MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 757/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 757         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 22 septembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 414 din 15 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin. (2) lit. h) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

126. - Decizie a preşedintelui Autorităţii pentru Reformă Feroviară privind reglementări în domeniul subvenţionării serviciilor publice de transport feroviar de călători şi alocarea acestor subvenţii către operatorii acestor servicii

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 35 din 15 mai 2017 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

11. - Hotărâre privind susţinerea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2017

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr.414

din 15 Iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin. (2) lit. h) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin. (2) lit. h) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva” din Bucureşti în Dosarul nr. 606/57/2015 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 270D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă pentru autoarea excepţiei, doamna consilier juridic Nela Cojocaru, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Se arată că textele legale Criticate încalcă prevederile art. 53, art. 135 şi art. 136 alin. (2), (3) şi (4) din Constituţie. De asemenea se arată că acestea sunt discriminatorii, ocrotind interese private şi nu generale. Astfel, se afirmă că singurul operator care nu plăteşte chiria pentru ocuparea terenurilor este Transgaz – S.A. şi că 80% din cuantumul acestei chirii pentru folosirea terenurilor forestiere are drept destinaţie regenerarea fondului forestier în vederea restabilirii echilibrului ecologic.

4. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată, referitor la criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 35 din Constituţie, că statul poate reface vegetaţia forestieră prin utilizarea altor fonduri decât cele din chirii. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 53 din Constituţie se arată că Legea fundamentală permite restrângerea exerciţiului unor drepturi şi a unor libertăţi. Se mai apreciază că critica raportată la art. 135 din Constituţie este inadmisibilă, întrucât vizează mai degrabă o problemă de aplicare a legii. Referitor la critica raportată la art. 136 din Constituţie se arată că inalienabilitatea bunurilor proprietate publică nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune o integrare a acestora în circuitul economic.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 26 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 606/57/2015, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 130 alin. (2) lit. h) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva” din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de obligare la emiterea unui act administrativ.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că facilitatea conferită operatorului sistemului de transport de gaze naturale de a utiliza cu titlu gratuit terenurile forestiere proprietate publică instituie o discriminare în raport cu ceilalţi operatori economici. Conform Codului silvic, ocuparea temporară de terenuri forestiere este permisă numai pentru realizarea obiectivelor de interes naţional, declarate de utilitate publică, iar categoriile de lucrări şi obiective din fondul forestier naţional sunt cele prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. e) şi f) din acelaşi cod, pentru care este obligatorie plata chiriei. Cu toate acestea, doar operatorul sistemului de transport gaze naturale este scutit de plata chiriei.

7. Prin acordarea folosinţei gratuite a terenurilor forestiere proprietatea publică a statului, prevederile legale criticate restrâng exercitarea atributelor dreptului de proprietate, ceea ce contravine principiului constituţional conform căruia măsura restrângerii exerciţiului dreptului se dispune numai dacă se impune.

8. Aceste suprafeţe de teren forestier devin improprii culturii cu specii forestiere sau împăduririi în lipsa unei despăgubiri, tocmai din acest motiv, prin art. 39 alin. (3) din Codul silvic S-a impus plata unor chirii pentru ocupările temporare ale fondului forestier. Pe aceste terenuri, ocupate de conducte de gaz metan, pădurea fiind defrişată total, nu mai este posibilă, conform art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituţie, refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, echilibrul ecologic în aceste zone fiind distrus definitiv. Cu aceşti bani, Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva” împădureşte terenuri degradate în suprafaţă egală cu terenurile ocupate de diverse obiective, cu scopul de a nu se diminua suprafaţa de fond forestier şi realizează corecţii de torenţi care provin de pe versanţi şi îi conduc în râuri, evitându-se astfel catastrofele naturale.

9. Norma legală criticată instituie o inegalitate de tratament între proprietatea privată şi proprietatea publică, ceea ce contravine principiului constituţional conform căruia proprietatea este garantată şi ocrotită de lege, indiferent de proprietar şi de regimul juridic al acesteia.

10. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiata, instanţa consideră că actul normativ instituie reguli necesare, suficiente şi posibile, care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă, iar soluţiile pe care le cuprinde surit temeinic fundamentate, luând în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene şi cu tratatele internaţionale la care România este parte; adoptarea actului normativ s-a realizat cu evaluarea preliminară a impactului proiectului de lege, care reprezintă un set de activităţi şi proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvată a iniţiativelor legislative; evaluarea preliminară a impactului presupune identificarea şi analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative şi bugetare pe care le produc reglementările propuse.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată în raport cu prevederile art. 53 şi art. 136 alin. (2) din Constituţie şi inadmisibilă în raport cu prevederile art. 135 alin. (2) lit. a), lit. b) şi lit. d) şi art. 136 alin. (4) din Constituţie.

13. Potrivit art. 125 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, activitatea de transport al gazelor naturale constituie serviciu public de interes naţional, iar potrivit art. 125 alin. (4) din cuprinsul aceluiaşi act normativ, lucrările de dezvoltare, reabilitare, modernizare, exploatare şi întreţinere a obiectivelor/sistemelor de transport al gazelor naturale sunt lucrări de utilitate publică. În considerarea acestor aspecte, legiuitorul a instituit un drept de uz şi un drept de servitute legala de trecere, cu titlu gratuit, în favoarea operatorului sistemului de transport şi de sistem.

14. Aşadar, atât timp cât reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzuta de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, nu se poate reţine încălcarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi. Raportat la situaţia de fapt se arată că măsura în cauză este aplicabilă tuturor operatorilor sistemului de transport şi de sistem, nepunându-se problema unei aplicări discriminatorii a măsurii în cauză.

15. Referitor la pretinsa încălcare a art. 135 alin. (2) lit. b), lit. d) şi lit. e) din cuprinsul Legii fundamentale se subliniază că, în fapt, autorul excepţiei de neconstituţionalitate aduce în discuţie o problemă de aplicare a legii, care excedează competenţei instanţei de contencios constituţional.

16. Cu privire la încălcarea art. 136 alin. (2) din Constituţie, din perspectiva principiului constituţional conform căruia proprietatea publică este garantată prin lege, se învederează că dreptul de uz şi servitute legală instituite asupra terenurilor proprietate publică ocupate de obiectivele aferente sistemului de transport, precum şi asupra terenurilor proprietate publică utilizate pentru lucrările de execuţie, exploatare, întreţinere şi reparaţii, inclusiv terenurile care fac parte din fondul forestier naţional, se justifică prin caracterul de bun public de interes naţional al fondului energetic şi corespund pe deplin regimului constituţional de protecţie a proprietăţii, ale cărui conţinut şi limite sunt stabilite prin lege.

17. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 136 alin, (4) din Constituţie, critica de neconstituţionalitate nu este motivată sub nicio formă, or dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevăd că sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 130 alin. (2) lit. h) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, care au următorul cuprins: „(2) Operatorul sistemului de transport şi de sistem are, în principal, următoarele drepturi: [...] h) să folosească, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică ocupate de obiectivele aferente sistemului de transport, precum şi terenurile proprietate publică utilizate pentru lucrările de execuţie, exploatare, întreţinere şi reparaţii, inclusiv terenurile care fac parte din fondul forestier naţional, prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare;”.

21. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, art. 135 alin. (2) lit. a), b) şi d) privind economia şi în art. 136 alin. (2), (3) şi (4) privind protecţia proprietăţii publice. Din formularea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că în susţinerea acesteia au fost invocate şi prevederile art. 35 privind dreptul la un mediu sănătos din Constituţie.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate Curtea reţine că prevederile legale criticate prevăd faptul că operatorii de transport de gaze nu trebuie să plătească chirie pentru utilizarea fondului forestier proprietate publică a statului, fond care, în cazul de faţă, este administrat de Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva”.

