MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 296/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 296         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 2 aprilie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

81. - Lege privind reglementarea activităţii de telemuncă

 

326. - Decret pentru promulgarea Legii privind reglementarea activităţii de telemuncă

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

168. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Consiliului Concurenţei de către domnul Paul Ştefan Naidin

 

169. - Decizie privind constituirea Comitetului director pentru e-guvernare

 

170. - Decizie privind numirea doamnei Gabriela Mihaela Voicilă în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

382. - Ordin al ministrului sănătăţii privind constituirea, organizarea şi funcţionarea la nivelul Ministerului Sănătăţii a Comitetului de coordonare privind pregătirea şi exercitarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene

 

1.070/403. - Ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al ministrului sănătăţii privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

privind reglementarea activităţii de telemuncă

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează modalitatea de desfăşurare a activităţii de către salariat în regim de telemuncă.

(2) Prezenta lege se aplică în domeniile de activitate în care este posibilă desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă.

Art. 2. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) telemuncă - forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor;

b) telesalariat - orice salariat care desfăşoară activitatea în condiţiile prevăzute la lit. a).

Art. 3. - (1) Activitatea de telemuncă se bazează pe acordul de voinţă al părţilor şi se prevede în mod expres în contractul individual de muncă odată cu încheierea acestuia pentru personalul nou-angajat sau prin act adiţional la contractul individual de muncă existent.

(2) Refuzul salariatului de a consimţi la prestarea activităţii în regim de telemuncă nu poate constitui motiv de modificare unilaterală a contractului individual de muncă şi nu poate constitui motiv de sancţionare disciplinară a acestuia.

Art. 4. - (1) în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin, telesalariaţii organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul, în conformitate cu prevederile contractului individual de muncă, regulamentului intern şi/sau contractului colectiv de muncă aplicabil, în condiţiile legii.

(2) La solicitarea angajatorului şi cu acordul în scris al telesalariatului cu normă întreagă, acesta poate efectua muncă suplimentară.

(3) Angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului, în condiţiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, în condiţiile legii.

Art. 5. - (1) Contractul individual de muncă se încheie şi se modifică, după caz, pentru salariaţii care desfăşoară activitatea de telemuncă, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în cazul activităţii de telemuncă, contractul individual de muncă conţine, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin (3) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele:

a) precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;

b) perioada şi/sau zilele în care telesalariatul îşi desfăşoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator;

c) locul/locurile desfăşurării activităţii de telemuncă, convenite de părţi;

d) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului;

e) modalitatea de evidenţiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;

f) responsabilităţile părţilor convenite în funcţie de locul/locurile desfăşurării activităţii de telemuncă, inclusiv responsabilităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în conformitate cu prevederile art. 7 şi 8;

g) obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la locul desfăşurării activităţii de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;

h) obligaţia angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispoziţiile din reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi/sau regulamentul intern, în materia protecţiei datelor cu caracter personal, precum şi obligaţia telesalariatului de a respecta aceste prevederi;

i) măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaţilor şi care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat;

j) condiţiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activităţii în regim de telemuncă.

Art. 6. - (1) Telesalariatul beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, prin regulamentele interne şi contractele colective de muncă aplicabile salariaţilor care au locul de muncă la sediul sau domiciliul angajatorului.

(2) Prin contractele colective de muncă aplicabile şi/sau prin contractele individuale de muncă şi regulamentele interne se pot stabili şi alte condiţii specifice privind telemuncă în conformitate cu Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - Angajatorul are următoarele obligaţii specifice privind securitatea şi sănătatea în muncă a telesalariatului:

a) să asigure mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel;

b) să instaleze, să verifice şi să întreţină echipamentul de muncă necesar, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel;

c) să asigure condiţii pentru ca telesalariatul să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de desfăşurare a activităţii de telemuncă şi utilizării echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la schimbarea locului de desfăşurare a activităţii de telemuncă, la introducerea unui nou echipament de muncă, la introducerea oricărei noi proceduri de lucru.

Art. 8. - (1) Telesalariatul trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională nici propria persoană, nici alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

(2) în mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), telesalariatul are următoarele obligaţii:

a) să informeze angajatorul cu privire la echipamentele de muncă utilizate şi la condiţiile existente la locurile desfăşurării activităţii de telemuncă şi să îi permită acestuia accesul, în măsura în care este posibil, în vederea stabilirii şi realizării măsurilor de securitate şi sănătate în muncă, necesare conform clauzelor din contractul individual de muncă, ori în vederea cercetării evenimentelor;

b) să nu schimbe condiţiile de securitate şi sănătate în muncă de la locurile în care desfăşoară activitatea de telemuncă;

c) să utilizeze numai echipamente de muncă care nu prezintă pericol pentru securitatea şi sănătatea sa;

d) să îşi desfăşoare activitatea cu respectarea dispoziţiilor privind obligaţiile lucrătorilor, aşa cum sunt ele prevăzute în Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, precum şi în conformitate cu clauzele contractului individual de muncă;

e) să respecte regulile specifice şi restricţiile stabilite de către angajator cu privire la reţele de internet folosite sau cu privire la folosirea echipamentului pus la dispoziţie.

Art. 9. - (1) Pentru aplicarea şi verificarea condiţiilor de muncă ale telesalariatului, reprezentanţii organizaţiilor sindicale la nivel de unitate ori reprezentanţii salariaţilor au acces la locurile de desfăşurare a activităţii de telemuncă, în condiţiile stipulate în contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă ori regulamentul intern, după caz.

(2) Pentru verificarea aplicării şi respectării cerinţelor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi al relaţiilor de muncă, reprezentanţii autorităţilor competente au acces la locurile de desfăşurare a activităţii de telemuncă, în condiţiile stipulate în Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată, cu modificările ulterioare.

(3) În cazul în care locul de desfăşurare a activităţii telesalariatului este la domiciliul acestuia, accesul prevăzut la alin. (1) şi (2) se acordă doar în urma notificării în avans a telesalariatului şi sub rezerva consimţământului acestuia.

Art. 10. - Prezenta lege se completează cu prevederile Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 11. - Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte:

a) nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2) lit. a) referitoare la obligaţia de a prevedea în mod expres în contractul individual de muncă sau în actul adiţional la acesta prestarea unei activităţi în regim de telemuncă, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană;

b) desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă fără respectarea prevederilor art. 3 alin. (1), cu amendă de 5.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2), cu amendă de 5.000 lei;

d) încheierea contractului individual de muncă fără stipularea clauzelor prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. b)-j), cu amendă de 5.000 lei;

e) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. a) referitoare la obligaţia angajatorului de a asigura mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, cu amendă de 2.000 lei;

1) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. b) referitoare la obligaţia angajatorului de a instala, verifica şi întreţine echipamentul de muncă necesar, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, cu amendă de 2.000 lei;

g) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. c) referitoare la obligaţia angajatorului de a asigura condiţii pentru ca telesalariatul să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de desfăşurare a activităţii de telemuncă şi utilizării echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la schimbarea locului de desfăşurare a activităţii de telemuncă, la introducerea unui nou echipament de muncă, la introducerea oricărei noi proceduri de lucru, cu amendă de 2.000 lei.

