MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 759/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 759         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 22 septembrie 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

95. - Hotărâre privind Propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, în ceea ce priveşte anumite dispoziţii referitoare la taxarea vehiculelor - COM (2017) 276 final

 

96. - Hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de C02 şi a consumului de combustibil al vehiculelor grele noi - COM (2017) 279 final

 

97. - Hotărâre privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică şi facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii (reformare) - COM (2017) 280 final

 

98. - Hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 şi a Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 în vederea adaptării lor la evoluţiile sectorului - COM (2017) 281 final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 424 din 15 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

623. - Decizie privind eliberarea doamnei Maria-Cristina Manda din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

624. - Decizie pentru numirea domnului Bogdan Samoilă în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.199. - Ordin al ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat privind modificarea Schemei de ajutor de minimis prevăzute în Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-up Nation - Romania”, aprobată prin 6rdinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 692/2017

 

4.797. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a claselor cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv în unităţile de învăţământ preuniversitar

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, în ceea ce priveşte anumite dispoziţii referitoare la taxarea vehiculelor - COM (2017) 276 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/588 din 13.09.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României apreciază eforturile depuse de Comisie în vederea transportului cu emisii reduse şi dezvoltarea serviciilor de taxare rutieră electronică interoperabile. Schimbările propuse concordă cu obiectivele stabilite de Cartea albă privind transporturile din 2011, care solicita trecerea la aplicarea deplină a principiului „poluatorul plăteşte” şi a principiului „utilizatorul plăteşte”, pentru a se asigura o finanţare mai sustenabilă a transporturilor şi a infrastructurii.

Art. 2. - Senatul României constată că Propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, în ceea ce priveşte anumite dispoziţii referitoare la taxarea vehiculelor, respectă atât principiul subsidiarităţii, cât şi al proporţionalităţii.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 septembrie 2017. cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI.

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 19 septembrie 2017.

Nr. 95.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de C02 şi a consumului de combustibil al vehiculelor grele noi - COM (2017) 279 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/585 din 13.09.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul României apreciază faptul că monitorizarea şi raportarea emisiilor de C02 pot contribui la reducerea emisiilor de C02 din transportul rutier.

(2) Senatul României atrage atenţia asupra următoarelor:

a) Prezentul regulament trebuie să aibă ca obiect numai monitorizarea şi raportarea emisiilor de CO2, nu şi a consumului de combustibil; acesta este de altfel şi domeniul de aplicare pentru celelalte două acte normative, Regulamentul (CE) nr. 443/2009 şi Regulamentul (UE) nr. 510/2011.

b) Domeniul de aplicare trebuie corelat cu Regulamentul UE privind certificarea emisiilor de C02 şi a consumului de combustibil pentru vehiculele grele adoptat recent; domeniul de aplicare respectiv se referă strict la autovehiculele N2 cu masa mai mare de 7.500 kg şi autovehiculele N3; celelalte categorii de vehicule vor trebui eliminate deci din domeniul de aplicare a Regulamentului.

Art. 2. - Senatul României constată că Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de CO2 şi a consumului de combustibil al vehiculelor grele noi respectă atât principiul subsidiarităţii, cât şi al proporţionalităţii.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 septembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 19 septembrie 2017.

Nr. 96.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică şi facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii (reformare) - COM (2017) 280 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/587 din 13.09.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul României apreciază faptul că iniţiativa va promova concurenţa, permiţând noilor operatori să intre pe pieţele naţionale de colectare electronică a taxelor rutiere care în trecut erau monopoliste; va reduce sarcinile de reglementare pentru industria transportului rutier, contribuind astfel la creşterea competitivităţii sale sectoriale; va contribui la atingerea obiectivelor pieţei unice digitale şi va facilita deplasările transfrontaliere, sprijinind astfel libera circulaţie a mărfurilor şi a persoanelor.

(2) Senatul României solicită Comisiei Europene extinderea termenului de punere în aplicare de la 18 luni la 24 de luni, în cadrul art. 12 alin. 1, precum şi eliminarea cuvântului „immediately” din a două propoziţie (They shall immediately communicate the text of those measures...) şi atrage atenţia că acest cuvânt, de altfel, dintr-o eroare tehnică, nu se regăseşte în traducerea Directivei în limba română.

Art. 2. - Senatul României constată că Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică şi facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii (reformare) respectă atât principiul subsidiarităţii, cât şi al proporţionalităţii.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 septembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin, (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 19 septembrie 2017.

Nr. 97.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 şi a Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 în vederea adaptării lor la evoluţiile sectorului - COM (2017) 281 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/586 din 13.09.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul României atrage atenţia asupra faptului că modificarea cadrului legislativ european actual ar trebui să vizeze, în principal, clarificarea regulilor existente, care să asigure o abordare unitară pentru aplicarea acestora în statele membre, şi nu să introducă reguli noi, care să genereze costuri semnificative pentru conformare, atât pentru operatorii de transport rutier, cât şi pentru autorităţile de control. De exemplu, companiile „căsuţă poştală” (letterbox companies) nu par a reprezenta un fenomen extins, motiv pentru care nu se justifică adoptarea unor măsuri noi, care să genereze sarcini administrative suplimentare. Detectarea unor astfel de companii se poate realiza şi în prezent în baza prevederilor actuale referitoare la îndeplinirea condiţiei de a deţine un sediu real şi stabil, prin controale efective şi eficiente. De asemenea, cabotajul ilegal are o pondere minoră în raport cu alte încălcări ale legislaţiei specifice şi nu reprezintă o problemă semnificativă care să justifice introducerea unor noi restricţii de acces la piaţă pentru transportatorii nerezidenţi. Ineficienta controalelor din anumite state membre trebuie combătută prin măsuri mai ample şi coerente la nivelul acestora, care au identificat în parte ca problemă lipsa unui număr adecvat al personalului de control, nu prin impunerea unor restricţii pentru transportatorii care acţionează corect.

(2) Senatul României solicită Comisiei Europene:

a) păstrarea flexibilităţii unor operaţiuni de transport şi a condiţiilor de acces la ocupaţie pentru sectorul sub 3,5 tone. Principalele cerinţe care ar trebui avute în vedere pentru accesul la profesie ar fi buna reputaţie şi competenţa profesională; impunerea respectării cerinţei de capacitate financiară poate reprezenta o barieră pentru întreprinderile care deţin astfel de vehicule, având în vedere că acestea sunt folosite în general pentru operaţiuni de transport pe distanţe mai scurte, cu un volum redus de mărfuri. CE trebuie să evalueze mai bine impactul acestor propuneri asupra operatorilor UE prin prisma competiţiei inegale a vehiculelor străine non-UE nereglementate din aceleaşi categorii, care sunt practic ca nişte „autoturisme”, în lipsa unui regulament ONU aplicabil activităţii acestora în ţările UE şi non-UE;

