MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 305/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 305         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 4 aprilie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

46. - Hotărâre referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de stabilire a unor dispoziţii de consolidare a responsabilităţii fiscal-bugetare şi a orientării bugetare pe termen mediu în statele membre - COM (2017) 824 final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 4 din 18 ianuarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

175. - Hotărâre privind acordarea unor ajutoare de urgenţă

 

176. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru oraşul Seini, judeţul Maramureş

 

177. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale

 

178. - Hotărâre privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de produse şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru protecţia populaţiei afectate de fenomenele hidrometeorologice periculoase din judeţele Buzău, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman şi Vâlcea

 

179. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, în vederea achiziţionării de autovehicule de către Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de stabilire a unor dispoziţii de consolidare a responsabilităţii fiscal-bugetare şi a orientării bugetare pe termen mediu în statele membre - COM (2017) 824 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru Afaceri Europene nr. LXI 1/129 din 14.03.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

(1) Constată că directiva propusă respectă parţial principiul subsidiarităţii în ceea ce priveşte coordonarea economică şi guvernanţa europeană, inclusiv responsabilitatea. Cu toate acestea, există semne de întrebare cu privire la baza legală a criteriilor cantitative, precum şi a instituirii unor organisme independente.

(2) Consideră că obiectivele numerice pe termen mediu (MTO-s) afectează competenţa bugetară a statelor membre şi a parlamentelor lor naţionale. Principiul one-size-fits-all (acelaşi pentru toţi) s-a dovedit în practică neviabil din punct de vedere economic în contextul numeroaselor provocări cu care se confruntă Uniunea la ora actuală şi al diferenţelor de dezvoltare şi potenţial dintre statele membre.

(3) Propunerea respectă principiul proporţionalităţii sub aspectul formei juridice alese, directivă, dar sub aspectul conţinutului fie depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor sale, fie este inadecvat.

(4) Supoziţiile TSCG - aplicarea austerităţii în domeniul public - drept soluţie pentru dificultăţile generate de criză şi de construcţia sistemului monetar au fost infirmate teoretic şi practic.

(5) Constituirea unor „organisme independente”, cu autonomie funcţională faţă de autorităţile bugetare ale statelor membre şi care funcţionează în temeiul unor dispoziţii legale naţionale, pentru a monitoriza şi a cere autorităţilor bugetare să activeze mecanismul de corecţie, nu are nicio legitimitate din punct de vedere democratic şi nicio garanţie de responsabilitate mai mare decât organismele democratic alese/învestite. Propunerea este şi inoportună, în contextul acuzaţiilor repetate privind funcţionarea nedemocratică a instituţiilor europene; ea poate fi utilizată de curentele eurosceptice şi populiste pentru amplificarea reacţiilor antieuropene.

Argumente suplimentare:

a) Contextul şi învăţămintele trase după 5 ani de aplicare a TSCG-ului duc la concluzii diferite. Austeritatea publică a întârziat ieşirea din recesiune. Criza economică a fost rezultatul şi condiţia unor acţiuni riscante din zona privată, nu a risipei cetăţeanului de rând. Statele, în general, au intervenit utilizând bani şi garanţii publice pentru a salva sistemul financiar-bancar, nu sunt cauza crizei şi nu trebuie pedepsite pentru asta.

b) Dezvoltarea serviciilor publice poate fi finanţată prin credit, de asemenea; deficitul în limite rezonabile nu este în sine rău, cum nu este nici un bine. Depinde de obiectivele pentru care este utilizat şi de eficienţa şi responsabilitatea realizării lor. Politica de austeritate promovată de anumite guvernări este în fapt o politică de menţinere a statu-quoului: cei bogaţi rămân bogaţi, cei săraci, săraci, iar decalajele se conservă. Pe de altă parte, reduce capacitatea statelor/ponderii sectorului public şi, drept urmare, cantitatea şi calitatea serviciilor publice, afectând direct cetăţeanul şi încrederea acestuia în instituţii. Din aceste motive, austeritatea nu este o normă de comportament macroeconomic care să garanteze succesul dezvoltării unei societăţi.

c) „Organismele independente” propuse pentru monitorizarea abaterilor fiscale sau a respectării normelor bugetare nu au capacitatea necesară de a asigura o viziune economică pe termen mediu şi lung aşa cum o au parlamentele şi guvernele (responsabile de stabilirea obiectivelor de dezvoltare). Or, apare o contradicţie atât timp cât gândirea „pe termen scurt” (short-term-ism-ul) a fost identificată de Comisia Europeană însăşi drept una dintre cauzele crizei.

d) Se folosesc în continuare indicatori şi concepte neclare sau care se bazează pe teorii economice discutabile sau demult infirmate - „deficit structural”, „rata naturală de şomaj” sau „curba Phillips”.

e) Propunerea nu ţine cont de necesitatea reformei indicatorilor din PSC în două direcţii - flexibilizarea aplicării în funcţie de condiţiile concrete şi adăugarea unor indicatori precum balanţa de plăţi. Dezechilibrele macroeconomice sunt corelate cu excedentele/deficitele balanţei de plăţi într-o măsură mult mai mare decât cu deficitele bugetare.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 28 martie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 28 martie 2018.

Nr. 46.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 4

din 18 ianuarie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 21.474/325/2016 al Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.319D/2016.

2. La primul termen de judecată, din data de 7 decembrie 2017, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, Curtea, luând în discuţie cererea de amânare a dezbaterilor formulată de partea Virgil Stănean, întemeiată pe necesitatea asigurării dreptului la apărare, a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, coroborate cu cele ale art. 222 alin. (1) din Codul de procedură civilă, amânarea dezbaterilor pentru data de 18 ianuarie 2018, cu citarea părţilor din dosar, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

3. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită faţă de acestea.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă Cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 21 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 21,474/325/2016, Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin, (1), art. 5alin. (^) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţie, autoarea are în vedere modul defectuos în care legiuitorul şi-a exercitat competenţa de legiferare, prin încălcarea cerinţelor referitoare la previzibilitatea pe care trebuie să o aibă un act normativ. Se identifică o serie de dispoziţii din Legea nr. 77/2016 care încalcă cerinţele privitoare la claritatea şi previzibilitatea unui act normativ, astfel cum acestea au fost statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. În primul rând, legea dării în plată nu clarifică mai multe aspecte privitoare la modul de aplicare a dispoziţiilor sale; astfel, legea nu defineşte noţiunea de „locuinţă”, nu stabileşte în sarcina cui vor fi cheltuielile de executare silită sau nu stabileşte cu claritate domeniul de aplicare prin utilizarea sintagmei „contract de credit”.