Art. 12. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 11 se fac de către inspectorii de muncă.

(2) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din cuantumul amenzilor prevăzute la art. 11 lit. b) - g), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare.

(3) Contravenţiilor prevăzute la art. 11 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 30 martie 2018.

Nr. 81.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind reglementarea activităţii de telemuncă

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind reglementarea activităţii de telemuncă şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 29 martie 2018.

Nr. 326.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Consiliului Concurenţei de către domnul Paul Ştefan Naidin

 

Având în vedere Cererea domnului Paul Ştefan Naidin, înaintată de Consiliul Concurenţei prin Adresa nr. 2.189/B.M.C. din 28.02.2018, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/4.172/A.I.L. din 7.03.2018,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Consiliului Concurenţei de către domnul Paul Ştefan Naidin.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 2 aprilie 2018.

Nr. 168.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind constituirea Comitetului director pentru e-guvernare

 

Având în vedere Memorandumul cu tema: „Planul de acţiuni, pentru anul 2017, privind iniţiativa de reducere a sarcinilor administrative impuse mediului de afaceri”, aprobat în Şedinţa Guvernului din data de 30 martie 2017,

în conformitate cu prevederile proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA20, cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul operaţional Capacitate administrativă (POCA) „Competenţa face diferenţa!” şi derulat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului,

luând în considerare necesitatea asigurării unei coordonări integrate a acţiunilor şi intervenţiilor de e-guvernare la nivelul instituţiilor responsabile de implementarea, administrarea şi funcţionarea serviciilor publice electronice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri aferente evenimentelor de viaţă,

în temeiul art. 18 alin. (1) şi art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Se constituie Comitetul director pentru e-guvernare, denumit în continuare Comitetul director, organism interministerial, fără personalitate juridică, având componenţa prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - (1) Comitetul director are următoarele obiective:

a) coordonarea integrată a intervenţiilor de e-guvernare la nivelul instituţiilor responsabile de implementarea, administrarea şi funcţionarea serviciilor publice electronice aferente evenimentelor de viaţă, definite potrivit Hotărârii Guvernului nr. 245/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind Agenda Digitală pentru România 2020;

b) definirea planului de acţiuni aferent digitalizării coerente a serviciilor publice aferente evenimentelor de viaţă în conformitate cu rezultatele asumate prin proiectul „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA 20;

c) prioritizarea intervenţiilor de e-guvernare la nivelul instituţiilor responsabile de implementarea, administrarea şi funcţionarea serviciilor publice electronice aferente evenimentelor de viaţă, conform rezultatelor proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA 20.

(2) în vederea atingerii obiectivelor menţionate la alin. (1), Comitetul director îndeplineşte următoarele atribuţii referitoare la intervenţiile de e-guvernare aferente evenimentelor de viaţă:

a) dezbate livrabilele proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA20, şi validează documentul de politică publică realizat în cadrul proiectului;

b) asigură coerenţa fundamentării coordonării/monitorizării modului de implementare a propunerii de politică publică privind e-guvernarea;

c) prioritizează acţiunile şi arbitrează iniţiativele de simplificare a procesului, procedurilor, circuitelor şi demersurilor administrative, prin suprimarea procedurilor redundante şi introducerea conceptelor moderne de e-guvernare;

d) propune acţiunile şi tipurile de măsuri de adoptat, structurează etapele de implementare a intervenţiilor de e-guvernare şi stabileşte modalitatea de realizare unitară a intervenţiilor de e-guvernare, rezultate din proiectul „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA 20;

e) validează propunerile de reformă administrativă şi de funcţionare a serviciilor publice electronice propuse în cadrul proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA 20, anterior recepţiei finale realizate de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

(3) Comitetul director va funcţiona atât pe perioada implementării proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, cod SI POCA 20, cât şi în perioada de sustenabilitate a acestuia.

Art. 3. - (1) Comitetul director este condus de secretarul general al Guvernului, în calitate de preşedinte, calitate ce poate fi delegată unui secretar de stat din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Preşedintele este sprijinit în activitatea sa de doi vicepreşedinţi, respectiv un secretar de stat din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi secretarul de stat coordonator al domeniului tehnologiei informaţiei la nivelul întregii administraţii publice centrale din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(3) La lucrările Comitetului director vor participa şi reprezentanţi la nivel tehnic desemnaţi de membrii acestuia, precum şi consultanţi/experţi cooptaţi în cadrul proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA20, precum şi doi secretari de stat din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, în calitate de coordonator şi raportor al condiţionalităţilor ex-ante asumate faţă de Comisia Europeană.

(4) La propunerea membrilor Comitetului director şi cu aprobarea preşedintelui acestuia, pot fi convocaţi invitaţi din partea altor autorităţi sau instituţii publice cu atribuţii, competenţe şi/sau care pot oferi date şi/sau informaţii relevante pentru buna desfăşurare a lucrărilor. În aceleaşi condiţii, la şedinţe pot fi invitaţi şi reprezentanţi ai mediului academic, de afaceri, ai societăţii civile.

(5) Secretariatul tehnic al Comitetului director este asigurat de Secretariatul General al Guvernului, prin Direcţia coordonare politici şi priorităţi.

Art. 4. - (1) Comitetul director se reuneşte în şedinţe ordinare lunare sau ori de câte ori este necesar, prin grija Secretariatului tehnic.

(2) Şedinţele Comitetului director sunt conduse de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, preşedintele va desemna unul dintre vicepreşedinţi.

(3) Agenda fiecărei şedinţe a Comitetului director se întocmeşte de către Secretariatul tehnic, pe baza propunerilor formulate şi înaintate în acest sens de către membrii Comitetului director, şi se aprobă de preşedinte.

(4) Procesele-verbale ale şedinţelor Comitetului director cuprind, în principal, ordinea deliberărilor şi hotărârilor luate şi vor fi semnate de membrii Comitetului director şi înregistrate de Secretariatul tehnic.

Art. 5. - (1) Comitetul director îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, pe care îl aprobă în prima şedinţă de lucru.

(2) Prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare vor fi stabilite condiţiile pentru cvorum şi modalitatea de luare a deciziilor.

(3) Comitetul director va prezenta prim-ministrului informări periodice privind îndeplinirea scopului prevăzut în prezenta decizie.

Art. 6. - În termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a prezentei decizii conducătorii instituţiilor prevăzute în anexă comunică Secretariatului General al Guvernului persoanele nominalizate în calitatea de membru în cadrul Comitetului director.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 2 aprilie 2018.

Nr. 169.

 

ANEXA

 

COMPONENŢA

Comitetului director pentru e-guvernare

 

Preşedinte:

- secretarul general al Guvernului.