23. Potrivit art. 125 alin. (1)-(6) din Legea nr. 123/2012, activitatea de transport al gazelor naturale constituie serviciu public de interes naţional, aceasta realizându-se de către operatorul de transport şi de sistem, certificat de autoritatea competentă în condiţiile legii. Sistemul naţional de transport este proprietatea publică a statului. Lucrările de dezvoltare, reabilitare, modernizare, exploatare şi întreţinere a obiectivelor/ sistemelor de transport al gazelor naturale sunt lucrări de utilitate publică. Operatorul de transport şi de sistem are obligaţia de a elabora planuri de investiţii şi de dezvoltare a sistemului de transport pe 10 ani, în concordanţă cu stadiul actual şi evoluţia viitoare a consumului de gaze naturale şi a surselor, inclusiv importurile şi exporturile de gaze naturale.

24. Potrivit art. 100 pct. 65 din aceeaşi lege este operator de transport şi de sistem - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de transport al gazelor naturale şi răspunde de exploatarea, întreţinerea şi, dacă este necesar, dezvoltarea sistemului de transport într-o anumită zonă şi, după caz, de interconectările sale cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului, în vederea satisfacerii cererii pentru transportul gazelor naturale.

25. Aşadar, chiar dacă operatorul de transport al gazelor naturale poate fi şi un agent economic privat, sistemul de transport al gazelor naturale este proprietatea publică a statului, în aceste condiţii, scutirea acordată de către legiuitor operatorului de transport apare ca fiind justificată.

26. Curtea mai reţine că prevederile legale criticate se referă doar la folosirea cu titlu gratuit a terenurilor proprietate publică ocupate de obiectivele aferente sistemului de transport, precum şi la terenurile proprietate publică utilizate pentru lucrările de execuţie, exploatare, întreţinere şi reparaţii, inclusiv terenurile care fac parte din fondul forestier naţional [ca o exceptare de la plata chiriei datorate potrivit art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic]. Ele nu se referă la vreo exceptare de la plata eventualelor daune cauzate vegetaţiei forestiere. Este adevărat că s-ar putea pune problema respectării dreptului la un mediu sănătos în condiţiile în care pagubele provocate de folosirea instalaţiilor de transport nu sunt reparate, dar operatorul de transport nu este exceptat de la repararea unor astfel de prejudicii.

27. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 35 privind dreptul la un mediu sănătos, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, a art. 135 alin. (2) lit. a), b) şi d) privind economia şi art. 136 alin. (2), (3) şi (4) privind protecţia proprietăţii publice.

28. De asemenea, Curtea constată că art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare nu este incident în cauză. Aceeaşi concluzie se impune şi în privinţa art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, având în vedere că instanţa de contencios constituţional nu a constatat încălcarea vreunui drept fundamental.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva” din Bucureşti în Dosarul nr. 606/57/2015 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 130 alin. (2) lit. h) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

AUTORITATEA PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ

 

DECIZIE

privind reglementări în domeniul subvenţionării serviciilor publice de transport feroviar de călători şi alocarea acestor subvenţii către operatorii acestor servicii

 

În temeiul prevederilor:

- art. 2 alin. (1) lit. f), h) şi i) şi art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2016 privind înfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 53/2017;

- art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 98/2017 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Reformă Feroviară şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor;

- art. 38 şi 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară emite următoarea decizie:

Art. 1. - Subvenţiile unitare aferente indicatorilor tren/km şi călători/km pe ranguri de tren utilizate în relaţia dintre Autoritatea pentru Reformă Feroviară şi operatorii de transport feroviar beneficiari ai subvenţiilor acordate pentru transportul public de călători potrivit actelor adiţionale aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 516/2017 privind actualizarea contractelor de servicii publice pentru perioada 1 ianuarie 2016-2 decembrie 2019 în transportul feroviar public de călători, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 231/2016, sunt următoarele:

a) pentru trenurile Interregio, 33,4590 lei pe mia de călători-km şi 14.974,41 lei pe mia de tren-km;

b) pentru trenurile Regio, 213,1020 lei pe mia de călători-km şt 14,974.41 lei pe mia de tren-km.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Serviciul juridic şi resurse umane va duce la îndeplinire prezenta decizie.

 

Preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară,

Marian Păun

 

Bucureşti, 15 septembrie 2017.

Nr. 126.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 35

din 15 mai 2017

 

Dosar nr. 4.132/1/2016

 

Gabriela Elena Bogasiu - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Doina Popescu - pentru preşedintele delegat al Secţiei I civile

Rodica Dorin - pentru preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Vişan - judecător la Secţia I civilă

Nina Ecaterina Grigoraş - judecător la Secţia I civilă

Carmen Georgeta Negrilă - judecător la Secţia I civilă

Sorinela-Alina Macavei - judecător la Secţia I civilă

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secţia I civilă

Roxana Popa - judecător la Secţia a II-a civilă

Marian Budă - judecător la Secţia a II-a civilă

Carmen Trănica Teau - judecător la Secţia a II-a civilă

Cosmin Horia Mihăianu - judecător la Secţia a II-a civilă

Paulina Lucia Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă

Emanuel Albu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Claudia Marcela Canacheu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Viorica Trestianu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Rodica Florica Voicu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 4.132/1/2016 a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „în interpretarea art. 9 alin. (2) şi alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor similare ale art. 11 alin. (2)-(4) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariate personalului civil din aceste instituţii, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 11 alin. (3)-(5) din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, respectiv ale art. 11 alin. (1)-(6) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, perioada cât un poliţist a fost elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională şi care constituie vechime în muncă conform art. 3 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 3 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi luată în calcul la stabilirea gradaţiilor prevăzute de lege pentru această categorie de personal”.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Galaţi au depus, în termen legal, prin consilier juridic, puncte de vedere asupra chestiunii de drept; de asemenea, la dosar a fost depus un punct de vedere al reclamanţilor dintr-un alt dosar aflat pe rolul Curţii de Apel laşi, al cărui obiect este, potrivit opiniei reclamanţilor, identic cu cel din dosarul în care s-a formulat sesizarea pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin încheierea din 27 octombrie 2016, în Dosarul nr. 1.077/121/2015, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „în interpretarea art. 9 alin. (2) şi alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003), precum şi a celor similare ale art. 11 alin. (2)-(4) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului

militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariate personalului civil din aceste instituţii, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 138/1999), ale art. 11 alin. (3)-(5) din anexa nr. IV te Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare (Legea-cadru nr. 330/2009), respectiv ale art. 11 alin. (1)-(6) din anexa nr. VII 1a Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010), perioada cât un poliţist a fost elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională şi care constituie vechime în muncă conform art. 3 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 46/1996), şi art. 3 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 446/2006), poate fi luată în calcul te stabilirea gradaţiilor prevăzute de lege pentru această categorie de personal”.

II. Expunerea succintă a procesului

2. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi cu nr. 1.077/121/2015, reclamanţii A, B, C, D, E, F, G, H şi l i-au chemat în judecată pe pârâţii inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Galaţi, solicitând obligarea acestora la acordarea gradaţiei corespunzătoare vechimii în muncă, la plata diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite conform gradaţiei stabilite prin luarea în considerare a perioadei de studii în unitatea de învăţământ militar şi cele încasate începând cu 12 martie 2012 şi până la încetarea raporturilor de muncă, precum şi la plata dobânzii legale, cu cheltuieli de judecată.