7. În al doilea rând, legea este imprecisă prin faptul că prevede o derogare de la dispoziţiile Codului civil, fără a preciza care sunt dispoziţiile legale vizate de aceasta. Or, în condiţiile în care Codul civil reprezintă norma generală, excepţiile prevăzute de legea specială trebuie să fie expres şi limitativ statuate. Altfel, rezultatul pe care îl produce lipsa de coerenţă a textului Legii nr. 77/2016 este naşterea unui „drept civil paralel”, în condiţiile în care este de la sine înţeles că Legea nr. 77/2016 nu poate exista „singură” în circuitul civil, ci doar prin coroborare cu alte acte normative.

8. În al treilea rând, în art. 2 din Legea nr. 77/2016 se prevede faptul că această lege „se coroborează” cu dispoziţiile mai multor acte normative; însă legea nu prevede în ce fel seva face această operaţiune de coroborare, în condiţiile în care, din punct de vedere material, dispoziţiile Legii nr. 77/2016 tind, mai mult, spre o modificare, iar uneori (cum ar fi cazul Legii nr. 190/1999) spre o înlăturare de la aplicare şi schimbare totală a reglementării. De asemenea, Legea nr. 77/2016 derogă de la dispoziţiile Codului de procedură civilă în ceea ce priveşte regimul juridic al executării silite, al competenţei instanţelor judecătoreşti etc. Nu în ultimul rând, legea dării în plată nu se referă în niciun fel la „coroborarea” cu dispoziţiile Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Ultima ratio, legea dării în plată lasă o largă marjă de interpretare aspectelor tranzitorii, deoarece nu face nicio referire la regimul aplicabil contractelor încheiate sub imperiul Codului Civil din 1864. Toate aceste exemple de inadvertenţe, care ţin de relaţia dintre legea dării în plată şi restul cadrului normativ, conduc la un caracter imprecis al normei.

9. În al patrulea rând, există o inadvertenţă între scopul declarat de legiuitor (pe care îl putem extrage din expunerea de motive) şi textul legii dării în plată. De exemplu, neconcordanţa apare cel mai puternic între scopul reglementării şi mijloacele legislative: pe de o parte, reglementarea doreşte să protejeze debitorii aflaţi într-o situaţie de dificultate financiară, iar, pe de altă parte, când sunt enumerate în art. 4 condiţiile pentru aplicarea dării în plată cu efect liberatoriu, nu se regăseşte nicio prevedere care să limiteze aplicarea dispoziţiilor legale doar la debitorii aflaţi într-o situaţie dificilă din punct de vedere financiar.

10. În ceea ce priveşte criticile intrinseci de neconstituţionalitate, se arată că art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât consacră efectul retroactiv al legii, în totalitatea sa. Astfel, Legea nr. 77/2016 este aplicabilă contractelor de credit încheiate anterior intrării sale în vigoare, precum şi executărilor silite demarate anterior acestui moment, indiferent de stadiul lor.

11. Autoarea excepţiei susţine că legea nouă adaugă raportului juridic născut sub imperiul legii vechi o instituţie juridică cu caracter de noutate faţă de dispoziţiile legale aplicabile la data încheierii raportului juridic avute în vedere de părţi. Prin aplicarea legii noi se ajunge, aşadar, la o altă consecinţă, la alte efecte ale contractului şi la un alt mecanism de stingere a obligaţiilor, decât cele prevăzute de legea sub imperiul căreia au fost încheiate contractele. Atunci când s-a încheiat contractul de credit, părţile au convenit ca debitorul să se oblige să restituie sumele de bani primite cu titlu de împrumut. Ulterior, în viaţa contractului intervine legiuitorul şi, împotriva voinţei creditorului, conferă debitorului dreptul ca acesta să se libereze de obligaţia sa faţă de creditor printr-un alt bun decât cel la care s-a aşteptat şi se aşteaptă în mod legitim creditorul, fără să distingă după cum bunul este afectat sau nu de alte sarcini ori de stadiul în care acesta se găseşte, ori să solicite creditorului stingerea tuturor obligaţiilor în cazul în care bunul imobil afectat garanţiei creditorului a fost deja supus procedurii de executare silită.

12. În continuare se susţine că art. 6 alin. (6) din Codul civil a clarificat noţiunea de „situaţie juridică”, valorificând experienţa doctrinară şi jurisprudenţială în materie, iar ipoteza reglementată de art. 3 din Legea nr. 77/2016 nu poate să fie calificată drept o situaţie juridică, respectiv un „statut” personal sau real. Prin urmare, în cazul în care contractele au fost încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, nu se poate aplica art. 11 în forma actuală, adică nu se poate institui în sarcina profesionistului obligaţia de a prelua cu titlu de dare în plată imobilul afectat garanţiei, cu efect liberatoriu pentru întreaga creanţă, pentru că un asemenea efect al contractului nu era prevăzut de lege la data stabilirii obligaţiilor, respectiv la data încheierii contractului. Or, dacă art. 11 prevede că dispoziţiile noii legi se aplică inclusiv contractelor în curs de derulare, adică şi celor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii, înseamnă că textul este neconstituţional pentru că înfrânge principiul neretroactivităţii legii noi. În concluzie, pentru contractele încheiate înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016 nu pot fi avute în vedere alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea sub imperiul căreia au fost încheiate.

13. Neconstituţionalitatea art. 7 din Legea nr. 77/2016 decurge, în primul rând, din încălcarea dreptului la apărare şi a accesului la justiţie, având în vedere că obiectul contestaţiei este limitat strict la condiţiile de admisibilitate prevăzute în art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 - dispoziţii care sunt neconstituţionale în raport cu libertatea economică şi dreptul de proprietate. Practic, deşi creditorul are dreptul de a contesta notificarea cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului afectat garanţiei, prin darea în plată, acesta nu poate formula nicio apărare cu privire la drepturile sale şi cu privire la aspectele particulare ale speţei care ar putea conduce, eventual, la o inadmisibilitate a notificării. Având în vedere că, faţă de condiţiile de admisibilitate prevăzute în lege, se conferă un drept general tuturor consumatorilor, fără a se avea în vedere o reechilibrare a contractului, în contextul în care executarea acestuia ar deveni prea oneroasă pentru consumator, din diverse circumstanţe excepţionale, limitarea obiectului contestaţiei strict la aceste motive echivalează, în cele din urmă, cu o îngrădire nejustificată a dreptului la apărare şi a accesului la justiţie, care, în aceste condiţii, devin ineficace şi iluzorii. Aceasta reprezintă şi o încălcare a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 alin (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Autoarea excepţiei mai susţine că, prin dispoziţiile criticate, se aduce o atingere nepermisă dreptului de proprietate privată al creditorului asupra sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut, sume care nu se vor mai restitui în integralitate, ca urmare a aplicării Legii nr. 77/2016. Or, creditorii deţin un drept de proprietate asupra întregii sume acordate cu titlu de împrumut, iar dispoziţiile legale prin care se prevede recuperarea creanţei numai în limita valorii imobilului adus în garanţie şi supus transferului forţat de proprietate echivalează cu o expropriere, câtă vreme nu se va recupera toată suma acordată. Această expropriere nu se produce în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, întrucât pierderea dreptului de proprietate asupra creanţei nu este compensată de o prealabilă şi dreaptă despăgubire, şi nici nu operează pentru o cauză de utilitate publică, stabilită conform legii.