Vicepreşedinţi:

- secretar de stat din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale;

- secretarul de stat coordonator al domeniului tehnologiei informaţiei la nivelul întregii administraţii publice centrale din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Membri:

1. secretar de stat sau înalt funcţionar public din cadrul Ministerului Afacerilor Externe;

2. secretar de stat sau înalt funcţionar public din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

3. secretar de stat sau înalt funcţionar public din cadrul Ministerului Apărării Naţionale;

4. secretar de stat sau înalt funcţionar public din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale;

5. secretar de stat sau înalt funcţionar public din cadrul Ministerului Economiei;

6. secretar de stat sau înalt funcţionar public din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale;

7. secretar de stat sau înalt funcţionar public din cadrul Ministerului Finanţelor Publice;

8. secretar de stat sau înalt funcţionar public din cadrul Ministerului Justiţiei;

9. secretar de stat sau înalt funcţionar public din cadrul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale;

10. secretar de stat sau înalt funcţionar public din cadrul Ministerului Sănătăţii;

11. secretar de stat sau înalt funcţionar public din cadrul Ministerului Transporturilor;

12. secretar de stat sau înalt funcţionar public din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;

13. secretar de stat sau înalt funcţionar public din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

14. director general sau director general adjunct din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului;

15. preşedintele sau un înalt funcţionar public din cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Gabriela Mihaela Voicilă în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Gabriela Mihaela Voicilă se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 2 aprilie 2018.

Nr. 170.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind constituirea, organizarea şi funcţionarea la nivelul Ministerului Sănătăţii a Comitetului de coordonare privind pregătirea şi exercitarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene

 

Văzând Referatul de aprobare nr. S.R 2.672 din 23.03.2018 al Direcţiei relaţii cu presa, afaceri europene şi relaţii internaţionale,

în temeiul art. 7 alin. (4) şi al art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă constituirea, organizarea şi funcţionarea la nivelul Ministerului Sănătăţii, denumit în continuare MS, a Comitetului de coordonare privind pregătirea şi exercitarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, denumit în continuare Comitet.

(2) Scopul Comitetului este coordonarea şi monitorizarea tuturor activităţilor desfăşurate de către MS atât în perioada pregătitoare, cât şi pe perioada deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Art. 2. - (1) Comitetul este format din:

- Sorina Pintea - ministrul sănătăţii;

- Rodica Nassar - secretarul de stat coordonator al domeniului afaceri europene;

- Oana Cătălina Grigore - director al Direcţiei reiaţii cu presa, afaceri europene şi relaţii internaţionale;

- Georgeta Bumbac - director al Direcţiei generale economice;

- Ionuţ Sebastian Iavor - director al Direcţiei generale juridice şi resurse umane;

- Costin Iliuţă - director adjunct al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică;

- Lidia Onofrei - director al Direcţiei politica medicamentelor şi a dispozitivelor medicale;

- Carmen Radu - consilier în cadrul Departamentului afaceri europene.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot fi însoţite la reuniunile Comitetului de 1-2 experţi.

(3) în funcţie de ordinea de zi, Comitetul poate solicita ca la reuniunile acestuia să participe şi reprezentanţi ai altor instituţii din afara/subordinea/coordonarea MS.

Art. 3. - Comitetul desfăşoară următoarele activităţi:

a) coordonează şi monitorizează implementarea măsurilor cuprinse în documentele aferente pregătirii şi desfăşurării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene;

b) dezbate problemele privind activităţile ce trebuie întreprinse în vederea exercitării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene;

c) facilitează cooperarea structurilor implicate în organizarea evenimentelor care vizează exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi încadrarea în termenele prevăzute şi acţionează pentru deblocarea sau soluţionarea unor situaţii de natură excepţională/neprevăzute.

Art. 4. - (1) Reuniunile Comitetului sunt prezidate de către ministrul sănătăţii, iar în lipsa acestuia, de secretarul de statoare coordonează activitatea de afaceri europene şi relaţii internaţionale, denumit în continuare secretar de stat coordonator.

(2) Secretariatul Comitetului este asigurat de Departamentul afaceri europene, denumit în continuare DAE, structură aflată în subordinea ministrului sănătăţii.

(3) Comitetul se convoacă de către secretarul de stat coordonator ori de câte ori este necesar.

(4) Secretarul de stat coordonator împreună cu DAE şi Direcţia relaţii cu presa, afaceri europene şi relaţii internaţionale, denumită în continuare DRPAERI, stabilesc nominal persoanele care participă la reuniunile Comitetului.

(5) DAE are următoarele atribuţii:

a) transmite convocările pentru reuniuni;

b) elaborează agenda şi pregăteşte documentele care vor fi discutate în reuniunile Comitetului şi le transmite membrilor Comitetului înainte de fiecare reuniune;

c) realizează schimbul de date şi informaţii în cadrul procesului de elaborare a documentelor;

d) întocmeşte minuta reuniunii.

(6) Minuta reuniunii se transmite tuturor membrilor Comitetului care au participat la reuniune, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data reuniunii, În format electronic. După caz, minuta conţine sarcinile trasate în cadrul reuniunii, termenele de soluţionare şi structurile responsabile pentru ducerea la îndeplinire a acestora.

Art. 5. - (1) Pentru gestionarea activităţilor aferente pregătirii şi desfăşurării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, la propunerea DRPAERI, cu acordul secretarului de stat coordonator, Comitetul poate propune constituirea unor grupuri de lucru, stabilind şi structurile MS/CNAS care desemnează specialişti în aceste grupuri de lucru.

(2) Grupurile de lucru constituite în condiţiile alin. (1) sunt formate din specialişti nominalizaţi din cadrul structurilor MS/CNAS pe diferite domenii în funcţie de problematica abordată.

(3) Grupurile de lucru elaborează documente, rapoarte, planuri de acţiune, propuneri de achiziţii, materiale documentare.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

 

Bucureşti, 23 martie 2018.

Nr. 382.

 

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Nr. 1.070 din 13 februarie 2018

Nr. 403 din 29 martie 2018

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap

 

Văzând Referatul nr. 12.041 din 29.09.2017 al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi şi Referatul de aprobare nr. SP2.927 din 29.03.2018 al Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile Legii nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare, şi ale art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi al art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul muncii şi justiţiei sociale şi ministrul sănătăţii emit următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 şi 885 bis din 27 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La capitolul 4 „Funcţiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar şi respirator” litera A, punctul II „Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor arterelor legate de fluxul sanguin” se modifică şi va avea cuprinsul prevăzut În anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

2. La capitolul 5 „Funcţiile sistemului digestiv, metabolic şi endocrin” la punctul III, după subpunctul 8 „Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiei tiroidiene din proliferările maligne” se introduce un nou subpunct, subpunctul 9 „Evaluarea gradului de handicap în fenilcetonurie”, care are cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

3. La capitolul 7 „Funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente”, după punctul VI „Evaluarea persoanelor cu epilepsie în vederea încadrării în grad de handicap” se introduce un nou punct, punctul VII „Evaluarea gradului de handicap în narcolepsie”, care are cuprinsul prevăzut în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.

4. La capitolul 8 „Funcţiile pielii”, după paragraful „Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor pielii” se introduc două noi paragrafe, paragrafele „Evaluarea gradului de handicap în mastocitoză” şi „Evaluarea gradului de handicap în angioedem ereditar”, care au cuprinsul prevăzut în anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi comisiile judeţene de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Ministrul sănătăţii,

Lia-Olguţa Vasilescu

Sorina Pintea

 

 

ANEXA Nr. 1

 

II. Evaluarea gradului de handicap În afectarea funcţiilor arterelor legate de fluxul sanguin

a. Construcţia şi/sau obstrucţia arterială (arteriopatii obliterante) - trombangiopatii obliterante - boală Buerger

b. Angineuropatii primare (boală Raynaud)*

c. Limfedemul primar** şi secundar***, stadiile 2 şi 3 OMS

 

PARAMETRI FUNCŢIONALI

- examen Doppler;

- RMN;

- angiografia cu substanţă de contrast;

- pletismografia prin impedanţă.

