MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 746/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 746         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 18 septembrie 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.294. - Ordin al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor În localităţile urbane şi rurale

 

1.296. - Ordin al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN d6mENIUL ENERGIEI

 

83. - Ordin pentru abrogarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 19/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, implementare şi utilizare a serviciului tehnologic de sistem rezervă de capacitate

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale

 

În temeiul prevederilor art. VII din Legea nr. 198/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare                                                                                                                                                            ,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 bis din 6 aprilie 1998, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,

 

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

 

Bucureşti, 30 august 2017.

Nr. 1.294.

 

ANEXĂ

 

NORME TEHNICE

privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale

 

CAPITOLUL I

Generalităţi

                                                                                                                                                                                                          []]

 

1.1. Prezentele norme tehnice au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

1.2. Conform art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1998, cu modificările şi completările ulterioare, documentaţiile privind proiectarea, construcţia şi modernizarea drumurilor se întocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi cu avizele prevăzute în normele metodologice.

1.3. Realizarea în zona drumului public a oricărei construcţii sau instalaţii, în orice scop, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executării construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al administratorului drumului, care trebuie solicitat prin certificatul de urbanism.

1.4. Drumurile publice de interes naţional, judeţean şi comunal îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte şi sunt considerate continue şi atunci când traversează localităţile, servind totodată şi ca străzi.

 

CAPITOLUL II

Obiectul şi domeniul de aplicare

 

2.1. Prezentele norme tehnice se referă la condiţiile de amplasare a lucrărilor tehnico-edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în zona drumurilor publice.

Pentru obiectivele existente, condiţiile tehnice din prezentele norme tehnice trebuie respectate cu ocazia efectuării lucrărilor de reparaţii, reabilitări sau modernizări ale acestora.

2.2. Lucrările care fac obiectul prezentelor norme tehnice sunt:

- lucrări tehnico-edilitare - reţele de distribuţie sau colectare pentru apă, energie electrică, telefonie, gaze, termoficare şi canalizare pluvială;

- amplasarea stâlpilor pentru instalaţii - iluminat public, semnalizări luminoase rutiere, cabluri de energie electrică sau telecomunicaţii;

- amplasarea pomilor.

 

CAPITOLUL III

Condiţii de amplasare a lucrărilor edilitare subterane în zona drumurilor publice din localităţile urbane şi rurale

 

3.1. Reţelele şi instalaţiile tehnico-edilitare situate în ampriza drumurilor publice sunt:

- instalaţiile necesare funcţionării drumului: canalizarea pluvială şi drenajele, iluminatul public, semnalizările luminoase rutiere, reţeaua de stropit spaţii verzi, reţeaua energetică pentru transportul în comun, stâlpii pentru telecomunicaţii;

- instalaţiile edilitare necesare ansamblurilor de construcţii de locuinţe şi dotări social-culturale, posturi de transformare, cămine şi aerisiri, hidranţi, staţii de pompare, guri de scurgere etc.

3.2. Amplasarea în localităţi a reţelei edilitare subterane trebuie coordonată cu celelalte lucrări subterane şi de suprafaţă, existente sau de perspectivă.

3.3. Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regulă, în afara părţii carosabile a drumului sau în galerii vizitabile.

Amplasarea, construcţia, repararea şi întreţinerea acestor lucrări se fac cu aprobarea administratorului drumului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.

3.4. Amplasarea lucrărilor edilitare subterane se realizează conform legislaţiei în vigoare, în unul dintre următoarele sisteme:

- izolat;

- combinat, respectiv mai multe instalaţii grupate;

- în comun, când instalaţiile subterane sunt într-o galerie circulabilă.

3.5. La amplasarea instalaţiilor în sistem izolat sau combinat se va avea în vedere următoarea ordine de preferinţă:

- sub zonele verzi;

- sub insulele de dirijare a circulaţiei;

- sub trotuare sau alei pentru ciclişti;

- numai în cazuri excepţionale, sub partea carosabilă sau sub liniile de tramvai, prevăzându-se măsuri speciale de protecţie conform normelor specifice, respectiv pct. 17 al notei din anexa nr. 6 la Ordinul ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 290/2013 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., cu următoarea formulare: „în cazuri excepţionale, pe sectoare de drum limitate ca lungime, a căror soluţie tehnică este impusă de existenţa altor reţele pozate cu acordul administratorului de drum, justificate cu argumente tehnice. În partea carosabilă a drumurilor naţionale, şi anume cât mai aproape de marginea acesteia, realizată de preferinţă prin foraj orizontal în lungul drumului, prin canivou (casetă tehnică) sau galerie edilitară”.

3.6. În documentaţiile de urbanism ale localităţilor trebuie să se indice încadrarea reţelelor edilitare subterane în profilul transversal al drumului public.

Amplasarea reţelelor edilitare subterane se face, de regulă, în afara părţii carosabile a drumurilor publice. Dacă acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau economic, reţelele se pot amplasa şi în partea carosabilă, cu următoarea ordine de prioritate:

- canalizare ape pluviale;

- canalizare ape menajere;

- termoficare;

- alimentare cu apă;

- gaze naturale;

- telecomunicaţii;

- alte reţele.

