MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 300/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 300         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 3 aprilie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 766 din 28 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

155. - Hotărâre pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 6 noiembrie 2017 şi la Paris la 15 noiembrie 2017, între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de împrumut F/P 1.579 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 7 septembrie 2007 şi la Paris la 25 septembrie 2007, precum şi pentru modificarea art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 163/2008 pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut F/P 1.579 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 7 septembrie 2007 şi la Paris la 25 septembrie 2007

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

333. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea ghidului pentru gestionarea siguranţei şi protecţiei sănătăţii navigatorilor la bordul navelor care arborează pavilion român, conform prevederilor Convenţiei privind munca în sectorul maritim (MLC 2006)

 

1.704. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii aprilie 2018

 

1.731. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice şi pentru stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor aferente lunii martie 2018

 

1.747. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor aferente lunii martie 2018

 

Rectificări la:

 - Decizia prim-ministrului nr. 167/2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 766

din 28 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, excepţie ridicată de Societatea Fidascom Impex - S.R.L., din Bucureşti în Dosarul nr. 5.456/300/2016 al Judecătoriei Sector 2 Bucureşti - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.846D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că nu există nicio contradicţie între art. 11 şi 12 din Legea nr. 38/2003. În acest sens, se arată Că primul text reglementează cu privire la documentele necesare emiterii autorizaţiei de transport, în timp cel de-al doilea stabileşte documentele ce trebuie prezentate împreună cu autorizaţia antereferită. Prin urmare, se susţine că textul este clar pentru destinatarii săi, fiind, în acelaşi timp, precis şi previzibil, drept pentru care nu se poate reţine încălcarea principiului securităţii juridice.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 19 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.456/300/2016, Judecătoria Sector 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, excepţie ridicată de Societatea Fidascom Impex - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, emis, în temeiul art. 12 alin. (2) din Legea nr. 38/2003, pentru neprezentarea autorizaţiei taxi, a contractului de dispecerizare, a poliţei suplimentare de persoane şi bagaje, precum şi a certificatului profesional de pregătire profesională.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, potrivit principiilor generale de drept civil, aplicabile, deopotrivă, actelor administrative, valabilitatea unui act juridic, în ceea ce priveşte condiţiile de legalitate şi oportunitate necesare pentru existenţa sa valabilă, se analizează la momentul încheierii, respectiv emiterii sale. Or, atât timp cât autorizaţia taxi a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale prevăzute de art. 11 din Legea nr. 38/2003, valabilitatea acesteia nu poate fi afectată de o condiţie rezolutorie, aceasta fiind incompatibilă cu principiul irevocabilităţii actelor administrative individuale care au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice, principiu consacrat în materia dreptului administrativ.

6. Se arată că, în ipoteza în care, pe parcursul perioadei de valabilitate, nu mai sunt îndeplinite condiţiile ce au stat la baza emiterii autorizaţiei, autoritatea emitentă are la dispoziţie posibilitatea „abrogării” actului, însă, pentru a dispune această măsură trebuie să aibă în vedere condiţiile cerute de lege pentru emiterea sa valabilă, şi nu alte condiţii, întrucât documentele cerute pentru emiterea autorizaţiei de art. 11 din lege sunt altele decât cele necesare pentru „valabilitatea” acesteia, astfel cum acestea sunt stabilite prin art. 12 din aceeaşi lege.

7. Judecătoria Sector 2 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

8. Se arată că impunerea prezentării şi implicit a deţinerii unor documente suplimentare, în absenţa cărora se reţine autorizaţia taxi, cu posibilitatea managerului de transport în regim de taxi şi închiriere de a face dovada existenţei şi valabilităţii documentelor respective în maximum 30 de zile, sub condiţia retragerii autorizaţiei taxi sau a copiei conforme, odată cu ecusoanele, nu încalcă principiul securităţii juridice consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată de textul legal criticat este suficient de clar pentru destinatarii acestuia, iar obiectul său de reglementare este precis şi previzibil, acesta privind valabilitatea autorizaţiei de taxi şi documentele care o însoţesc.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă prevederile art. 12 din Legea nr. 33/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003. În realitate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică faptul că valabilitatea autorizaţiei taxi este condiţionată de prezenţa ecusoanelor şi a documentelor enumerate la alin. (1) al art. 12 din lege, drept pentru care Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 alin. (1) şi (2) din lege, care au următorul conţinut:

„(1) Autorizaţia taxi sau orice altă copie conformă a autorizaţiei de transport se găseşte obligatoriu la bordul autovehiculului şi este valabilă numai în prezenţa ecusoanelor şi a următoarelor documente, după caz:

a) certificatul de înmatriculare a autovehiculului cu anexa privind inspecţia tehnică periodică valabilă;

b) copia certificatului de agreare privind utilizarea autovehiculului în cazul transportului în regim de taxi, emis de R.A.R. prin reprezentanţele sale;

c) asigurarea persoanelor, a bunurilor acestora şi a mărfurilor transportate, pentru riscurile ce cad în sarcina transportatorului autorizat;

d) asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto;

e) certificatul de atestare profesională a conducătorului auto, în cazul transportului de persoane;

f) copia buletinului de verificare metrologică a taximetrului aparatului de taxat;

g) copia contractului cu dispeceratul taxi, în cazul în care taxiul trebuie să fie dotat, conform prevederilor prezentei legi, cu staţie radio emisie-recepţie şi este arondat unui dispecerat taxi;

h) alte documente stabilite prin prezenta lege.

(2) Lipsa ecusoanelor sau a unuia dintre documentele prevăzute la alin. (1), la controlul efectuat de autorităţile abilitate, impune reţinerea autorizaţiei taxi sau a copiei conforme a autorizaţiei de transport, după caz, comunicându-se imediat această măsură către persoana desemnată de către reprezentantul autorităţii care realizează controlul, până când se face dovada existenţei şi valabilităţii documentelor respective”.

14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind securitatea juridică.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia susţine, în esenţă, că un act administrativ este valabil emis dacă respectă cerinţele prevăzute de lege la data emiterii sale, drept pentru care încetarea valabilităţii acestuia are loc fie prin expirarea perioadei pentru care a fost acordat, fie pentru neconformitatea sa ulterioară în raport cu cerinţele în considerarea cărora a fost emis. În consecinţă, se apreciază că dispoziţiile legale criticate, reglementând încetarea valabilităţii autorizaţiei taxi sau a copiei conforme a autorizaţiei de transport, după caz, în raport cu alte condiţii care nu trebuiau a fi avute în vedere la data emiterii sale, încalcă cerinţele de calitate a legii, parte a securităţii juridice, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie.

16. Cu privire la critica de neconstituţionalitate formulată, Curtea constată că serviciile de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere sunt servicii de utilitate publică [art. 2 alin. (1) din lege]. Legiuitorul a condiţionat acordarea şi prelungirea autorizaţiilor de taxi de îndeplinirea anumitor condiţii prevăzute expres de art. 11 alin. (1) şi (5) din lege (condiţii de validitate), iar valabilitatea acestora, în sens de executare/exercitare a dreptului de a presta serviciul de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere, a condiţionat-o de deţinerea anumitor înscrisuri în legătură directă CU serviciul de taximetrie prestat. Aceste înscrisuri atestă, pe de o parte, că transportul este realizat în condiţii de siguranţă şi corectitudine, întrucât privesc atât starea autovehiculului şi a aparatului de taxat, cât şi pregătirea conducătorului acestuia, iar, pe de altă parte, că persoanele şi bunurile sunt asigurate, în mod corespunzător, în cazul producerii vreunui eveniment rutier. Urmare a încălcării obligaţiilor rezultate din eliberarea şi/sau prelungirea autorizaţiei de taxi, obligaţii prevăzute ca atare la art. 12 alin. (1) din lege, autorizaţia de taxi se retrage de către autoritatea administrativă competentă.