N.B. Pentru arteriopatii:

1. evaluare în funcţie de gradul de ischemie periferică, modul de apariţie a claudicaţiei intermitente şi intensitatea tulburărilor ischemico-necrotice;

2. evaluare după clasificarea Leriche-Fontaine;

3. evaluare după indicele gleznă/braţ;

4. scor ADL, IADL.

DEFICIENTA UŞOARĂ

HANDICAP UŞOR

Arteriopatie obliterantă stadiul IIa şi stadiul IIb cu claudicaţie intermitentă sau constricţia arterială evaluată prin metode de laborator (parametri funcţionali)

Indicele gleznă/braţ 0,6-0,8

DEFICIENTA MEDIE

HANDICAP MEDIU

Arteriopatie obliterantă stadiul III cu claudicaţie intermitentă în repaus, dureri în decubit Indicele gleznă/braţ < 0,6

Arteriopatie obliterantă stadiul IV cu amputaţie gambă unilaterală protezată, proteză funcţională. Pentru o perioadă limitată, în vederea adaptării la proteză se stabileşte handicap accentuat. Boala Raynaud cu crize vaso-spastice frecvente, cu dureri, cianoza degetelor mâinii şi parestezii Limfedemul primar/secundar cu deformarea unilaterală globală a membrului superior sau inferior

DEFICIENTA ACCENTUATĂ

HANDICAP ACCENTUAT

Arteriopatie obliterantă stadiul IV cu;

- amputaţie coapsă - bont greu protezabil sau neprotezabil ori cu proteză nefuncţională;

- amputaţie de coapsă (bont mai mic de 6 cm) greu/neprotezabilă, dezarticutaţie coxofemurală;

- amputaţie bilaterală a membrului pelvin de la nivelul gambelor protezate, proteze funcţionale;

- amputaţie unilaterală de membru pelvin neprotezată ori cu proteză nefuncţionalâ asociată cu reducerea funcţionalităţii membrului pelvin controlateral sau a unui membru toracic prin diferite afecţiuni neurologice, osteoarticulare etc. Se stabileşte handicap accentuat sau grav în raport cu gradul afectării autonomiei personale.

Arteriopatie obliterantă stadiul IV cu amputaţie de gambă unilateral neprotezată, cu tulburări trofice cutanate la membrul contralateral

Angioneuropatiile primare (boală Raynaud) forme avansate

Limfedemul primar sau secundar bilateral cu deformare globală a membrului superior sau inferior, cu tulburări accentuate de manipulaţie, gestualitate, statică şi mers

DEFICIENTA GRAVĂ

HANDICAP GRAV

Arteriopatie obliterantă stadiul IV cu:

- amputaţie a ambelor coapse (imposibilitatea realizării ortostatismului fără cârje);

- lipsă prin dezarticulaţie/amputaţie a unui membru pelvin, asociată cu anchiloza sau plagia membrului pelvin opus;

- lipsă prin dezarticulare sau amputaţie a unui membru pelvin, asociată cu amputaţie/dezarticulaţie sau plegie de membru toracic;

- amputaţia membrului toracic unilaterală cu reducerea prehensiunii contralateral de cauze diverse: afectări neurologice, osteoarticulare, limfedem etc.;

- amputaţie a ambelor membre toracice (de la diferite niveluri) cu/fără redori strânse ale articulaţiilor, cu imposibilitatea realizării gestualităţii profesionale şi uzuale.

- Limfedemul primar/secundar, stadiul 3 OMS, cu deformare globală bilaterală a membrelor superioare cu tulburări grave de manipulaţie sau uni/bilaterală a membrului inferior, asociat cu deficit motor datorat unor afectări neurologice, osteoarticulare, obezitate morbidă, care determină tulburări grave de statică/mers /transferuri posturale.


* Caracterizate prin spasm al arteriolelor de la nivelul degetelor şi, ocazional, al altor extremităţi, prag scăzut pentru aplicaţii reci sau orice cauză care activează simpaticul sau eliberarea de catecolamine.

În formele severe se pot forma tromboze ale articulaţiilor mici, care pot favoriza apariţia de necroze cu amputaţii (pierderi tisulare) la nivelul falangelor degetelor, mai rar la police.

Afectează mai ales sexul feminin.

Patogenia este incertă.

** Caracterizat prin acumularea excesivă de lichid limfatic şi tumefierea ţesutului cutanat din cauza obstrucţiei, distrugerii sau hiperplaziei vaselor limfatice. Mai frecventă la femei şi de obicei unilateral.

Edem difuz, cu deformarea membrului inferior sau superior în fazele înaintate, fără modificări cutanate sau semne de insuficienţă venoasă.

Poate surveni la naştere, în adolescenţă sau mai târziu, pe parcursul vieţii.

*** Elefantiazis primar/secundar, cu afectare gravă a realizării gestualităţii, manipulaţiei şi locomoţiei/transferurilor posturale.

Există mai multe sisteme de stadializare a limfedemului, cel mai utilizat fiind cel al OMS, cu următoarele stadii:

1. reversibil spontan;

2. ireversibil spontan;

3. elefantiazis.

 

ANEXA Nr. 2

 

Evaluarea gradului de handicap la fenilcetonurie

 

Fenilcetonuria (PKU) este o boală metabolică genetică cu transmitere autosomal-recesivă datorată deficitului de fenilalanin-hidroxilază (PAH), cu imposibilitatea organismului de a metaboliza aminoacidul fenilalanina (PHE) din compoziţia proteinelor naturale.

Deşi deficitul enzimei PAH este localizat în ficat, principalele leziuni sunt localizate la nivelul creierului şi ele s-ar datora efectelor nivelurilor crescute de PHE asupra proceselor celulare. Acestea conduc la tulburări în sinteza proteică, tulburări de mielinizare şi furnizare deficitară de neurotransmiţători. Deci, efectele clinice majore ale fenotipurilor metabolice se vor exprima prin tulburări în dezvoltarea şi funcţiile creierului.

Tratamentul constă în instituirea unei diete hipoprotidice în primele săptămâni de viaţă (se consumă anumite fructe şi legume în cantităţi limitate), care presupune cântărirea alimentelor permise şi calculul fenilalaninei ingerate la fiecare masă, cu administrarea de substituenţi proteici.

 

PARAMETRI FUNCŢIONALI

- Anamneză;

- fenilalanina serică;

- EEG**;

- examen neurologic;

- examen psihologic;

- proteinemie.

Evidenţiază:

Dacă un pacient cu fenilcetonurie nu este tratat sau este tratat neadecvat apar manifestări clinice neuropsihice severe, hipo- şi hiper-excitabilitate, convulsii. Cu vârsta, dezvoltarea intelectuală şi comportamentală este sever afectată, simptome de paranoia, agresivitate, autism, IQ scăzut, dificultăţi în procesarea informaţiei, dificultăţi de concentrare şi memorare.