b) reformularea textului (în special cel legat de sintagma „conturi anuale certificate*) privind dovada îndeplinirii cerinţei de capacitate financiară, pentru claritate, din perspectiva aplicării acestuia faţă de întreprinderile nou-înfiinţate şi de întreprinderile înfiinţate în statele membre în care nu există obligaţia legală de certificare a conturilor anuale, precum şi menţinerea prevederilor actuale care prevăd poliţa de asigurare ca document acceptat de la o instituţie financiară, pentru îndeplinirea cerinţei de capacitate financiară;

c) eliminarea introducerii unui procent obligatoriu de verificări la cabotaj în trafic, pentru că ar creşte nejustificat imobilizările/ timpii de control în trafic, care ar trebui să vizeze în primul rând siguranţa rutieră. În plus, este foarte dificil de stabilit numărul total de operaţiuni de cabotaj efectuate într-un an, iar identificarea acestora în cadrul controalelor efectuate în trafic se poate realiza numai în mod neprevăzut;

d) eliminarea reducerii perioadei actuale de 7 zile în care se pot efectua operaţiuni de cabotaj, limitarea la 5 zile a perioadei nefiind susţinută prin argumente solide în cuprinsul evaluării de impact şi fiind clar în dezavantajul statelor membre periferice;

e) eliminarea introducerii cabotajului, Directivei detaşării lucrătorilor şi a legii aplicabile obligaţiilor contractuale la încălcările care pot determina pierderea bunei reputaţii a operatorului de transport sau a managerului de transport, deoarece sunt măsuri disproporţionate în raport cu gradul de pericol al faptei; astfel de încălcări nu pot fi asimilate încălcărilor care prezintă risc de vătămare corporală sau de deces. Pierderea bunei reputaţii a operatorului de transport rutier trebuie să fie o măsură extremă, astfel încât lărgirea bazei de încălcări care pot determina pierderea bunei reputaţii reprezintă o altă măsură restrictivă;

f) eliminarea introducerii în registrele electronice naţionale şi interconectarea acestora la nivelul UE (ERRU) a numărului de înmatriculare al vehiculelor, numărului angajaţilor şi a oricăror altor informaţii comerciale (total active, datorii, capitaluri proprii, cifra de afaceri în cursul ultimilor doi ani), având în vedere că acest lucru conduce la proceduri administrative suplimentare, fiind o nouă povară pentru autorităţi şi transportatorii rutieri, iar multe dintre aceste informaţii nu sunt relevante, deoarece o companie poate avea şi alte activităţi decât transportul.

Art. 2. - (1) Senatul României constată că Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 şi a Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 în vederea adaptării lor la evoluţiile sectorului respectă principiul subsidiarităţii.

(2) Senatul României constată că propunerea ridică semne de întrebare asupra respectării principiului proporţionalităţii, din cauză că necesitatea de clarificare a unor prevederi actuale nu trebuie să ducă la suprareglementare. Statele membre trebuie să poată stabili la nivel naţional, prin legislaţia de aplicare a regulamentelor UE, măsuri clare şi eficiente pentru îndeplinirea de către întreprinderi a condiţiilor generale de acces la ocupaţie şi la piaţă; noul pachet legislativ propus nu trebuie să introducă obligaţii şi sarcini administrative suplimentare pentru întreprinderi, care, în fapt, pot reprezenta bariere pentru accesul acestora. De asemenea, unele dintre presupusele probleme identificate nu sunt susţinute prin date şi informaţii certe, care să stea la baza adoptării unor noi reguli şi a unor măsuri mai restrictive, fapt ce afectează funcţionarea pieţei unice,

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 septembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 19 septembrie 2017.

Nr. 98.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 424

din 15 Iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, excepţie ridicată de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN din Bucureşti în Dosarul nr. 26.853/3/2015*al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 939D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.5560/2016, nr. 1.557D/2016 şi nr. 1.424D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, excepţie ridicată de OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 14.187/3/2016, de Raiffeisen - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 17.908/3/2015* şi de Banca Românească din Bucureşti în Dosarul nr. 14.484/3/2015*** ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, precum şi în Dosarul nr. 1.675D/2Q16 având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Banca Comercială Română din Bucureşti în Dosarul nr. 1.106/2/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă faptul că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul nr. 1.424D/2017 a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia, iar, în dosarele nr. 1.675D/2016 şi nr. 1.424D/2017, Asociaţia Parakletos din Bucureşti, parte în aceste dosare, a depus cereri prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

6. În continuare, preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 952D/2016, având ca obiect excepţia  de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1), (3) şi (4) şi ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, excepţie ridicată de Piraeus Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 45.010/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.337D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) şi (4) şi ale art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, excepţie ridicată de OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.408/2/2015* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, precum şi în Dosarul nr. 3.194D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1), (3) şi (4) şi ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, excepţie ridicată de Piraeus Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 36.689/3/2015* al Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă.

7. La apelul nominal se prezintă, pentru Piraeus Bank România - S.A. din Bucureşti şi Asociaţia Română a Băncilor din Bucureşti, în dosarele nr. 952D/2016 şi nr. 3.194D/2016, doamna avocat Ancuţa Pop din Baroul Bucureşti, cu împuterniciri avocaţiale depuse la dosare. În Dosarul nr. 3.194D/2016 se mai prezintă doamna Mariana Onilă, în calitate de parte. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită,

8. Având în vedere obiectul parţial identic al excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 952D/2016, nr. 1.337D/2016, nr. 1.556D/2016, nr. 1.557D/2016, nr. 1.675D/2016, nr. 3.194D/2016 şi nr. 1.424D/2017 la Dosarul nr. 939D/2016.

9. Atât părţile prezente, cât şi reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 952D/2016, nr. 1.337D/2016, nr. 1.556D/2016, nr. 1.557D/2016, nr. 1.675D/2016, Nr. 3.194D/2016 şi nr. 1.424D/2017 la Dosarul nr. 939D/2016, care este primul înregistrat.

10. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Piraeus Bank România - S.A. din Bucureşti şi al Asociaţiei Române a Băncilor din Bucureşti, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că, datorită procedurilor prevăzute de prevederile legale criticate, se ajunge la situaţia în care se promovează acţiuni simultane, ceea ce poate conduce la o contrarietate de hotărâri judecătoreşti. Se încalcă, astfel, cerinţele de previzibilitate pe care trebuie să le îndeplinească o normă legală, precum şi dreptul la apărare al băncilor, care trebuie să poată demonstra inexistenţa unei clauze abuzive. Mai mult decât atât, se încalcă şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

11. Preşedintele acordă cuvântul doamnei Mariana Onilă care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

12. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

13. Prin încheierea din 18 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 45.010/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1), (3) şi (4) şi ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, excepţie ridicată de Piraeus Bank România - SA. din Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului nr. 952D/2016.

14. Prin Decizia civilă nr. 56 din 2 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.408/2/2015*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) şi (4) şi ale art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, excepţie ridicată de OTP Bank - S.A. din Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.337D/2016.

15. Prin încheierea din 3 noiembrie 2016 pronunţată în Dosarul nr. 36.689/3/2015*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1), (3) şi (4) şi ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, excepţie ridicată de Piraeus Bank România - S.A. din Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului nr. 3.194D/2016.