3.7. Soluţia de amplasare a reţelelor în planul de situaţie coordonator din cadrul proiectelor trebuie justificată din punct de vedere tehnic şi economic, în funcţie de:

- caracteristicile terenului de fundare;

- siguranţa în exploatare;

- categoria drumului public şi structura rutieră existentă sau proiectată;

- posibilitatea proiectării şi executării, în mod coordonat, a tuturor reţelelor subterane;

- etapizarea executării lucrărilor;

- posibilitatea de deviere sau de întrerupere a circulaţiei.

3.8. Condiţiile specifice de amplasare, pe categorii de reţele, se stabilesc conform prevederilor de mai jos:

- reţelele subterane electrice şi de telecomunicaţii, amplasate pe trasee paralele de lungime mare, se recomandă să se pozeze separat, de o parte şi de alta a drumului public;

- reţelele de tracţiune electrică se recomandă să se amplaseze lângă fundaţiile stâlpilor susţinători respectivi;

- reţelele de telecomunicaţii se recomandă să se pozeze în zona cuprinsă între frontul de aliniere a construcţiilor şi partea carosabilă a drumului public;

- reţelele de gaze naturale se recomandă să se pozeze pe zona necarosabilă a drumului public, pe partea opusă canalelor de energie termică şi canalizaţiilor telefonice;

- distanţa minimă dintre conducte şi canale, precum şi dintre acestea şi construcţiile existente trebuie să asigure stabilitatea construcţiilor, ţinându-se seama de adâncimea de fundare, precum şi de caracteristicile geotehnice ale terenului.

3.9. Traseul unei reţele subterane sau al unei benzi tehnico-edilitare se stabileşte pe baza documentaţiilor tehnice, legal aprobate.

3.10. Dublarea reţelelor prin amplasarea de o parte şi de alta faţă de axa drumului public se face în baza unui calcul tehnico-economic.

3.11. Aducţiunile pentru alimentare cu apă care au trasee în localităţi, comune cu celelalte reţele edilitare subterane, se amplasează în conformitate cu normele tehnice şi cu aprobarea administratorului drumului.

3.12. Traversarea aeriană a drumurilor publice de către reţelele edilitare se face, de regulă, în locurile unde drumul public este în aliniament, intersecţia realizându-se la un unghi apropiat de 90°, dar nu mai mic de 60°. Administratorul drumului poate aproba derogări pe baza unui studiu tehnico-economic.

3.13. La subtraversarea drumurilor naţionale, judeţene şi comunale de către conductele de gaze şi lichide, amplasarea acestora trebuie să se facă conform legislaţiei în vigoare.

3.14. Amplasarea instalaţiilor, distanţele de pozare şi dimensiunile constructive vor respecta prevederile documentaţiilor tehnice.

3.15. Reţelele magistrale de distribuţie sau colectare pentru apă, energie electrică, telefonie, gaze, termoficare se vor amplasa în galerii circulabile, prevăzute cu puncte de branşare distribuite la distanţe optime, potrivit documentaţiilor de urbanism, asigurându-se lungimi minime ale branşamentelor.

3.16. Reţelele de energie electrică de înaltă tensiune şi canalizare se proiectează şi se realizează pe trasee independente, corespunzător normelor tehnice.

3.17. La proiectarea canalelor se vor lua măsuri pentru protejarea acestora faţă de agresivitatea apelor subterane, precum şi pentru protejarea straturilor rutiere şi a surselor de apă, a solului şi a complexului rutier.

3.18. Conductele reţelelor de distribuţie se montează, de regulă, îngropat, montajul aerian fiind admis la traversări de obstacole, precum şi în alte cazuri justificate tehnic şi economic.

3.19. Porţiunile aparente ale conductelor exterioare se montează, de preferinţă, aerian, pe pereţii exteriori ai clădirilor, pe estacade etc.

3.20. Traseele conductelor de distribuţie trebuie să fie, pe Cât posibil, rectilinii şi să urmărească profilul stradal, folosindu-se zone mai puţin aglomerate cu alte instalaţii subterane conform legislaţiei în vigoare.

3.21. Traversările instalaţiilor subterane prin conducte pentru lichide se execută la adâncimea minimă de 1,50 m sub cota axului drumului şi la minimum 0,80 m sub cota fundului şanţului.

3.22. Traversările instalaţiilor subterane prin cabluri sau conducte de gaze se execută la adâncimea minimă de 1,20 m sub cota axului drumului şi la 0,50 m sub cota fondului şanţului.

3.23. Este interzisă montarea conductelor de distribuţie:

- sub linii de tramvai sau de cale ferată, în lungul acestora;

- În canale de orice fel, care comunică direct cu clădiri;

- sub orice fel de construcţii sau pe terenuri destinate construcţiilor.

3.24. La subtraversarea liniilor de tramvai şi de cale ferată, a canalelor sau a altor construcţii subterane care nu pot fi evitate, conductele de gaze se vor monta în tuburi de protecţie.

La intersecţia cu reţele edilitare sau cu alte construcţii subterane, conductele de gaze se montează, de preferinţă, deasupra acestora.

3.25. La stabilirea traseului conductelor de distribuţie trebuie respectate distanţele minime până la construcţii, instalaţii sau obstacole învecinate, existente sau proiectate, stabilite prin legislaţia în vigoare.

3.26. Deţinătorii construcţiilor sau instalaţiilor acceptate în zona drumului sunt obligaţi să execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă aceste operaţiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, întreţinerea sau exploatarea drumurilor publice.