3. În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că sunt absolvenţi ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” şi că, în această calitate, au dreptul, conform art. 28 alin, (1) lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 360/2002), la un salariu lunar care trebuie să includă şi gradaţiile, aspect ce rezultă şi din prevederile art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003.

4. Conform art. 9 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, persoanele nou-încadrate în rândul poliţiştilor beneficiază de gradaţii în raport cu vechimea în muncă legal stabilită, iar potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, aceste prevederi se aplică absolvenţilor instituţiilor de învăţământ pentru formarea poliţiştilor pentru vechimea în muncă avută până la intrarea în aceste instituţii.

5. Conform art. 3 din Legea nr. 46/1996 sunt consideraţi în serviciul militar şi elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ, iar timpul cât o persoană îndeplineşte serviciul militar constituie vechime în muncă.

6. În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 şi ale Legii nr. 360/2002.

7. Prin Sentinţa nr. 311 din 20 aprilie 2016 a Tribunalului Galaţi au fost respinse ca neîntemeiate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Galaţi şi a inadmisibilităţii acţiunii (lipsei procedurii prealabile), iar acţiunea a fost respinsă ca nefondată.

8. Pentru a decide astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:

Reclamanţii sunt funcţionari publici cu statut special şi, în această calitate, au dreptul, conform art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2002 şi art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, la un salariu care include, printre altele, şi gradaţiile.

Aceste gradaţii sunt diferite în funcţie de vechimea în muncă, conform art. 9 alin. (2) din Ordonanţă Guvernului nr. 38/2003,  iar prevederile alin. (2) se aplică, potrivit alin. (4) al art. 9 din actul normativ menţionat, şi absolvenţilor instituţiilor de învăţământ pentru formarea poliţiştilor „pentru vechimea în muncă avută până la data intrării în aceste instituţii”.

Reclamanţii consideră că la calcularea gradaţiilor ar fi trebuit avut în vedere şi timpul cât au fost elevi ai instituţiei militare de învăţământ, apreciind că acest drept le este conferit de art. 3 alin. (6) din Legea nr. 446/2006.

Acest text de lege doar asimilează vechimii în muncă perioada cât reclamanţii au fost elevi ai şcolii de poliţie, însă nu prevede că această vechime s-ar lua în calcul la acordarea gradaţiilor.

Gradaţiile se acordă, conform art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, în funcţie de vechimea efectivă în funcţia de poliţist, aspect ce rezultă din prevederile alin. (4), conform cărora se are în vedere şi „vechimea în muncă avută până te data intrării în instituţia de învăţământ”.

Aşadar, atunci când legiuitorul a intenţionat a se lua în calcul şi alte perioade de timp în afara celor în care o persoană a fost poliţist, a prevăzut acest lucru expres, în chiar textul de lege ce reglementează modul de stabilire a gradaţiilor.

În lipsa unei trimiteri exprese, dispoziţiile art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 nu se pot completa cu cele din Legea nr. 446/2006.

Cum reclamanţii nu au făcut dovada că anterior intrării la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” au avut alt loc de muncă [situaţie expres prevăzută de art. 9 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003], ei nu sunt îndreptăţiţi la o altă gradaţie decât cea care li s-a acordat pentru vechimea efectivă în funcţia de poliţist.

9. Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii, criticând-o prin prisma prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din Codul de procedură civilă, iar în susţinere au arătat următoarele:

Invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, au arătat că sentinţa cuprinde motive contradictorii, în sensul că, deşi reţine faptul că art. 3 alin. (6) din Legea nr. 446/2006 asimilează vechimii în muncă şi perioada cât reclamanţii au fost studenţi ai şcolii de poliţie, instanţa de fond conchide că acest text de lege nu prevede că respectiva vechime s-ar lua în calcul la acordarea gradaţiilor, făcând abstracţie de faptul că art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 (temeiul de drept pe care s-a fundamentat cererea introductivă) face trimitere la textele de lege ce reglementează modul de stabilire a vechimii („vechimea în muncă legal stabilită*).

Din perspectiva dispoziţiilor art. 488 pct. 8 din Codul de procedură civilă s-a invocat faptul că instanţa de fond a reţinut exclusiv art. 9 alin. (4) din Legea nr. 360/2002, întemeindu-şi soluţia pronunţată pe interpretarea acestui unic text de lege, fără a-l corobora cu celelalte dispoziţii legale incidente în cauză.

Au solicitat să se constate faptul că alin. (2) al art. 9 din Legea nr. 360/2002 face trimitere expresă la „vechimea în muncă legal stabilită”, respectiv la prevederile legale ce reglementează modalitatea de stabilire a vechimii în muncă.

Astfel, în vederea aprecierii caracterului fondat/nefondat al acţiunii, care vizează gradaţiile acordate în raport cu vechimea în muncă legal stabilite, se impunea ca Tribunalul Galaţi să stabilească mai întâi ce înseamnă în concret „vechimea în munc㔠(prin luarea în considerare a dispoziţiilor legale ce reglementează această noţiune, dispoziţii de care prima instanţă a făcut abstracţie complet), pentru ca mai apoi să verifice dacă pârâţii le-au acordat corect gradaţiile în raport cu acest criteriu (vechimea în muncă).

Potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 şi art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, în componenţa salariului cuvenit unei persoane care deţine funcţia de poliţist sunt incluse, printre alte elemente componente, şi gradaţiile, iar conform prevederilor art. 9 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 360/2002, gradaţiile sunt de două feluri: gradaţiile acordate în raport cu timpul servit în calitate de poliţist şi în funcţie de rezultatele obţinute, gradaţii care se acordă din 3 în 3 ani [art. 9 alin. (1) din Legea nr. 360/2002] şi gradaţiile acordate „în raport cu vechimea în muncă legal stabilită”, de care beneficiază persoanele nou-încadrate sau reintegrate în rândul poliţiştilor şi rezerviştii concentraţi [art. 9 alin. (2) din aceeaşi lege].

Problema de drept supusă soluţionării în cauza pendinte vizează exclusiv gradaţiile care se acordă poliţiştilor, conform art. 9 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, cu luarea în considerare a vechimii în muncă legal stabilită, vechime în care se include şi perioada cât au urmat cursurile Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.

În favoarea interpretării conţinutului noţiunii de „vechime în muncă legal stabilită”, în sensul includerii în aceasta şi a perioadelor în care absolvenţii instituţiilor de învăţământ militare le-au urmat cursurile, pledează art. 3 alin. (3) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, potrivit căruia „Serviciul militar activ se îndeplineşte în calitate de: a) militar profesionist; b) militar în termen; c) elev sau student la instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare naţională şi securitate naţională, cu excepţia elevilor liceelor şi colegiilor militare; d) soldat sau gradat militar” şi alin. (6) care prevede c㠄Perioada de timp în care o persoană îndeplineşte serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrată sau mobilizată constituie vechime în serviciu sau vechime în muncă, după caz, precum şi stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale. Sunt exceptaţi de la prevederile prezentului alineat elevii liceelor şi colegiilor militare

10. Interpretarea „vechimii în muncă/în serviciu” în sensul redat în cuprinsul cererii de apel este confirmată, o dată în plus, de legiuitor care, la art. 3 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 223/2015), a prevăzut că: „în înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: (...) e) vechimea în serviciu - perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:

(...) 3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar CU termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/ funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;

Deşi Legea nr. 223/2015 a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, neavând efect retroactiv, iar prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi la data de 12 martie 2015, acest act normativ nu a făcut decât să lămurească lacunele existente în legislaţia anterioară incidenţă în materie, putând fi reţinut drept argument suplimentar, care justifică temeinicia cererii de chemare în judecată, deoarece interpretează noţiunea de „vechime în muncă legal stabilit㔠prevăzută la art. 9 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003.