17. Aşadar, legiuitorul nu a condiţionat validitatea actului administrativ de elemente exterioare acestuia, ci executarea sa, constând în exercitarea transportului în regim de taxi şi în regim de închiriere. Prin urmare, prestarea acestui serviciu de utilitate publică este condiţionată de deţinerea autorizaţiei de taxi, precum şi de înscrisurile prevăzute de art. 12 alin. (1) din lege; în lipsa acestora, actul administrativ nu poate fi executat, astfel că dreptul de a presta serviciul de taxi nu poate fi exercitat.

18. Legiuitorul a recurs la o asemenea formulă redacţională a legii pentru că înscrisurile care atestă starea de funcţionare a autovehiculului şi a aparatului de taxat, pregătirea profesională a conducătorului auto sau poliţele de asigurare încheiate se emit, în considerarea naturii lor, pe perioade mai scurte de timp faţă de autorizaţia de taxi. Emiterea acestor înscrisuri presupune, pe de o parte, un control riguros, periodic şi la intervale de timp rezonabile a stării tehnice a autovehiculului şi a aparatului de taxat, respectiv a pregătirii profesionale â conducătorului acestuia, iar, pe de altă parte, în cazul poliţei de asigurare, legiuitorul a lăsat posibilitatea deţinătorului autoturismului de a-şi putea alege el însuşi perioada pentru care încheie poliţa de asigurare, cu condiţia ca, atunci când prestează serviciul de taxi, aceasta să fie încheiată şi aflată în termenul de valabilitate. Astfel, Curtea reţine că deţinerea sau nedeţinerea acestor înscrisuri nu pune în discuţie validitatea actului administrativ, ci vizează executarea sa, legiuitorul sancţionând exercitarea necorespunzătoare, în speţă, a obligaţiilor care decurg din acesta, prin reţinerea/retragerea autorizaţiei taxi sau a copiei conforme a autorizaţiei de transport, după caz.

19. Prin urmare, textul legal criticat nu afectează condiţiile de validitate a actului administrativ avute în vedere la încheierea sa, acesta fiind emis cu respectarea legii, ci se referă, în mod exclusiv, la condiţiile de valabilitate a acestuia, care vizează, în cazul de faţă, executarea actului administrativ, respectiv exercitarea dreptului de a presta serviciul de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere în baza autorizaţiei taxi sau a copiei conforme a autorizaţiei de transport. Neîndeplinirea în mod conform a condiţiilor de exercitare a dreptului de a presta serviciul de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere atrage reţinerea şi retragerea acesteia, după caz; aceste sancţiuni nu pun în discuţie legalitatea emiterii autorizaţiei taxi/transport, după caz, ci neîndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor care derivă din deţinerea acesteia.

20. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că textul de lege este clar, precis şi previzibil, respectând, astfel, cerinţele de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie (cu privire la cerinţele de calitate a legii, a se vedea Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragrafele 223-231), astfel încât nu se poate reţine încălcarea principiului securităţii juridice.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Fidascom Impex - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.456/300/2016 al Judecătoriei Sector 2 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sector 2 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2til 7.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 6 noiembrie 2017 şi la Paris la 15 noiembrie 2017, între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de împrumut F/P 1.579 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 7 septembrie 2007 şi la Paris la 25 septembrie 2007, precum şi pentru modificarea art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 163/2008 pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut F/P 1.579 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 7 septembrie 2007 şi la Paris la 25 septembrie 2007

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 163/2008 pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut F/P 1.579 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 7 septembrie 2007 şi la Paris la 25 septembrie 2007, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Se aprobă amendamentul convenit prin schimb de scrisori*) semnate la Bucureşti la 6 noiembrie 2017 şi la Paris la 15 noiembrie 2017, între Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de împrumut F/P 1.579 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 7 septembrie 2007 şi la Paris la 25 septembrie 2007, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 163/2008.

Art. II. - Articolul 3 din Hotărârea Guvernului nr. 163/2008 pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut F/P 1.579 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 7 septembrie 2007 şi la Paris la 25 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 3 martie 2008, cu completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Echivalentul în lei al sumelor necesare finalizării proiectului a căror valoare totală este de 500.144.000 euro, inclusiv taxele şi impozitele aferente, datorate şi plătibile pe teritoriul României, se asigură de la bugetul de stat, prin includerea acestor sume în bugetul anual al Ministerului Apelor şi Pădurilor şi/sau din sursele proprii ale Administraţiei Naţionale «Apele Române», pe toată durata de implementare â proiectului.”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul apelor şi pădurilor,

Ioan Deneş

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 29 martie 2018.

Nr. 155.

 

*) Traducere.

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Cabinet secretar de stat

Nr. 705779 din 6.11.2017

 

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

Dl Rolf Wenzel, guvernator

Fax: +33 (0)1 47 55 37 52

 

Ref.: împrumut nr. F/P 1579 Proiectul „Investiţii prioritare din domeniul gospodăririi apelor” - Amendament la Acordul-cadru de împrumut (Acî)

 

Stimate Domn,

Ne referim la împrumutul F/P 1579 „Investiţii din domeniul gospodăririi apelor”, în valoare de 298.500.000 EUR.

Proiectul constă în efectuarea unor intervenţii la nivel structural ce au ca scop creşterea gradului de protecţie conferit locuitorilor în cazul producerii de inundaţii catastrofale, îmbunătăţirea gradului de siguranţă â barajelor şi protejarea surselor de apă. Realizarea lucrărilor duce la eficientizarea activităţii de gospodărire a apelor şi îmbunătăţirea gradului de protecţie a mediului în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la UE.

În prezent, în cadrul acestui proiect, din 113 obiective de investiţii, 7 au fost eliminate, 84 au fost finalizate şi 22 sunt în curs de execuţie.

În ultima perioadă de timp, realizări importante au fost înregistrate în implementarea proiectului, datorită unei organizări mai bune şi unei implicări mai active a Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR) din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor (MAP).

Obiectivele de investiţii rămase de executat până la finele anului 2017 (data actuală de finalizare a proiectului) sunt lucrări complexe ce nu mai pot fi realizate până la acea dată.

În aceste condiţii, vă rugăm să fiţi de acord cu o extindere de 3 ani, respectiv până la 31 decembrie 2020.

Luând în considerare finalizarea componentei „Protecţia zonei costiere a Mării Negre”, propunem ca fondurile rămase disponibile, în sumă de 6.831.343,54 euro, să fie realocate la componenta „Protejarea/extinderea surselor de apă”.

De asemenea, în conformitate cu Legea apelor din România şi pentru a reduce impactul asupra bugetului, va fi inclusă o nouă sursă de finanţare pentru acest proiect, respectiv surse proprii ale ANAR.