16. Prin încheierile din 5 aprilie 2016, 25 mai 2016 şi 28 martie 2017 pronunţate în dosarele nr. 26.853/3/2015*, nr. 14.187/3/2016, nr. 17.908/3/2015* şi nr. 14,484/3/2015***, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, excepţie ridicată de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din Bucureşti, de OTP Bank România - S.A. din Bucureşti, de Raiffeisen Bank - S.A. din Bucureşti şi de Banca Românească din Bucureşti şi care formează obiectele dosarelor nr. 939D/2016, nr. 1.556D/2016, nr. 1.557D/2016 şi nr. 1.424D/2017.

17. Prin încheierea din 9 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.106/2/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, excepţie ridicată de Banca Comercială Română din Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.675D/2016.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în cauze având ca obiect soluţionarea unor acţiuni în constatare a existenţei unor clauze abuzive în contractele încheiate de autoarele excepţiei de neconstituţionalitate şi anularea acestora.

19. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale, întrucât, prin efectul unei reglementări intrate în vigoare în cursul anului 2013, se tinde la modificarea unor raporturi contractuale încheiate în anii 2007-2008 şi executate în mod voluntar în intervalul anterior adoptării textelor legale a căror constituţionalitate o contestă.

Chiar dacă respectivele contracte de credit au fost încheiate pe o durată îndelungată, respectiv 20-25 de ani, prin efectul art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, instanţa poate interveni asupra voinţei originare a părţilor, generatoare a raportului juridic, modificând sau obligând profesionistul la modificarea parametrilor contractuali iniţiali.

20. Se arată că încălcarea principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile este accentuată prin inexistenţa la data încheierii contractelor litigioase a vreunei prevederi legale care să permită unei instanţe să dispună modificarea globală a condiţiilor contractuale de afaceri practicate de bancă. La momentul încheierii contractelor litigioase era absolut imprevizibilă posibilitatea ca o instanţă de judecată să modifice întregul portofoliu contractual al băncii, indiferent dacă măsura ar fi cerută sau agreată de clienţii băncii. Reglementarea contestată contravine şi principiului european al securităţii raporturilor juridice, care presupune crearea şi asigurarea unui climat de stabilitate juridică.

21. Se apreciază că încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie - principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat - este evidentă, deoarece dispoziţiile criticate permit exercitarea puterii legislative de puterea judecătorească prin dreptul pe care îl dau judecătorului de a emite „dispoziţii general obligatorii” prin hotărârea ce urmează să o pronunţe în cauză. Acţiunea în justiţie prin care se verifică circumstanţele încheierii unuia sau mai multor contracte determinate nu poate avea ca efect înlăturarea unei clauze din toate contractele profesionistului/nu poate fi asimilată unei acţiuni în justiţie prin care se verifică o practică ilicită a unui profesionist, aşa cum articolul de lege supus analizei (art. 12-13 din Legea nr. 193/2000) lasă să se înţeleagă.

22. Efectul erga omnes poate fi conceput doar dacă se produce asupra contractelor având elemente de fapt şi de drept identice, ipoteză greu de întâlnit având în vedere factorii diverşi care stau la baza încheierii contractelor şi procesul particular de negociere ce însoţeşte fiecare contract în parte. O clauză poate fi calificată drept abuzivă doar dacă este inserată într-un anumit context.

23. De asemenea, prin efectul prevederilor legale contestate, hotărârea judecătorească prin care profesionistul este obligat la modificarea întregului portofoliu de contracte în curs de executare îşi pierde caracterul relativ impus de art. 435 alin. (1) din Codul de procedură civilă, afectând raporturi juridice şi subiecte de drept care nu sunt părţi în procedura jurisdicţională. Altfel spus, hotărârea judecătorească dobândeşte valoare normativă, comportându-se ca un act de reglementare cu efecte erga omnes.

24. Elementul neconstituţional al efectului normativ al hotărârii judecătoreşti este impactul asupra unor raporturi juridice care nu au făcut obiectul judecăţii şi obligativitatea hotărârii pentru subiecte care nu au fost parte în procedura de judecată. Printr-o astfel de practică se încalcă principiul efectului relativ al hotărârii judecătoreşti instituit de art. 430-431 din noul Cod de procedura civilă, o astfel de hotărâre neputând avea efect decât între părţile litigiului.

25. De asemenea, libertatea activităţii economice implică obligaţia statului de a crea un mediu legislativ stabil şi previzibil, care să permită operatorilor economici dezvoltarea unor afaceri profitabile pe termen lung. Adoptarea acestor norme legale afectează în mod retroactiv activitatea profesioniştilor. Nu se pune la îndoială necesitatea unui ansamblu legislativ care să asigure protecţia eficientă şi coerentă a consumatorilor, însă, acest ansamblu trebuie conceput în acord cu exigenţele unei economii de piaţă stabile şi a unei concurenţe sănătoase. Este de necontestat dreptul consumatorilor şi asociaţiilor sau autorităţilor pentru protecţia consumatorilor de a avea acces liber la instanţele de judecată pentru cenzurarea practicilor abuzive, însă neconstituţionalitatea textului este dată de posibilitatea modificării în bloc a unui portofoliu contractual, indiferent de poziţia clienţilor consumatori şi indiferent de impactul unor astfel de măsuri.

26. Posibilitatea modificării unor portofolii contractuale constituite anterior intrării în vigoare a noii reglementări a art. 12 alin. (1) şi (3) şi a art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 reprezintă o intervenţie disproporţionată şi dăunătoare valorilor şi drepturilor ocrotite prin art. 45 şi art. 135 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, se menţionează Decizia Curţii Constituţionale nr. 498 din 10 mai 2012.

27. Se mai susţine că, indiferent de calificarea sancţiunii prevăzute la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, ca sancţiune contravenţională sau ca sancţiune civilă, reglementarea legală este contrară principiului neretroactivităţii legii, ea tinzând să producă efecte pentru fapte juridice, respectiv acte juridice săvârşite/încheiate anterior intrării sale în vigoare.

28. În condiţiile art. 13 din Legea nr. 193/2000, dreptul de proprietate al băncilor asupra creanţelor izvorâte din contractele de credit în curs de executare devine precar, incert, datorită posibilităţii legale oferite instanţelor de a modifica toate contractele unui profesionist (chiar dacă acestea nu au făcut obiectul unei judecăţi) în ipoteza constatării caracterului abuziv al unei clauze dintr-un contract/din câteva contracte determinare). Prin reglementarea criticată, statul acţionează în exces pentru protecţia unui subiect de drept care a intrat în mod benevol într-un raport juridic numit (contractul de credit), deci ale cărui efecte legale erau cunoscute.

29. De asemenea, se mai arată că, într-un caz concret analizat, constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale dintr-un contract de credit încheiat cu un consumator nu poate fi invocată cu autoritate de lucru judecat într-un litigiu având ca obiect constatarea caracterului abuziv al aceloraşi clauze sau a unor clauze similare din alt contract de credit încheiat de acelaşi profesionist, dar cu un alt consumator.

30. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, în dosarele nr. 1.556D/2016, nr. 1.557D/2016 şi nr. 1.424D/2017 şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 952D/2016, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

31. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1 675D/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, în dosarele nr. 939D/2016 şi 3.194D/2016 şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.337D/2016, apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale.

32. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

33. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

34. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile părţilor prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

35. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

36. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 şi ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2012. Curtea reţine că forma actuală a dispoziţiilor legale criticate (atât art. 12, cât şi art. 13) a fost introdusă prin art. 38 al Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, dispoziţii care au intrat în vigoare la 1 octombrie 2013, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013, publicată în Monitorul Oficia) al României, Partea I, nr. 388 din 28 iunie 2013. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) în cazul în care constată utilizarea unor contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, organele de control prevăzute la art. 8 vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.

(2) La cererea de chemare în judecată va fi anexat procesul-verbal întocmit potrivit art. 11.

(3) Asociaţiile pentru protecţia consumatorului care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 30 şi 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, la instanţa prevăzută la alin. (1), pentru ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, precum şi modificarea contractelor aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. Dispoziţiile art. 13 alin. (1) şi (4) sunt aplicabile.

(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune ce conţine clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acţiune ori pe cale de excepţie, în condiţiile legii.

Art. 13. - (1) Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale.

(2) în cazul prevăzut la alin. (1), instanţa va aplica şi amenda contravenţională prevăzută la art. 16.

(3) Dacă instanţa constată că nu sunt clauze abuzive în contract, va anula procesul-verbal întocmit.

(4) Hotărârea este supusă numai apelului.”

37. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4) privind statul de drept şi social, respectiv, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, art. 4 alin. (2) privind nediscriminarea, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei, art. 135 privind economia şi ale art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. Se mai invocă şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

38. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, se constată Că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale atacate, prin prisma unor critici similare.

39. Astfel, prin Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragraful 54, Curtea a reţinut că, potrivit legii, instanţa judecătorească este unica autoritate care se va pronunţa asupra existenţei sau inexistenţei clauzelor abuzive dintr-un contract. Curtea a mai statuat, reamintind propria sa jurisprudenţă, că art. 13 din lege, pe lângă răspunderea civilă delictuală pe care o reglementează, prevede şi o răspundere contravenţională. Aşadar, existând două tipuri de răspundere, una delictuală, cealaltă contravenţională, există şi două tipuri de sancţiuni, împrejurarea că actul de sesizare a instanţei, care circumscrie cadrul procesual al controlului efectuat de către aceasta, este diferit în funcţie de calea aleasă de persoana ce are calitatea de consumator, nu impietează cu nimic asupra dreptului la apărare al profesionistului care are posibilitatea de a-şi exercita garanţiile prevăzute de legea procesual civilă, formulând apărările pe care le consideră pertinente şi utile cauzei,

40. Curtea a reţinut, însă, că sancţiunea obligării profesionistului să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare nu are natură contravenţională, ci are o natură civilă, fiind legată de un contract civil. Sancţiunea civilă intervine pentru săvârşirea, cu vinovăţie, a unei fapte ilicite şi, în subsidiar, pentru cauzarea de prejudicii, chiar dacă, potrivit legii, profesionistul nu este obligat la plata unor despăgubiri. Este adevărat că, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 193/2000, în cazul prevăzut la alin. (1), instanţa va aplica şi amenda contravenţională prevăzută la art. 16 din lege, în cazul încălcării obligaţiei de a nu stipula clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, dar sancţiunea contravenţională intervine ca urmare a încălcării unei obligaţii stabilite printr-o normă de drept public. De asemenea, Curtea a reţinut că limitele sancţiunii contravenţionale au rămas neschimbate faţă de forma legii din anul 2008, astfel că nu a putut reţine încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie.

41. Curtea a constatat că obligaţia profesionistului prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 este o consecinţă a încălcării normelor de drept substanţial referitoare la clauzele abuzive. Aşadar, clauzele abuzive sunt interzise în baza art. 4 din Legea nr. 193/2000, iar lista exemplificativă a acestora este cuprinsă în anexa la lege. Profesionistul a cunoscut încă de la început faptul că o clauză abuzivă poate antrena răspunderea sa în urma promovării unor acţiuni în justiţie de către consumatori. În momentul în care instanţa de judecată constată existenţa unei clauze abuzive, va obliga profesionistul să o înlăture din toate contractele de adeziune în curs de executare. Efectele acestei înlăturări, potrivit art. 13 din Legea nr. 193/2000, se vor produce pentru viitor.

42. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Curtea a constatat că, aplicând sancţiunea civilă, în urma verificărilor efectuate, instanţa acţionează în baza unei competenţe conferite de legiuitor. Este adevărat că reglementările legale criticate conferă hotărârii judecătoreşti efecte juridice particulare în raport cu regula generală a relativităţii efectelor hotărârilor judecătoreşti, fără ca obligaţiile prevăzute în acestea să poată fi asimilate cu cele ce rezultă dintr-un act de reglementare primară. Efectul relativ al acestui tip de hotărâre nu se referă la un raport juridic concret dintre consumator şi profesionist, raportată la un anume litigiu, având în vedere controlul abstract efectuat de judecător în baza art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000, în sensul că nu este apărat un drept subiectiv propriu al titularilor dreptului de sesizare, întrucât ipoteza normativă a dispoziţiilor legale criticate vizează contenciosul de ordine publică. Astfel, relativitatea efectelor hotărârii judecătoreşti va avea în vedere persoana împotriva căreia este formulată sesizarea, persoană ce urmează a-şi adapta conduita în funcţie de exigenţele stabilite prin hotărârea judecătorească, Nicăieri în lege nu este prevăzută o sancţiune împotriva profesionistului care, obligat de instanţă să elimine clauzele constatate ca fiind abuzive, nu s-a conformat hotărârii judecătoreşti, dar efectul acesteia este în sensul că profesionistul fie va negocia cu consumatorul şi le va modifica, fie va elimina pur şi simplu clauzele abuzive din contractele preformulate, urmând ca verificarea îndeplinirii hotărârii judecătoreşti să fie făcută ulterior de către autorităţile competente.

43. Referitor la critica legată de art. 21 alin, (3) din Constituţie cu privire specială asupra opozabilităţii unor hotărâri judecătoreşti, Curtea a apreciat că autoritatea de lucru judecat a hotărârilor instanţelor judecătoreşti care s-au mai pronunţat în privinţa unei clauze contractuale utilizate de un profesionist într-un proces cu un consumator, potrivit dreptului comun, respectiv cea care este pronunţată în urma acţiunii personale formulate de consumator, se menţine până când utilizarea unei clauze-tip practicate de profesionist este constatată ca fiind abuzivă în cadrul unei acţiuni în încetare, în condiţiile art. 12-13 din Legea nr. 193/2000. Această acţiune, în urma căreia judecătorul efectuează un contrai de tip abstract, nu are în vedere o anumită clauză concretă inserată într-un contract. Cele două categorii de acţiuni nu se confundă, ele având tipologii diferite. Astfel, nu pot fi întrunite condiţiile autorităţii de lucru judecat prevăzute de art. 430-431 din Codul de procedură civilă, respectiv tripla identitate: de părţi, obiect şi cauză, întrucât, în căzui de faţă, nu este vorba despre aceeaşi cauză în ceea ce priveşte natura juridica a acţiunii promovate.

