MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 314/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 314         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 10 aprilie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 65 din 21 februarie 2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

26. - Ordonanţă de urgenţă privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică

 

27. - Ordonanţă de urgenţă pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol

 

167. - Hotărâre privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Secuieni şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

35. - Ordin al ministrului afacerilor interne pentru completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 176/2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

69. - Ordin privind modificarea şi completarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 65

din 21 februarie 2018

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent-şef

 

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiecţie formulată de un număr de 51 de deputaţi.

2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 479 din 22 ianuarie 2018 şi constituie obiectul Dosarului nr. 89A/2018.

3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, autorii arată, cu titlu de precizări prealabile cu privire la respectarea termenului de sesizare a Curţii Constituţionale, că obiecţia este admisibila, chiar dacă a fost depusă după expirarea termenului de protecţie prevăzut de art. 15 alin, (2) din Legea nr. 47/1992. Arătând că motivul depăşirii acestui termen (de 2 zile, legea examinată fiind adoptată în procedură de urgenţă) constă în imposibilitatea „obţinerii numărului minim de susţinători în cadrul termenului prescurtat, aceştia invocă, în sensul admisibilităţii sesizării şi soluţionării sale pe fond, jurisprudenţa „îndelungată şi constantă” a Curţii Constituţionale, prin care aceasta, confruntându-se cu situaţii similare, nu a reţinut neregularitatea sesizărilor, şi anume deciziile nr. 718 din 8 noiembrie 2017, nr. 89 din 28 februarie 2017, nr. 767 din 14 decembrie 2016, nr. 1.612 din 15 decembrie 2010 şi nr. 975 din 7 iulie 2010.

4. Cât priveşte parcursul legislativ al legii supuse controlului, autorii sesizării arată că „Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii”, iniţiată de 8 deputaţi şi 2 senatori, a fost înregistrată, în data de 31.10.2017, la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. La data de 8.11.2017 a fost primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ, la 9.11.2017 a fost primit punctul de vedere neutru al Guvernului, iar la data de 15.11.2017 a fost înregistrat avizul negativ al CSM. În data de 13.12.2017 a fost primit raportul favorabil al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, prin care au fost recomandate 159 de amendamente pentru admitere şi 117 amendamente pentru respingere. În aceeaşi zi, propunerea a fost introdusă pe ordinea de zi, dezbătută şi adoptată în plenul Camerei Deputaţilor. În data de 14.12.2017, propunerea legislativă a fost înregistrată la Biroul Permanent al Senatului, în data de 20.12.2017 a primit raport favorabil întocmit de aceeaşi Comisie specială comună, fiind adoptată în Plenul Senatului în şedinţa din 21.12. 2017.

5. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă se susţine încălcarea normelor constituţionale cuprinse la art. 61 alin. (2), art. 75, art. 1 alin. (5) şi la art. 148 alin. (2) şi (4).

6. Încălcarea principiului bicameralismului este prezentată în strânsă corelare cu principiul autonomiei parlamentare, susţinându-se, în esenţă, că legea examinată a fost adoptată cu încălcarea procedurii de legiferare prescrise de Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, deoarece Comisia specială comună a trimis-o direct la plenul Camerei Deputaţilor şi apoi la plenul Senatului, fără a o supune analizei comisiilor juridice permanente, astfel încât acestea şi plenurile celor două Camere să îşi poată exercita competenţele conform principiului bicameralismului diferenţiat şi funcţional consacrat de Constituţie ulterior revizuirii din anul 2003 Prin instituirea în beneficiul Comisiei speciale comune a unei competenţe generale de a examina, modifica şi completa toate actele normative cu incidenţă asupra justiţiei a fost eliminată din competenţa comisiilor juridice permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aşa cum aceasta este stabilită pe cale regulamentară, dezbaterea iniţiativelor şi proiectelor legislative existente sau viitoare cu incidenţă într-un întreg domeniu de reglementare ce ţinea de competenţa sa exclusivă. Prin urmare, restrângerea competenţei comisiilor permanente de a dezbate, examina, modifica şi completa proiecte şi iniţiative legislative în favoarea unei singure comisii speciale comune a încălcat principiul conform căruia dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul ambelor Camere ale Parlamentului, care este posibilă numai atunci când organele de lucru interne ale fiecăreia, care sunt competente să avizeze şi să întocmească raport, se pot exprima cu privire la conţinutul respectivelor proiecte de lege sau propuneri legislative, aspect fundamental pentru respectarea principiului bicameralismului.