15. În speţă, dreptul consumatorului este unul discreţionar, deoarece acesta poate alege în orice moment obligarea instituţiei creditoare la achiziţionarea imobilului. Privarea de bun nu are loc pe baza unui act al vreunei administraţii, ci pe temeiul voinţei unui particular, ceea ce face ca această ingerinţă să fie una arbitrară, întrucât particularul, respectiv consumatorul nu este obligat să urmărească vreun interes public, ci numai interesele sale private, atunci când solicită privarea instituţiei creditoare de bunul său.

16. Limitarea gravă adusă dreptului de proprietate prin mecanismul dării în plată nu se încadrează în limitele permise de art. 53 din Constituţie, pierderea dreptului de proprietate nefiind proporţională cu scopul urmărit, elementul de protecţie socială neregăsindu-se în condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege.

17. În consecinţă, prin instituirea dării în plată cu efect liberatoriu, în lipsa consimţământului creditorului, la deplina discreţie a consumatorului şi fără a fi prevăzute condiţii minime de admisibilitate care să se refere la dificultăţile financiare ale consumatorului, se încalcă dreptul de proprietate privată a creditorului.

18. Deşi accesul liber la o activitate economică şi libera iniţiativă sunt garantate prin art. 45 din Constituţie, dispoziţiile legale criticate limitează această garanţie sub două aspecte. Operaţiunile de creditare, care reprezintă unele dintre activităţile principale ale creditorilor, sunt limitate sub aspectul operaţiunilor de recuperare a sumelor acordate, în baza cărora au fost întocmite planurile de profitabilitate, cu atât mai mult cu cât legea afectează contractele şi executările anterioare intrării sale în vigoare. Cel de-al doilea aspect vizează transformarea forţată a creditorului într-un „vehicul imobiliar”, deşi nu a exprimat libero astfel de iniţiativă economică. Banca nu are ca obiect principal de activitate desfăşurarea activităţilor comerciale privitoare la imobile, iar, prin transferul forţat al proprietăţii asupra imobilelor, va fi obligată să desfăşoare această activitate neprevizionată.

19. Nu are relevanţă faptul că instituţia de credit a primit un bun imobil drept garanţie a obligaţiei de rambursare a creditului, ori, în cazul executării silite a bunului, preţul de adjudecare, întrucât intenţia de la momentul constituirii ipotecii nu este aceea de a dobândi acest imobil în proprietate, ci doar de a avea o preferinţă înaintea altor creditori în ceea ce priveşte sumele valorificate din vânzarea respectivul bun ipotecat, indiferent în mâinile cui s-ar afla la momentul valorificării. Dreptul de ipotecă, înţeles ca drept real accesoriu, nu schimbă obiectul creanţei pe care o garantează, în speţă, fiind un drept real garantând executarea unei obligaţii de a da o sumă de bani, ci îl pune pe creditor în poziţia unui creditor preferat. Este adevărat că aceste persoane juridice pot deţine imobile în proprietate, dar astfel de imobile sunt deţinute ca bază a exercitării comerţului lor specific, şi nu ca un scop în sine al comerţului lor.

20. Din prisma art. 45, în coroborare cu art. 135 din Constituţie, statul are obligaţia de a nu schimba sau altera scopul activităţii unui actor la viaţa economică, altfel se încalcă libertatea comerţului. Darea în plată potrivit Codului civil, respectiv preluarea în contul creanţei, potrivit Codului de procedură civilă, sunt situaţii de excepţie. Cât timp măsura se menţine în limitele unei excepţii este rezonabilă şi proporţională scopului executării obligaţiilor. Transformarea ei în regulă, prin instituirea unui drept unilateral, potestativ al consumatorului şi a unei obligaţii corelative a creditorului de a accepta darea în plată, sub sancţiunea pronunţării unei hotărâri de către instanţa de judecată, încalcă în mod evident libertatea economică a creditorului, care este silit să accepte o altă modalitate de valorificare a creanţei decât aceea care rezultă din scopul activităţii sale şi natura contractelor încheiate în realizarea acestuia (împrumuturi băneşti care, potrivit principiului nominalismului, presupun restituirea întocmai a sumelor împrumutate).

21. Libera iniţiativă ar însemna libertatea persoanei de a desfăşura activitatea economică în modalitatea pe care aceasta o consideră cea mai potrivită pentru a-şi atinge scopul, uzând de mijloacele juridice pe care le are la dispoziţie. În desfăşurarea activităţii sale economice, persoana este liberă să îşi aleagă partenerii contractuali şi clienţii. Ca o consecinţă, deşi libertatea contractuală nu are valenţe constituţionale exprese, ea ar putea fi subsumată conceptului de liberă iniţiativă, deoarece mijlocul juridic prin care persoana participă la viaţa economică este contractul ca formă de manifestare a libertăţii contractuale.

22. Se mai susţine că, atunci când este vorba despre un raport dintre particulari, statul trebuie să reglementeze justa exercitare a drepturilor concurente şi nu să supună un particular la voinţa arbitrară a unui alt particular. Nu sunt prevăzute condiţiile în care libertatea prevăzută de art. 53 poate fi îngrădită prin instituirea dreptului consumatorului de a proceda la darea în plată, ceea ce înseamnă că dreptul consumatorului ce restrânge libertatea economică este discreţionar. Măsurile propuse sunt disproporţionate faţă de scopul urmărit. Scopul este protejarea debitorilor aflaţi în dificultate financiară pe când Legea nr. 77/2016 - art. 4 alin. (1) - nu prevede o astfel de condiţie pentru aplicarea dării în plată cu efect liberatoriu.