44. În concluzie, pentru ca un contract în derulare să îşi mai poată produce efecte juridice după intervenţia hotărârii judecătoreşti prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, părţile la contract urmează să renegocieze condiţiile contractuale; profesionistului îi revine, ca o consecinţă logică, obligaţia de a invita consumatorul la această renegociere şi de a elimina clauzele abuzive din contract, astfel încât contractul în întregul său să respecte prevederile legale şi, implicit, drepturile consumatorului.

45. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea nu a putut reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii şi nici pe cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 privind dreptul la apărare.

46. Referitor la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea a constatat că Legea fundamentală nu ocroteşte şi nu garantează dreptul de proprietate privată în legătură cu sumele rezultate din clauze abuzive, deci cu încălcarea legii. Curtea a statuat că nici nu se pune problema încălcării dreptului de proprietate, profesionistul nemaiputând pe viitor să încaseze sumele de bani stabilite în baza clauzelor contractuale constatate ca fiind abuzive, nepunându-se în discuţie, în cadrul acţiunii în încetare, restituirea sumelor de bani deja încasate.

47. În ceea ce priveşte libertatea economică, instanţa de contencios constituţional a statuat că aceasta nu este absolută, ci comportă anumite limite, iar referitor la raportarea la prevederile art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) privind economia din Constituţie, Curtea a reiterat faptul că Legea nr. 193/2000 conţine în anexa sa şi o listă a clauzelor considerate ca fiind abuzive, statul ţinând cont, astfel, de necesitatea protejării consumatorilor în faţa unor abuzuri ale agenţilor economici aflaţi, din diferite motive, pe poziţii de forţă.

48. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia amintită îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

49. De asemenea, având în vedere că instanţa de contencios constituţional nu a reţinut încălcarea vreunui drept fundamental, Curtea constată că prevederile art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi nu au incidenţă în cauză. Mai mult, nici prevederile art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor nu au incidenţă în cauză, ele neavând vreo legătură cu opţiunea legiuitorului exprimată prin intermediul dispoziţiilor legale criticate.

50. Cu privire la art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, Curtea Constituţională a statuat că folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituţionalitate ca normă interpusă celei de referinţă implică o condiţionalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei - unica normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate. Într-o atare ipoteză, demersul Curţii Constituţionale este distinct de simpla aplicare şi interpretare a legii, competenţă ce aparţine instanţelor judecătoreşti şi autorităţilor administrative, sau de eventualele chestiuni ce ţin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz. Prin prisma condiţionalităţii cumulative enunţate, rămâne la aprecierea Curţii Constituţionale aplicarea în cadrul controlului de constituţionalitate a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau formularea de către ea însăşi a unor întrebări preliminare în vederea stabilirii conţinutului normei europene. O atare atitudine ţine de cooperarea dintre instanţa constituţională naţională şi cea europeană, precum şi de dialogul judiciar dintre acestea, fără a se aduce în discuţie aspecte ce ţin de stabilirea unor ierarhii între aceste instanţe. În cauza de faţă, Curtea Constituţională constată că nu este îndeplinită condiţia nivelului de relevanţă constituţională, astfel că prevederile art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie nu au incidenţă în cauză.

51. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Credit Europe Ipotecar IFN din Bucureşti, OTP Bank România - S.A. din Bucureşti, Raiffeisen - S.A. din Bucureşti, Banca Românească din Bucureşti şi de Piraeus Bank România - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 26.853/3/2015*, nr. 14.187/3/2016, nr. 17.908/3/2015*, nr. 14.484/3/2015*** şi, respectiv nr. 36.689/3/2015* ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, de Banca Comercială Română din Bucureşti şi Piraeus Bank România - S.A. În dosarele nr. 1.106/2/2015 şi nr. 45.010/3/2014 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, de OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.408/2/2015* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 12 şi ale art. 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea doamnei Maria-Cristina Manda din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Maria-Cristina Manda se eliberează din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 septembrie 2017.

Nr. 623.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Bogdan Samoilă în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

Având în vedere Adresa Ministerului Afacerilor Interne nr. 18.593 din 19 septembrie 2017,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Bogdan Samoilă se numeşte în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul generai al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 22 septembrie 2017.

Nr. 624.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERŢ ŞI ANTREPRENORIAT

 

ORDIN

privind modificarea Schemei de ajutor de minimis prevăzute în Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-up Nation - Romania”, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 692/2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 94.161 din 15.09.2017 al Direcţiei de antreprenoriat şi programe pentru IMM, în temeiul prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 112/2017, şi ale art. 25 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale prevederilor art. 3 alin. (1) pct. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat emite următorul ordin:

Art. I. - Schema de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-up Nation - Romania”, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 692/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 şi 431 bis din 12 iunie 2017, se modifică după cum urmează:

1. La punctul 4 subpunctul 4.3.1, litera n) va avea următorul cuprins:

„n) Cheltuieli financiare aferente creditelor/garanţiilor obţinute pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate în cadrul programului, pentru solicitanţii care utilizează credit pentru implementarea proiectului. Decontarea acestor cheltuieli se face numai pe bază de cerere de rambursare pentru valoarea cheltuielilor financiare pentru perioada de implementare. Această cheltuială poate fi efectuată înainte de semnarea acordului de finanţare.”

2. La punctul 4, subpunctul 4.9 va avea următorul cuprins:

„4.9. Aplicarea prevederilor referitoare la achiziţionarea în condiţii de piaţă

Solicitanţii care au semnat acordul de finanţare au obligativitatea de a achiziţiona bunurile şi serviciile eligibile în condiţii de piaţă, cu respectarea principiilor prevăzute în legislaţia în vigoare privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, respectiv să întocmească un dosar de achiziţie care să cuprindă: minimum trei cereri de ofertă şi dovada transmiterii acestora, ofertele primite, un proces-verbal semnat de reprezentantul legal al întreprinderii prin care să fie justificată alegerea ofertei câştigătoare, contractul/contractele cu furnizorul/furnizorii şi, după caz, documentul din care să rezulte autorizarea activităţii furnizorului.

Acest dosar va fi prezentat după încheierea contractului, la momentul depunerii primei cereri de rambursare/plată, împreună cu declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul nu se află în cazurile prevăzute la subpct. 3.2 alin. (3) din Procedură.

Dosarul de achiziţie se întocmeşte pentru toate bunurile (inclusiv spaţiile mobile de lucru/producţie/prestări servicii/comerţ) şi serviciile eligibile, cu excepţia cheltuielilor aferente achiziţiei spaţiului, serviciilor de consultanţă, salariilor, utilităţilor, chiriilor şi cheltuielilor financiare aferente creditelor/garanţiilor obţinute pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate în cadrul programului, pentru solicitanţii care utilizează credit pentru implementarea proiectului.