11. Intimatul-pârât Inspectoratul de Poliţie Judeţean Galaţi a depus, odată cu întâmpinarea, şi o cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

12. Prin încheierea din 27 octombrie 2016, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a dispus şi suspendarea judecăţii.

III. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

13. Prin încheierea pronunţată la data de 27 octombrie 2016, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de următoarele considerente:

- de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, precum şi a celor similare ale art. 11 alin. (2)-(4) din Legea nr. 138/1999, ale art. 11 alin. (3)-(5) din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009, respectiv ale art. 11 alin. (1)-(6) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, respectiv de stabilirea împrejurării dacă aceste norme permit sau nu luarea în calcul la stabilirea gradaţiilor a perioadei cât un poliţist a fost elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională, care, conform art. 3 din Legea nr. 46/1996 şi art. 3 din Legea nr. 446/2006, constituie vechime în muncă, depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât recurenţii-reclamanţi din prezenta cauză au solicitat obligarea pârâtului la calcularea gradaţiei prin luarea în considerare a perioadei de studii în unitatea de învăţământ a Ministerului Administraţiei şi Internelor ce a fost absolvită de către aceştia, precum şi plata diferenţelor salariale astfel rezultate, pentru ultimii trei ani de la data introducerii acţiunii;

- problema de drept enunţată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenţei, s-a constatat că asupra acesteia instanţa supremă nu a statuat printr-o altă hotărâre;

- problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

14. Recurenţii-reclamanţii nu au exprimat un punct de vedere, apreciind doar că dispoziţiile legale sunt suficient de clare şi precise.

15. Pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române a opinat că nu există un fundament legai pentru luarea în calcul la stabilirea gradaţiei a perioadei înregistrate ca elev/student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională.

Art. 11 alin. (4) din Legea nr. 138/1999, art. 9 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, art. 11 alin. (5) din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009, respectiv art. 11 alin. (5) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 statuează faptul că prevederile referitoare la acordarea gradaţiilor se aplică şi absolvenţilor instituţiilor militare de învăţământ pentru vechimea în serviciu avută/stagiul de cotizare realizat până la data intrării în aceste instituţii, nu şi pentru vechimea realizată pe timpul cât au urmat cursurile instituţiilor respective.

Prin urmare, vechimea în muncă stabilită în cuprinsul art. 3 alin. (3) lit. c) şi alin. (6) din Legea nr. 446/2006 urmează a fi avută în vedere pentru stabilirea altor drepturi prevăzute de cadrul normativ existent, precum cele prevăzute de Legea nr. 263/2010, art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2002 privind condiţiile în baza cărora poliţistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament şi recuperare, cu modificările şi completările ulterioare, art. 20-22 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, şi nu a gradaţiilor, în cazul cărora este instituită o excepţie - „până la data intrării în aceste instituţii”.

16. După comunicarea raportului, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Galaţi au depus, în termen legal, prin consilier juridic, puncte de vedere asupra chestiunii de drept, prin care au apreciat că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, urmând a se decide în sensul neluării în calcul a perioadei în care reclamanţii au fost elevi/studenţi ai instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională.

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

17. Completul de judecată învestit cu soluţionarea apelului în Dosarul nr. 1.077/121/2015 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a apreciat că problema care se pune în cauză este aceea de a stabili dacă perioada în care funcţionarii publici cu statut special - poliţişti, care au urmat cursurile instituţiilor de învăţământ superior specifice - Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” - trebuie considerată vechime în muncă şi luată în calcul la stabilirea gradaţiilor şi a drepturilor salariale.

18. În acest context, art. 9 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 stabileşte regula calculării gradaţiei prin raportare la orice perioadă din activitatea poliţiştilor considerată legal vechime în muncă, fără a limita această noţiune la conţinutul stabilit prin art. 16 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii).

19. Astfel, legiuitorul a stabilit că perioada de timp în care o persoană îndeplineşte serviciul militar activ constituie vechime în serviciu ori vechime în muncă, noţiune distinctă de cea de stagiu de cotizare, prevăzută de legea privind sistemul public de pensii, motiv pentru care, la acordarea gradaţiei corespunzătoare, conform algoritmului prevăzut de art. 9 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, trebuie să se ţină cont de această perioadă.

20. Dispoziţiile art. 9 alin. (1), (2) şi alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 330/2009, ce a intrat în vigoare cu începere din 1 ianuarie 2010, iar art. 11 din anexa nr. IV a noii legi a stabilit acelaşi mod de acordare a gradaţiilor, dar fără a mai face o raportare la vechimea în muncă, ci la vechimea în serviciu/stagiul de cotizare avut

21. Având în vedere vechimea în serviciu sau stagiul de cotizare, aşa cum erau considerate la data adoptării Legii-cadru nr. 330/2009, precum şi reglementarea perioadelor de studiu în instituţiile superioare de învăţământ din cadrul Ministerului de Interne, potrivit art. 3 alin. (6) din Legea nr. 446/2006, instanţa a apreciat că, începând cu data adoptării acestei legi, gradaţiile trebuiau recalculate pentru reclamanţi, cu luarea în considerare a perioadei de studii în cadrul instituţiei de învăţământ.

22. Art. 11 alin. (5) din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009 stabileşte obligaţia luării în calcul şi a perioadelor de vechime în serviciu sau stagiu de cotizare anterioare admiterii în instituţiile de învăţământ militare, indiferent de nivelul instituţiei de învăţământ.

23. Interpretarea sistemică şi gramaticală a acestei norme legale nu conduce la concluzia vreunei excepţii de la regula stabilită de art. 11 alin. (3) din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009, potrivit căreia orice vechime în serviciu/stagiu de cotizare legal stabilite, inclusiv în reglementarea art. 3 alin. (6) din Legea nr. 446/2006, trebuie avută în vedere pentru stabilirea gradaţiilor de care trebuie să beneficieze poliţiştii; dimpotrivă, completează această regulă cu menţionarea stagiilor anterioare în instituţiile de învăţământ superioare, serviciul/stagiul realizat în cadrul acestora nemaiconstituind o preocupare în noua lege, aspectul fiind deja lămurit de legiuitor prin Legea nr. 446/2006.

24. Aşadar, la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, perioada în care reclamanţii au fost studenţi ai instituţiilor superioare de învăţământ din cadrul Ministerului de Interne constituia serviciu militar activ şi vechime în serviciu sau stagiu de cotizare pentru aceştia, potrivit art. 3 alin. (3) lit. c) şi art. 3 alin. (6) din Legea nr. 446/2006, şi trebuia avută în vedere la calculul gradaţiilor acordate reclamanţilor potrivit art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009.

25. Art. 11 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, care reglementează în prezent modul de calcul al gradaţiilor acordate poliţiştilor, conţine dispoziţii similare celor analizate în cuprinsul art. 11 din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009, făcând referiri tot la vechimea în serviciu sau stagiul de cotizare, astfel cum erau definite la acel moment şi de Legea nr. 446/2006.