23. Protejarea consumatorilor şi simpla calitate de consumator a uneia dintre părţile contractului nu poate conduce la un asemenea efect drastic de încălcare a libertăţii economice şi contractuale, cu atât mai mult cu cât elementul de protecţie socială lipseşte cu desăvârşire din cadrul condiţiilor de admisibilitate din art. 4 alin. (1)din Legea nr. 77/2016. Aceasta cu atât mai mult cu cât, acordarea de drepturi generale unei categorii largi de consumatori, fără a exista criterii clare în ce priveşte necesitatea consumatorului de protecţie socială poate da naştere la abuzuri din partea consumatorilor.

24. Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 este întemeiată, în măsura în care se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, deoarece este contrară principiului neretroactivităţii legii civile. Astfel, chiar dacă legea are drept scop stabilirea unui mijloc de stingere a obligaţiilor rezultate din contractele de credit, în vederea salvgardării intereselor private ale consumatorilor aflaţi în situaţii defavorabile, totuşi nu trebuie omisă din vedere împrejurarea că instituirea unui regim de stingere a obligaţiilor, inexistent la epoca încheierii contractului de credit, reprezintă o atingere însemnată adusă previzibilităţii efectelor juridice ale contractelor în curs de derulare.

25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

26. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

27. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

28. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, care au următorul conţinut:

- Art. 3: „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul dea i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.”;

- Art. 4: „(1) Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială;

b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;

c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;

d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi”:

- Art. 5: (1) în vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar; detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.[...]

(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor; precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.

- Art. 7; (1) în termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispoziţiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.

(2) Cererea se judecă în procedură de urgenţă, cu citarea părţilor, de judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază consumatorul.

(3) Apelul împotriva hotărârii pronunţate în conformitate cu dispoziţiile alin. (2) se depune de partea interesată în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare şi se judecă cu celeritate.

(4) Până la soluţionarea definitivă a contestaţiei formulate de creditor se menţine suspendarea oricărei plăţi către acesta, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă hi drepturile acestuia împotriva debitorului.

(5) în situaţia în care se admite contestaţia formulată de creditor, părţile vor fi puse în situaţia anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de prezenta lege.

(6) în termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestaţiei, creditorul are obligaţia să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia Dispoziţiile art. 5 alin. (4) sunt aplicabile atât în vederea transmiterii informaţiilor şi a înscrisurilor, cât şi în vederea stabilirii datei exacte a semnării actului de dare în plată;

- Art. 8 alin. (1) şi (5): (1) în situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor.[...]

(5) Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului”;

- Art. 10: „(1) La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

(2) De dispoziţiile prezentului articol beneficiază şi codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligaţia debitorului principal.”;

- Art. 11: „în vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aliate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată”.

29. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul supremaţiei Constituţiei, art. 15 alin. (2) care prevede principiul neretroactivităţii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 privind liberul acces la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 45 care consacră libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi şi art. 135 privind economia.

30. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în contractul de credit ce face obiectul cauzei judecătoreşti în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, părţile acestuia sunt, pe de o parte, autoarea Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi, pe de alte parte, o persoană juridică.

31. Această situaţie de fapt este similară celei în care Curtea a pronunţat Decizia nr. 570 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 17 ianuarie 2018. Astfel, în decizia precitată, Curtea a reţinut că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, „Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor”. Potrivit art. 1 alin. (2) din lege, noţiunea de consumator, în înţelesul acestei legi, nu este una autonomă, ci ea este cea prevăzută în art. 2 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007 („consumator - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale*) şi art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2012, („Prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.^.

32. Prin urmare, consumator nu poate fi o persoană juridică în sensul dreptului comun al acestei noţiuni (a se vedea, în acest sens, dispoziţiile art. 187 din Codul civil, potrivit căruia „Orice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul general”). Or, în aceste condiţii, Curtea a apreciat că persoanele juridice care au încheiat contractele de credit cu autoarele excepţiilor de constituţionalitate nu sunt consumatori, în sensul Legii nr. 77/2616, ceea ce înseamnă că dispoziţiile acestei legi nu sunt aplicabile în privinţa raportului juridic astfel convenit.

33. Raportând aceste aspecte la condiţia de admisibilitate referitoare la legătura cu soluţionarea cauzei, Curtea constată că aceasta „presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului” (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragraful 23, Decizia nr. 540 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 30 decembrie 2014, paragraful 26, Decizia nr. 376 din 26 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 7 august 2015, paragraful 26, sau Decizia nr. 108 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 8 iunie 2017, paragraful 20). Prin urmare, întrucât Legea nr. 77/2016 nu priveşte situaţia persoanelor juridice, rezultă că ea nu are nicio incidenţă cu privire la contractele de credit încheiate de acestea, indiferent că a fost constituită o garanţie ipotecară de către garanţi persoane fizice.

34.  Garanţii persoane fizice nu pot, la rândul lor, invoca dispoziţiile Legii nr. 77/2016, atât timp cât contractul de credita avut ca împrumutat o persoană juridică; o asemenea posibilitate o au doar garanţii ipotecari ai împrumutatului - persoană fizică.

35. Prin urmare, textele legale criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei, drept pentru care excepţia de neconstituţionalitate ridicată urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 21.474/325/2016 al Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 ianuarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind acordarea unor ajutoare de urgenţă

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 28 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă acordarea de ajutoare de urgenţă în valoare totală de 353.500 lei din creditele bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale pe anul 2018, pentru sprijinirea unui număr total de 49 familii şi persoane singure, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflate în situaţii de necesitate cauzate de inundaţii şi alunecări de teren.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 4 aprilie 2018.

Nr. 175.

 

ANEXĂ

 

Nr. crt.