7. Se mai arată că, din redactarea art. 1 alin. (1) lit. j) din Hotărârea Parlamentului României nr. 69/2017, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 95/2017, nu rezultă cu claritate şi precizie care este rolul acestei Comisii speciale comune prin raportare la rolul comisiilor permanente ale celor două Camere cu atribuţii de avizare şi raportare în domeniul actelor normative cu incidenţă asupra justiţiei, în special prin raportare la comisiile permanente juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Totodată, art. 8 alin. (1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului arată că la nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale, având ca scop avizarea unor acte normative complexe, elaborarea unor propuneri legislative sau alte scopuri precizate prin hotărârile de constituire. Totodată, art. 8 alin. (4) teza a treia din acelaşi regulament prevede că propunerile legislative elaborate de către o comisie specială nu mai sunt supuse analizei altor comisii. Or, din analiza obiectivelor Comisiei speciale comune înfiinţate prin Hotărârea Parlamentului României nr. 69/2017, modificată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 95/2017, rezultă că nu ne aflăm în situaţia avizării unor acte normative complexe şi nici în cea a elaborării unor propuneri legislative noi, operaţiune care, presupunând redactarea unor proiecte normative de sine stătătoare, este diferită de cele constând în „înglobarea” în conţinutul unor acte normative existente a unor amendamente aduse prin legi, „punerea de acord” sau „modificarea” unor acte normative existente prin raportare la decizii ale Curţii Constituţionale, „transpunerea” unor directive europene îh ordinea juridică naţională, „punerea în acord” a legislaţiei naţionale în materie cu Raportul asupra relaţiei dintre responsabilitatea ministerială politică şi cea penală, adoptat de Comisia de la Veneţia în anul 2013, respectiv cu o serie de rapoarte GRECO şi, nu în ultimul rând, „examinarea, modificarea şi completarea” tuturor actelor normative cu incidenţă asupra justiţiei. Legea ce face obiectul controlului de constituţionalitate în prezenta cauză nu a fost propriu-zis elaborată de Comisia specială comună, forma sa iniţială fiind, în fapt, elaborată de Ministerul Justiţiei şi apoi însuşită de 10 parlamentari.

8. Comisia specială comună a fost abilitată să elaboreze o astfel de propunere legislativă abia ulterior datei de 20.11.2017, prin adoptarea Hotărârii Parlamentului României nr. 95/2017, astfel că, în perioada 30.10.2017 (data primirii propunerii pentru întocmirea raportului) şi 20.11.2017, aceasta a dezbătut modificări ale organizării Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) fără a avea competenţă în acest sens, substituindu-se comisiilor juridice permanente în atribuţiile cărora intrau analizarea şi dezbaterea propunerii legislative în discuţie, cu încălcarea art. 64 alin. (1) şi (4) din Constituţie,

9. În Decizia nr. 209/2012, Curtea Constituţională a reţinut că, în desfăşurarea procesului legislativ, Parlamentul are nevoie de suportul informaţional necesar pentru a-şi formula o opinie corectă asupra actelor normative adoptate. Totodată, a statuat că „autonomia regulamentară nu poate fi exercitată în mod discreţionar, abuziv, cu încălcarea atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului. Astfel, între principiul constituţional referitor la autonomia Parlamentului de a-şi stabili reguli interne de organizare şi funcţionare şi principiul constituţional referitor la rolul Parlamentului, în ansamblul autorităţilor publice ale statului (...) există un raport ca de la mijloc/instrument la scop/interes (...) Regulamentul parlamentar trebuie interpretat şi aplicat cu bună-credinţă şi în spiritul loialităţii faţă de Legea fundamentală.”