Pe baza celor mai sus menţionate şi la solicitarea MAP, vă rugăm să fiţi de acord cu modificarea anexei 1 după cum urmează:

- extinderea datei de închidere şi a datei de finalizare a lucrărilor până la 31 decembrie 2020;

- realocarea fondurilor disponibile, în valoare de 6.831.343,54 euro, de la componenta „Protecţia zonei costiere a Mării Negre” la componenta „Protejarea/extinderea surselor de apă”;

- includerea în planul de finanţare a unei noi surse de finanţare pentru acest proiect, respectiv a surselor proprii ale ANAR. În aceste circumstanţe, anexa 1 la ACÎ se va modifica şi va avea următorul cuprins:

 

„Defalcarea estimativă a costurilor:

 

în EUR

 

Lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor

Protejarea/extinderea surselor de apă

Protejarea ecosistemului Deltei Dunării

Protecţia zonei costiere a Mării Negre

Managementul Proiectului (până la 1 decembrie 2014)

 Total

235.640.000

144.344.343,54

3.419.000

4.868.656,46

1.840.000

390.112.000

Plan de finanţare:

298.500.000 EUR

91.612.000 EUR

BDCE

Contribuţia României (bugetul de stat şi sursele proprii ale Administraţiei Naţionale «Apele Române»)

(76,5%)

(23,5%)

Graficul lucrărilor: 2007-2020”

 

Sperând că solicitarea noastră se va bucura de înţelegerea şi sprijinul dumneavoastră, aşteptăm cu nerăbdare răspunsul dumneavoastră prompt

 

Al dumneavoastră,

Attila György,

secretar de stat

 

BDCE

 

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

Dl Attila György,

Direcţia Generală pentru împrumuturi şi Dezvoltare Socială

secretar de stat

 

Ministerul Finanţelor Publice

 

Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, sector 5

 

România

 

 

 

Paris, 15 noiembrie 2017

 

Ref.: F/P 1579 (2005) - Investiţii prioritare din domeniul gospodăririi apelor

Amendament la Acordul-cadru de împrumut datat 25 septembrie 2007

Suma împrumutului aprobată: 298,500.000 EUR

 

Stimate Domnule György,

Ca urmare a solicitării dumneavoastră datate 6 noiembrie 2017 de amendare a anexei 1 la Acordul-cadru de împrumut menţionat mai sus, CEB nu are nicio obiecţie la modificările propuse şi confirmă faptul că:

- Defalcarea estimativă a costurilor este actualizată după cum urmează (în EUR):

 

Lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor

235.640.000,00

 

 

Protejarea/extinderea surselor de apă

144.344.343,54

 

 

Protejarea ecosistemului Deltei Dunării

3.419.000,00

 

 

Protecţia zonei costiere a Mării Negre

4.868.656,46

 

 

Managementul Proiectului

1.840.000,00

 

 

Total

390.112,000,00

 

 

- Planul de finanţare a proiectului este actualizat după cum urmează:

EUR

%

 

CEB

298.500.000,00

76,5%

 

Bugetul de stat şi sursele proprii ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”

91.612.000,00

23,5%

 

 

- Graficul lucrărilor este extins până la 31 decembrie 2020.

Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm strânsa noastră colaborare.

 

Cu stimă,

 

Director de departament,

Director general,

Melanie Wieschollek-Lacroix

Thierry Poirel

 

În copie: doamnei Carmen Ghiţă, Ministerul Finanţelor Publice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea ghidului pentru gestionarea siguranţei şi protecţiei sănătăţii navigatorilor la bordul navelor care arborează pavilion român, conform prevederilor Convenţiei privind munca în sectorul maritim (MLC 2006)

 

Având în vedere Referatul Direcţiei transport naval nr. 40.318/2.197 din 6.12.2017 pentru aprobarea ghidului pentru gestionarea siguranţei şi protecţiei sănătăţii navigatorilor la bordul navelor, conform prevederilor Convenţiei privind munca în sectorul maritim (MLC 2006),

ţinând seamă de prevederile Regulii 4.3 din Convenţia privind munca în sectorul maritim (MLC 2006), la care România a aderat prin Legea nr. 214/2015 pentru ratificarea Convenţiei privind munca în domeniul maritim (MLC 2006), adoptată la 23 februarie 2006 la Geneva, la cea de-a 94-a sesiune a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, precum şi a Amendamentelor din 2014 la Convenţia privind munca în domeniul maritim (MLC 2006), aprobate în cadrul celei de-a 103-a sesiuni a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva la 11 iunie 2014,

în temeiul art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 2 pct. 20 şi art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă ghidul pentru gestionarea siguranţei şi protecţiei sănătăţii navigatorilor la bordul navelor care arborează pavilion român, conform prevederilor Convenţiei privind munca în sectorul maritim (MLC 2006), prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Navală Română va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

 

Bucureşti, 19 martie 2018.

Nr. 333.

 

ANEXĂ

 

GHID

pentru gestionarea siguranţei şi protecţiei sănătăţii navigatorilor la bordul navelor care arborează pavilion român, conform prevederilor Convenţiei privind munca în sectorul maritim (MLC 2006)

 

1. Scop şi obiective

Scopul prezentului ghid este de aducere la cunoştinţa navigatorilor, armatorilor sau persoanelor desemnate cu răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la bordul navelor a aspectelor tratate de Convenţia privind munca în sectorul maritim (MLC 2006), denumită în continuare Convenţia MLC 2006 cu privire la:

- prevenirea accidentelor şi bolilor sau efectelor nocive asupra sănătăţii navigatorilor, care rezultă din munca şi activitatea la bordul navei sau în port;

- faptul că responsabilitatea pentru siguranţa şi sănătatea în muncă este înţeleasă şi rămâne o prioritate pentru toţi cei implicaţi în transportul maritim (autorităţi, armatori, navigatori);

- promovarea consultării şi cooperării între autorităţi, organizaţii de armatori şi organizaţii de navigatori, în vederea îmbunătăţirii sănătăţii şi siguranţei muncii la bord;

- reprezentarea corespunzătoare a echipajului în problemele legate de securitatea şi sănătatea în muncă la bord.

Autoritatea competentă naţională responsabilă cu gestionarea siguranţei şi securităţii în muncă la bordul navelor este Ministerul Transporturilor (MT), care, prin Autoritatea

Navală Română (ANR), urmăreşte respectarea legislaţiei interne şi internaţionale specifice din domeniul maritim.

Siguranţa şi sănătatea în muncă, denumită în continuare SSM, este centrată pe managementul riscului prin aplicarea măsurilor de prevenţie şi protecţie. Mediul naval cuprinde factori fizici, ergonomici, chimici, biologici, psihologici şi/sau sociali, care pot conduce la accident de muncă, vătămare sau boală. Domeniul naval este relativ periculos şi cu puţine date înregistrate în ceea ce priveşte accidentele de muncă.

Navigatorii trebuie să fie sănătoşi din punct de vedere psihic şi fizic pentru a-şi putea desfăşura activitatea în mod productiv şi sigur. Mulţi armatori (angajatori) recunosc importanţa îmbunătăţirii siguranţei pe navă, lucru care duce la menţinerea personalului experimentat, dar şi la atragerea de noi candidaţi în sectorul maritim. Astfel, normele de protecţie a muncii nu trebuie privite drept costuri economice, ci investiţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Convenţia MLC 2006, „al patrulea pilon”, împreună cu SOLAS, STCW şi MARPOL, reprezintă un angajament de lungă durată pentru respectarea drepturilor muncitorilor din domeniu, incluzând navigatorii, la condiţii de muncă şi viaţă decente, sigure şi sănătoase. Ca urmare a consultărilor cu reprezentanţii armatorilor şi navigatorilor vor fi dezvoltate măsurile din prezentul ghid cu norme, legi sau alte reglementări, cel puţin cu privire la articolele obligatorii din Convenţia MLC 2006.