3.27. Administratorul drumului este obligat să notifice deţinătorii de utilităţi sau instalaţii autorizate în zona drumului cu privire la lucrările ce se vor executa la drum, precum şi termenul în care aceştia sunt obligaţi să le desfiinţeze sau să le mute, după cum urmează:

a) cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune desfiinţarea, mutarea sau modificarea, pentru construcţii autorizate cu caracter definitiv;

b) cu cel puţin o lună înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcţiilor acceptate cu caracter provizoriu.

 

CAPITOLUL IV

Condiţii de amplasare a stâlpilor pentru instalaţii în zona drumurilor publice din localităţile urbane şi rurale

 

4.1. Amplasarea instalaţiilor în zona drumurilor trebuie să respecte prevederile stabilite de regimul juridic al drumurilor.

4.2. Traversările aeriene ale cablurilor trebuie să asigure o înălţime de liberă trecere de minimum 6,00 m deasupra punctului celui mai înalt al platformei drumului, în cazul cablurilor electrice, înălţimea se majorează cu spaţiul de siguranţă împotriva electrocutării, după cum urmează:

 

Condiţii de caicul al distanţei pe verticală

Distanţa minimă între conductorul inferior al LEA şi partea carosabilă

Un ≤ 110 kV

Un = 220 kV

Un = 400 kV

Gabaritul minim

7,00

8,00

9.00

 

4.3. Instalarea stâlpilor de susţinere a cablurilor de energie electrică sau de telecomunicaţii se face la o distanţă suficientă de drumul naţional, astfel încât, în situaţia lărgirii drumului cu câte O bandă pentru fiecare sens de circulaţie, stâlpii să rămână în afara zonei de siguranţă, fără a fi necesară mutarea lor.

4.4. Se interzice traversarea cu linii electrice aeriene în zona portalurilor sau a consolelor pentru instalaţiile de semnalizare rutieră.

4.5. Dispunerea stâlpilor pentru susţinerea surselor de iluminat se va face cu respectarea normelor tehnice în vigoare.

4.6. Amplasarea pe străzi a stâlpilor pentru instalaţii se va face la minimum 1 m faţă de partea carosabilă, în cazul în care aceasta este încadrată de borduri denivelate, sau minimum 3 m, în celelalte cazuri, iar în cazul localităţilor rurale stâlpii vor fi amplasaţi dincolo de şanţ (anexa nr. 1).

4.7. Amplasarea şi instalarea indicatoarelor luminoase se vor face pe baza planurilor de organizare a circulaţiei, elaborate în cadrul studiilor de specialitate, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi cu acordul organelor de poliţie care răspund de siguranţa circulaţiei.

4.8. Sistemul de susţinere va fi constituit din stâlpi din beton armat sau metalici, special executaţi în acest scop sau de folosinţă comună. În cazul drumurilor publice cu mai multe benzi de circulaţie, atunci când este necesară o semnalizare specifică fiecărei benzi, susţinerea indicatoarelor respective se face printr-un sistem portal sau cu console.

4.9. Indicatorul luminos va fi repetitor sau pus în consolă la o înălţime corespunzătoare perceperii lui în punctele unde traseul, din cauza configuraţiei lui sau compoziţiei traficului, prezintă dificultăţi de vizibilitate a semnalizării rutiere.

4.10. Amplasarea semafoarelor la intersecţii se face ţinându-se seama de intensitatea, structura traficului şi de mărimea fluxurilor de circulaţie a vehiculelor.

Semafoarele de bază se amplasează în intersecţii, de regulă, pe partea dreaptă a direcţiei de mers (anexa nr. 2).

Stâlpul de susţinere poate fi special destinat pentru semafoare sau poate fi de folosinţă comună cu alte utilităţi, cum ar fi susţinerea de indicatoare de circulaţie.

Înălţimea stâlpului de susţinere se alege în funcţie de numărul posibil al elementelor de semafor şi de indicatoarele care se pot instala pe el, astfel încât distanţa de la sol la extremitatea de jos a semaforului să fie de minimum 2,20 m.

Semafoarele repetitoare se amplasează în cazul intersecţiilor în care acced artere cu mai multe benzi de circulaţie pe sens, unde semnalele semaforului de bază pot fi mascate de vehiculele cu gabarit mare care circulă pe prima bandă, pentru conducătorii auto de pe celelalte benzi.

În cazul semafoarelor repetitoare, montate pe partea stângă a direcţiei de mers, în insule de dirijare sau în spaţiul verde median, înălţimea de la sol la extremitatea de jos a semaforului poate fi de minimum 0,80 m (anexa nr. 2).

4.11. Deţinătorii construcţiilor sau ai instalaţiilor acceptate sunt obligaţi să execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă aceste operaţiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, întreţinerea sau exploatarea drumurilor publice.

4.12. Administratorul drumului este obligat să notifice deţinătorii de utilităţi sau instalaţii autorizate în zona drumului cu privire la lucrările ce se vor executa la drum, precum şi la termenul în care aceştia sunt obligaţi să le desfiinţeze sau să le mute. după cum urmează:

- cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea ori modificarea, pentru construcţii autorizate cu caracter definitiv;

- cu cel puţin 1 lună înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcţiilor cu caracter provizoriu.