26. Atât timp cât legile speciale (Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, Legea-cadru nr. 330/2009 şi Legea-cadru nr. 284/2010) nu au prevăzut contrar dispoziţiilor art. 3 alin. (6) din Legea nr. 446/2006, trebuie să se ţină cont de regula potrivit căreia, în măsura în care legea specială nu reglementează un anumit aspect, ea se completează cu legea generală, conform art. 15 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

27. Pe de altă parte, este inechitabil ca vechimea în muncă stabilită în cuprinsul art. 3 alin. (3) lit. c) şi alin. (6) din Legea nr. 446/2006 să fie avută în vedere pentru stabilirea altor drepturi prevăzute de cadrul normativ existent, precum cele prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, cel prevăzut de art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2002 privind condiţiile în baza cărora poliţistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament şi recuperare, cu modificările şi completările ulterioare, cele prevăzute de art. 20-22 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, dar nu şi pentru stabilirea gradaţiilor, atât timp cât nici Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 şi nici legile ulterioare nu au reglementat în mod expres faptul că perioada de studii în unităţile de învăţământ militar nu trebuie luată în considerare la acordarea gradaţiei.

VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

28. În legătură cu chestiunea de drept ce face obiectul hotărârii prealabile s-au conturat soluţii diametral opuse, opinia în sensul că perioada în discuţie nu se ia în calcul la stabilirea gradaţiilor fiind majoritară. Această din urmă opinie a rezultat din punctele de vedere teoretice şi din hotărârile judecătoreşti pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel laşi, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Timişoara.

29. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat şi nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

30. În urma verificărilor efectuate se constată că instanţa de contencios constituţional nu s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale ce fac obiectul interpretării.

VIII. Raportul asupra chestiunii de drept

31. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea nu întruneşte cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. Asupra fondului sesizării au concluzionat că perioada cât un poliţist a urmat cursurile unei instituţii de învăţământ pentru formarea poliţiştilor nu se ia în calcul la stabilirea gradaţiilor.

IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

Asupra admisibilităţii sesizării

32. în privinţa regularităţii sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea acestei proceduri, condiţii care se impun a fi îndeplinite în mod cumulativ, respectiv:

- existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;

- cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza în ultimă instanţă;

- ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată;

- chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

33. Condiţiile de admisibilitate sunt îndeplinite în cea mai mare parte, întrucât litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, curtea de apel învestită cu soluţionarea apelului urmează să soluţioneze cauza în ultimă instanţă, prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă, iar cauza care face obiectul judecăţii se află în competenţa legală a unui complet de judecată al curţii de apel învestite să soluţioneze cauza. Totodată, este îndeplinită şi condiţia noutăţii chestiunii de drept, întrucât determinante în legătură cu criteriul noutăţii sunt existenţa şi dezvoltarea unei jurisprudenţe continue şi constante în această materie, pentru care nu s-a făcut o asemenea dovadă, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, aceasta nefăcând nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

34. Condiţia de admisibilitate - sesizarea să aibă ca obiect o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei - impune o serie de clarificări, raportat la cadrul procesual în care completul de judecată învestit cu soluţionarea recursului a identificat chestiunea de drept ce face Obiectul pronunţării unei hotărâri prealabile.

Instanţa de trimitere a solicitat interpretarea şi lămurirea mai multor dispoziţii legale, în parte abrogate şi fără a justifica sesizarea sub acest aspect.

Reclamanţii sunt absolvenţi ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” - Facultatea de Drept - A-1997, B - 2007,0 - 2003, D -2005, E -2010, F -2007, G -2006, H - 1998 şi I (fără a se ataşa la dosar actul doveditor), iar drepturile sunt solicitate începând cu data de 12 martie 2012.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că nu toate aceste dispoziţii legale influenţează soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată, în cadrul procesual fixat de recurenţii-reclamanţi, confirmat prin punctul de vedere al instanţei de trimitere, aspect ce pune în discuţie admisibilitatea sesizării în anumite limite.

Astfel,

- Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, cu modificările şi completările ulterioare, au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, care, de asemenea, a fost abrogată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare - astfel cum se şi arată detaliat în actul de sesizare - perioada dedusă judecăţii intrând sub regimul acestei ultime legi, pretenţiile reclamanţilor având ca dată de plecare a drepturilor solicitate 12 martie 2012;

- Legea nr. 138/1999 este o lege distinctă, cu un alt domeniu, care s-a aflat în vigoare în paralel cu cea specială în domeniul în care activează reclamanţii (Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003), ambele fiind abrogate prin prima lege-cadru de salarizare - Legea-cadru nr. 330/2009;

- Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare.

În concluzie, văzând susţinerile recurenţilor-reclamanţi în fundamentarea cererilor formulate şi punctul de vedere al instanţei de trimitere, perioada de timp pentru care sunt solicitate drepturile, precum şi prevederile art. 1 din Legea-cadru nr. 284/20101 (unul dintre reclamanţi absolvind, de altfel, studiile după intrarea acesteia în vigoare), se constată că de lămurirea dispoziţiilor relevante ale acestei legi, respectiv ale art. 11 alin. (3) şi alin. (5)-(6) din anexa nr. Vil la Legea-cadru nr. 284/2010, alături de cele ale Legii nr. 446/2006, depinde soluţionarea pe fond a cauzei, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă.

Aşa fiind, dezlegările date prin prezenta decizie vor viza aceste dispoziţii legale (considerentele aferente fiind, oricum, valabile pentru oricare dintre celelalte dispoziţii valorificate în cauză), după cum urmează:

Anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010

Art. 11. (...) (3) Persoanele chemate sau rechemate în activitate, precum şi rezerviştii concentraţi beneficiază de gradaţii în raport cu vechimea în serviciu avută/stagiul de cotizare realizat, legal stabilit, după cum urmează:

- 3-6 ani gradaţia I;

- 6-10 ani gradaţia a II-a;

- 10-15 ani gradaţia a III-a;

- 15-20 de ani gradaţia a IV-a;

- 20-25 de ani gradaţia a V-a;

- peste 25 de ani gradaţia a VI-a

(...) (5) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi absolvenţilor instituţiilor militare de învăţământ pentru vechimea în serviciu avută/stagiul de cotizare realizat până la data intrării în aceste instituţii şi, după caz, soldaţilor şi gradaţilor voluntari trecuţi în corpul cadrelor militare în activitate pentru vechimea în serviciu avută/stagiul de cotizare realizat până la data schimbării poziţiei de activitate.

1 „Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.

(2) începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.”

(6) Prevederile alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător şi poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare

Asupra fondului sesizării

35. Din interpretarea gramaticală, sistematică şi logică a normelor de drept supuse analizei rezultă că la stabilirea gradaţiilor nu se ia în calcul perioada cât un poliţist a urmat cursurile unei instituţii de învăţământ pentru formarea poliţiştilor.

36. În primul rând, subiecţii/beneficiarii normelor sunt diferenţiaţi prin fiecare alineat, iar conjuncţia „şi” arată în mod clar sensul normei legale.

Astfel, alin. (5) şi (6) ale art. 11 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 cuprind o normă completatoare, sub două aspecte: categoria de personal vizată, adăugând-o prin conjuncţia „şi” pe cea a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ pentru formarea poliţiştilor/instituţiilor militare de învăţământ - ceea ce înseamnă, încă o dată, că aceasta nu a fost avută în vedere în norma la care face trimitere, respectiv reperul temporal, care limitează incidenţa pe perioada de timp de până la data intrării în instituţiile la care se face referire

37. Dispoziţiile art. 11 alin. (5) şi (6) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 au caracter special faţă de cele generale din primul alineat, aplicabile unei categorii speciale, iar caracterul de excepţie al aceloraşi reglementări duce la concluzia că acestea sunt de strictă interpretare şi aplicare - exceptio est strictissimae interpretationis.