Punerea în aplicare şi respectarea cerinţelor sunt stabilite la art. V şi titlul 5 ale Convenţiei MLC 2006, iar securitatea, sănătatea şi prevenirea accidentelor sunt prevăzute în anexa 5-1 la Convenţia MLC 2006, pentru a fi inspectate de către ANR (inspectori autorizaţi sau organizaţii reprezentative). Toate navele supuse Convenţiei MLC 2006 (>500 TRB) trebuie să deţină Declaraţia de conformitate ataşată la Certificat, iar în partea I este prevăzută cerinţa de respectare a securităţii, sănătăţii şi prevenirii accidentelor, aşa cum este prevăzut la Regula 4.3 din Convenţia MLC 2006. Aceste prevederi vor fi inspectate şi de către inspectorii PSC în timpul voiajului.

2. Principiile securităţii şi sănătăţii în muncă şi aplicarea lor în sectorul maritim

Pericol - sursă, situaţie sau acţiune cu un potenţial de a produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire profesională sau o combinaţie a acestora

Risc - combinaţie a probabilităţii de apariţie a unui pericol sau a expunerii (expunerilor) la acesta şi a severităţii rănirii sau îmbolnăvirii profesionale, care poate fi cauzată de eveniment sau de expunerea (expunerile) la acesta şi/sau un eveniment ce poate afecta realizarea obiectivelor

Relaţia dintre pericol şi risc este dependentă de natura expunerii, durata, intensitatea şi eficacitatea măsurilor luate. Reducerea riscului - baza principiilor SSM pentru îmbunătăţirea raportului beneficiu/risc asumat

Evaluarea riscului - este punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, constând în identificarea tuturor factorilor de risc şi cuantificarea dimensiunii acestora. Managementul riscului este un proces de evaluare a riscului în cinci paşi după cum urmează:

- identificarea pericolului;

- identificarea părţii afectate şi a modului de afectare;

- evaluarea riscului - identificare şi decizie asupra măsurilor de control al riscului privind SSM;

- înregistrarea persoanelor responsabile de implementarea măsurilor şi de intervalul de timp;

- înregistrarea constatărilor, monitorizarea şi revizuirea evaluărilor de risc şi aducerea lor la zi.

Riscurile identificate trebuie evaluate având în vedere locul de muncă pe navă, specificul muncii, resursele de personal şi competenţele acestuia. Evaluarea riscurilor se va revizui când se schimbă metodele de lucru, armatorul sau personalul, pentru a fi asigurată implementarea de proceduri de securitate corespunzătoare. Revizuirea este necesară după producerea unor accidente de muncă şi investigarea situaţiilor periculoase pentru prevenirea în viitor a unor astfel de evenimente. Evaluarea riscurilor constă în analiza probabilităţii de apariţie a unui pericol (frecvenţa), precum şi a severităţii acestuia, prin gravitatea efectelor asupra sănătăţii navigatorului (gravitatea efectului acţiunii pericolului descris asupra sănătăţii).

Gravitatea pericolelor este clasificată în 3 niveluri:

- MARE - consecinţe fatale, îmbolnăviri sau accidente grave care se pot manifesta imediat sau după o perioadă mai lungă de timp;

- MEDIE - consecinţe substanţiale asupra sănătăţii şi/sau integrităţii;

- MICĂ - consecinţe minore asupra sănătăţii şi/sau integrităţii.

Frecvenţa reprezintă numărul apariţiilor pericolului respectiv într-o anumită perioadă de timp. În urma analizei, frecvenţa apariţiei pericolelor poate fi:

- MARE - apare în mod sistematic, repetat;

- MEDIE - poate apărea întâmplător;

- MICĂ - improbabilă sau imposibil să apară din punct de vedere practic (risc teoretic).

Prevenţia - principiile de prevenire a accidentelor implică combaterea riscului la sursă, adaptarea muncii la individ, în special în ceea ce priveşte proiectarea locului de muncă, înlocuirea locurilor de muncă periculoase cu unele nepericuloase sau mai puţin periculoase. Aceste măsuri au întâietate asupra echipamentului individual de protecţie (EIP) pentru navigatori, conform B4.3.1 paragraful 3 din Convenţia MLC 2006, care este considerată ultima resursă când expunerea la riscuri nu poate fi prevenită, minimizată sau eliminată. Elaborarea programelor de protecţie a SSM şi de prevenire a accidentelor are la bază mai curând metode colective decât individuale şi care presupun măsuri de control al riscului, ierarhizate după cum urmează:

- eliminarea riscului;

- substituirea riscului;

- izolarea sau combaterea riscului la sursă;

- măsuri tehnice - prin automatizări, ventilaţie, metode de lucru, scule etc.;

- măsuri organizaţionale - prin separarea locurilor de muncă, întreţinerea echipamentului, instrucţiuni specifice sau limitarea timpului de lucru.

Utilizarea echipamentului de lucru depinde de factorul uman şi trebuie considerată ca unică şi ultimă măsură de prevenţie, ţinând seama de următoarele aspecte:

- purtarea EIP este potrivită cu scopul propus;

- întreţinerea şi depozitarea în bună regulă a echipamentului;

- ataşarea de instrucţiuni de folosire corespunzătoare a echipamentului; şi

- folosirea corectă de către navigatori a EIP.

Sisteme de management al SSM - pot să prevadă mijloace de evaluare şi îmbunătăţire a securităţii şi sănătăţii prin managementul riscurilor şi al pericolelor ocupaţionale din sectorul maritim. Aceste mijloace se bazează pe principiul de abordare de tip Planifică/Efectuează/Verifică/Acţionează (PEVA), destinat unei monitorizări continue a performanţei. Principiul PEVA se poate aplica managementului SSM, atribuirii de responsabilităţi, demonstrării de abilităţi şi competenţe şi respectării regulilor de siguranţă la bordul navei. În vederea îmbunătăţirii continue a siguranţei, armatorii trebuie să elaboreze un sistem de management al SSM şi proceduri de evaluare a riscului pentru toate locurile de muncă, pentru asigurarea unui climat sănătos de muncă navigatorilor aflaţi pe navele sub pavilion român. Armatorii vor implementa un sistem de management al siguranţei (în cadrul ISM), care să respecte prevederi cerute şi neacoperite din Convenţia MLC 2006.

Îmbunătăţirea continuă - pentru îmbunătăţirea continuă a politicilor de SSM, programelor de evaluare a riscului şi a măsurilor de prevenţie, armatorii vor lua în considerare schimbările în tehnologie şi cercetare navală şi, dacă este cazul, rezultatele rapoartelor de investigaţii, ca urmare a unor accidente sau incidente maritime.

3. Responsabilităţile ANR

3.1. Prevederi generale

ANR, prin responsabilităţile şi obligaţiile pe care le are referitoare la managementul SSM, se asigură că:

- navigatorii de pe navele cu pavilion român au asigurată protecţia sănătăţii în muncă şi trăiesc, lucrează şi se pregătesc la bordul navelor într-un mediu sigur şi igienic;

- participă cu experţi la elaborarea de legi, regulamente sau alte măsuri privitoare la protecţia SSM la bordul navelor cu pavilion român.