Nerespectarea cerinţelor privind întocmirea dosarului de achiziţie conduce la respingerea cheltuielii.”

3. La punctul 6 subpunctul 6.8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„6.8 (1) După primirea Scrisorii de acceptare de principiu pentru finanţare în limita bugetului, conform programării AIMMAIPE, beneficiarii vor semna la sediul AIMMAIPE acordul de finanţare (anexa nr. 9 la prezenta procedură). Termenul-limită de semnare a acordurilor de finanţare este 15 octombrie a anului în care a fost acceptat de principiu la finanţare.

MMACA, prin AIMMAIPE, va transfera în contul de tranzit deschis la instituţia parteneră selectată, cu rol de agenţie de implementare, sumele reprezentând ajutor de minimis aferente acordurilor de finanţare.”

4. La punctul 6, subpunctul 6.13 va avea următorul cuprins:

„6.13. Nu se admit compensări între valorile unitare ale activelor cuprinse în notificarea anexă la acordul de finanţare (anexa nr. 9 la prezenta procedură).”

5. La punctul 6, subpunctul 6.15 va avea următorul cuprins:

„6.15. Cheltuielile efectuate, inclusiv dosarul achiziţiei şi/sau facturile emise înaintea intrării în vigoare a acordului de finanţare, nu sunt eligibile, cu excepţia celor de la subpct. 4.3.1 lit. l) şi n).”

6. La anexa nr. 9 „Acord de finanţare”, articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Beneficiarul poate primi ajutorul de minimis nerambursabil în valoare de maximum 200.000 lei, în termenii şi în condiţiile stipulate în prezentul acord şi în schema de minimis, care constituie anexă la prezentul acord şi care face parte integrantă din acesta.

Valoarea contractului de finanţare este de .................... lei, valoare aprobată prin Notificarea anexă la prezentul contract, astfel:

- tranşa 1 aferentă anului .................... în valoare de .................... lei;

- tranşa 2 aferentă anului .................... în valoare de .................... lei;

- tranşa 3 aferentă anului .................... în valoare de .................... lei.

Tranşele se vor corela cu graficul de rambursare precizat la pct. 6.2 din cadrul Planului de afaceri.

Beneficiarul va putea efectua cheltuielile aferente tranşelor precizate mai sus după intrarea în vigoarea a prezentului acord, şi anume după semnarea actului adiţional prin care se acordă suma de .................... lei, sumă aprobată de principiu pentru anul .................... .

Nicio cheltuială efectuată/factură fiscală emisă/contract semnat, cu excepţia contractului de consultanţă şi a cheltuielilor financiare aferente creditelor/garanţiilor obţinute pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate în cadrul programului, pentru solicitanţii care utilizează credit pentru implementarea proiectului, înainte de intrarea în vigoare a acordului de finanţare nu este eligibilă.”

Art. II. - În tot cuprinsul schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-up Nation - Romania” şi al anexelor acesteia, sintagma „oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaţie (OTIMMC) se înlocuieşte cu sintagma „agenţiile pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului (AIMMAIPE)”.

Art. III. - Direcţia de antreprenoriat şi programe pentru IMM din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi agenţiile pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Gheorghe-Gabriel Gheorghe,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 septembrie 2017.

Nr. 1.199.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a claselor cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv în unităţile de învăţământ preuniversitar

 

Având în vedere prevederile art. 68 alin. (1) şi ale art. 94 alin. (2) fit. s) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Toate unităţile de învăţământ preuniversitar din România sunt sprijinite să favorizeze, să diversifice şi să extindă studiul limbilor moderne de circulaţie internaţională, prin folosirea raţională a resurselor de care dispun şi prin atragerea altora noi.

Art. 2. - (1) În unităţile de învăţământ preuniversitar pot funcţiona clase cu predare în regim intensiv, respectiv bilingv a unei limbi moderne de circulaţie internaţională.

(2) Organizarea claselor cu predare în regim intensiv, respectiv bilingv a unei limbi moderne de circulaţie internaţională se face în conformitate cu Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a claselor cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv în unităţile de învăţământ preuniversitar, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv se pot organiza în învăţământul gimnazial şi liceal, la orice profil liceal, potrivit regulamentului prevăzut la art. 2 alin. (2).

Art. 4. - Clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se organizează în învăţământul liceal, la orice profil liceal, potrivit regulamentului prevăzut la art. 2 alin. (2).

Art. 5. - (1) Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul şcolar 2017-2018.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziţie contrară privind Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a claselor cu predare a unei limbi modeme în regim intensiv, respectiv bilingv în unităţile de învăţământ preuniversitar se abrogă.

Art. 6. - Direcţia generală evaluare şi monitorizare învăţământ preuniversitar, Direcţia minorităţi, inspectoratele şcolare, precum şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

 

Bucureşti, 31 august 2017.

Nr. 4.797.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT-CADRU

de organizare şi funcţionare a claselor cu predare a unei limbi modeme în regim Intensiv, respectiv bilingv în unităţile de învăţământ preuniversitar

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Toate unităţile de învăţământ preuniversitar din România pot diversifica şi extinde studiul limbilor modeme, atât al limbii modeme 1, cât şi al limbii modeme 2, prin folosirea resurselor de care dispun şi prin atragerea altora noi.

(2) în unităţile de învăţământ preuniversitar pot funcţiona clase cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

Art. 2. - (1) Prin clasă cu predare a unei limbi modeme în regim intensiv se înţelege acea clasă din învăţământul preuniversitar în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puţin 2 ore faţă de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin Planul-cadru de învăţământ, ore care pot fi de tip extindere, curriculum diferenţiat sau opţional (CDŞ) la nivelul disciplinei.

(2) Studiul limbii moderne la clasele cu predare în regim intensiv se realizează pe grupe, o grupă fiind constituită din maximum 16 elevi.

(3) Grupele pot studia fie aceeaşi limbă modernă, fie două limbi moderne diferite în regim intensiv.

Art. 3. - (1) Prin clasă cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se înţelege acea clasă din învăţământul preuniversitar în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puţin 3 ore faţă de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin Planul-cadru de învăţământ, ore care pot fi de tip extindere, curriculum diferenţiat sau opţional (CDŞ) la nivelul disciplinei.

(2) La clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se studiază cel puţin o disciplină nonlingvistică în limba modernă respectivă.

(3) Studiul unei limbi moderne în regim bilingv se realizează pe grupe, o grupă fiind constituită din maximum 16 elevi.

(4) Grupele pot studia fie aceeaşi limbă modernă, fie două limbi moderne diferite în regim de predare bilingv.

Art. 4. - Unităţile de învăţământ preuniversitar pot organiza clase cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv, pentru oricare dintre limbile moderne studiate în şcoală, indiferent de nivelul de competenţă lingvistică a elevilor (începători sau avansaţi), în condiţiile existenţei resurselor umane şi materiale necesare, răspunzând astfel intereselor de cunoaştere ale elevilor şi nevoilor comunităţii locale.

