarea şi administrarea la nivel naţional sau regional, după caz, a sistemului informaţiilor din domeniul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică;

4.3.16. formularea propunerilor cu privire la strategia programelor naţionale de sănătate publică, de organizare şi desfăşurare a acestora;

4.3.17. formularea propunerilor cu privire la structura programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică.

4.4. Responsabilităţile coordonatorului U.A.T.M. sunt:

4.4.1. În etapa de organizare a U.A.T.M.:

4.4.1.1. Întocmirea planului de activităţi care cuprinde: obiective, activităţi, responsabili;

4.4.1.2. Întocmirea planului de resurse umane care cuprinde: stabilirea dimensiunii şi configuraţiei echipei de asistenţă tehnică, repartiţia sarcinilor pentru membrii E.A.T.M., repartiţia normei de timp, stabilirea termenelor de realizare a sarcinilor şi a indicatorilor de realizat;

4.4.1.3. estimarea bugetului;

4.4.1.4. transmiterea către A.N.P.S. a planului de activităţi şi resurse umane, precum şi a bugetului necesar;

4.4.1.5. selectarea membrilor E.A.T.M.;

4.4.1.6. propunerea de aprobare de către conducătorul unităţii de specialitate a componenţei nominale a E.A.T.M.;

4.4.1. 7. semnarea contractelor încheiate între unitatea de specialitate în cadrul căreia este aprobată organizarea şi funcţionarea U.A.T.M. şi membrii E.A.T.M.

4.4.2. În timpul implementării:

4.4.2.1. organizarea şi coordonarea activităţii membrilor E.A.T.M. În scopul îndeplinirii atribuţiilor şi responsabilităţilor E.A.T.M.;

4.4.2.2. luarea deciziilor privind organizarea şi funcţionarea U.A.T.M. În conformitate cu prevederile legale în vigoare;

4.4.2.3. realizarea completării şi actualizării planului de activităţi şi resurse umane în funcţie de modificările legislative survenite pe parcursul implementării;

4.4.2.4. verificarea realizării de către membrii E.A.T.M. a activităţilor incluse în planul de activităţi, cu încadrarea în termenele şi indicatorii de realizare stabiliţi;

4.4.2.5. efectuarea analizelor de timp, resurse umane şi de buget;

4.4.2.6. asigurarea relaţiei cu A.N.P.S. şi cu unităţile de specialitate care implementează programul/subprogramul naţional de sănătate publică;

4.4.2.7. asigurarea participării membrilor E.A.T.M. la întâlnirile legate de derularea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică;

4.4.2.8. asigurarea şi coordonarea circuitului informaţional pentru activităţile U.A.T.M. prin transmiterea deciziilor, datelor şi comunicărilor la membrii E.A.T.M. şi primirea de la aceştia a informaţiilor, datelor şi comunicărilor;

4.4.2.9. urmărirea realizării programului de achiziţii de bunuri şi servicii necesare pentru funcţionarea U.A.T.M.;

4.4.2.10. urmărirea utilizării corespunzătoare a bunurilor achiziţionate în cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică;

4.4.2.11. efectuarea controlului cheltuielilor efectuate în U.A.T.M. cu verificarea necesităţii, oportunităţii, legalităţii, realităţii, înregistrării în evidenţa U.A.T.M., încadrării în limitele bugetare aprobate;

4.4.2.12. controlează elaborarea cererilor de finanţare pentru activitatea desfăşurată în cadrul U.A.T.M.;

4.4.2.13. coordonează preluarea, înregistrarea, distribuirea la membrii E.A.T.M. a documentelor programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică, precum şi îndosarierea şi arhivarea corespondenţei şi a mesajelor primite din partea colaboratorilor;

4.4.2.14. coordonează transmiterea de către E.A.T.M. a documentelor către terţi prin poştă, fax, e-mail;

4.4.2.15. coordonează realizarea şi actualizarea bazei de date aferentă U.A.T.M.;

4.4.2.16. coordonează arhivarea documentelor U.A.T.M. după un sistem de înregistrare, îndosariere şi arhivare, stabilit conform normativelor în vigoare;

4.4.2.17. monitorizează activităţile E.A.T.M.;

4.4.2.18. asigură identificarea şi soluţionarea problemelor apărute;

4.4.2.19. realizează controlului intern managerial;

4.4.2.20. Întocmeşte planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor incluse în rapoartele de audit/control şi urmăreşte implementarea acestora;

4.4.2.21. evaluează activităţile U.A.T.M.;

4.4.2.22. dispune implementarea corecţiilor necesare;

4.4.2.23. certifică din punct de vedere al legalităţii, necesităţii, oportunităţii şi realităţii documentele elaborate la nivelul U.A.T.M.;

4.4.2.24. asumarea documentelor U.A.T.M.;

4.4.2.25. Împreună cu membrii E.A.T.M. răspunde de funcţionarea U.A.T.M. În conformitate cu prevederile legale în vigoare.

5. Estimarea bugetului: se realizează prin estimarea următoarelor cheltuieli:

5.1. cheltuieli de personal: reprezintă cheltuielile care rezultă din încheierea contractelor de muncă, inclusiv contribuţiile angajatului şi angajatorului, contractelor de prestări servicii sau după caz, a contractelor de antrepriză;

5.2. cheltuieli administrative, tehnice şi logistice: conform naturii cheltuielilor, nu mai mult de 10% din totalul bugetului aprobat;

5.3. cheltuieli de deplasare pentru deplasări în ţară, dacă e cazul, conform naturii cheltuielilor, nu mai mult de 10% din totalul bugetului aprobat, conform prevederilor legale privind deplasările.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.