3.2. Instrucţiuni de management al SSM în sectorul maritim

ANR are un rol activ în implementarea programelor de protecţie şi prevenire pentru promovarea siguranţei şi sănătăţii în muncă, împreună cu armatorii, navigatorii sau reprezentanţii lor sau alte organisme, prin participarea în comisii mixte sau grupuri de lucru. Aceste comisii sau grupuri de lucru vor promova programele de protecţie şi prevenire prin:

- sesiuni de informare;

- adoptarea directivelor privind nivelurile maxime de expunere la factori ambientali;

- procese de evaluare a riscului sistematic.

3.3. Politici şi programe de management al SSM în sectorul maritim

ANR va urmări implementarea programelor şi politicilor de SSM la bordul navelor cu pavilion românesc, respectarea legilor şi regulamentelor care privesc securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi instruirea şi pregătirea navigatorilor.

ANR va urmări implementarea unui sistem de raportare a accidentelor de muncă de la bordul navelor, precum şi a bolilor profesionale care afectează navigatorii.

4. Responsabilităţile armatorilor şi ale navigatorilor

Având în vedere prevederile Convenţiei MLC 2006, armatorii

şi navigatorii au prevăzute obligaţii specifice privitoare la respectarea programelor şi politicilor legate de securitatea şi sănătatea în muncă.

4.1. Responsabilităţile şi obligaţiile armatorilor

Codul ISM prevede că armatorii trebuie să implementeze programe de bune practici în managementul siguranţei şi politici în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale navigatorilor

În vederea introducerii unor standarde de siguranţă în muncă la bordul navei, armatorii au următoarele obligaţii:

- consultarea navigatorilor sau a reprezentanţilor organizaţiilor acestora (dacă există) în redactarea şi implementarea politicilor în domeniul SSM;

- introducerea unor politici în domeniul SSM, care să respecte prevederile convenţiilor internaţionale şi ale legilor şi regulamentelor interne în domeniu;

- constituirea comitetului de sănătate şi securitate în muncă la bordul navelor pe care le operează;

- introducerea unui sistem de cercetare a accidentelor de muncă şi de raportare a acestora conform prevederilor legale;

- asigurarea unor condiţii gratuite de cazare, hrană şi recreere pentru navigatori, respectând cerinţele minime prevăzute de Reg. 3.1 din Convenţia MLC 2006, inspectarea în vederea conformării iniţiale şi continue a acestor standarde şi promovarea siguranţei traiului şi muncii la bord, respectând prevederile Reg. 4.3 şi dispoziţiile conexe din aceeaşi Convenţie;

- proiectarea locurilor de muncă de la bord, prin luarea în considerare a principiilor de prevenţie, progresul tehnologic şi respectarea legilor internaţionale şi naţionale, a standardelor şi codurilor de bună practică aplicabile;

- informarea, pregătirea şi instruirea navigatorilor cu privire la pericolele, măsurile de prevenţie şi protecţie a SSM, legate de procesele de muncă de la bord;

- suportarea cheltuielilor legate de instruirea şi pregătirea navigatorilor, care au sarcini legate de SSM la bordul navei;

- asigurarea necesarului de echipament de protecţie, scule sau dispozitive de muncă sau protecţie, materiale de informare, necesare desfăşurării în siguranţă a muncii la bordul navei;

- asigurarea echipamentului de protecţie şi a antidotului specific pentru cazul în care la bord se află materiale periculoase, a căror prezenţă poate afecta sănătatea navigatorilor;

- organizarea şi planificarea muncii la bordul navei luând în considerare mărimea echipajului, perioada de muncă şi odihnă, oboseala şi prevenirea riscurilor.

Armatorii asigură întreaga susţinere comandantului, în executarea responsabilităţilor pe care acesta le are la bordul navei, în managementul SSM.

4.2. Responsabilităţile şi obligaţiile comandantului

Comandantul navei se asigură că:

- politicile şi programele armatorului în domeniul SSM sunt implementate corect la bordul navei şi aduse în mod clar la cunoştinţa echipajului;

- introducerea şi menţinerea unei culturi a siguranţei la bord prin adoptarea unor măsuri rezonabile de siguranţă şi îmbunătăţirea continuă a măsurilor de prevenire a accidentelor sau bolilor profesionale;

- munca la bord este astfel planificată, executată şi supravegheată încât să asigure minimizarea posibilităţii de accidentare sau îmbolnăvire a navigatorilor;

- navigatorii sunt repartizaţi la muncă, în conformitate cu vârsta, pregătirea şi starea de sănătate şi niciunui navigator sub 18 ani nu îi sunt repartizate sarcini de muncă la bord inadecvate vârstei;

- echipamentul de protecţie, inclusiv cei de urgenţă, este menţinut şi depozitat în bună regulă;

- rolurile şi exerciţiile de la bord sunt efectuate în mod cât mai realist, la intervalele prevăzute şi în concordanţă cu regulile şi regulamentele în vigoare;

- manualele de operare, planurile navei, legi şi regulamente interne şi internaţionale, proceduri de siguranţă sau alte documente necesare sunt puse la dispoziţia echipajului spre informare, în vederea desfăşurării în siguranţă a activităţii pe navă;

- cel puţin un reprezentant al navigatorilor este ales sau desemnat să ia parte la şedinţele comitetului de sănătate şi securitate în muncă, atunci când echipajul este format din cel puţin 5 membri. Dacă acest comitet nu este întrunit la bordul navei, comandantul se va asigura că toţi navigatorii de la bord sunt informaţi adecvat în legătură cu SSM la bord.

Comandantul asigură desemnarea unei persoane la bord, responsabilă cu implementarea politicii de SSM la bordul navei (ofiţer de siguranţă).

4.3. Responsabilităţile şi obligaţiile navigatorilor

În aplicarea prezentului ghid, navigatorii au cel puţin următoarele obligaţii:

- să participe activ la promovarea unei culturi a siguranţei şi să îşi exprime punctele de vedere, cu privire la aspecte de muncă în siguranţă şi evaluare a riscurilor la bord;

- să coopereze cu comandantul şi armatorul în implementarea politicilor de SSM la bordul navei sau alte măsuri;

- să participe la instructajele în domeniul SSM;

- să depună toate eforturile pentru menţinerea siguranţei în muncă la bord, atât pentru propria persoană, cât şi pentru colegi;

- să aplice principii de prevenţie şi să poarte echipamentul individual de protecţie sau îmbrăcăminte adecvată, când este cazul;

- să utilizeze echipamentele de la bord, aşa cum sunt prevăzute cu protecţii, fără a interveni în vreun fel la eliminarea unor astfel de protecţii;

- să raporteze conducătorului locului de muncă sau superiorului orice situaţie care poate părea periculoasă şi pe care nu o poate manageria în mod corespunzător.

Navigatorii au dreptul de a părăsi imediat orice situaţie sau loc de muncă periculos când au motive întemeiate să considere că acest lucru este iminent. Acest lucru va fi adus imediat la cunoştinţa conducătorului locului de muncă sau superiorului.

5. Comitetul de sănătate şi securitate în muncă

în conformitate cu prevederile Convenţiei MLC 2006, la bordul fiecărei nave cu pavilion românesc care are un echipaj de cel puţin 5 membri, va fi înfiinţat un comitet de securitate şi sănătate în muncă.

5.1. Scopul şi obiectivele comitetului de securitate şi sănătate în muncă

Scopul comitetului de securitate şi sănătate în muncă este să se asigure că armatorul împreună cu navigatorii, indiferent de nivel sau departament, conlucrează pentru dezvoltarea şi promovarea SSM şi se ocupă de problemele legate de mediu de muncă de la bordul navei.

Funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă include, fără a se limita la:

- cooperarea dintre comandant şi armator în implementarea politicilor şi programelor de sănătate în muncă. Comitetul va constitui un forum de dezbatere a problemelor navigatorilor în legătură cu SSM la bord;

- participarea la planificarea, conducerea şi coordonarea activităţilor în siguranţă pe navă. Comitetul va propune măsuri de prevenţie şi soluţii pentru probleme legate de SSM la bord;

- participarea, prin reprezentanţi, la investigarea accidentelor de muncă de la bord sau cazuri de îmbolnăviri profesionale;

- propuneri şi implicare în prevenirea reapariţiei unor astfel de accidente sau boli profesionale;

- contribuţia la definirea principiilor de formare şi instruire Specifică condiţiilor de lucru ale navigatorilor la bord;

- inspectarea continuă a modului de respectare a procedurilor de siguranţă la bord;

- cooperarea cu orice serviciu care se ocupă de probleme legate de SSM;

- aducerea la cunoştinţa armatorului, prin comandantul navei, a declaraţiilor şi recomandărilor echipajului;

- discutarea şi luarea de măsuri în legătura cu probleme de SSM şi evaluarea echipamentelor de siguranţă şi protecţie, inclusiv echipamentele de salvare.

5.2. Componenţă şi responsabilităţi

Componenţa comitetului de securitate şi sănătate în muncă trebuie să asigure reprezentativitatea tuturor membrilor de echipaj. În plus, comandantul navei va face parte din comitet sau va desemna pentru acest lucru o persoană responsabilă cu SSM la bord.

Numărul membrilor va fi stabilit de către armator având în vedere numărul total de membri de echipaj, în aşa fel încât să

acopere un număr suficient de compartimente de la bordul navei.

5.3. Şedinţele comitetului de securitate şi sănătate în muncă

Şedinţele vor avea loc cu o frecvenţă minimă stabilită prin reglementările legislative în vigoare. Ritmul şedinţelor va avea în vedere tipul şi caracteristicile navei şi activităţile ce se desfăşoară la bord, pentru promovarea unui climat de siguranţă şi îmbunătăţirea continuă a securităţii muncii.

Şedinţele pot avea loc şi la cererea a cel puţin doi membri ai comitetului sau mai mulţi după cum este stabilit prin proceduri la bord. O şedinţă a comitetului va avea loc pentru analizarea şi raportarea accidentelor de muncă. Vor fi elaborate măsuri sau recomandări pentru evitarea reapariţiei aceluiaşi tip de accident, prin informarea navigatorilor cu privire la aceste măsuri sau recomandări.

Procesul-verbal al fiecărei şedinţe va fi adus la cunoştinţa echipajului şi a armatorului, iar la cerere, inspectorilor autorităţilor competente naţionale.

6. Reprezentantul navigatorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii navigatorilor

în conformitate cu prevederile Convenţiei MLC 2006 şi a legislaţiei naţionale relevante, la bordul fiecărei nave cu pavilion românesc va fi numită, aleasă sau desemnată o persoană din partea echipajului (sau mai multe persoane, în funcţie de mărimea echipajului şi conform procedurilor stabilite de armator), care se ocupă şi îi reprezintă pe aceştia în problemele legate de securitatea şi sănătatea în muncă la bordul navei şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul comitetului de securitate şi sănătate în muncă la bordul navei. Acest lucru va fi menţionat de către comandant în jurnalul de bord sau în procesul-verbal al şedinţei comitetului de securitate şi sănătate în muncă de la bord. Este recomandabil ca persoana aleasă din partea echipajului să aibă experienţă suficientă la bordul navei.

Acest reprezentant al navigatorilor trebuie:

- să reprezinte echipajul sau compartimentul care l-a ales sau desemnat, la şedinţele comitetului de securitate şi sănătate în muncă de la bord;

- să nu fie concediat, sancţionat sau persecutat în vreun fel, ca urmare a activităţii desfăşurate în cadrul acestei funcţii;

- să aibă acces pe întreaga navă sau la informaţii, rapoarte de investigaţii sau documente relevante pentru sarcina sa;

- să ia parte la planificarea sarcinilor Sa bord, incluzând măsuri preventive şi evaluarea riscurilor;

- să participe la investigarea accidentelor de la bord, dacă decide comandantul astfel, mai puţin cazul în care este direct implicat în vreun fel în acest accident;

- să participe la pregătire şi instruire în domeniu

7. Ofiţerul de siguranţă

La bordul navelor unde există ofiţer de siguranţă, acesta trebuie:

- să implementeze, împreună cu comandantul, politicile şi programele de SSM;

- să efectueze în mod regulat evaluarea riscurilor şi să urmărească implementarea măsurilor luate ca urmare a acestor evaluări, asigurând îmbunătăţirea continuă a mediului de muncă sigur şi sănătos la bord;

- să identifice şi să investigheze problemele de SSM care pot apărea la bord;

- să fie membru al comitetului de securitate şi sănătate în muncă la bord şi să participe la activitatea acestui comitet în cazul investigaţiilor accidentelor de muncă;

- să asigure instruirea echipajului la bord în probleme de SSM în conformitate cu planul elaborat de armator;

- să primească instruire şi pregătire, conform legislaţiei în domeniul SSM.

Atribuţiile ofiţerului de siguranţă vor fi preluate de comandant la navele unde nu există posibilitatea numirii sau desemnării acestei responsabilităţi.

8. Riscurile implicate la bordul navelor

Riscurile pentru sănătatea în muncă (care poate conduce la boli, dizabilitate de lungă durată sau reducerea capacităţii de muncă) derivă din expunerea la nivel periculos la diverşi factori nocivi întâlniţi la locul de muncă. În cazul în care unele riscuri nu pot fi complet eliminate, trebuie implementate măsuri de reducere a nivelului de expunere la pericole care pot conduce la boli sau accidente.

8.1. Expunerea la factori nocivi

Armatorii, prin politicile şi programele de securitate şi sănătate în muncă pe care le implementează la bordul navelor, vor trebui să ia în considerare măsuri de prevenţie pentru reducerea expunerii navigatorilor la factori nocivi întâlniţi la bordul navei precum: zgomot, vibraţii, iluminat, lumina ultravioletă (UV), radiaţii nonionizante sau temperaturi extreme.

Măsurile vor conţine informaţii legate de efectele pe care factorii nocivi le au asupra sănătăţii, mijloace de combatere sau echipamente de protecţie potrivite, antidot.

Armatorii vor lua măsuri de informare a navigatorilor cu privire la efectele consumului de alcool şi droguri şi vor adopta politici stricte, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi a unei bune practici de viaţă la bord.

8.2. Riscuri specifice muncii şi activităţii la bord

Armatorii vor prevedea în programele de securitate şi

sănătate la bord proceduri care să cuprindă măsuri specifice de prevenţie pentru diferite tipuri de activităţi printre care: lucrul în spaţii închise sau cu acces limitat, la înălţime sau în afara bordului, lucrul cu echipamente şi munca în compartimentul maşină, încărcarea şi descărcarea navei, manevrarea parâmelor şi ancorarea, lucrul cu substanţe periculoase.

Pentru toate activităţile periculoase, ale căror riscuri nu pot fi în totalitate eliminate, vor fi prevăzute proceduri de muncă cu permis de lucru.