10. Deşi Curtea Constituţională a arătat, de exemplu în deciziile nr. 710/2009, nr. 44/1993, nr. 68/1993, nr. 22/1995 şi nr. 98/2005, că nu este competentă a se pronunţa şi asupra modului de aplicare a regulamentelor parlamentare, autorii sesizării solicită reconsiderarea jurisprudenţei Curţii în această materie, aşa cum a mai procedat şi în alte situaţii, de pildă prin Decizia nr. 530/2013. Principalul motiv ce justifică un reviriment jurisprudenţial în această materie constă în aceea că, în lipsa exercitării unui control asupra modului în care Parlamentul legiferează, din perspectiva respectării sau încălcării normelor de procedură stabilite prin regulamentele proprii, cu consecinţa declarării ca neconstituţionale a legilor adoptate cu grava încălcare a unor prevederi esenţiale, care protejează valori şi principii constituţionale, competenţa Curţii Constituţionale de a cenzura regulamentele şi hotărârile Parlamentului din perspectiva conformităţii cu Legea fundamentală este golită de conţinut. În concret, în lipsa intervenţiei Curţii, se susţine că anumite derapaje ale coaliţiei majoritare aflate la guvernare, constând în legiferarea abuzivă şi cu încălcarea flagrantă a normelor de procedură parlamentară, rămân nesancţionate, deşi partidele din opoziţie le reclamă. Or, un astfel de precedent important al Curţii, permis, de altfel, de art. 3 din Legea nr. 47/1992, ar fi de natură să responsabilizeze legiuitorul în exercitarea activităţii sale viitoare. Nu în ultimul rând, având în vedere că regulamentele parlamentare sunt asimilate, în ierarhia actelor normative, legii, autorii sesizării consideră că activitatea de legiferare desfăşurată în mod neregulamentar poate reprezenta şi o încălcare a principiului respectării legii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, împrejurare ce justifică, o dată în plus, intervenţia instanţei de contencios constituţional.

11. Încălcarea principiului respectării legii este susţinută prin raportare la obligaţia Parlamentului de a se supune, în activitatea de legiferare, dispoziţiilor imperative ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Se arată, în esenţă, că legea examinată nesocoteşte prevederile art. 3 alin. (1), ârt. 6, art. 30 alin. (1) şi ale art. 32 din actul normativ menţionat, deoarece aceasta nu are o expunere de motive care să explice necesitatea fiecărei modificări importante aduse, prin noua lege, faţă de forma actuală a Legii nr. 317/2004. Expunerea de motive ce însoţeşte legea adoptată este extrem de sumară faţă de complexitatea actului normativ în forma sa finală şi nu conţine niciun fel de justificare a noilor măsuri propuse şi nici studii sau analize care să demonstreze că noile soluţii juridice adoptate sunt apte să remedieze presupusele deficienţe ale legislaţiei în vigoare în această materie.

12. Încălcarea obligaţiilor rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene - art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie este susţinută prin raportare la Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, precum şi la Decizia nr. 2/2012, prin care Curtea Constituţională a reţinut că, în virtutea calităţii de stat membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligaţia de a aplica Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) şi de a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru.

13. În cel mai recent raport emis în cadrul MCV la data de 15.11.2017, Comisia Europeană a recomandat expres României ca, „în vederea îmbunătăţirii în continuare a transparenţei şi a predictibilităţii procesului legislativ, precum şi pentru a consolida garanţiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţă totală şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările cu autorităţile relevante şi cu părţile interesate în cadrul procesului decizional şi în activitatea legislativă legate de Codul penal şi de Codul de procedură penală, de legile anticorupţie, de legile în materie de integritate (incompatibilităţi, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiţiei (referitoare la organizarea sistemului justiţiei), precum şi de Codul civil şi Codul de procedură civilă.” Referindu-se în mod specific la modificarea legilor justiţiei, Comisia Europeană a reţinut că ignorarea avizelor negative ale CSM şi a opoziţiei ferme a corpului magistraţilor trebuie imediat abandonate, ridicând întrebări cu privire la necesitatea reexaminării tuturor progreselor înregistrate în legătură cu independenţa sistemului judiciar.

14. Or, la adoptarea legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 s-au ignorat toate manifestările publice de opoziţie faţă de acest demers legislativ, respectiv: avizele negative ale CSM; opoziţia exprimată de peste 90% dintre adunările generale ale instanţelor şi parchetelor; Memoriul pentru retragerea acestui proiect de lege, adresat Guvernului şi semnat de peste 4.000 de judecători şi procurori, reprezentând peste 50% din totalul magistraţilor în funcţie; protestele tăcute ale magistraţilor; protestele organizaţiilor nonguvernamentale, ale societăţii civile şi ale cetăţenilor simpli; opoziţia Preşedintelui României; demersul GRECO; apelul comun al ambasadelor Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei şi mesajul Departamentului de Stat al S.U.A. De asemenea, proiectul de modificare a legilor justiţiei a fost adoptat în procedură de urgenţă, fără dezbateri reale în plenul fiecărei Camere a Parlamentului, ci cu dezbateri simulate în cadrul Comisiei speciale comune, care a respins cu foarte puţine excepţii toate amendamentele propuse de partidele din opoziţie, iar la lucrările acestei Comisii au fost invitate doar anumite asociaţii profesionale nereprezentative, altor asociaţii profesionale fiindu-le refuzată participarea.