Art. 5. - (1) în învăţământul gimnazial, la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, pentru orele alocate din trunchiul comun se susţine lucrare scrisă semestrială la limba modernă respectivă, începând din clasa a VII-a.

(2) în învăţământul liceal, la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv, indiferent de filieră, profil sau specializare, pentru orele alocate din trunchiul comun se susţine lucrare scrisă semestrială la limba modernă respectivă.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin (1), la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv, în sistem modular, din cadrul unităţilor de învăţământ liceal - filiera tehnologică, se susţine lucrare scrisă anuală la limba modernă respectivă.

 

CAPITOLUL II

Înscrierea la clasele cu predare a unei limbi modeme în regim intensiv/bilingv

 

Art. 6. - (1) în unităţile de învăţământ preuniversitar în care se organizează clase cu predare a unei limbi modeme în regim intensiv, respectiv bilingv, înscrierea se face pe baza opţiunilor exprimate, în scris, de către candidaţi/părinţii/tutorii legal instituiţi ai elevilor.

(2) în învăţământul gimnazial, respectiv liceal, în cazul în care numărul opţiunilor este mai mare decât numărul de locuri alocate prin planul de şcolarizare, se organizează un test/o probă de competenţă lingvistică conform Cadrului european comun de referinţă pentru limbi (CECRL).

(3) Testarea/Proba se organizează la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar/al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti,

 

CAPITOLUL III

Admiterea la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv/bilingv

 

Art. 7. - Elevii care, anterior înscrierii în clasa a V-a, la clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi modeme de circulaţie internaţională, au promovat examene de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională, la un nivel de competenţă egal sau superior nivelului A1 din CECRL, sunt admişi fără a mai susţine proba de competenţe lingvistice la limba modernă respectivă, numai dacă numărul total al elevilor care optează pentru acest tip de clase este egal cu numărul de locuri aprobat pentru clasele cu predare în regim intensiv auriei limbi de circulaţie internaţională. În cazul în care numărul total al elevilor care optează pentru clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională este mai mare decât numărul de locuri aprobat pentru acest tip de clase, toţi elevii susţin testul pentru evaluarea nivelului de competenţă lingvistică.

Art. 8. - (1) La nivelul unităţii de învăţământ care are inclusă/incluse în planul de şcolarizare clasă/clase a V-a cu predare în regim intensiv a unei limbi moderne de circulaţie internaţională se constituie, prin decizie internă, Comisia pentru recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine cu testul de competenţe lingvistice pentru admiterea în clasa a V-a cu program intensiv de studiu al unei limbi moderne de circulaţie internaţională, alcătuită din: preşedinte, secretar şi 2-4 membri. Preşedintele comisiei este directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ; secretariatul comisiei este asigurat de secretarul unităţii de învăţământ, iar membrii comisiei sunt profesorii din catedra de limbă modernă care va fi studiată în regim intensiv.

(2) Recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine cu testul de competenţe lingvistice pentru admiterea în clasa a V-a cu predare în regim intensiv a unei limbi moderne de circulaţie internaţională se realizează conform unei proceduri specifice fiecărei limbi modeme studiate în regim intensiv, emisă de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEA/) şi adaptată, anual, de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

Art. 9. - (1) La nivelul unităţii de învăţământ care are inclusă/incluse în planul de şcolarizare clasă/clase a V-a cu program intensiv de predare â unei limbi modeme de circulaţie internaţională se constituie, prin decizie internă, Comisia de organizare şi evaluare a testului de competenţe lingvistice pentru admiterea în clasa a V-a cu program intensiv de studiu al unei limbi modeme de circulaţie internaţională, denumită în continuare Comisia de organizare şi evaluare, alcătuită din: preşedinte, secretar şi 2-8 membri. Preşedintele comisiei este directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ; secretariatul comisiei este asigurat de secretarul unităţii de învăţământ, iar membrii comisiei sunt profesorii din catedra de limbă modernă care va fi studiată în regim intensiv.

(2) în cazul în care unitatea de învăţământ nu îşi poate constitui comisia în acest mod, se solicită sprijinul inspectoratului şcolar pentru desemnarea în comisie a unor cadre didactice de specialitate din alte unităţi de învăţământ preuniversitar.

(3) Nu pot fi desemnaţi membri ai comisiei profesorii care au rude sau elevi printre candidaţi, fiecare membru al comisiei semnând o declaraţie scrisă în acest sens, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1.

(4) Testul se va organiza la nivelul unităţii de învăţământ, după încheierea celui de-al doilea semestru al anului şcolar, pentru absolvenţii clasei a IV-a, conform unui grafic propus de unităţile de învăţământ preuniversitar şi aprobat de inspectoratul şcolar.

(5) Comisia de organizare şi evaluare din unitatea de învăţământ preuniversitar elaborează subiectele şi baremele de evaluare pentru testul de competenţe lingvistice pentru admiterea în clasa a V-a cu program intensiv de studiu al unei limbi modeme de circulaţie internaţională în baza unei structuri realizate conform unei proceduri emise de MEN şi specifice fiecărei limbi moderne studiate în regim intensiv.

(6) Subiectele şi baremele de evaluare pentru testul de competenţe lingvistice pentru admiterea în clasa a V-a cu program intensiv de studiu al unei limbi moderne de circulaţie internaţională, elaborate conform anexei nr. 2, sunt avizate de inspectorul şcolar pentru limbi moderne

Art. 10. - (1) Admiterea în clasa a IX-a cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, respectiv intensiv se face pe baza Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar în curs.

(2) Elevii care, anterior înscrierii în clasa a IX-a, la clasele cu predarea unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv, au promovat examene de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională sunt admişi fără a mai susţine proba de competente lingvistice la limba modernă respectivă.

(3) Recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene cu proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă pentru admiterea în clasa a IX-a cu program intensiv, respectiv bilingv de predare a unei limbi moderne de circulaţie internaţională se fac dacă certificatul obţinut/diploma obţinută validează un nivel de competenţă lingvistică egal sau superior nivelului A2 corespunzător CECRL.

Art. 11. - Unităţile de învăţământ preuniversitar pot opta şi pentru organizarea de clase cu predare a unei limbi modeme în regim intensiv, respectiv bilingv, începând cu clasa a IX-a, pentru elevi care nu au studiat anterior limba modernă respectivă. În cazul acesta, înscrierea la clasa cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv se va face în ordinea descrescătoare a mediei de admitere şi pe baza opţiunii exprimate în scris de către candidaţi/părinţii/tutorii legal instituiţi ai elevilor.

 

CAPITOLUL IV

Încheierea studiilor

 

Art. 12. - (1) în ultimul an de liceu, elevii din clasele cu predare a unei limbi modeme în regim intensiv, respectiv bilingv susţin proba pentru obţinerea atestatului profesional la limba modernă studiată, pe baza unei tematici aprobate de comisia metodică a profesorilor de limbă modernă din unitatea de învăţământ, conform prevederilor legale privind organizarea şi desfăşurarea examenului pentru obţinerea atestatului lingvistic de către absolvenţii claselor cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv şi bilingv pentru anul şcolar în curs.