Nume şi prenume

Adresa

Judeţul

Suma - lei -

1

Agapie Aurel

Comuna Valea Sălciei, sat Modreni

Buzău

2.500

2

Ciohodaru Vasile

Comuna Merei, sat Dobrileşti

Buzău

5.000

3

Dumitrache Vasile

Comuna Valea Sălciei, sat Modreni

Buzău

2.500

4

Ghiţă Anton

Comuna Chiliile, sat Glodu Petcari

Buzău

5.000

5

Ghizuroiu Ana

Comuna Valea Sălciei, sat Modreni

Buzău

10.000

6

Leu Nicolae

Comuna Chiliile, sat Chiliile

Buzău

5.000

7

Mînzală Ştefan

Comuna Mânzăleşti, sat Mânzăleşti

Buzău

5.000

8

Mustaţă Doru

Comuna Mânzăleşti, sat Mânzăleşti

Buzău

5.000

9

Platon Biţa

Comuna Valea Sălciei, sat Valea Sălciei

Buzău

5.000

10

Platon Ionică

Comuna Valea Sălciei, sat Valea Sălciei

Buzău

2.500

11

Porumboiu Alexandrina

Comuna Merei, sat Dobrileşti

Buzău

2.500

12

Răduţă Radu

Comuna Chiliile, sat Chiliile

Buzău

5.000

13

Turturică Rodica

Comuna Merei, sat Dobrileşti

Buzău

10.000

14

Vlad Maria

Comuna Berea, sat Berea, str. Dimuleşti nr. 204

Buzău

5.000

15

Arsene Gheorghe Cornel

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 475

Dâmboviţa

10.000

16

Arsene Maria

Comuna Văleni Dâmboviţa

Dâmboviţa

10.000

17

Arsene Vergii Adrian

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 470

Dâmboviţa

10.000

18

Beju Estera Ioana

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 477

Dâmboviţa

10.000

19

Beju Giorgeta

Comuna Văleni Dâmboviţa

Dâmboviţa

7.000

20

Beju Marcela

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 473

Dâmboviţa

10.000

21

Catana Cristina

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 492

Dâmboviţa

8.000

22

Costache I. Ion

Comuna Glodeni, sat Guşoiu, str. Sârbi nr. 35A

Dâmboviţa

10.000

23

Costache N. Ion

Comuna Glodeni, sat Guşoiu, str. Sârbi nr. 27

Dâmboviţa

7.000

24

Deftu Vasile

Comuna Glodeni, sat Guşoiu, str. Sârbi nr. 29

Dâmboviţa

7.000

25

Gabrea Maria

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 487

Dâmboviţa

10.000

26

Gafita Viorela

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 492 Bis

Dâmboviţa

8.000

27

Ilie Ion

Comuna Glodeni, sat Guşoiu, str. Guşoiu nr. 38

Dâmboviţa

10.000

28

Jeculescu Ion

Comuna Glodeni, sat Guşoiu, str. Sârbi nr. 37

Dâmboviţa

10.000

29

Jeculescu Ion Aurel

Comuna Glodeni, sat Guşoiu, str. Sârbi nr. 35

Dâmboviţa

10.000

30

Maer Cristiana

Comuna Glodeni, sat Guşoiu, str. Sârbi nr. 33A

Dâmboviţa

10.000

31

Mareş Aurora

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 487

Dâmboviţa

8.500

32

Mareş Ilie

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 483

Dâmboviţa

8.500

33

Mareş Ion

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 485

Dâmboviţa

10.000

34

Mareş Romei

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 491

Dâmboviţa

7.500

35

Savu Traian

Comuna Glodeni, sat Guşoiu, str. Sârbi nr. 31

Dâmboviţa

10.000

36

Soare Aurelian

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 489

Dâmboviţa

6.000

37

Tabirca George Alin

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 471

Dâmboviţa

10.000

38

Tolea Elisabeta

Comuna Văleni Dâmboviţa nr. 492

Dâmboviţa

8.000

39

Borş Gheorghe

Oraş Boldeşti-Scăeni, localitatea Seciu nr. 54B

Prahova

8.000

40

Dumitrache Nicolae

Comuna Scorţeni, Str. Plaiului nr. 35

Prahova

8.000

41

Dumitrache Toma

Comuna Scorţeni, Str. Plaiului nr. 31

Prahova

2.500

42

Mihai Emilia

Comuna Scorţeni, Str. Plaiului nr. 33

Prahova

2.500

43

Năstase Ion

Comuna Scorţeni, Str. Plaiului nr. 18

Prahova

2.500

44

Paraschiv George

Comuna Scorţeni, Str. Plaiului nr. 37

Prahova

8.000

45

Petre Georgeta

Comuna Predeal-Sărari, sat Predeal, str. Piscănari nr. 116

Prahova

4.000

46

Radu Cati

Oraş Boldeşti-Scăeni, localitatea Seciu nr. 44A

Prahova

2.500

47

Mosor Constantin

Comuna Goleşti, sat Blidari

Vâlcea

10.000

48

Popescu Elena Nadia

Comuna Goleşti, sat Blidari

Vâlcea

10.000

49

Văduva Vasilica

Comuna Goleşti, sat Blidari

Vâlcea

10.000

Total

353.500

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru oraşul Seini, judeţul Maramureş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2018 cu suma de 781 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, şi alocarea acesteia bugetului local al oraşului Seini, judeţul Maramureş, pentru plata cheltuielilor curente şi de capital.

Art. 2. - Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul şi structura bugetului de stat pe anul 2018.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 4 aprilie 2018.

Nr. 176.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 30 alin. (4) şi (5) din Legea privind finanţele publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă alocarea sumei de 57.777 mii lei din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, bugetelor locale ale unor unităţi administrativ-teritoriale prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale.

Art. 2. - Pentru asigurarea fondurilor necesare finanţării lucrărilor prevăzute la art. 1 se suplimentează cu suma de 57.777 mii lei Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018.

Art. 3. - Ordonatorii principali de credite răspund de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 4. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat pe anul 2018.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 4 aprilie 2018.

Nr. 177.

 

ANEXĂ

 

Repartizarea sumelor pentru achitarea unor cheltuieli urgente în vederea înlăturării efectelor calamităţilor naturale

 

Nr. crt.

Obiectiv

Unitatea administrativ-teritorială

Suma alocată

- mii lei -

0

1

2

3

1)

Judeţul Argeş Total, din care:

 

6.063

1

Refacere str. Buşaga în dreptul proprietăţii nr. 68, unde s-a înregistrat prăbuşirea platformei drum pe partea dreaptă pe lungime de 12 m, lăţime cca. 1 m şi adâncime 0,8 m, respectiv refacere trotuar aferent pe lungime de aproximativ 50 m şi lăţime de cca. 0,8 m

Municipiul Curtea de Argeş

6.063

Refacere str. Plopiş în dreptul proprietăţii Olteanu Nicolae, pe o lungime de aproximativ 30 m şi lăţime de 6 m, fiind afectată şi conducta de apă

Refacere str. Plopiş nr. 21 - s-a tasat platforma drumului asfaltat pe o suprafaţă de aproximativ 20 mp cu pericol de prăbuşire versant limitrof

drumului respectiv

Refacere str. Valea Doamnei nr. 59A, fiind avariat drumul şi trotuarul pe o lungime de cca. 20 m şi lăţime de 2 m ca urmare a scurgerilor de pe versanţi

Refacere Str. Făgetului ca urmare a prăbuşirii platformei drumului pe L = 30 m. I = 3 m, h = 3 m, punctul familia Panoiu Valentin nr. 31

2)

Judeţul Buzău Total, din care:

 