 

** În multe din cazuri aspect EEG normal.

NB. 1. Numai prin dozarea fenilalaninei serice se poate confirma sau infirma diagnosticul de fenilcetonurie.

2. Respectarea cu stricteţe a dietei este obligatorie atât pentru pacienţii diagnosticaţi la naştere, cât şi pentru cei cu afectare neurologică pentru conservarea funcţionalităţii creierului (la adulţii cu dezvoltare normală) şi prevenirea agravării retardului neuro-motor (la adulţii cu afectare neurologică)

 

NB. Pentru evaluarea gradului de handicap se vor avea în vedere criteriile stabilite pentru afectarea funcţiilor mentale şi a funcţiilor osteo-musculo-articulare şi a mişcărilor aferente.

 

 

ANEXA Nr. 3

 

Evaluarea gradului de handicap în narcolepsie

 

Narcolepsia (sindromul Gelineau) este o tulburare cronică de somn, rară, cu prevalenţa de 1/1.000 de locuitori, caracterizată prin imposibilitatea creierului de a menţine cicluri normale de somn-veghe. Astfel, pacienţii cu narcolepsie pot asocia:

- somnolenţă excesivă pe perioada zilei, episoade de somn cu durată variabilă cu debut spontan; la trezirea din episodul de somn pacientul este odihnit;

- cataplexie - episoade caracterizate prin imposibilitatea pacientului de a-şi controla şi mişca muşchii în stare de veghe, episoade cu debut brusc, ce durează de la câteva secunde până la câteva minute;

- tulburări ale percepţiei (halucinaţii hipnagogice şi hipnapompice);

- paralizie de somn - episoade tranzitorii apărute la trezirea din somn, în care pacientul nu îşi poate controla musculatura, nu se poate mişca;

- tulburări de vedere (vedere în ceaţă, vedere dublă etc.);

- tulburări de atenţie, memorare, coordonare.

Din punct de vedere etiologic se întâlnesc narcolepsii primare şi narcolepsii secundare (tumori SNC, scleroză multiplă, traumatisme cranio-cerebrale, boli neurodegenerative - boala Niemann-Pick, boli genetice - distrofia miotonică, sindrom Prader-Willi).

Debutul narcolepsiei are loc deseori în adolescenţă şi afectează în mod egal ambele sexe.

Riscuri specifice ale afecţiunii:

- atac de cataplexie în timpul zilei (căderea cu imposibilitatea mişcării, traumatisme severe);

- cataplexie-narcolepsie la volan cu accidente rutiere severe;

- cataplexie-narcolepsie în timpul manevrării unor utilaje (accidente de muncă).

Complicaţii ale narcolepsiei: status cataplecticus:

- complicaţie extrem de rară a narcolepsiei, caracterizată prin episoade de cataplexie numeroase/de durată lungă într-un interval de timp;

- legat etiologic cel mai adesea de sevrajul brusc al medicaţiei la un pacient cunoscut cu narcolepsie, dar poate fi precipitat de travaliu sau actul sexual, emoţii de intensitate mare. Este descris şi în narcolepsiiie secundare date de tumori ale sistemului nervos central sau din boli neurodegenerative.

Diagnosticul narcolepsiei:

- în clinica de neurologie/neurologie pediatrică/clinica de tulburări de somn;

- continuarea investigaţiilor funcţionale: EEG veghe şi somn, EEG în timpul episoadelor de cataplexie, polisomnografie;

- continuarea investigaţiilor etiopatogenetice:

- tipizarea HLA (HLA DQB1*0602 - marker asociat CU susceptibilitatea la narcolepsie, ceea ce conduce la ipoteza că narcolepsia ar fi o boală autoimună. O anumită genă mutant a apărut cu o frecvenţă ridicată în analizele celor cu narcolepsie, localizată în genele CPU B şi CHKB);

- determinarea nivelului hypocretinei în LCR (ultimele cercetări au evidenţiat ca potenţială cauză a narcolepsiei modificările aşa-numiţilor „neuroni hipocretini”. Aceştia sunt localizaţi în hipotalamus şi secretă neurotransmiţători numiţi hipocrete. În narcolepsie se pare că există un număr scăzut al unor astfel de neuroni);

- continuarea investigaţiilor imagistice: RMN cerebral poate evidenţia cauze secundare de narcolepsie-cataplexie;

 

PARAMETRI FUNCŢIONALI

- anamneza;

- investigaţii specifice (efectuate într-un centru de studiu al somnului):

- polisomnografia;

- testul de latenţă a somnului (MSLT - Multiple Sleep Latency Testing);

- teste genetice;

- testul neurotransmiţătorilor hipocretini;

- antigene HLA;

- RMN cerebral;

- EEG**

- evaluare neurologică;

- evaluare psihiatrică;

- evaluare psihologică;

- scale de evaluare a autonomiei

Evidenţiază:

- tulburări ale somnului nocturn;

- somnolenţă diurnă exagerată;

- episoade de somn diurne frecvente;

- cataplexie;

- automatism comportamental;

- halucinaţii;

- tulburări mnezice, prosexice, anxietate;

- depresie;

- teste genetice

- reducerea numărului de neurotransmiţători hipocretini.

 

 

** Uneori EEG cu activare şi/sau video-EEG (numai în centre specializate), în 10-20% din cazuri aspect EEG normal în special în faza intercritică.

NB. 1. Numai prin corelarea datelor anamnestice, clinice şi paraclinice se poate confirma sau infirma diagnosticul de narcolepsie.

2. Documentele medicale trebuie să obiectiveze: existenţa episoadelor de somn diurne care

pot afecta activitatea şcolară şi profesională, existenţa cataplexiei - frecvenţa episoadelor de cataplexie, durata lor, confirmarea clinică sau/şi prin investigaţiile specifice, evoluţia bolii în sensul numărului de crize într-un interval de timp dat (sub tratament), existenţa tulburărilor psihice asociate (se evaluează prin aplicarea scalei GAFS).

DEFICIENTA UŞOARĂ

HANDICAP UŞOR

Persoane cu somnolenţă diurnă cu episoade scurte de somn pe parcursul zilei (episoade de câteva minute), asociate cu tulburări uşoare ale funcţiilor mnezice şi prosexice.

DEFICIENTA MEDIE

HANDICAP MEDIU

Somnolenţă diurnă excesivă şi episoade de somn pe parcursul zilei

Episoade de cataplexie cu frecvenţa de 1-2/an asociate cu prezenţa unor tulburări psihice (anxietate, depresie uşoară)

DEFICIENTA ACCENTUATĂ

HANDICAP ACCENTUAT

Somnolenţă diurnă excesivă şi episoade de somn pe parcursul zilei Tulburări de somn nocturn

Episoade de cataplexie cu frecvenţa de cel puţin 1-2/lună asociate cu prezenţa unor tulburări psihice (anxietate, depresie moderată)

DEFICIENTA GRAVĂ

HANDICAP GRAV

Episoade de somn pe parcursul zilei frecvente şi care sub terapie medicamentoasă nu se reduc ca frecvenţă şi durată

Episoade de cataplexie cu frecvenţa de cel puţin 5/lună (status cataplecticus), asociate cu prezenţa unor tulburări psihice severe (anxietate, depresie severă)

Prezenţa paraliziei de somn

Prezenţa automatismului ambulator nocturn

Halucinaţii hipnagogice şi hipnapompice

Prezenţa unor tulburări psihice severe: depresie severă

 

 

ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI

PARTICIPARE - NECESITĂŢI

HANDICAP UŞOR

- Orice activitate profesională cu limitarea celor care se execută la înălţime, lângă apă, foc, mecanisme în mişcare, curenţi de înaltă tensiune

- Contraindicaţie pentru meseriile de conducător auto sau care ţin de siguranţa circulaţiei.