38. Aceleaşi dispoziţii legale vizează o anumită categorie de personal, ceea ce înseamnă că sunt excluse altele, în lipsa unei prevederi exprese, iar în privinţa absolvenţilor instituţiilor de învăţământ indicate se aplică prevederile la care se face trimitere numai pe perioada indicată, fiind exclusă astfel o altă perioadă - apelând la argumentele per a contrario.

39. Atunci când legiuitorul a intenţionat să ia în calcul perioada studiilor la stabilirea gradaţiilor a prevăzut în mod expres acest lucru - în alin. (1) al art. 11 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 arătându-se, pentru prima dată, că intervalul de timp cuprins între data acordării gradului militar şi data absolvirii instituţiei militare de învăţământ se ia în calcul la stabilirea de gradaţii.

Pe lângă distincţia făcută de legiuitor prin alin. (5) şi (6) ale art. 11 în discuţie, în art. 1 alin. (3) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 se fac referiri la instituţii militare de învăţământ, instituţii de învăţământ pentru formarea poliţiştilor şi instituţii de învăţământ pentru formarea funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în vreme ce în art. 21 din Legea nr. 360/2002 se mai arată şi c㠄(1) Absolvenţilor instituţiilor de învăţământ de profil ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi celor pregătiţi pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne la alte instituţii de învăţământ li se acordă grade profesionale

40. Această normă nu este însă similară celor care fundamentează drepturile solicitate şi fixează cadrul procesual al cauzei, inclusiv limitele de învestire ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

41. Rezolvarea cauzei şi a chestiunii de drept aduse în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este centrată, atât de instanţa de trimitere, cât şi de recurenţii-reclamanţii, pe lămurirea normelor legale vizate şi care se referă la vechimea în muncă/vechimea în serviciu.

42. Argumentele mai sus reţinute denotă faptul că nu este necesar să se mai apeleze la corelarea cu alte dispoziţii legale pentru explicitarea conţinutului celor două sintagme sau/şi la aprecierea raportului dintre legea specială şi legea generală (inclusiv din perspectiva completării între ele).

43. Aceasta înseamnă că eventuala includere a perioadei de studii în vreuna dintre cele două sintagme, în baza celorlalte norme valorificate în cauză de către apelanţii-reclamanţi şi confirmate atât de prima instanţă, cât şi de instanţa de trimitere, le poate conferi absolvenţilor instituţiilor respective de învăţământ drepturi în orice altă materie care permite acest lucru, mai puţin în cea în cauză, respectiv în stabilirea gradaţiilor, indiferent de justificarea la care se apelează, inclusiv a principiului echităţii, invocat de instanţa de trimitere.

44. Acest mod de interpretare nu încalcă în niciun fel drepturile reclamate - includerea prin lege în drepturile salariale şi a gradaţiilor, întrucât acestea nu le sunt contestate, fiind recunoscute numai în limitele permise de legiuitor.

45. Pentru toate aceste considerente,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.077/121/2015 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 11 alin. (3), alin. (5) şi alin. (6) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 3 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea gradaţiilor nu se ia în calcul perioada cât un poliţist a urmat cursurile unei instituţii de învăţământ pentru formarea poliţiştilor.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 mai 2017.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

GABRIELA ELENA BOGASIU

Magistrat-asistent,

Elena Adriana Stamatescu

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

 

HOTĂRÂRE

privind susţinerea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2017

 

În baza prevederilor Regulamentului pentru organizarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 7/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 11 lit. a1 2 3) din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, întrunit în şedinţa din 29 august 2017, hotărăşte:

Art. 1. - (1) Examenul de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2017, denumit în continuare examen, va avea loc în municipiul Bucureşti în data de 4 noiembrie 2017.

(2) Locul de desfăşurare a examenului se va publica pe site-ul Camerei Consultanţilor Fiscali până la data de 30 octombrie 2017.

Art. 2. - Examenul va fi susţinut din tematica şi bibliografia pentru examen, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, şi va consta într-o probă scrisă sub formă de test-grilă.

Art. 3. - (1) înscrierile la examen se fac în perioada 2 octombrie 2017-20 octombrie 2017 pe site-ul www.ccfiscali.ro şi dosarele se transmit, în aceeaşi perioadă, prin servicii poştale cu confirmare de primire sau direct, pe adresa str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 4, ap. 9, sectorul 2, municipiul Bucureşti.

(2) Pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal, dosarul de înscriere va conţine cererea de înscriere la examen, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, şi documentele corespunzătoare prevăzute la art. 5 alin. (2) din Regulamentul pentru organizarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 7/2014, cu modificările ulterioare.

(3) Pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal asistent, dosarul de înscriere va conţine cererea de înscriere la examen, prevăzută în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, şi documentele corespunzătoare prevăzute la art. 6 alin. (2) din Regulamentul pentru organizarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 7/2014, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - Direcţia de învăţământ şi Direcţia de servicii pentru membri vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 5. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali,

Dan Manolescu

 

Bucureşti, 29 august 2017.

Nr. 11.

 

ANEXA Nr. 1

 

TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA

examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2017

 

TEMATICĂ

 

1. Noţiuni de drept comercial şi drept civil:

- constituirea şi funcţionarea societăţilor;

- reorganizări, fuziuni, divizări şi lichidări;

- profesionişti;

- exploatarea întreprinderii.

2. Noţiuni generale privind finanţele publice şi principiile generale ale fiscalităţii:

- cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar;

- principiile generale ale fiscalităţii.

3. Impozitul pe profit:

- contribuabili şi sfera de cuprindere a impozitului;

- reguli speciale de impozitare;

- calculul rezultatului fiscal (reguli generale, venituri neimpozabile, cheltuieli efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, cheltuieli deductibile limitat, cheltuieli nedeductibile);

- reguli privind anul fiscal;

- cote de impozitare;

- provizioane/ajustări pentru depreciere şi rezerve;

- regimul fiscal al cheltuielilor cu dobânzile;

- amortizarea fiscală;

- termene de plată şi de declarare a impozitului;

- pierderi fiscale;

- facilităţi fiscale;

- reguli fiscale privind reorganizările juridice (fuziuni, divizări, divizări parţiale, schimburi de titluri de participare) între persoane juridice române şi între societăţi din România şi societăţi din alte state membre ale Uniunii Europene;

- reguli fiscale aplicabile dividendelor distribuite de filiale din state membre ale Uniunii Europene persoanelor juridice române, societăţi-mamă, respectiv sediilor permanente din România ale persoanelor juridice rezidente în state membre ale Uniunii Europene (societăţi-mamă);

- condiţii de calcul al scutirii profitului reinvestit;

- aspecte fiscale internaţionale (sediul permanent; impunerea persoanelor juridice străine care realizează venituri din sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România ori din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română; creditul fiscal, pierderi fiscale externe);

- reguli fiscale pentru contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară.

4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:

- definiţia microîntreprinderii;

- reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii;

- baza impozabilă;

- plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale.

5. Impozitul pe venit:

- contribuabili şi sfera de cuprindere a impozitului;

- categorii de venituri supuse impozitului pe venit;

- venituri neimpozabile;

- cote de impozitare;

- determinarea bazei de calcul al impozitului pe categorii de venit;

- plăţi anticipate în contul impozitului pe venit;

- obligaţiile plătitorilor de venituri şi ale contribuabililor;

- venitul net anual impozabil;

- venituri supuse impozitului final cu reţinere la sursă;

- termene de plată;

- aspecte fiscale internaţionale;

- reguli privind asociaţiile fără personalitate juridică.