12.004

1

Consolidarea DJ 205 satul Fintesti km 38 + 500 printr-un zid de sprijin din beton fundat indirect şi realizarea unui sistem drenant pe zona respectivă

Consiliul Judeţean Buzău

5.145

2

Consolidare alunecare de teren în „Punctul Luncile” şi refacere corp drum comunal DC159 pe o lungime de 100 ml

Comuna Lopătari

1.101

3

Consolidare şi refacere DC 94 în satul Creveleşti

Comuna Chiliile

497

4

Consolidare şi refacere drum comunal DC 85 Bozioru-Fişici-Găvanele-Nucu

Comuna Bozioru

299

5

Refacere DC 94, km 0 + 200, pe o lungime de 50 m

Comuna Căneşti

201

Profilare drum şi stabilizare terasament pe DC 92 Scorţoasa-Negoşina-Căneşti

Profilare drum şi stabilizare terasament pe DC 93 Valea Verzei-Păcuri-Grabicina

Refacere DS 9, km 1 + 700 în cătunul Bondrea

6

Consolidare şi refacere DC 174

Comuna Murgeşti

1.657

7

Consolidare şi refacere în satul Chiperu pe DC 175

Comuna Pardosi

420

8

Consolidare şi refacere DC 74 în punctul Japie Maria pe o lungime de 30 m

Comuna Pănătău

329

9

Consolidare şi refacere DC 104 Săruleşti-Valea Largă

Comuna Săruleşti

187

10

Stabilizare alunecare de teren şi refacere drum DC 198

Comuna Bisoca

 

Stabilizare alunecare de teren şi refacere drum DC 161

399

Stabilizare alunecare de teren şi refacere drum DC 170

 

11

Consolidare şi refacere DC 191

Comuna Beceni

949

12

Consolidare şi refacere drum sătesc DS 5 pe o lungime de 1 km în satul Dara, comuna Pietroasele

Comuna Pietroasele

820

3)

Judeţul Constanţa Total, din care:

 

614

1

Refacere str. Pictor Grigorescu

Oraşul Cernavodă

614

Refacere Str. Răzoarelor

4)

Judeţul Dâmboviţa Total din care:

 

2.150

1

Refacere drumul judeţean pe o lungime de cca. 10 m, pe sensul de mers către DN 71, în punctul „Saramură”, refacere zid de sprijin fundat pe piloţi foraţi, drenuri, lucrări de terasamente şi refacere parte carosabilă

Consiliul Judeţean Dâmboviţa

1.300

 

Refacere drum agricol şi două drumuri comunale de acces către gospodării şi terenuri agricole în punctul „Scăunel”, satul Malul Mierii, refacere sectoare pietruite afectate şi ziduri de protecţie pe cca. 1,2 km

Comuna Glodeni

570

2

Refacere drum comunal DC 11, în punctul „Băjan”, satul Schela, pe cca. 40 ml şi zid de sprijin pe aceeaşi lungime

Refacere drum pietruit pe cca. 500 ml şi zid de sprijin în satul Guşoiu Secundar, str. Sârbi

Refacere D.S. 1027 (DC 30A) pe o lungime de 300 m, refacere sector drum, consolidare şi asigurarea scurgerii apelor

Comuna Văleni

280

3

Refacere D.S. 2920 pe o lungime de 150 m, refacere sector drum, consolidare şi asigurarea scurgerii apelor

5)

Judeţul Harghita Total, din care:

 

1.692

1

Refacere DJ 136B - 0,03 km, satul Firtuşu, km 18 + 950, afectat de alunecare de teren

Consiliul Judeţean Harghita

300

Refacere DJ 136B - 0,1 km, satul Firtuşu, km 15 + 900, afectat de alunecare de teren

1.000

2

Refacere carosabil străzile Gatyaszar, Bisericii şi Palferenc - 0,4 km - satul Păltiniş

Comuna Lupeni

10

Reconstrucţie podeţ din inele de beton peste pârâul Tarcsa - 1 buc, - satul Păltiniş

4

Decolmatare albie pârâul Rez (necodificat), amonte de confluenţă cu pârâul Gada - 1 km - satul Păltiniş

25

Decolmatare albie pârâul Tarcsa (necodificat), amonte şi aval faţă de podeţul de pe strada Palferenc - 1 km - satul Păltiniş

25

Decolmatare şi reparaţii la podeţe tubulare de pe drum agricol (zona Gordon) proprietatea UAT - 5 buc. - satul Lupeni

25

Refacere parte carosabilă drum agricol pietruit (zona Gordon) proprietatea UAT - 3 km - satul Lupeni

75

Refacere parte carosabilă stradă pietruită, poziţionată paralel cu pârâul Szalon - 0,2 km - satul Satu Mic

5

Refacere parte carosabilă drum agricol pietruit, poziţionat între străzile Nagy şi Rossz - 0,9 km - satul Păuleni

23

Refacere zid de sprijin în dreptul Căminului Cultural şi Şcolii Generale Firtuşu pe o lungime de 50 metri - satul Firtuşu

200

6)

Judeţul Olt Total, din care:

 

8.886

1

Refacere drum judeţean DJ 546, Km 117 + 375,0,06 km, localitatea Teslui, satul Deleni

Consiliul Judeţean Olt

6.800

Refacere drum judeţean DJ 546 Km 110 + 750, 0,03 km, localitatea Teslui, satul Moşteni

Refacere drum judeţean DJ 679B, 0,05 km, localitatea Văleni

2

Refacere Strada Plopilor, 1 km, satul Dejeşti

Comuna Vitomireşti

1.086

3

Alunecare de teren, satul Cerbeni, Str. Primăverii 0,02 km

Comuna Sâmbureşti

1.000

7)

Judeţul Prahova Total din care:

 

11.948

1

Consolidare şi refacere DJ 102 N 0,040 km, zona Pod Rotari, pct. Tudorache; satul Şoimeşti; comuna Ceptura

Consiliul Judeţean Prahova

3.179

Consolidare şi refacere DJ 219, 0,115 km, comuna Predeal Sărari, 0,020 km, pct. Petre Georgeta, satul Predeal, 0,010 km, pct. Dragomir, satul Predeal, 0,010 km, pct. Păun, satul Predeal, 0,040 km, pct. Cireş, satul Zâmbroaia, 0,020 km, pct. Brutaru, satul Zâmbroaia, 0,015 km, pct. Păsăroiu, satul Zâmbroaia

2

Consolidare şi refacere drum local, 0,100 km, satul Podu Cheii, comuna Brebu

Comuna Brebu

1.985

3

Reparaţii şi refacere drum local, 0,030 km, pct. Frâncu, zona Rudari

Comuna Ceraşu

219

Apărare mal pentru protejare drum local şi refacere drum local, 0,020 km, pct. Butucaru, zona pârâului Valea Slonului