 

CAPITOLUL V

Condiţii de amplasare a pomilor în zona drumurilor publice din localităţile urbane şi rurale

 

5.1. Amplasarea pomilor în localităţile urbane şi rurale se va face cu acordul administratorului drumului public.

5.2. Plantaţiile în rânduri cu arbori se execută pe ambele părţi ale drumului public, de regulă în zona de siguranţă, amplasate simetric şi paralel cu axa drumului. Alegerea speciilor şi asocierea lor în plantaţii trebuie să corespundă condiţiilor de climă şi de sol.

5.3. Distanţele minime de plantare de-a lungul drumului între arborii aceluiaşi rând depind de clasa tehnică a drumului şi de forma de bază a coroanelor arborilor:

- categoria drumului public I-IV - distanţa minimă de plantare pentru specii cu coroană piramidală este de 15 m, iar pentru cele cu coroană sferică, ovală sau tabulară - de 20 m;

- categoria drumului public V - distanţa minimă de plantare pentru specii cu coroană piramidală este de 10 m, iar pentru cele cu coroană sferică, ovală sau tabulară - de 15 m.

5.4. Se interzice plantarea pomilor în interiorul curbelor, indiferent de raza acestora.

5.5. Lăţimile fâşiilor verzi situate în profilul transversal al drumului public, în funcţie de felul plantaţiei, vor fi:

- pentru plantaţii de pomi într-un şir minimum 1,00 m;

- pentru plantaţii de arbuşti minimum 0,75-1,00 m;

- pentru gazon şi flori minimum 0,75-1,00 m.

5.6. Plantarea arborilor se poate face şi în ochiuri pătrate, amplasate pe trotuar, cu dimensiunile 1,00 m x 1,00 m, sau circular, cu diametrul de 1,00 m, care se recomandă să fie acoperite cu grătare metalice sau din beton prefabricat.

5.7. Se interzice plantarea de arbori şi arbuşti pe spaţiile necirculabile în care sunt amplasate reţele şi instalaţii edilitare subterane.

5.8. Distanţele minime de la marginea părţii carosabile până la trunchiurile de arbori şi arbuşti trebuie să fie de minimum 1,00 m, în cazul în care aceasta este încadrată de borduri denivelate, sau minimum 3 m, în celelalte cazuri.

5.9. Plantaţiile de pe zonele verzi nu vor deranja iluminatul drumului public, vizibilitatea în curbă şi la traversările pentru pietoni.

5.10. Plantaţiile cu garduri vii se execută la lucrări ornamentale, precum şi la perdele de protecţie. Gardurile vii nu trebuie să pericliteze siguranţa circulaţiei rutiere.

5.11. Curăţarea plantaţiilor în zona reţelelor electrice se face prin tăierea coroanelor arborilor, păstrându-se forma de bază respectivă.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

6.1. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.

6.2. Condiţiile din prezentele norme tehnice conţin prevederi minime obligatorii.

 

ANEXA Nr. 1)

la normele tehnice

 

Profiluri caracteristice de drumuri publice

 

A. Drumuri publice de categoria I - magistrale cu minimum 6 benzi de circulaţie


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

B. Drumuri publice de categoria a II-a - de legătură - cu 4 benzi de circulaţie

 

C. Drumuri publice de categoria a III-a - colectoare - cu 2 benzi de circulaţie

 

Drumuri publice în localităţi rurale

 

 

ANEXA Nr. 2*)

la normele tehnice

 

Amplasarea instalaţiilor de semnalizare la intersecţii faţă de drumul existent

 

Semafor de baza


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor

 

În temeiul prevederilor art. VII din Legea nr. 198/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 bis din 6 aprilie 1998, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Alexandru Răzvan Cuc

 

Bucureşti, 30 august 2017.

Nr. 1.296.

 

 

ANEXĂ

 

NORME TEHNICE

privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor

 

CAPITOLUL I

Generalităţi

 

1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

1.2. Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice se realizează pe baza principiilor generale prevăzute în prezentele norme tehnice.

La proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice se va ţine seama de funcţionalitatea pe care o au în reţeaua rutieră, de clasa tehnică, de utilizarea raţională a terenurilor, conservarea şi protejarea mediului înconjurător, de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii, precum şi de necesitatea desfăşurării circulaţiei în condiţii de siguranţă şi confort.

1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice nu se aplică:

- străzilor;

- drumurilor închise circulaţiei publice;

- drumurilor private.

Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţilor, servind totodată şi ca străzi,

 

CAPITOLUL II

Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor

 

2.1. Planificarea, proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice se fac în funcţie de categoriile acestora din punct de vedere funcţional şi de clasa tehnică determinată potrivit normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, aprobate prin ordin al ministrului transporturilor.