- În cazul activităţilor contraindicate se recomandă schimbarea locului de muncă şi reconversia profesională

- Respectarea strictă a recomandărilor medicale şi tratamentului medicamentos

- Monitorizare la serviciul de specialitate care îl are în evidenţă

Informarea anturajului (şcoală/serviciu) despre afecţiune

HANDICAP MEDIU

- Evitarea practicării sporturilor acvatice fără companie şi fără echipament de salvare

- Evitarea condusului şi a manipulării de utilaje la pacienţii cu cataplexie

- Este interzis să lucreze:

- la înălţime;

- conducător auto;

- în siguranţa circulaţiei;

- în contact cu surse de foc;

- în preajma utilajelor în mişcare.

- Asigurarea unui loc de muncă corespunzător/ Schimbarea locului de muncă sau orientarea tinerilor spre profesii accesibile

- Monitorizare pentru respectarea tratamentului medicamentos, a regimului de viaţă, evitarea stărilor conflictuale, muncii în ture, muncii de noapte, consumului de cafea, alcool, alţi excitanţi.

HANDICAP ACCENTUAT

- Pot presta munci statice cu solicitare fizică şi psihică limitată în condiţii de confort organic

- Contraindicase pentru meseriile de conducător auto sau care ţin de siguranţa circulaţiei

- Monitorizare medicală şi socioprofesională prin grija familiei şi a colectivului de muncă

HANDICAP GRAV

- Limitarea majoră a capacităţii de autoîngrijire şi autogospodărire datorită crizelor sau tulburărilor psihice asociate

- În funcţie de rezultatul evaluării complexe, în situaţia în care este afectată sever capacitatea de autoîngrijire, poate beneficia de asistent personal.

 

ANEXA Nr. 4

 

Evaluarea gradului de handicap în mastocitoză

 

Mastocitoza reprezintă un grup heterogen de boli. Este considerată o boală rară, hematooncologică, cronică, iar prevalenţa bolii este de 0,3 cazuri la 100.000 de locuitori.

Mastocitele sunt celule din sistemului nostru imunitar. Ele sunt produse în măduva osoasă şi de acolo trec în ţesuturi unde se localizează în proximitatea vaselor capilare sau a terminaţiilor nervoase.

În cazul pacienţilor cu mastocitoză are loc o creştere anormală şi o acumulare de mastocite în unul sau mai multe organe (de exemplu piele, măduvă, ficat, splină), iar prin reacţii de degranulare se eliberează histamină. Mastocitozele sunt boli care se pot prezenta în forme foarte diverse.

Simptome

Simptomele sunt cauzate de degranularea mastocitară în urma căreia se eliberează histamină. Această eliberare a

histaminei determină simptome precum: flushing, prurit, diaree, indigestie, greaţă, durere abdominală, durere musculară/osoasă, osteoporoză, hipo/hiper tensiune, tahicardie, tuse, bronhospasm, edem quincke, anafilaxii, migrene, poliurie, dezorientare, probleme de concentrare, oboseală, ameţeli, iritare, depresie şi anxietate. Intensitatea simptomelor poate varia de la uşoară, la moderată sau cu risc vital, în funcţie de pacient şi factorii declanşatori.

Având în vedere faptul că mastocitoza este un grup heterogen de boli, manifestările sunt multiple şi specifice fiecărei boli în parte. Astfel, peste 30% dintre adulţi pot să nu aibă manifestări cutanate, însă pot avea manifestări mult mai grave, cum ar fi cele osoase, digestive, hematologice, sistemice de tip anafilactic, de aceea criteriile trebuie să fie corelate cu afectările şi manifestările fiecărui tip de mastocitoză.

 

Clasificarea mastocitozelor OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)

Mastocitoze cutanate (MC)

Mastocitoză cutanată maculopapulară (MPCM) [anterior denumită urticaria pigmentosa (UP)]

Mastocitoză cutanată difuză (MCD)

Mastocitom

Mastocitoze sistemice (MS)

Mastocitoză sistemică indolentă (MSI) (forma cea mai comună a mastocitozei sistemice)

Mastocitoză medulară

Smouldering Systemic Mastocytosis (SSM)

Mastocitoză sistemică cu o boală hematologică clonală neasociată liniei celulare a mastocitelor (SM-AHNMD) Mastocitoză sistemică agresivă (MSA)

Leucemia mastocitară (MCL)

Sarcomul mastocitar (MCS)

Mastocitoză extracutanată Sindromul de activare mastocitară

 

Manifestări mastocitoză

Sistem

Afectare

Cutanat

prurit, pete, vezicule, flushing, semnul lui darier, reacţii cutanate la căldură/frig, frecare, masaj, stres

Gastrointestinal

diaree/constipaţie, dureri în epigastru, balonări, iritabilitate a mucoasei/intestinului postprandiala, flatulenţă, vomă

Cardiovascular

palpitaţii, tahicardie, hipo/hipertensiune

Sistem muscular şi osos

osteoporoză, fracturi, dureri articulare mari, crampe musculare, dureri musculare, tendinite

Uno-genital

poliurie mai ales nocturnă, senzaţia de micţiune, tulburări de libidou

ORL-pulmonar

tuse, senzaţie de constricţie toracică, dificultăţi la respiraţie, bronhospasm, rinoree, ochii înlăcrimaţi

Neurologic-psihic

dificultăţi de concentrare, insomnii, instabilitate emoţională, depresii, anxietate, vertij, iritabilitate, migrene, dezorientare, rău de înălţime

Alergii

şoc anafilactic, edem QUINCKE, pusee de urticarie

 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat mastocitozele în două clase diferite: mastocitoze cutanate şi mastocitoze sistemice.

I. Mastocitoze cutanate (MC) sunt o boală exclusiv dermatologică, chiar dacă simptomele mediatorilor pot fi sistemice.

În mastocitozele cutanate acumularea de mastocite se produce în piele în mod exclusiv. Este o boală benignă. Mastocitoza cutanată se produce în principal la copii şi, în cazul multor copii, dispare în jurul perioadei de pubertate. În majoritatea cazurilor mastocitoza cutanată nu este ereditară.

a) Diferitele tipuri de mastocitoză cutanată

Mastocitoză cutanată maculopapulară (MCMP) [anterior urticaria pigmentosa (UP)] este varianta cea mai comună. Se caracterizează prin prezenţa de pete roz sau maro şi/sau vezicule pe corp, în mod normal nu pe faţă. Pruritul cedează la administrarea de antihistaminice, cremă pe bază de cromoglicat de sodiu.