Echipajul va fi informat în legătură cu toate riscurile inerente desfăşurării activităţilor de mai sus şi instruit în legătură cu procedurile care se aplică în aceste cazuri şi măsurile de prevenţie, incluzând modul corect de folosire al echipamentului individual de protecţie

8.3. Proceduri în caz de urgenţă şi în caz de accident

Armatorii vor adopta pentru fiecare navă planuri care să

cuprindă procedurile în caz de urgenţă sau accident de muncă.

Politica de siguranţă implementată de armator la bord va conţine exerciţii pe care echipajul le va desfăşura, cu simularea unor astfel de situaţii şi măsurile care urmează să fie luate. Aceste exerciţii vor asigura familiarizarea echipajului cu sistemul de răspuns în caz de urgenţă sau accident şi cu echipamentul, care se foloseşte în astfel de situaţii.

9. Investigarea şi raportarea accidentelor de muncă, leziunilor sau bolilor profesionale

Armatorii vor introduce proceduri specifice, care să cuprindă modul în care se desfăşoară cercetarea şi raportarea către armatori şi/sau autorităţi a accidentelor, leziunilor şi bolilor profesionale, care pot surveni la bordul navelor.

9.1. Obiectivele investigării accidentelor, leziunilor şi bolilor profesionale

Obiectivele investigării, analizei şi raportării accidentelor, leziunilor şi bolilor profesionale trebuie să:

- identifice cauzele şi factorii care au declanşat accidentele, leziunile sau bolile profesionale şi să identifice şi să implementeze măsuri preventive în acest sens;

- aducă la cunoştinţa tuturor navigatorilor aceste evenimente, contribuind prin aceasta la îmbunătăţirea continuă a politicilor şi programelor de SSM la bord;

- ofere îndrumare în stabilirea şi revizuirea cadrelor juridice, administrative şi a bunei practici marinăreşti;

- promoveze introducerea, monitorizarea şi validarea unor proceduri uniforme de raportare a accidentelor, leziunilor şi bolilor profesionale;

- încurajeze sensibilizarea în rândul: personalului navigant, comitetelor de securitate şi sănătate, precum şi furnizorilor de servicii medicale, de efectele potenţiale ale activităţii lor asupra sănătăţii navigatorilor şi, pentru a sprijini autorităţile competente, în colectarea de informaţii mai cuprinzătoare cu privire la accidentele de muncă, leziuni şi boli profesionale;

- minimizeze posibilitatea de recidivă a acestor evenimente.

9.2. Investigarea şi raportarea accidentelor de muncă

Investigarea accidentelor de muncă la bord va fi efectuată de o comisie numită de comandantul navei, comisie din care vor face parte ofiţerul de siguranţă şi reprezentantul navigatorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Armatorul va elabora o procedură specifică de investigare, care să respecte prevederile din legislaţia naţională referitoare la cercetarea evenimentelor. Aceasta va conţine, fără să se limiteze numai la acestea, schiţe, fotografii, declaraţii, copii ale actelor justificative, copie permis de lucru şi orice tip de probe relevante pentru stabilirea cât mai exactă a cauzelor şi împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Raportul complet de investigaţie va fi prezentat şi dezbătut în cadrul comitetului de securitate şi sănătate în muncă de la bord, pentru a elabora măsuri imediate pentru minimizarea riscului de recidivă.

Raportul va fi de asemenea transmis armatorului, care va informa autorităţile, conform prevederilor legale.

În cazul accidentelor soldate cu deces sau vătămare gravă, vor fi informate autorităţile din primul port de escală al navei.

10. Pregătirea şi instruirea echipajului

Armatorul va angaja la bordul navelor doar personal calificat şi care potrivit competenţelor poate ocupa funcţia corespunzătoare pregătirii şi certificării.

Armatorul va include în procedura de familiarizare a navigatorilor conform STCW şi aspectele care ţin de siguranţa muncii şi a vieţii la bord. De asemenea, armatorul va include în politica companiei proceduri specifice privind instructajul tuturor navigatorilor privind securitatea şi sănătatea muncii la bord.

Armatorul se va ocupa de pregătirea şi instruirea persoanelor care urmează să desfăşoare activităţi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii la bordul navei şi în cadrul companiei.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii aprilie 2018

 

În temeiul:

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.245/2016, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare, şi al Convenţiei nr. 184.575/13/2005, încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna aprilie 2018 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 3.400 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 420 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Valentin Mavrodin,

secretar de stat

 

Bucureşti, 30 martie 2018.

Nr. 1.704.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna aprilie 2018

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna aprilie 2018, Ministerul Finanţelor Publice anunţă lansarea unei emisiuni de certificate de trezorerie cu discont, astfel:

 

Cod ISIN

Data licitaţiei

Data emisiunii

Data scadenţei

Nr. zile

Valoarea emisiunii - lei -

RO1819CTN043

16.04.2018

18.04.2018

17.04.2019

364

600.000.000

 

Art. 2. - Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 5.000 lei.

Art. 3. - Metoda de vânzare este licitaţia, care va avea loc la data menţionată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va face după metoda cu preţ multiplu.

Art. 4. - Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

Art. 5. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

(2) în cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 6.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

(3) Numărul de tranşe valorice, la rate diferite ale randamentului, nu este restricţionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit astfel cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

(5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 5.000 lei.

Art. 6. - Preţul şi randamentul se vor determina utilizând următoarele formule:

 

P = 1 – (d x r ) / 360

Y = r/P,

 

în care:

P = preţul titlului cu discont, exprimat cu patru zecimale;

d = număr de zile până la scadenţă;

r = rata discontului, exprimată cu două zecimale;

Y = randamentul, exprimat cu două zecimale.

Art. 7. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei, în intervalul orar 10,00-12,00.

(2) Şedinţa de licitaţie începe după încheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 8. - În funcţie de necesităţile de finanţare şi/sau de nivelul randamentului rezultat în urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice îşi rezervă dreptul ca suma împrumutată aferentă unei serii să fie majorată, micşorată sau anulată.

Art. 9. - Rezultatul licitaţiei se va stabili în aceeaşi zi la sediul Băncii Naţionale a României de către comisia de licitaţie constituită în acest scop şi va fi dat publicităţii.

Art. 10. - Evenimentele de plată aferente certificatelor de trezorerie cu discont se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 11. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 12. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

 

ANEXA Nr. 2

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a obligaţiunilor de stat de tip benchmark lansate în luna aprilie 2018

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna aprilie 2018, Ministerul Finanţelor Publice anunţă lansarea unei noi emisiuni de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 10 ani şi redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 3, 5 şi 7 ani şi organizarea de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (SSON), astfel:

 

Cod ISIN)

Data licitaţiei

Data SSON

Data emisiunii

Data scadentei

Maturitate

Nr. ani

Maturitate reziduală

Nr. ani

Rata cuponului

%

Dobânda acumulată - lei/titlu -

Valoare

nominală licitaţie de referinţă - lei -

Valoare

nominală SSON

- lei -

RO1722DBN045

5.04.2018

10.04.2018

11.04.2018

8.03.2022

5

3,91

3,40

15,84

600.000.000

90.000.000

RO1624DBN027

12.04.2018

13.04.2018

16.04.2018

29.04.2024

7

6,04

3,25

156,71

500.000.000

75.000.000

RO1828DBN065

16 04.2018

17.04.2018

18.04.2018

18.10.2028

10

10,51

4,60

114,68

200.000.000

30.000.000

RO1821DBN052

10.04.2018

20.04.2018

23.04.2018

27.10.2021

3

3,52

4,00

97,53

500.000.000

75.000.000

RO1823DBN025

23.04.2018

24.04.2018

25.04.2018

28.06.2023

5

5,18

4,25

175,24

500.000.000

75.000.000

R01720DBN072

26.04.2018

27.04.2018

30.04.2018

26.10.2020

3

2,49

2,30

58,60

500.000.000

75.000.000


*) În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzacţionate şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - S.A., aceste serii se tranzacţionează simultan pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - S.A.