2.2. Din punct de vedere funcţional şi administrativ, drumurile publice se împart. în ordinea importanţei, astfel:

a) autostrăzi: drumuri publice de interes naţional, rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor, care nu deservesc proprietăţile riverane, prevăzute cu două căi unidirecţionale (separate printr-o zonă mediană), având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi o bandă de staţionare de urgenţă, cu intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permise numai în locuri special amenajate;

b) drumuri expres: drumuri publice de interes naţional accesibile numai prin noduri sau intersecţii reglementate, care pot fi interzise anumitor categorii de vehicule şi pe care oprirea voluntară şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise;

c) drumuri naţionale europene (E): drumuri deschise traficului internaţional, a căror încadrare ca drumuri (E) se stabileşte în conformitate cu prevederile Acordului european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională (AGR); ele pot fi şi autostrăzi sau drumuri expres;

d) drumuri naţionale principale: drumuri publice de interes naţional care asigură legătura capitalei ţării cu oraşele reşedinţă de judeţ, legăturile dintre acestea, precum şi cu punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României;

e) drumuri naţionale secundare - restul drumurilor naţionale care nu se încadrează în categoriile prevăzute la lit. a)-d);

f) drumuri judeţene: drumuri de interes judeţean care asigură legătura între:

- reşedinţele de judeţ cu municipiile, cu oraşele, cu reşedinţele de comună, cu staţiunile balneoclimaterice şi turistice, cu porturile şi aeroporturile, cu obiectivele importante legate de apărarea ţării şi cu obiectivele istorice importante;

- oraşe şi municipii, precum şi între acestea şi reşedinţele de comună;

- reşedinţe de comună.

g) drumuri comunale - drumuri de interes local care asigură legăturile:

- între reşedinţa de comună şi satele componente sau cu alte sate;

- între oraş şi satele care îi aparţin, precum şi cu alte sate;

- între sate;

h) drumuri vicinale - drumuri care deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora (inclusiv alte categorii de drumuri de interes local).

2.3. Corelarea categoriilor de drumuri, din punct de vedere funcţional şi administrativ, cu clasele tehnice stabilite în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice se efectuează potrivit prescripţiilor din tabelul nr. 1.

 

Tabelul nr. 1 - Categorii de drumuri, din punct de vedere funcţional şi administrativ, cu clasele tehnice

 

Vitezele de proiectare pentru diferite clase tehnice ale drumurilor publice

 

Clasa tehnică

Număr minim/maxim de benzi de circulaţie

Lăţimea benzii de circulaţie (m)

Viteza de proiectare minimă

(km/h)

Categoria de drum

şes

deal

munte

I

minimum 2 benzi/sens

3,75

140

120

100

Autostrăzi

II

minimum 2 benzi/sens

3,50

120

100

80

Drumuri expres şi drumuri naţionale europene cu 4 benzi

III

2

3,50

100

80

60

Drumuri naţionale europene, drumuri naţionale principale şi drumuri judeţene

IV

2

3,00

80

60

50

Drumuri naţionale principale, drumuri naţionale secundare, drumuri judeţene şi drumuri comunale

V

2

2,75

60

50

40

Drumuri naţionale secundare, drumuri judeţene, drumuri comunale şi drumuri vicinale

 

Vitezele de proiectare reduse pentru diferite clase tehnice ale drumurilor publice

 

Clasa tehnică

Număr minim/maxim de bers2i de circulaţie

Lăţimea benzii de circulaţie

(m)

Viteza de proiectare minimă

(km/h)

Categoria de drum

şes

deal

munte

I

minimum 2 benzi/sens

3,75

120

100

80

Autostrăzi

II

minimum 2 benzi/sens

3,50

100

80

60

Drumuri expres şi drumuri naţionale europene cu 4 benzi

1 bandă/sens

3,50

100

80

60

Drumuri naţionale existente

III

2

3,50

80

60

50

Drumuri naţionale europene, drumuri naţionale principale, drumuri judeţene

IV

2

3,00

60

60

40

Drumuri naţionale principale, drumuri naţionale secundare, drumuri judeţene şi drumuri comunale

V

2

2,75

50

40

30

Drumuri naţionale secundare, drumuri judeţene, drumuri comunale şi drumuri vicinale

 

NOTE:

1. Viteza de proiectare este viteza care se alege la construcţia unui drum nou, la modernizarea, consolidarea sau reabilitarea unui drum existent, în vederea determinării caracteristicilor geometrice care să permită fiecărui vehicul să poată circula cu viteza respectivă, în siguranţă.

2. Viteza de proiectare redusă este viteza care poate fi redusă în cazuri excepţionale pe sectoare de drum cu lungime limitată, în condiţii grele de desfăşurare a traseului şi/sau acolo unde condiţiile de mediu adiacente drumului o impun, în vederea neafectării resurselor istorice şi estetice şi pentru evitarea unor lucrări costisitoare, pe baza unui calcul tehnico-economic.

3. Încadrarea drumurilor publice în clase tehnice se stabileşte prin norme tehnice, aprobate prin ordin al ministrului transporturilor.

2.4. Elementele geometrice ale traseului drumurilor publice se stabilesc în funcţie de clasa tehnică a acestora şi de viteza de proiectare determinată în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Elementele geometrice adoptate trebuie să asigure desfăşurarea circulaţiei în condiţii de deplină siguranţă şi confort, iar cerinţele minimale sunt prezentate în tabelul nr. 2.

 

Tabelul nr. 2 - Elemente geometrice

 

A. Clasa tehnică I – Autostrăzi

 

Elemente geometrice

U.M.

Viteze de proiectare

(km/h)

140

120

100

80

Razele minime ale curbelor în plan

m

1000

650

450

240

Declivităţi longitudinale maxime

%

3

4

5

6

Razele de racordare convexă a declivităţilor

minime

m

18000

15000

10000

5000

Razele de racordare concavă a declivităţilor

minime

m

6000

6000

3000

2200

Distanţa minimă de vizibilitate

m

325

200

150

100

 

B. Clasele tehnice II-V

 

Elemente geometrice

U.M.