6. Contribuţii sociale obligatorii

A. Contribuţii sociale obligatorii privind activităţile dependente:

- baza de caicul al contribuţiilor sociale individuale;

- baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii datorate de angajatori, entităţi asimilate angajatorului sau persoane asimilate acestora;

- excepţii generale - veniturile pentru care nu se datorează contribuţii sociale obligatorii;

- excepţii specifice - veniturile pentru care nu se datorează contribuţii sociale obligatorii grupate în funcţie de categoriile din care fac parte persoanele care realizează veniturile;

- calculul, reţinerea şi virarea contribuţiilor sociale;

- cotele de contribuţii;

- depunerea declaraţiilor,

B. Contribuţii sociale obligatorii privind activităţile independente:

- plătitorii;

- baza de calcul;

- excepţii specifice;

- plăţi anticipate cu titlu de contribuţii sociale obligatorii;

- declararea, definitivarea şi plata contribuţiilor sociale;

- cotele de contribuţii.

7. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România:

- contribuabili;

- sfera de cuprindere a impozitului;

- venituri impozabile obţinute din România;

- scutiri;

- coroborarea prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri şi ale legislaţiei Uniunii Europene;

- certificatele de atestare a rezidenţei fiscale şi certificatele de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi în România;

- impozitul pe reprezentanţe (cuantum, termen de plată şi depunerea declaraţiei fiscale);

- impunerea veniturilor din dobânzi şi redevenţe plătite între societăţi asociate din state membre diferite: sfera de aplicare, definiţia dobânzilor şi redevenţelor, definiţia întreprinderilor asociate;

- chestionare pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanelor fizice la sosirea în România sau la plecarea din România;

- tratamentul fiscal al veniturilor din dobânzi obţinute din România de persoane juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;

- tratamentul fiscal al categoriilor de venituri din activităţi independente impozabile în România obţinute de persoane fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;

- reţinerea impozitului din veniturile obţinute din România de persoane rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri din activităţi desfăşurate de artişti şi sportivi;

- asocieri/entităţi care desfăşoară activitate/obţin venituri în/din România.

8. Taxa pe valoarea adăugată:

- sfera de aplicare;

- persoane impozabile;

- operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată (TVA);

- locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a TVA;

- faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată;

- baza de impozitare;

- cote de TVA;

- operaţiuni scutite;

- regimul deducerilor;

- persoanele obligate la plata TVA;

- înregistrarea în scopuri de TVA şi anularea înregistrării în scopuri de TVA;

- facturarea;

- alte obligaţii în materie de TVA;

- regimuri speciale pentru: întreprinderi mici, agenţii de turism, bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi; aurul de investiţii; serviciile electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune prestate de către persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană; serviciile electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune prestate de către persoane impozabile stabilite în Uniunea Europeană, dar într-un alt stat membru decât statul membru de consum;

- ajustarea taxei deductibile;

- taxarea inversă;

- sistemul TVA la încasare;

- decontul de TVA şi alte declaraţii;

- dispoziţii tranzitorii.

9. Accize:

a) regimul accizelor armonizate:

- sfera de aplicare, fapt generator, exigibilitate, eliberare pentru consum, plătitori de accize, calculul accizelor, responsabilităţile plătitorilor de accize, plata accizelor la bugetul de stat, depunerea declaraţiilor de accize, documente fiscale, garanţii;

- regimul de antrepozitare fiscală:

- reguli generale;

- autorizarea antrepozitelor fiscale;

- condiţii de autorizare;

- obligaţiile antrepozitarilor autorizaţi;

- anularea, revocarea, suspendarea autorizaţiei;

- destinatar înregistrat:

- reguli generale;

- condiţii de autorizare;

- obligaţiile destinatarilor înregistraţi;

- revocarea autorizaţiei de destinatar înregistrat;

- expeditor înregistrat:

- reguli generale;

- condiţii de autorizare;

- autorizarea ca expeditor înregistrat;

- obligaţiile expeditorului înregistrat;

- revocarea autorizaţiei de expeditor înregistrat;

- importator autorizat:

- reguli generale;

- condiţii de autorizare;

- autorizarea ca importator autorizat;

- obligaţiile importatorului autorizat;

- revocarea autorizaţiei de importator autorizat;

- scutiri de la plata accizelor;

- excepţii de la regimul de accizare pentru produse energetice şi energie electrică;

- restituiri de accize;

- deplasarea şi primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv de accize:

- documentul administrativ electronic;

- divizarea deplasării produselor energetice în regim suspensiv de accize;

- primirea produselor accizabile în regim suspensiv de accize;

- raportul de export;

- proceduri în cazul în care sistemul informatizat este indisponibil;

- încheierea deplasării produselor accizabile aflate în regim suspensiv de accize;

- structura şi conţinutul informaţiilor;

- proceduri simplificate;

- nereguli şi abateri;

- deplasarea intracomunitară şi impozitarea produselor accizabile după eliberarea pentru consum:

- persoane fizice;

- regimul şi deplasarea produselor cu accize plătite, deţinute în scopuri comerciale în România;

- documentul de însoţire;

. vânzarea la distanţă şi reprezentantul fiscal;

- distrugeri şi pierderi;

- nereguli apărute pe parcursul deplasării produselor accizabile;

- deplasarea produselor accizabile în regim de exceptare sau scutire directă;

- marcarea produselor alcoolice şi a tutunului prelucrat;

- marcarea şi colorarea păcurii şi a produselor asimilate acesteia;

- marcarea şi colorarea motorinei;

- alte obligaţii pentru operatorii economici cu produse accizabile;

b) regimul accizelor nearmonizate:

- sfera de aplicare, fapt generator, exigibilitate, nivelul şi calculul accizelor, scutiri, plătitorii de accize, obligaţiile plătitorilor de accize, declaraţiile de accize, plata accizelor la bugetul de stat;

c) contravenţii şi sancţiuni;

d) infracţiuni.

10. Impozite şi taxe locale:

- baza de impozitare;

- contribuabili;

- modul de calcul;

- termene de plată;

- reduceri şi scutiri;

- modul de declarare a proprietăţilor.

11. Impozitul specific unor activităţi:

- contribuabili;

- definiţii;

- reguli generale de aplicare a impozitului specific unor activităţi;

- reguli pentru calculul impozitului specific anual;

- reguli privind declararea şi plata impozitului specific unor activităţi.

12. Taxele vamale:

- domeniul de aplicare a legislaţiei vamale, misiunea vămii şi definiţii;

- tariful vamal şi clasificarea tarifară a mărfurilor;

- originea mărfurilor (originea nepreferenţială şi originea preferenţială);

- plasarea mărfurilor sub un regim vamal:

- declararea mărfurilor;

- punerea în liberă circulaţie;

- tranzit;

- regimuri speciale:

- zone libere;

- antrepozite vamale;

- perfecţionarea activă;

- admiterea temporară;

- perfecţionarea pasivă;

- export;

- notificare de reexport;

- distrugerea mărfurilor;

- abandonarea mărfurilor.

13. Contabilitate:

- obligaţiile ce revin, potrivit legii, persoanelor juridice, pe linia organizării şi conducerii contabilităţii;

- contabilitatea activelor, datoriilor şi a capitalurilor proprii;

- contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatului exerciţiului financiar;

-- forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale.

14. Sancţiuni şi căi de contestare:

- sancţionarea contravenţiilor la legislaţia fiscală;

- contestarea sancţiunilor aplicate de organul fiscal, precum şi a deciziilor de impunere.