Apărare mal - 0,020 km şi refacere drum local - 0,020 km, pct. Şandru, zona pârâului Valea Slonului

Reparaţii şi refacere drum local, 0,140 km, pct. Gospodărie apă, zona Valea Ursului

4

Consolidare şi refacere drum local (Str. Oierilor), 0,055 km, satul Cătunu, pct. Mărăcineanu, comuna Drajna şi refacere podeţ

Comuna Drajna

1.177

Refacere un podeţ pe drum local (Str. Oierilor)

5

Consolidare şi refacere DC 44,0,060 km, satul Nucet, comuna Gornet

Comuna Gornet

1.150

6

Consolidare şi refacere drum local (Str. Plaiului), 0,150 km, satul Scorţeni, comuna Scorţeni

Comuna Scorţeni

2.826

7

Consolidare şi refacere DC 133 (punct Capatana Ştefan), 0,040 km, satul Buştenari, comuna Telega

Comuna Telega

1.412

8)

Judeţul Vâlcea Total din care:

 

9.976

1

Refacere drum judeţean DJ 703 P Racoviţa-Titeşti, km 6 + 000, pe raza comunei Titeşti

Consiliul Judeţean Vâlcea

1.390

Lucrări de punere în siguranţă a platformei drumului judeţean DJ 644 A limită judeţ Olt - Laloşu-Făureşti, km 6 + 100, pe raza comunei Laloşu, sectorul „La Fântâna lui Şoşu - pct. Triculescu”

Refacere platformă drum judeţean DJ 651 A Bălceşti-Ghioroiu - limită judeţ Gorj, km 16 + 650, pe raza comunei Ghioroiu

Refacere drum judeţean DJ 645 Zăvideni-Orleşti-Scundu-Pesceana, km 9 + 700

Refacere drumul judeţean DJ 678 E limită judeţ Argeş - Lăunele de Jos - limită judeţ Olt, km 4 + 150, pe raza comunei Dănicei

2

Lucrări de consolidare şi refacere platformă drum comunal DC 113 Roşia-Roşia de Amaradia, satul Roşia, pct. La Dumbravă

Comuna Alunu

611

3

Refacere drum comunal DC 88 Creţeni-Nemoiu, afectat de calamităţi naturale în satul Padina

Comuna Amărăşti

563

4

Lucrări de reparaţii drum comunal Roşioara- Amzuleşti, satul Valea Mare, cătun Amzuleşti

Oraşul Berbeşti

380

5

Lucrări de consolidare şi refacere drum comunal DC 14 Dângeşti-Surdoiu, satul Dângeşti, sectorul Poiana cu Rugi-Cumpăna

Comuna Berislăveşti

542

Lucrări de consolidare şi refacere platformă drum comunal DC 15, Scăueni-Rădăcineşti, satul Rădăcineşti, pct. Popescu Maria

6

Refacere drum comunal DC 181 Udreşti, km 1 + 010, satul Udreşti

Comuna Dănicei

570

7

Lucrări de refacere drum comunal DC 17 Dăeşti-Babueşti, satul Dăeşti

Comuna Dăeşti

211

8

Lucrări de reparaţii şi punere în siguranţă a podului peste pârâul Pesceana, situat pe drumul comunal DC 93 Glavile-Cîreşoaia, satul Glăvile, pct. La Dispensar

Comuna Glăvile

1.250

9

Lucrări de reparaţii corp drum comunal DC 63 A Dimuleşti-Bănţeşti, satul Bănţeşti, pct. Sub peri

Comuna Mădulari

1.050

10

Lucrări de punere în siguranţă şi refacere platformă drum comunal DC 140 Măldăreşti de Jos-Măldăreşti de Sus, satul Măldăreşti de Jos, pct. Poiana Lungă

Comuna Măldăreşti

660

11

Refacere drum comunal DC 28 Milcoiu-Izbăşeşti, satul Izbăşeşti, pct. La Barbu Lucian

Comuna Milcoiu

293

12

Reabilitare pod peste pârâul Topolog, satul Corbii din Vale, pct. Pod Corbi

Comuna Nicolae Bălcescu

750

12

Reabilitare pod peste pârâul Topolog, satul Corbii din Vale, pct. Pod Corbi

Comuna Nicolae Bălcescu

750

13

Lucrări de consolidare şi refacere platformă drum comunal DC 4 Spinu-Podeni, satul Podeni, pct. La Lia şi pct. La Liviu

Comuna Perişani

510

14

Refacere platformă drum comunal DC 13 Sălătrucel-Şerbăneşti şi rigolele aferente, satul Şerbăneşti, pct. La Boulean

Comuna Sălătrucel

276

15

Refacere drum comunal DC Pogoane, satul Crângu, pct. Pogoane

Comuna Scundu

920

9)

Judeţul Vrancea Total din care:

 

4.444

1

Refacere DJ 205 L - km 0 + 040 + 120, punct Grumaz

Consiliul Judeţean Vrancea

4.444

 

TOTAL

57.777

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de produse şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru protecţia populaţiei afectate de fenomenele hidrometeorologice periculoase din judeţele Buzău, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman şi Vâlcea

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 5 alin. 1 lit. a) şi alin. 3, precum şi al art. 8 alin. 3 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă scoaterea din rezervele de stat şi acordarea imediată ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, a unor cantităţi de produse, constând în construcţii uşoare din elemente modulate, materiale de construcţii şi reparat case, precum şi în unele ambalaje pentru bunurile ce se constituie în rezerva de stat, altele decât materialele de construcţie şi reparat case, prevăzute în anexa care face integrantă din prezenta hotărâre, în limita sumei de 860,132 mii lei, exclusiv transportul, pentru populaţia afectată de fenomenele hidrometeorologice periculoase produse în judeţele Buzău, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman şi Vâlcea.

(2) Transportul produselor până la locurile de destinaţie indicate de instituţia prefectului din judeţele Buzău, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman şi Vâlcea se efectuează cu mijloace de transport puse la dispoziţie de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, iar, în completare, de la alte structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, precum şi prin operatori economici, în condiţiile reglementărilor legale în vigoare.

Art. 2. - Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale scade din gestiune, la preţul de înregistrare, prin debitarea contului 6890100 „Cheltuieli privind rezerva de stat”, respectiv a contului 6020801 „Cheltuieli cu alte materiale consumabile”, cantităţile de produse aprobate a fi scoase din rezervele de stat potrivit prezentei hotărâri, proporţional cu datele din avizele de expediţie şi procesele-verbale de predare-primire semnate de persoanele împuternicite desemnate de instituţia prefectului din judeţele Buzău, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman şi Vâlcea.