Viteze de proiectare (km/h)

120

100

80

60

50

40

30

25

Razele minime ale curbelor în plan

m

650

450

240

125

95

60

35

25

Razele minime în serpentine

m

-

-

-

30

25

20

20

20

Declivităţi longitudinale

maxime

%

5

5

6

6,5

7

7

7,5

8

Razele minime ale racordărilor verticale convexe

fără benzi separate

m

18000

10000

4500

1600

1300

1000

800

500

cu benzi separate

m

12000

6000

3000

1500

1000

800

500

300

Razele minime ale racordărilor concave

m

6000

3000

2200

1500

1000

1000

500

300

Distanţa minimă de vizibilitate

fără benzi separate

m

375

280

230

140

110

70

60

50

cu benzi separate

m

200

140

100

70

55

35

30

25

 

NOTĂ:

Folosirea tabelelor cu elemente geometrice reduse se va putea efectua numai cu aprobarea administratorului drumului, pe baza unui studiu tehnico-economic.

 

2.5. Determinarea elementelor profilului transversal, mai ales numărul benzilor şi lăţimea acestora, trebuie să fie stabilită în funcţie de nivelul de serviciu minim de asigurat, în funcţie de clasa tehnică a drumului, pe baza unui studiu tehnico-economic.

2.6, Lăţimea platformei şi a părţii carosabile se stabileşte în funcţie de clasa tehnică, de categoria funcţională şi de elementele prevăzute în anexa nr. 1, astfel:

A, Lăţimea platformei:

a) minimum 26 m (minimum 23,5 m în condiţii dificile de traseu), la autostrăzi, la care se adaugă şi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie;

b) între 17 m şi 21,50 m, la drumurile cu 4 benzi de circulaţie, la care se adaugă şi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie;

c) între 7 m şi 12 m, la drumurile cu două benzi de circulaţie, la care se adaugă şi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie;

d) 5 m, la drumurile cu o bandă de circulaţie, la care se adaugă şi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie;

e) 3,50 m, la drumurile vicinale, la care se adaugă şi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie.

B. Lăţimea părţii carosabile:

a) 15 m (14 m în condiţii dificile de traseu), la autostrăzi;

b) 14 m la drumurile cu 4 benzi de circulaţie;

c) între 5,50 şi 7 m, la drumurile cu două benzi de circulaţie;

d) 4 m, la drumurile cu o bandă de circulaţie;

e) 2,75 m, la drumurile vicinale.

2.7. Zonele mediane la autostrăzi se proiectează echipate cu sisteme de protecţie (parapete unidirecţionale), prevăzute, după caz, cu dispozitive speciale antiorbire, sau plantaţii de arbuşti. La drumurile cu 4 benzi de circulaţie se poate prevedea o zonă mediană pe care se pot amplasa separatori fizici.

2.8. Lăţimea platformei pentru drumurile noi se va dimensiona astfel încât să fie asigurată lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie a circulaţiei.

2.9. În vederea asigurării fluenţei circulaţiei, pe sectoarele cu declivităţi peste 3% în cazul autostrăzilor şi peste 4% în cazul claselor tehnice II şi III, având circulaţie preponderentă de vehicule grele (peste 20% din trafic), se va căuta să se realizeze benzi suplimentare pentru circulaţia acestora, pe baza unui studiu tehnico-economic.

2.10. Dimensionarea structurii rutiere se realizează în funcţie de intensitatea şi de compoziţia traficului de perspectivă, de caracteristicile fizico-mecanice şi de caracteristicile de deformabilitate ale materialelor, conform reglementărilor în vigoare.

Alegerea tipului de structuri rutieră se va realiza pe baza unui studiu tehnico-economic, ţinându-se seama şi de lucrările de întreţinere necesare fiecărui tip de îmbrăcăminte rutieră în exploatare.

Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate degradări datorate fenomenului de îngheţ-dezgheţ se vor lua măsuri pentru diminuarea efectului asupra structurii rutiere a acestui fenomen.

2.11. Pentru asigurarea confortului şi siguranţei circulaţiei în exploatare, la realizarea îmbrăcămintei rutiere se vor utiliza materiale, echipamente şi tehnologii care să asigure îndeplinirea condiţiilor privind planeitatea, uniformitatea şi rugozitatea suprafeţei de rulare, corelate cu vitezele practicabile în conformitate cu prescripţiile în vigoare.

 

CAPITOLUL III

Proiectarea şi construirea podurilor, pasajelor şi a viaductelor

 

3.1. Proiectarea podurilor, pasajelor, viaductelor şi a podeţelor noi se va efectua pentru convoaiele de calcul prevăzute în prescripţiile de proiectare în vigoare. Eurocod. Administratorul drumului poate stabili coeficienţi de corecţie pentru modelul LM1, în funcţie de trafic.

3.2. La modernizarea, consolidarea sau reabilitarea podurilor, pasajelor şi viaductelor existente se vor stabili convoaiele de calcul pentru care se vor proiecta lucrările, în funcţie de trafic, pe baza unui studiu tehnico-economic.