15. Aspecte privind procedura fiscală:

- principii generale de conduită în administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat;

- creditori fiscali, debitori, plătitori ai obligaţiilor fiscale;

- domiciliul fiscal;

- competenţa organului fiscal, actele emise de organele fiscale, administrarea şi aprecierea probelor;

- înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite, taxe şi contribuţii;

- obligaţia de a depune declaraţii fiscale, conţinutul declaraţiei fiscale, termene de declarare, corectarea declaraţiilor fiscale;

- procedura de stabilire a impozitelor şi taxelor;

- procedura de colectare a creanţelor fiscale;

- soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale;

- inspecţia fiscală;

- stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate;

- acordul de preţ în avans şi soluţia fiscală individuală anticipată;

- procedura de începere, derulare şi finalizare a inspecţiei fiscale;

- stabilirea condiţiilor şi declararea contribuabililor inactivi;

- termene de prescripţie;

- stingerea creanţelor fiscale prin executare silită şi prin alte modalităţi;

- recuperarea în România a unor creanţe stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene;

- contravenţii şi sancţiuni prevăzute în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

 

BIBLIOGRAFIE

 

1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare

2. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare

3. Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare

4. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

5. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

6. Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

7. Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

8. Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare

9. Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control

10. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare

11. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare

12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016

13. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare

14. Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare

15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

16. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare

17. Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii

18. Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele tranzitorii pentru anumite dispoziţii din Codul Vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante nu sunt încă operaţionale, şi de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2.446 al Comisiei

19. Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului Vamal al Uniunii

20. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului Vamal al Uniunii

21. Codul de conduită pentru punerea în aplicare a Convenţiei privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate (2006/C 176/02)

22. Codul de conduită privind documentaţia preţurilor de transfer, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 176 din 28 iulie 2006

23. Liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

24. Convenţia-model - emisă de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

25. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare

26. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare

27. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.634/2015 privind documentele financiar-contabile

28. Ordinul ministrului economiei şi finanţelor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 3.483/144/2008 pentru aprobarea Normelor privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare, obţinut de persoanele fizice, cu modificările ulterioare

29. Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 442/2016 privind cuantumul tranzacţiilor, termenele pentru întocmire, conţinutul şi condiţiile de solicitare a dosarului preţurilor de transfer şi procedura de ajustare/estimare a preţurilor de transfer

30. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 240/2017 privind indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual pentru anul fiscal 2017

31. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidenţa în România a persoanelor fizice

32. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2,844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu completările ulterioare

33. Standarde internaţionale de raportare financiară:

- IAS 8 „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori5

- IAS 16 „Imobilizări corporale”

- IAS 20 „Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală”

- IAS 36 „Deprecierea activelor”

- IAS 38 „Imobilizări necorporale”

- IAS 40 „Investiţii imobiliare”

34. Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială

35. Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială

36. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 170/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă

37. Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.775/2015 pentru aprobarea unor competenţe speciale ale organului fiscal central, cu modificările şi completările ulterioare

38. Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi

39. Ordinul ministrului turismului şi al ministrului finanţelor publice nr. 264/464/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi

 

ANEXA Nr. 2

 

Nr. de înregistrare/.................................

 

 

Loc foto

 

CERERE

de înscriere la examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal - sesiunea noiembrie 2017

 

Subsemnatul(a), .........................................., născut(ă) la data de .........................................., în localitatea .........................................., judeţul .........................................., legitimat(ă) cu C.I./paşaport, seria ............. nr. ........................., eliberat(ă) de .........................................., la data de .........................................., CNP .........................................., cetăţenia .........................................., domiciliară) în .........................................., str. .......................................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul .........................................., telefon fix .........................................., telefon mobil ..........................................,

solicit înscrierea la examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal, organizat de Camera Consultanţilor Fiscali, sesiunea noiembrie 2017.

Anexez la prezenta cerere următoarele documente, conform art. 5 alin. (2) din Regulamentul pentru organizarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 7/2014, cu modificările ulterioare:

- C.I./paşaport, în copie;

- diplomă de studii superioare (profil economic), sesiunea ........................,  seria ............. nr. ........................., emisă de .......................................... la data de .........................................., în copie legalizată;

- carnetul de muncă/adeverinţă eliberată de angajator, seria ............. nr. ........................., emis/emisă de .......................................... la data de .........................................., în copie legalizată;

- certificatul de naştere, seria ............. nr. ........................., emisă de .......................................... la data de .........................................., în copie legalizată, în cazul schimbării numelui;

- certificatul de căsătorie, seria ............. nr. ........................., emisă de .......................................... la data de .........................................., în copie legalizată, în cazul schimbării numelui;

- certificatul de cazier judiciar, seria ............. nr. ........................., emisă de .......................................... la data de .........................................., în perioada de valabilitate;

- certificatul de cazier fiscal, seria ............. nr. ........................., emisă de .......................................... la data de .........................................., în perioada de valabilitate;

- adeverinţa medicală, seria ............. nr. ........................., emisă de .......................................... la data de ..........................................;

- curriculum vitae;

- trei fotografii de 2/3 cm.

Declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, că am desfăşurat activităţile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) din Regulamentul pentru organizarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 7/2014, cu modificările ulterioare, astfel:

 

Unitatea

Activitatea desfăşurată

Perioada

Nr. de luni

Funcţia

Observaţii

de la

până la

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total perioadă

 

 

 

 

 

 

 

Data .......................................

Semnătura .......................................

 

ANEXA Nr. 3

 

Nr. de înregistrare/.................................

 

 

Loc foto

 

CERERE

de înscriere la examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2017

 

Subsemnatul(a), .........................................., născut(ă) la data de .........................................., în localitatea .........................................., judeţul .........................................., legitimat(ă) cu C.I./paşaport, seria ............. nr. ........................., eliberat(ă) de .........................................., la data de .........................................., CNP .........................................., cetăţenia .........................................., domiciliară) în .........................................., str. .......................................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul .........................................., telefon fix .........................................., telefon mobil ..........................................,

solicit înscrierea la examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal asistent, organizat de Camera Consultanţilor Fiscali, sesiunea noiembrie 2017.

Anexez la prezenta cerere următoarele documente, conform art. 6 alin. (2) din Regulamentul pentru organizarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 7/2014, cu modificările ulterioare:

- C.I./paşaport, în copie;

- diplomă de studii superioare (profil economic), sesiunea ........................,  seria ............. nr. ........................., emisă de .......................................... la data de .........................................., în copie legalizată;

- carnetul de muncă/adeverinţă eliberată de angajator, seria ............. nr. ........................., emis/emisă de .......................................... la data de .........................................., în copie legalizată;

- certificatul de naştere, seria ............. nr. ........................., emisă de .......................................... la data de .........................................., în copie legalizată, în cazul schimbării numelui;

- certificatul de căsătorie, seria ............. nr. ........................., emisă de .......................................... la data de .........................................., în copie legalizată, în cazul schimbării numelui;

- certificatul de cazier judiciar, seria ............. nr. ........................., emisă de .......................................... la data de .........................................., în perioada de valabilitate;

- certificatul de cazier fiscal, seria ............. nr. ........................., emisă de .......................................... la data de .........................................., în perioada de valabilitate;

- adeverinţa medicală, seria ............. nr. ........................., emisă de .......................................... la data de ..........................................;

- curriculum vitae;

- trei fotografii de 2/3 cm.

Declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, că am desfăşurat activitate conform art. 6 alin. (1) lit. b) din Regulamentul pentru organizarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 7/2014, cu modificările ulterioare, astfel:

 

Unitatea

Activitatea desfăşurată

Perioada

Nr. de luni

Funcţia

Observaţii

de la

până la

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total perioadă

 

 

 

 

 

 

 

Data .......................................

Semnătura .......................................

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.