(2) Organizarea, structura probei şi baremul de evaluare sunt prevăzute în Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului pentru obţinerea atestatului de competenţă lingvistică pentru absolvenţii claselor cu studiu intensiv şi bilingv al unei limbi străine şi pentru absolvenţii claselor cu predare în limbile minorităţilor, precum şi a atestatului pentru predarea unei limbi străine la clasele I-IV de către absolvenţii claselor cu profil pedagogic, specializarea învăţători - educatoare.

 

CAPITOLUL V

Resurse umane şi materiale

 

Art. 13. - (1) Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti avizează organizarea claselor cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv, în unităţi de învăţământ care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a) să aibă în încadrare personal calificat, titular, pentru asigurarea continuităţii (minimum o clasă sau o grupă pe nivel de învăţământ);

b) să deţină spaţiul corespunzător pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ de calitate, prin scindarea claselor pe grupe, atât la nivel gimnazial, cât şi la cel liceal;

c) să aibă echipamente audiovideo şi conexiune la internet;

d) să achiziţioneze material didactic, cărţi, reviste şi alte auxiliare curriculare pentru uzul profesorilor şi al elevilor;

e) să deţină/să înfiinţeze o bibliotecă cu dotarea aferentă/un centru de documentare şi informare;

f) să se încadreze în numărul de posturi maxim aprobat şi în bugetul alocat, calculat conform costului standard per elev.

(2) Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, printr-o adresă de înaintare, înştiinţează direcţia de resort din cadrul MEN cu privire la înfiinţarea claselor menţionate la alin. (1).

Art. 14. - (1) Cadrele didactice care vor preda limba modernă la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv vor trebui să fie titulare în învăţământ şi să aibă cel puţin gradul didactic definitiv.

(2) Cadrele didactice care solicită titularizarea, transferul pentru restrângere de activitate, pretransferul consimţit între unităţi de învăţământ, detaşarea în interesul învăţământului sau detaşarea la cerere prin concurs specific pe un post didactic/o catedră în unităţi de învăţământ având clase cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv susţin o probă practică/orală eliminatorie, în profilul postului didactic solicitat, conform Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar în curs. Fac excepţie cadrele didactice titulare transferate/ pretransferate/detaşate de pe posturi didactice/catedre similare.

(3) Cadrele didactice care vor preda disciplinele nonlingvistice într-o limbă modernă la clasele cu predare a unei limbi modeme în regim intensiv, respectiv bilingv vor face dovada deţinerii unui atestat de competenţe lingvistice, cel puţin la nivelul B2, corespunzător CECRL.

Art. 15. - O parte dintre orele de limbă modernă la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv sau una din disciplinele nonlingvistice care se predau obligatoriu în limba modernă studiată poate fi predată şi de cadre didactice native, în baza acordurilor culturale dintre România şi ţările ale căror limbi modeme se studiază în unitatea de învăţământ şi a prevederilor legale privind încadrarea acestora sau a acordurilor de colaborare încheiate de MEN cu instituţii educaţionale guvernamentale/neguvernamentale.

 

CAPITOLUL VI

Schimburi culturale

 

Art. 16. - Conducerile unităţilor de învăţământ care organizează clase cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv sunt sprijinite de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi de Ministerul Educaţiei Naţionale în stabilirea de contacte culturale şi educaţionale şi de parteneriate cu unităţi de învăţământ preuniversitar din alte ţări, în realizarea schimburilor de elevi, în obţinerea de burse de perfecţionare pentru cadre didactice şi elevi, în vederea îmbunătăţirii competenţelor lingvistice şi a lărgirii orizontului cultural al elevilor, precum şi a asigurării unei mai uşoare şi rapide integrări în structurile educaţionale şi economice internaţionale.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 17. - Clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv, existente la dată intrării în vigoare a prezentului regulament, vor funcţiona în conformitate cu prevederile legale care au stat la baza constituirii lor.

Art. 18. - Prezentul regulament intră în vigoare începând din anul şcolar 2017-2018.

Art. 19. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

Model de declaraţie

 

DECLARAŢIE

 

Subsemnatul(a), .........................................., profesor de .......................................... la .........................................., în calitate de .........................................., în Comisia de organizare şi evaluare a testului de competenţe lingvistice pentru admiterea în clasa a V-a cu program intensiv de studiu al unei limbi moderne de circulaţie internaţională, declar pe propria răspundere că nu am elevi/rude printre participanţi.

Prin prezenta declaraţie mă angajez că voi păstra confidenţialitatea tuturor subiectelor, a baremelor, a modalităţilor de rezolvare a subiectelor şi a informaţiilor cu caracter intern, până la afişarea/comunicarea publică oficială a acestora, şi că nu voi întreprinde nicio acţiune care să pună la îndoială corectitudinea examenului.

 

Data

..........................................,

 

Semnătura

..........................................

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

STRUCTURA

subiectelor aferente testului de competenţă lingvistică pentru admiterea în clasa a V-a cu program intensiv de studiu al unei limbi moderne de circulaţie internaţională

 

Testul de competenţă lingvistică pentru admiterea în clasa a V-a cu program intensiv de studiu al unei limbi moderne de circulaţie internaţională vizează competenţele şi cunoştinţele acumulate în clasele a III-a şi a IV-a şi constă într-o probă orală şi o probă scrisă.

 

Proba orală

a) Etapa I - lecturarea cu voce tare a unui text în limba modernă. Textul înscris pe biletul de testare trebuie să fie selectat din unul dintre manualele alternative pentru clasele a III-a şi a IV-a.

Lecturarea textului este urmată de formularea de răspunsuri la 2-3 întrebări înscrise pe biletul de testare, răspunsuri care să dovedească înţelegerea globală şi detaliată a textului.

b) Etapa a II-a - realizarea unui dialog interactiv (elev-elev) pe o temă dată, având unul dintre membrii comisiei drept moderator.

Biletele necesare pentru proba orală vor fi elaborate astfel:

- pentru etapa I - un set de bilete (grupate conform manualelor alternative aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale) conţinând fiecare un text de 50-75 de cuvinte şi 2-3 întrebări de verificare a înţelegerii globale şi detaliate a textului respectiv. Elevul extrage un bilet din setul de bilete care corespunde manualului studiat la clasă sau, dacă doreşte, din setul care corespunde altui manual;

- pentru etapa a II-a - un set de bilete conţinând subiecte de interacţiune verbală în conformitate cu programa şcolară pentru clasele a III-a şi a IV-a. Elevii (în perechi numite de comisie) extrag un bilet pentru fiecare pereche, pregătesc interacţiunea verbală timp de 3-5 minute şi apoi revin în faţa comisiei pentru a prezenta conversaţia.

 

Proba scrisă - timp de lucru - 1 oră

Proba scrisă presupune redactarea unui text de 50-75 de cuvinte pe o temă dată şi care să demonstreze capacitatea de exprimare în scris şi însuşirea principalelor funcţii/acte de limbaj, conform nivelului A1 prevăzut de programele şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.