 

Art. 2. - Valorile nominale totale ale emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora.

Art. 3.-Valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat de tip benchmark emise înainte de data de 1 octombrie 2013 este

(2) Pentru obligaţiunea de stat de tip benchmark, cod ISIN R01828DBN065, specificată la art. 1, dobânda (cuponul) se plăteşte anual începând cu data de 18 octombrie 2018 şi terminând cu 18 octombrie 2028 inclusiv.

(3) Dobânda se determină conform formulei:

D = VN* r/ frecvenţa anuală a cuponului (1),

în care:

D = dobânda (cupon);

VN - valoarea nominală;

r= rata cuponului.

(4) Pentru licitaţiile de referinţă, metoda de vânzare este licitaţia, care va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. Cotaţia de preţ va fi exprimată sub formă procentuală, cu patru zecimale.

(5) Pentru SSON, metoda de vânzare este subscripţia, care va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, preţul de vânzare fiind preţul mediu de adjudecare stabilit în licitaţia de referinţă.

Art.5. - (1) La licitaţia de referinţă, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor, persoane fizice şi juridice.

(2) în cadrul SSON, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate exclusiv de dealerii primari, care vor transmite oferte în nume şi cont propriu.

Art. 6. - La licitaţia de referinţă:

1. Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

2. În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 6.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

3. Numărul cotaţiilor de preţ nu este restricţionat.

4. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

5. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.2 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii nominale totale a licitaţiei de referinţă aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua de 10.000 lei; ulterior acestei date valoarea nominală individuală a noilor obligaţiuni de stat de lip benchmark este de 5.000 lei.

Art. 4. - (1) Pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark redeschise, specificate la art. 1, dobânda (cuponul) se plăteşte la datele specificate în prospectele de emisiune aferente, după cum urmează: la nivelul mediu ponderat al preţului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

6. Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va avea o valoare minimă egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis,

Art. 7, - Pentru SSON:

1. Ofertele de cumpărare sunt necompetitive.

2. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse exclusiv de dealerii primari care au participat la licitaţia de referinţă cu oferte de cumpărare în nume şi în cont propriu, indiferent de rezultatul adjudecării la licitaţia de referinţă, procedura de adjudecare la SSON fiind descrisă în art. 26 alin. (2) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

3. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

4. Valoarea minimă a ofertei necompetitive transmise în cadrul SSON va fi egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis, plafonul maxim fiind valoarea nominală totală prevăzută la art. 1 pentru respectiva SSON.

Art. 8. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei de referinţă în intervalul orar 10,00-12,00, respectiv în ziua SSON în intervalul orar 10,00-11,00.

(2) Şedinţa de licitaţie începe după încheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 9. - În funcţie de necesităţile de finanţare şi/sau de nivelul randamentului rezultat în urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice îşi rezervă dreptul ca suma împrumutată aferentă unei serii să fie majorată, micşorată sau anulată.

Art. 10. - Rezultatele licitaţiei de referinţă/SSON se vor stabili în ziua desfăşurării, la sediul Băncii Naţionale a României, de către Comisia de licitaţie constituită în acest scop şi vor fi date publicităţii,

Art. 11. - Evenimentele de plată aferente obligaţiunilor de stat de tip benchmark se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de depozitare şi decontare a instrumentelor financiare - SaFIR.

Art. 12. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 13. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

 

ISIN

Ordinul privind prospectul de emisiune aferent emisiunii iniţiale

Luna lansării

RO1722DBN045

356/27.02.2017

Martie 2017

RO1624DBN027

1.169/28.07.2016

August 2016

RO1821DBN052

3.321/27.12.2017

Ianuarie 2018

RO1823DBN025

3.321/27.12.2017

Ianuarie 2018

R01720DBN072

1.176/28.07.2017

August 2017

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice şi pentru stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor aferente lunii martie 2018

 

În temeiul prevederilor art. 53 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - La articolul 1 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Ordonatorii principali de credite şi instituţiile publice şi serviciile publice din subordinea acestora, pentru care data stabilită pentru plata salariilor cade într-o zi de repaus săptămânal, zi de sărbătoare legală sau zi liberă, efectuează plata salariilor în ziua lucrătoare anterioară acesteia, cu condiţia încadrării în perioada prevăzută la alin. (1).”

Art. II. - Prin derogare de la prevederile art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, ordonatorii principali de credite înscrişi în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin achită în luna aprilie 2018 salariile aferente lunii martie 2018 la data stabilită în aceasta.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 2 aprilie 2018.

Nr. 1.731.

 

ANEXĂ

 

LISTA

eşalonării pe zile a plăţii salariilor ordonatorilor principali de credite şi instituţiilor publice subordonate

 

Cod în profil departamental

Denumirea ordonatorului principal de credite

Dala plăţii salariilor

7

Curtea de Conturi

5

8

Consiliul Concurenţei

5

13

Secretariatul General al Guvernului

5

16

Ministerul Finanţelor Publice

5

17

Ministerul Justiţiei

5

21

Ministerul Tineretului şi Sportului

5

23

Ministerul Mediului

5

24

Ministerul Transporturilor

5

26

Ministerul Sănătăţii

5

28

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

5

29

Ministerul Public

5

31

Serviciul Român de Informaţii

5

33

Serviciul de Protecţie şi Pază

5

35

Ministerul Economiei

5

36

Ministerul Energiei

5

39

Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989

5

40

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

5

42

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

5

43

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

5

44

Institutul Cultural Român

5

47

Consiliul Superior al Magistraturii

5

48

Autoritatea Electorală Permanentă

5

49

Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social

5

50

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

5

52

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

5

53

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului

5

55

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor

5

56

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România

5

59

Ministerul Turismului

5

60

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

5

62

Ministerul Apelor şi Pădurilor

5

63

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul

5

64

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

5

3

Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate

5

4

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

5

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor aferente lunii martie 2018

 

În temeiul prevederilor art. 53 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, ordonatorii principali de credite înscrişi în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin achită în luna aprilie 2018 salariile aferente lunii martie 2018 la datele stabilite în aceasta.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 3 aprilie 2018.

Nr. 1.747.

 

ANEXĂ

 

LISTA

eşalonării pe zile a plăţii salariilor ordonatorilor principali de credite şi a instituţiilor publice subordonate

 

Cod în profil departamental

Denumirea ordonatorului principal de credite

Data plăţii salariilor

30

Agenţia Naţională de Integritate

5

58

Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei

5

8

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii

5

 

RECTIFICĂRI

 

La Decizia prim-ministrului nr. 167/2018 privind numirea domnului Mihai Bogdan Lari în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 2 aprilie 2018, se fac următoarele rectificări:

- în titlu, în loc de: „...domnului Mihai Bogdan Lari...”se va citi: „...domnului Mihei Bogdan Lari...”, iar la articolul unic, în loc de: „..., domnul Mihai Bogdan Lari...”se va citi: „..., domnul Mihei Bogdan Lari...”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.