Pacientul poate prezenta reacţii alergice, unele de tip anafilactic, manifestări gastrointestinale, reacţii cutanate: flushing la factorii de mediu, stres, traumatisme.

Mastocitoza cutanată difuză (MCD): formă foarte rară a bolii care apare la naştere şi în care pielea este îngroşată şi formează vezicule foarte uşor. Este o formă foarte rară, ce poate implica reacţii grave, anafilactice, complicaţii.

Pacientul prezintă reacţii cutanate spontane ce necesită tratament cu antihistminice, cremă pe bază de cromoglicat de sodiu.

Mastocitom: puţin frecvent se observă în copilărie. Se poate prezenta ca un nodul izolat sau mai mulţi. Este tipul de mastocitoză cu şansele cefe mai mari de vindecare.

b) Criterii de diagnosticare mastocitoză cutanată

Diagnosticul mastocitozei cutanate se bazează pe partea clinică şi histologia leziunilor cutanate şi absenţa unui criteriu definitiv de implicare sistemică.

Biopsia de piele pozitivă:

- infiltraţii de mastocite ( > 15 mastocite) sau mastocite dispersate ( > 20 mastocite): sau

- detectarea mutaţiei C-KIT D816V.

II. Mastocitoza sistemică (MS) este o boală rară, hematooncologică, cronică.

Mastocitoza sistemică poate apărea şi într-o boală mieloproliferativă. Proliferarea mastocitelor se localizează în cel puţin un organ, confirmat prin biopsia C-KIT D816V pozitivă. Mastocitoza sistemică apare în mod normal la adulţi şi nu este însoţită întotdeauna de afectarea pielii. Este o boală cronică şi în prezent nu există tratament curativ. Prognosticul mastocitozei sistemice este favorabil în condiţiile administrării tratamentului, cu excepţia formelor agresive. În majoritatea cazurilor MS nu sunt ereditare.

Diferitele tipuri de mastocitoză sistemică

Mastocitoza indolentă sistemică (MIS) este varianta cea mai comună. Poate rămâne fără nicio schimbare pentru toată viaţa şi rareori progresează către alt tip. Un subtip este mastocitoza medulară, care niciodată nu este însoţită de afectare cutanată. Alt subgrup este mastocitoza sistemică latentă, care prezintă o mare încărcare mastocitară.

MS asociată cu modificări hematologice (MS-AHNMD): unii pacienţi pot prezenta anemii sau modificări ale formulei leucocitare, eozinofilii etc.

Mastocitoza indolentă sistemică de formă bine diferenţiată: este o formă de MIS caracterizată de anafilaxii recurente la stimuli multipli, ce limitează drastic regimul terapeutic medicamentos ori de investigaţie.

Mastocitoza sistemică agresivă (MSA): această boală prezintă afectare a cel puţin unui organ. Implicarea pielii este rară. Clonele mastocitare au invadat cel puţin un organ intern, pacientul necesitând tratament cu citostatice.

Leucemia mastocitului (MCL)/Sarcomul mastocitar (MCS): aceasta este o boală hematologică rară. Leziunile cutanate nu sunt niciodată prezente. Sunt afectate hematopoieza, organele interne. Pacientul urmează tratament cu citosatice, cu indicaţie de consolidare prin transplant medular.

Sindromul de activare mastocitară caracterizat prin reacţii agresive, anafilactice, de degranulare mastocitară.

Telangiectasia macularis eruptiva perstans (TMEP) este o formă rară de MCMP.

Diagnosticul de mastocitoză sistemică se stabileşte la pacienţii a căror biopsie a unui organ intern (în general măduva osoasă) îndeplineşte cel puţin un criteriu major şi unul minor sau cel puţin trei criterii.

a) Criteriul major de diagnostic

- Infiltraţii multifocale compacte de mastocite ( > 15 mastocite per agregat)

b) Criterii minore de diagnostic

- Mai mult de 25% dintre mastocite prezintă o morfologie atipică a mastocitului (cu formă de fus sau elongaţii)

- Prezenţa mutaţiei C KIT D816V

- Mastocitele exprimă CD2 şi/sau CD25

- Nivele de triptază serică mai mart de 20ng/mL

c) Alte probe de diagnostic/evaluare iniţială pot include: hemoleucogramă, frotiu de sânge periferic, scintigrafie, osteodensitometrie şi evaluarea tubului gastrointestinal (endoscopie digestivă superioară şi colonoscopie).

Pentru acordarea gradului de handicap sunt necesare actele medicale emise de: hematolog, alergolog, dermatolog şi psiholog.

De regulă, cazurile de mastocitoză la adulţi sunt reprezentate de mastocitoză sistemică

 

Parametrii funcţionali

 

- Prezenţa de 20 vezicule pe corp

- Prezenţa mutaţiei C KIT D816V în biopsia cutanată, markerilorCD2, CD25, CD117, CD68: în sângele periferic, măduva hematogenă, mucoasa stomacului, oase, ficat, splină

- Valori mărite ale triptazei serice, peste 11,4 ng/mL

- Manifestări gastrointestinale recurente: vomă, balonare, dureri, diaree/constipaţie

- Modificări ale hemoleucogramei interpretate a fi în contextul mastocitozei

- Modificări neuropsiholgice: mastocitoza poate determina instabilitate emoţională, anxietate, rău de înălţime, depresii, anxietate, iritabilitate, labilitate emoţională, insomnii etc.

- Alergii: şocuri anafilactice ca rezultat al degranulărilor mastocitare

- Urogenital: poliurie, senzaţie de micţiune imperioasă, tulburări de libidou

- Modificări cardiovasculare: tahicardie, hipo/hipertensiune

- ORL: rinoree, bronhospasm, tuse alergică

- Modificări ale sistemului osos şi muscular: osteoporoză, fracturi de fragilitate, infiltrări mastocitare în oase, dureri, crampe musculare

Deficienţă medie

Handicap mediu

1. Mutaţia KIT D816V sau oricare/toţi markerii CD2, CD25, CD68, CD117, prezenţi în biopsie

2. Afectare cutanată uşoară

Deficienţă accentuată

Handicap accentuat

Minimum 7 din cele 9 criterii

1. Mutaţia C KIT D816V+ şi oricare/toţi markerii CD2, CD25, CD68, CD117 prezenţi în biopsie/sângele periferic

2. Valori mărite ale triptazei serice, peste 11,4 ng/mL

3. Manifestări gastrointestinale recurente: balonări, vomă, diaree/constipaţie, dureri

4. Modificări ale hemoleucogramei: anemie moderată (hemoglobina între 8 şi 10 mg/dL), eozinofilii etc.

5. Şocuri anafilactice ca rezultat al degranulărilor mastocitare: minimum 3, nu mai mult de 7

6. Depresii, anxietate, labilitate emoţională

7. Afectare cutanată; flushing, semnul darier, pete

8. Osteoporoză, dureri musculare, articulare

9. Tahicardie, hipo/hipertensiune arterială

Deficienţă gravă

Handicap grav

Minimum 8 din zece criterii, obligatorii 1 şi 2 în cele 8

1. Mutaţia C KIT D816V+, oricare/toţi markerii CD2, CD25, CD68, CD117 prezenţi în biopsie de măduvă osoasă sau în sângele periferic sau oricare dintre mutaţiile de novo enumerate*

2. Infiltrări mastocitare la nivelul oaselor, măduvei hematogene şi/sau organelor interne

3. Valori mărite ale triptazei serice, peste 11,4 ng/mL

4. Manifestări gastrointestinale recurente: balonări, vomă, diaree/constipaţie, dureri

5. Modificări ale hemoleucogramei: anemie severă (hemoglobina sub 8 g/dL), eozinofilii, interpretate a fi în contextul mastocitozei etc.