3.3. Pentru podurile, podeţele şi viaductele amplasate pe drumuri publice cu trafic de vehicule speciale pentru piese grele, la propunerea unităţilor care au în administrare drumul respectiv, la solicitarea beneficiarului transportului şi cu aprobarea Ministerului Transporturilor, se vor lua în considerare, la dimensionarea structurilor, tipuri de convoaie excepţionale, corelate cu dimensiunile şi greutăţile pieselor, în conformitate cu prescripţiile în vigoare.

3.4. La dimensionarea hidraulică a podurilor şi podeţelor se va asigura scurgerea apelor potrivit debitelor de calcul şi de verificare, ţinându-se seama de prevederile studiilor şi lucrărilor pentru regularizarea, îndiguirea şi amenajarea cursurilor de apă, în contextul legislaţiei în vigoare.

În cazul râurilor şi al canalelor navigabile se vor prevedea soluţii care să asigure gabaritele de navigaţie.

3.5. La realizarea pasajelor denivelate se va ţine seama de intensitatea traficului rutier actual şi de evoluţia acestuia în perspectivă, de necesitatea asigurării fluenţei şi siguranţei circulaţiei şi de eficienţa tehnico-economică.

3.6. Pe drumurile naţionale se va analiza posibilitatea de a prevedea pasaje denivelate la intersecţiile cu linii de cale ferată, pe baza unui studiu tehnico-economic,

3.7. Lăţimea podurilor, pasajelor şi a viaductelor se corelează cu lăţimea platformei şi a părţii carosabile a drumului. Pentru podurile, pasajele şi viaductele în aliniament lăţimea este prezentată în anexa nr. 2.

3.8. Înălţimea gabaritului de liberă trecere peste drumuri, indiferent de categorie sau clasă tehnică, este de minimum 5,0 m sau în conformitate cu solicitările administratorului drumului.

3.9. La autostrăzile nou-construite gabaritul de liberă trecere va fi de minimum 5,5 m.

 

CAPITOLUL IV

Intersecţii de drumuri

 

4.1. Intersecţiile dintre drumurile publice se realizează denivelat sau la acelaşi nivel, în funcţie de intensitatea traficului rutier, pe baza unui studiu tehnico-economic.

4.2. Intersecţiile autostrăzilor şi drumurilor expres cu alte drumuri se fac denivelat.

4.3. Amenajarea intersecţiilor la acelaşi nivel între două drumuri se va realiza numai pe baza unui calcul de capacitate a intersecţiei, luându-se în considerare traficul orar de perspectivă, corespunzător celei de-a 30-a ore, în conformitate cu reglementările în vigoare.

În cazul depăşirii capacităţii pentru o intersecţie la nivel cu circulaţia reglementată prin indicatoare rutiere se poate avea în vedere soluţia semaforizării intersecţiilor situate în localităţi. În afara localităţilor, în asemenea situaţii, se va prevedea sens giratoriu sau intersecţie denivelată.

4.4. Proiectarea amenajărilor intersecţiilor la nivel se realizează asigurându-se în principiu circulaţia cu prioritate pe traseul de drum cu nivele de trafic superioare, considerat drum principal, pe baza unui studiu tehnico-economic.

Drumurile naţionale europene, excepţie făcând autostrăzile sau drumurile expres, au prioritate faţă de celelalte drumuri.

Amenajarea la acelaşi nivel a intersecţiilor drumurilor publice din afara localităţilor se va realiza cu respectarea reglementărilor în vigoare, prevăzându-se, după caz, pentru asigurarea fluenţei şi siguranţei circulaţiei, benzi de virare, racordări de colţ, benzi de stocaj şi benzi de accelerare sau decelerare.

4.5. Lărgirile, benzile de accelerare şi decelerare, de viraj şi de stocare, precum şi penele de racordare aferente amenajării intersecţiilor se realizează cu aceeaşi îmbrăcăminte şi cu o structură rutieră echivalentă cu cea existentă pe drum.

4.6. La proiectarea intersecţiilor dintre drumuri se vor evita, pe cât posibil, sectoarele cu declivităţi mai mari de 4% şi racordările în interiorul curbelor drumului principal.

4.7. Intersecţiile autostrăzilor şi drumurilor expres cu calea ferată se fac denivelat.

Pentru drumurile naţionale europene, intersecţiile vor fi denivelate în cazul liniilor de cale ferată principale pe baza unui studiu tehnico-economic.

Pentru celelalte categorii de drumuri, necesitatea realizării intersecţiei denivelate se stabileşte pe baza unui studiu tehnico-economic, determinat în conformitate cu metodologia în vigoare.

4.8. În cazul intersecţiilor la nivel dintre drumuri şi căi ferate sau linii de tramvai se va urmări ca acestea să se facă, de regulă, respectându-se următoarele condiţii:

- intersecţia să se facă sub un unghi cât mai aproape de 90°, dar nu mai mic de 45°;

- ambele căi de comunicaţie să fie pe cât posibil în aliniament;

- în cazuri excepţionale se poate admite amplasarea intersecţiei într-o zonă în care una dintre cele două căi de comunicaţie este în curbă, numai dacă declivitatea uneia şi înclinarea în profil transversal a celeilalte sunt în acelaşi sens, iar diferenţa dintre ele nu depăşeşte 5%o;

- declivitatea liniei în zona intersecţiei nu trebuie să depăşească cu mai mult de 5%o înclinarea profilului transversal al drumului.