Art. 3. - Cheltuielile pentru realizarea operaţiunilor de transport prevăzute la art. 1 alin. (2) se suportă din veniturile proprii ale Activităţii pentru intervenţii operative şi reîntregirea stocurilor diminuate, înfiinţată pe lângă Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, conform Hotărârii Guvernului nr. 598/2014 privind înfiinţarea pe lângă Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi pe lângă fiecare unitate teritorială a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare,

Art. 4. - (1) Distribuirea construcţiilor uşoare din elemente modulate către populaţia afectată se va face de Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, prin grija Instituţiei Prefectului - Judeţul Prahova.

(2) Preluarea locuinţelor de către persoanele sinistrate se face pe bază de proces-verbal de predare-primire, cu precizarea obligaţiilor şi îndatoririlor primitorului, întocmit după modelul contractului-cadru de închiriere prevăzut în anexa nr. 8 la Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pe termen de un an calendaristic, dar nu mai puţin decât perioada necesară rezolvării situaţiei locative definitive a sinistratului beneficiar de locuinţă provizorie.

(3) Pe măsura finalizării reconstrucţiei locuinţelor, Instituţia Prefectului - Judeţul Prahova urmează a prelua de la populaţie construcţiile uşoare din elemente modulate, acordate în condiţiile prezentei hotărâri.

(4) Preluarea prevăzută la alin. (3) se face pe bază de proces-verbal de predare-primire, cu constatarea stării constructiv-funcţionale şi aplicarea măsurilor, după caz.

(5) Construcţiile uşoare din elemente modulate preluate potrivit alin. (3) şi (4) se transmit, în condiţiile legii, Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, care va asigura gestionarea şi conservarea acestora.

Art. 5. - (1) Instituţiile prefectului din judeţele Buzău, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman şi Vâlcea vor justifica distribuirea produselor scoase din rezervele de stat în condiţiile prezentei hotărâri, conform prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea, în primă intervenţie, a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate, ca urmare a unor situaţii excepţionale.

(2) Documentele justificative privind distribuirea produselor se păstrează la instituţia prefectului din judeţele Buzău, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman şi Vâlcea, în vederea punerii lor la dispoziţia organelor de control abilitate.

(3) Schimbarea, sub orice formă, a destinaţiei produselor acordate ca ajutor umanitar intern de urgenţă, cu titlu gratuit, din rezervele de stat, este interzisă şi atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, disciplinară sau penală.

Art. 6. - Finanţarea reîntregirii stocului rezervă de stat la produsele construcţii uşoare din elemente modulate, paturi, saltele, pături, cearceafuri, aragazuri, butelii, containere flexibile, cărămizi şi blocuri ceramice, B.C.A., var hidratat şi ciment se efectuează în limita sumei de 401,885 mii lei din veniturile proprii ale Activităţii pentru intervenţii operative şi reîntregirea stocurilor diminuate, înfiinţată pe lângă Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, conform Hotărârii Guvernului nr. 598/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

p. Preşedintele Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale,

Ciprian Caralicea

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 4 aprilie 2018.

Nr. 178.

 

ANEXĂ

 

LISTA

produselor constând în construcţii uşoare din elemente modulate, materiale de construcţii şi reparat case, precum şi în unele ambalaje pentru bunurile ce se constituie în rezerva de stat, acordate ca ajutor umanitar pentru populaţia afectată de inundaţii din judeţele Buzău, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman şi Vâlcea

 

Nr. crt.

PRODUS

UM

CANTITATE

TOTAL

Valoare

(mii lei)

Buzău

Dâmboviţa

Prahova

Teleorman

Vâlcea

 

a.

b.

c.

d.

e.

f.

g.

h.

i.

1.

Construcţii uşoare din elemente modulate

Buc.

-

-

9

-

-

9

97,461

2.

Paturi

Buc.

-

-

19

-

-

19

5,653

3.

Saltele pat

Buc.

-

-

19

-

-

19

3,392

4.

Paturi

Buc.

-

-

19

-

-

19

1,357

5.

Cearceafuri

Buc.

-

-

38

-

-

38

1,583

6.

Aragaz cu 3 ochiuri

Buc.

-

-

9

-

-

9

1,178

7.

Butelie

Buc.

-

-

9

-

-

9

1,285

8.

Containere flexibile (ambalaje pentru bunuri constituite în rezerva de stat, altele decât materiale de construcţii)

Buc.

-

-

-

200

-

200

10,000

9.

Cărămizi şi blocuri ceramice (240 x 115 x 63 şi

290 x 240 x 138)

Buc.

-

-

-

-

6.720

9.198

6.720

9.198

26,028

35,872

10.

B.C.A. (240 x 200 x 625)

M.C.

-

580

-

-

-

580

174,000

11.

Var hidratat

kg

-

3.600

-

-

2.975

6.575

4,076

12.

Ciment

kg

13.000

7.000

-

-

60.000

80.000

40,000

13.

Oţel beton 0 6 mm

kg

750

3.000

 

 

976

4.726

14,060

Ř 8 mm

-

20.000

-

-

1.952

21.952

65,307

 

Ř 12 mm

 

1.800

16.000

-

-

2.518

20.318

60,446

 

Tablă zincată

 

 

 

 

 

 

 

 

14.

0,4 mm

kg

-

-

-

-

2.322

2.322

16,119

 

0,8 mm

-

3.600

-

-

-

3.600

21,420

15.

Cherestea răşinoase

M.C.

10

120

-

-

46,8

176,8

150,280

16.

Cherestea foioase

M.C.

-

-

-

-

19

19

15,827

17.

Ţevi instalaţii

kg

-

300

-

-

152

452

2,988

18.

Uşi lemn interior

Buc.

-

78

-

-

22

100

40,000

19.

Uşi lemn exterior

Buc.

-

20

-

-

4

24

24,000

20.

Uşi lemn baie

Buc,

-

22

-

-

4

26

9,100

21.

Ferestre termopan baie

Buc.

-

20

-

-

4

24

3,600

22.

Ferestre termopan duble

Buc.

-

60

-

-

18

78

35,100

VALOARE (mii lei)

860,132

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, în vederea achiziţionării de autovehicule de către Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2018, la capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 71 „Active nefinanciare”, articolul 71.01.02 „Maşini, echipamente şi mijloace de transport”, cu suma de 30.000 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, în vederea achiziţionării de autovehicule de către Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

Art. 2. - Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2018.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 4 aprilie 2018.

Nr. 179.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.