6. Şocuri anafilactice ca rezultat al degranulărilor mastocitare: minimum 7

7. Depresii, anxietate, labilitate emoţională

8. Afectare cutanată: flushing, semnul darier, pete

9. Osteoporoză, fracturi de fragilitate, dureri musculare, articulare

10. Tahicardie, hipo-/hipertensiune arterială

 

w Mutaţiile de novo ; KIT D816V; Y (ISM, SM-AHNMD, CM); F (ISM.CM); H (AHNMD); G (SM, ASM); KIT D560G (SM, ISM); KIT F522C (SM, ISM); KIT E839K (CM); KIT V531I (SM, ANHMD); KITK509I (SM. ASM).

 

Transplantul medular determină încadrarea conform cap. 4 litera B punctul V din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap.

 

 

Activităţi - limitări

Participare - necesităţi

Mediu

Orice activitate în condiţii de confort organic

Monitorizare medicală şi socioprofesională

Accentuat

Activităţi care nu presupun efort fizic sau suprasolicitare psihică.

Asigurarea unui Joc de muncă corespunzător/ Schimbarea locului de muncă/Orientarea tinerilor spre profesii accesibile.

Monitorizare pentru respectarea tratamentului medicamentos, a regimului de viaţă, evitarea stărilor conflictuale, muncii în ture, muncii de noapte, consumului de cafea, alcool, alţi excitanţi.

Grav

Limitarea majoră a capacităţii de autoîngrijire şi autogospodărire datorită intensităţii afectării sistemice.

În funcţie de rezultatul evaluării complexe, în situaţia în care este afectată sever capacitatea de autoîngrijire, poate beneficia de asistent personal.

 

Evaluarea gradului de handicap în angioedemul ereditar

 

Angioedemul ereditar este o afecţiune genetică rară, cu transmitere autozomal dominantă, de etiologie necunoscută, determinată de defecte genetice cantitative şi funcţionale ale C1 inhibitor esterazei, cu deficit de factori plasmatici care inhibă factorii XI şi XII cu 90%, caracterizată prin absenţa sau prin deficit la nivelul cromozomului 11q12-q13.1.

Examinarea de laborator este necesară pentru a stabili diagnosticul de AEE şi trebuie efectuată într-un laborator acreditat. Dacă există o suspiciune clinică de deficienţă de C1-INH este recomandat screeningul cu C4 seric şi C1-INH.

Prezentare clinică:

1) Atacurile abdominale (edemul de perete gastrointestinal şi mezenteric) se manifestă cu durere severă, ocluzie intestinală, greaţă, vărsături, diaree, deshidratare; durata tipică a atacului abdominal este de 4-5 zile.

2) Edemele periferice şi faciale durează până la 8-9 zile şi se pot extinde pe arii mari.

Atacurile cutanate sunt cele mai frecvente manifestări ale AEE.

3) Edemul genital şi al mucoasei vezicii urinare; bolnavii pot manifesta de asemenea anurie, retenţie vezicală.

4) Atacurile laringiene sunt cele mai periculoase, majoritatea pacienţilor având în cursul vieţii cel puţin un atac laringian, riscul de deces fiind de 50%.

5) EDEMUL PULMONAR este o urgenţă medicală care necesită îngrijire imediată.

6) EDEMUL CEREBRAL difuz, cu cefalee intensă, paroxistică, cu caracter migrenos, greaţă, vărsături, afectarea vederii, convulsii, alterarea conştienţei, somnolenţă, confuzie, comă. Pot exista semne neurologice: hemiplegie, afazie, convulsii epileptiforme etc.

 

PARAMETRI FUNCŢIONALI CRITERII CLINICE:

Major

Angioedem cutanat autolimitat fără urticarie, deseori recurent şi deseori cu o durată > 12 ore

Colică abdominală autolimitată fără etiologie dară, deseori recurentă şi deseori cu o durată > 6 ore Edem laringian recurent Minor

Anamneză familială de angioedem recurent şi/sau durere abdominală şi/sau edem laringian Criterii de laborator:

Nivel C1-INH < 50% din normal la 2 determinări separate cu pacientul în stare bazală şi la vârsta de peste un an Nivel funcţional de C1-INH < 50% din normal la 2 determinări separate Şi la vârsta de peste un an

Mutaţia genei C1-INH care alterează sinteza proteică şi/sau funcţia sa

CRITERII DE DIAGNOSTIC IN LABORATOR:

- caracter recurent al crizelor;

- durată peste 72 de ore;

- lipsa de răspuns la antihistaminice, adrenalină, corticoizi;

- nivel de C1 INH scăzut;

- nivel de C4 scăzut în afara atacului;

- uneori nivel de C2 scăzut în timpul atacului;

- creştere policlonală a IgD în ser ( >100 ui/ml)

- nivel scăzut de C1q4

- ecografia abdominală posibil pune în evidenţă ascită în cantitate mică, medie sau mare

DEFICIENŢĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU

- frecvenţa puseelor de 5 ori/an, cu o durată de 3-9 zile, manifestate prin edeme periferice, cu răspuns parţial la tratament

DEFICIENŢA ACCENTUATA

HANDICAP ACCENTUAT

- cel puţin 6 crize/an, de intensitate severă, cu edeme periferice deformante, cu manifestări acute, la nivel abdominal, care pun în pericol viaţa persoanei

DEFICIENŢA GRAVA

HANDICAP GRAV

- frecvenţa crizelor abdominale, manifestări acute, la nivel abdominal, peste 8/an, edeme periferice, edeme genito-urinare, edeme laringiene, care pun în pericol viaţa persoanei;

- manifestări clinice de tipul edemului pulmonar sau cerebral;

- tulburări de deglutiţie şi/sau respiraţie în puseu

 

 

ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI

PARTICIPARE - NECESITAŢI

HANDICAP MEDIU

Orice activitate în condiţii de confort organic

Participare fără restricţii

HANDICAP ACCENTUAT

- Activităţi în condiţii de confort organic - Activităţi fără suprasolicitare fizică sau psihică

Activităţi fără suprasolicitare în condiţii ambientale adecvate

HANDICAP GRAV

- Limitarea capacităţii de autoîngrijire şi autoservire pentru majoritatea activităţilor curente, de menţinere a stării de sănătate, de comunicare şi participare la viaţa de familie

- În funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, pot beneficia de asistent personal:

- necesită servicii medicale specializate, asigurarea de urgenţă a medicaţiei corespunzătoare şi urmărirea eficienţei;

- asistenţă din partea altei persoane pentru îngrijire şi suplinirea pierderii capacităţii de autoservire

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.