4.9. Echiparea şi sistematizarea intersecţiei dintre drumurile publice şi calea ferată, precum şi semnalizarea se stabilesc în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

5.1. Prezentele norme tehnice se completează cu prevederile din reglementările în vigoare, aferente fiecărei categorii de lucrări care intră în componenţa drumului public.

5.2. În cazul modernizării, consolidării sau reabilitării unor sectoare de drumuri existente care sunt în rambleuri înalte sau debleuri adânci, au lucrări grele de sprijinire şi consolidare, sunt în traversarea localităţilor cu numeroase accese şi prezintă elemente geometrice care nu se încadrează în cele prevăzute de norme, iar amenajarea în condiţiile normelor ar necesita lucrări de volume mari şi costisitoare, exproprieri şi/sau demolări sau ar elimina posibilităţile de acces la riverani, cu acordul administratorului drumului, se pot adopta elemente de proiectare excepţionale reglementate, fără însă a afecta siguranţa circulaţiei, prevăzându-se măsuri corespunzătoare.

5.3. Pe drumurile publice pe care se desfăşoară frecvent circulaţia autobuzelor sau microbuzelor pe linii regulate de transport în comun se vor prevedea staţii de transport în comun, de tip alveolar, în afara părţii carosabile.

Amplasarea lor se va efectua la propunerea administraţiei publice locale, cu avizul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere.

Amplasarea staţiilor de transport în comun în aceiaşi profil transversal al drumului este interzisă.

Staţiile de transport în comun nu pot fi folosite ca locuri de staţionare sau parcare,

 

ANEXA Nr. 1*)

la normele tehnice

 

Lăţimile platformelor şi părţilor carosabile ale drumurilor în aliniamente

 

1. CLASA TEHNICĂ I

AUTOSTRĂZI

 

1.1.      AUTOSTRĂZI ÎN REGIUNI DE ŞES ŞI DEAL

 

 

1.2.      AUTOSTRĂZI ÎN REGIUNI DE MUNTE


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

2. CLASA TEHNICA II

 

2.1.      DRUMURI EXPRES

 

2.2. DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE (E) CU PATRU BENZI DE CIRCULAŢIE SI SEPARATOR DE SENSURI

 

2.3. DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE (E) CU PATRU BENZI DE CIRCULAŢIE

 

2.4. DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE (E) şi DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE CU PATRU BENZI DE CIRCULAŢIE

 

 

3. CLASA TEHNICĂ III

DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE, DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE, DRUMURI NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE

 

3.1.      DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE (E)

 

3.2. DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE, DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE, DRUMURI NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE

 

NOTĂ:

Pentru drumurile naţionale europene, lăţimea minimă a platformei trebuie să fie de minimum 10 m, iar benzile de încadrare să aibă cel puţin 0,75 m lăţime. De asemenea, vor fi prevăzute platforme de staţionare, din loc în loc.

În cazuri justificate, se admite ca sistemele de protecţie să fie amplasate la limita exterioară a benzii de încadrare.

 

 

4. CLASELE TEHNICE IV SI V

4.1.      DRUMURI NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE, DRUMURI COMUNALE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE

 

NOTĂ:

La drumurile judeţene şi comunale se admite ca parapetele să fie amplasate şi în cadrul lăţimii acostamentelor.

 

4.2       DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE

 

NOTĂ:

Se admite ca parapetele, rigolele sau şanţurile să fie amplasate şi în cadrul lăţimii acostamentelor.

 

4.3. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE, CU O SINGURA BANDĂ DE CIRCULAŢIE

 

NOTĂ:

Se admite ca parapetele, rigolele sau şanţurile să fie amplasate şi în cadrul lăţimii acostamentelor.

 

LEGENDĂ: p - platformă; c/pc - parte carosabilă; bg - bandă de ghidare; bs - bandă de staţionare, m - zonă mediană; bi - bandă de încadrare; a - acostament.

 

ANEXA Nr 2*)

la normele tehnice

 

LĂŢIMEA PODURILOR, PASAJELOR ŞI A VIADUCTELOR

 

PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ I

 

Pentru autostrăzi în regiuni de munte, lăţimea va fi de 11 m.

 

PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ II

 

 

NOTĂ:

În cazul în care sectorul de drum are separator median, lăţimea suprastructurii se consideră în conformitate cu soluţia de separator adoptată.

 

PE DRUMURI CLASELE TEHNICE III ŞI IV

 

PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ V, CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE

 

PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ V, CU O SINGURĂ BANDĂ DE CIRCULAŢIE

 

NOTĂ:

Lăţimea „T” reprezintă lăţimea trotuarului, care, în cazul lucrărilor noi, va fi cel puţin egală cu lăţimea de lucru a sistemului de protecţie.

La podurile care se vor reabilita/consolida, se recomandă ca lăţimea trotuarului să fie cel puţin egală cu lăţimea de lucru a sistemului de protecţie.


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru abrogarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 19/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, implementare şi utilizare a serviciului tehnologic de sistem rezervă de capacitate

 

Având în vedere prevederile art. 5 alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

în temeiul art. 5 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 19/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, implementare şi utilizare a serviciului tehnologic de sistem rezervă de capacitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 30 iulie 2007, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 13 septembrie 2017.

Nr. 83.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.