15. Criticile de neconstituţionalitate intrinsecă vizează, punctual, prevederile art. I pct. 25, pct. 34, pct. 35 şi pct. 59 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

16. În opinia autorilor sesizării, dispoziţiile art. I pct. 25,34 şi 41 din legea supusă controlului de constituţionalitate contravin art. 133 alin. (1) şi art. 134 alin. (4) din Constituţie, arătând, în esenţă, că separarea competenţelor decizionale referitoare la cariera magistraţilor nu ar trebui să afecteze rolul CSM, care, în componenţa sa plenară, reprezintă garantul independenţei justiţiei, ceea ce înseamnă că toate atribuţiile CSM care privesc aspectele generale şi comune ale carierei magistraţilor şi organizarea instanţelor şi parchetelor trebuie să aparţină în exclusivitate Plenului CSM, şi nu secţiilor CSM.

17. Secţiile CSM sunt menţionate în mod expres de art. 134 alin. (2) din Constituţie doar cu privire la îndeplinirea rolului acestora de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor. O precizare similară lipseşte însă din cuprinsul art. 134 alin. (1) şi (4) din Legea fundamentală. Aceste dispoziţii statuează rolul CSM ca întreg, respectiv al Plenului său de 19 membri, în ceea ce priveşte adoptarea hotărârilor în general - atât pentru propunerea către Preşedintele României a numirii în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii, cât şi pentru alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei,

18. Împrejurarea că există secţii separate în privinţa judecătorilor sau a procurorilor nu implică faptul ca hotărârile pronunţate de aceste secţii să fie definitive ori plângerile formulate împotriva lor să fie soluţionate tot de către fiecare secţie în cauză. Arhitectura constituţională a CSM, organ colegial, implică atacarea la Plen a hotărârilor fiecărei secţii, cu excepţia celor în materie disciplinară, care pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit art. 134 alin. (3) din Constituţie.

19. Singura formă prin care se poate efectua separarea strictă a carierelor judecătorilor şi procurorilor, fără ca o astfel de modificare să fie neconstituţională, este revizuirea prealabilă a Legii fundamentale în Franţa şi Belgia însă, modele constituţionale tradiţionale şi pentru România, preşedinţii instanţelor supreme s-au pronunţat recent pentru unitatea magistraturii în cadrul aceluiaşi consiliu.

20. În plus, introducerea, în art. I pct. 25 din legea examinată, a alin. (3) al art. 30 din Legea nr. 317/2004 (prin care secţiile CSM dispun măsuri în situaţiile în care este afectată independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a unui judecător sau procuror) încalcă flagrant rolul Plenului CSM de garantai independenţei justiţiei. Aşa cum s-a arătat constant în rapoartele MCV, CSM ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independenţa justiţiei.

21. Art. I pct. 59, cu referire la modificarea alin. (1)-(5) ale art. 55 din Legea nr. 317/2004, este criticat în privinţa noilor soluţii legislative cuprinse la alin. (1) şi (3) ale art. 55, prin care sunt stabilite cazurile de revocare din funcţia de membru ales al CSM, precum şi procedura de revocare în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), în care persoanei în cauză „Îi este retrasă încrederea”. Se susţine că aceste dispoziţii încalcă art. 1 alin. (5), precum şi art. 133 şi art. 134 coroborat cu art. 124 şi art. 125 din Constituţie, având în vedere că noul motiv al revocării ce constă în „retragerea încrederii” nesocoteşte raţionamentul avut în vedere de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 196/2013, prin care a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 55 alin. (4) şi (9) din Legea nr. 317/2004. Astfel, se arată că, şi în cazul acestui nou motiv de revocare, se menţin aceleaşi motive pentru care Curtea a constatat că sintagma „neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului”- motiv de revocare din funcţia de membru ales al CSM, judecător sau procuror - este neclară, fiind de natură a expune membrul CSM unor eventuale presiuni, afectând independenţa, libertatea şi siguranţa în exercitarea drepturilor şi obligaţiilor ce îi revin potrivit Constituţiei şi legilor. Curtea a arătat, cu acel prilej, că membrii aleşi ai CSM îşi exercită atribuţiile constituţionale în baza unui mandat reprezentativ, şi nu a unui mandat imperativ, acesta din urmă fiind incompatibil cu rolul şi atribuţiile conferite de art. 133 şi art. 134 coroborate cu art. 124 şi art. 125 din Constituţie.

22. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.

23. Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis, cu Adresa nr. 2/1.212 din 7 februarie 2018, punctul său de vedere, prin care apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliul Superior al Magistraturii este neîntemeiată.

24. Cu privire la motivele de neconstituţionalitate extrinsecă invocate se arată că nu poate fi reţinută încălcarea principiului bicameralismului, deoarece nu sunt întrunite cele două condiţii cumulative esenţiale statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, respectiv: existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi existenţa unei configuraţii deosebite, semnificativ diferite, între cele două forme (în acest sens este invocată Decizia nr. 718/2017).

25. Nu poate fi reţinută ca întemeiată nici critica referitoare la încălcarea principiului respectării legii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie, cu referire la anumite dispoziţii invocate din Legea nr. 24/2000. Astfel, în legătură cu documentele de motivare şi stilul explicativ şi clar al acestora, aşa cum prevede art. 32 alin. (1) din legea menţionată, se arată că legea ce constituie obiectul controlului de constituţionalitate a fost înaintată în faza de proiect însoţită de o expunere de motive, iar Legea nr. 24/2000 nu prevede dimensiunea expunerii de motive, ci conţine prevederi generate cu privire la conţinutul acesteia. În continuare sunt redate considerente relevante din jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la condiţiile calitative ale previzibilităţii, accesibilităţii şi clarităţi, ce definesc exigenţele specifice normei juridice (Decizia nr. 189/2006, nr. 903/2010, nr. 26/2012 şi nr. 743/2011).

26. Cu privire la motivele de neconstituţionalitate intrinsecă invocate se arată că interpretarea, de către autorii sesizării, a prevederilor art. 133 şi art. 134 din Legea fundamentala este eronată, deoarece art. 30, art. 40, art. 41 şi art. 55 din Legea nr. 317/2004, astfel cum sunt modificate prin legea examinată, dezvoltă teza constituţională privind rolul, structura şi atribuţiile CSM. Aceste norme constituţionale se coroborează cu cele ale art. 73 alin. (3) lit. I), potrivit cărora organizarea şi funcţionarea CSM se reglementează prin lege organică, ceea ce îndrituieşte legiuitorul ordinar de a stabili regulile de organizare şi funcţionare ale CSM, cu respectarea condiţiilor generale impuse de Legea fundamentală în art. 133 şi art. 134. Printr-un raţionament ad absurdum ar însemna că toate dispoziţiile Legii nr. 317/2004 care nu sunt prevăzute în Constituţie sunt neconstituţionale, deoarece ele „adaugă” la Constituţie.

27. Cu privire la revocare se arată că Legea nr. 317/2004 a stabilit în mod concret, prin mai multe articole, cine poate solicita revocarea membrilor CSM, motivele pentru care se poate solicita revocarea, care este procedura de adoptare a revocării. Aceste proceduri sunt menţionate în legea organică şi, nefiind combătute prin alte texte constituţionale, au fost reţinute şi implicit urmează a fi promulgate. În concluzie, apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată.

28. Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

29. La dosarul cauzei, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, cu sediul în Bucureşti, precum şi domnul Miron Damian au depus, în calitate de amicus curiae, câte un memoriu cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate formulată.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

30. Curtea Constituţională a fost sesizată, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, art. 10, art. 15 şi art. 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.

31. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

32. Textele constituţionale invocate în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 61 alin. (2) raportat la art. 75 privind principiul bicameralismului, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 125 privind statutul judecătorilor, art. 131 privind rolul Ministerului Public, art. 133 privind rolul şi structura Consiliului Superior al Magistraturii, art. 134 privind atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi art. 148 alin. (2) şi (4) privind obligaţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană. În susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt invocate şi prevederile art. 3 alin. (1), art. 6, art. 16, art. 30 alin. (1) lit. a) şi art. 32 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

33. În prealabil examinării obiecţiei de neconstituţionalitate, Curtea are obligaţia verificării condiţiilor de admisibilitate ale acesteia, prin prisma titularului dreptului de sesizare, a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanţa constituţională, precum şi a obiectului controlului de constituţionalitate. Dacă primele două condiţii se referă la regularitatea sesizării instanţei constituţionale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competenţă, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia are efecte dirimante, făcând inutilă analiza celorlalte condiţii.

34. Cu privire la regularitatea sesizării instanţei constituţionale, din perspectiva titularului dreptului de sesizare, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate a fost semnată de un număr de 51 deputaţi, dintre care trei deputaţi au semnat, însă, şi o altă obiecţie de neconstituţionalitate privind aceeaşi lege, cu care Curtea a fost, de asemenea, sesizată. Mai exact, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, depusă la Curtea Constituţională la data de 27 decembrie 2017 şi care a format obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.978A/2017, a fost semnată de un număr de 52 de deputaţi, dintre care 51 aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi 1 deputat neafiliat. Între semnatarii acestei sesizări se regăsesc doamna deputat Ana-Adriana Săftoiu, domnul deputat Ionel Palăr şi domnul deputat Ovidiu-Ioan Sitterli, care au semnat şi prezenta obiecţie de neconstituţionalitate, vizând aceeaşi lege.

35. Or, deputaţii şi senatorii nu pot semna două sau mai multe obiecţii de neconstituţionalitate, actul semnării fiind unul unic şi univoc în privinţa susţinerii unei singure astfel de sesizări, în caz contrar, s-ar ajunge la situaţia în care aceloraşi deputaţi/senatori să li se confere îndreptăţirea de a sesiza la nesfârşit Curtea Constituţională, cu privire la una şi aceeaşi

lege, ceea ce ar duce la tergiversarea sine die a promulgării legii. Cu privire la acest aspect, Curtea constată că legiuitorul constituant a dat dovadă de o atenţie deosebită în privinţa configurării subiectului colectiv de sorginte parlamentară care poate sesiza Curtea Constituţională; astfel, acesta a avut în vedere, pe de o parte, fixarea unui anumit grad de reprezentativitate a acestui subiect colectiv, raportat la numărul total al deputaţilor/senatorilor, iar, pe de altă parte, crearea tuturor condiţiilor necesare pentru a permite opoziţiei parlamentare să se exprime. În consecinţă, Curtea constată că intenţia legiuitorului constituant, în urma configurării acestui subiect colectiv ţinând cont de cele două raţiuni antereferite, a fost aceea de a pune la dispoziţia opoziţiei parlamentare un mecanism constituţional suplu, apt să deschidă calea controlului a priori de constituţionalitate, şi nu să blocheze legea în această fază ca urmare a sesizării repetate a Curţii Constituţionale de către aceiaşi deputaţi/senatori care îşi exercitaseră deja dreptul de sesizare. Aceste considerente sunt valabile mutatis mutandis şi în privinţa celorlalţi titulari ai dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale prevăzuţi de art. 148 lit. a) teza întâi din Constituţie, astfel încât Preşedintele României, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Senatului, Guvernul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Avocatul Poporului îşi pot exercita o singură dată dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale cu o obiecţie de neconstituţionalitate vizând una şi aceeaşi lege.

36. În aceste condiţii, raportat la cauza de faţă, eliminând din numărul celor 51 de deputaţi care au sesizat Curtea Constituţională pe cei trei deputaţi care au semnat, aşadar, două sesizări de neconstituţionalitate în mod succesiv, rezultă că numărul celor care au semnat în mod valid obiecţia de neconstituţionalitate aflată pe rolul instanţei constituţionale este de 48 de deputaţi. Prin urmare, Curtea constată că nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate referitoare la titularii dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată valid de 48 de deputaţi, şi nu de un număr de cel puţin 50, astfel cum prevede art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie.

37. În legătură cu numărul minim de 50 de deputaţi sau 25 de senatori necesar pentru sesizarea Curţii Constituţionale, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că nu sunt valide sesizările semnate de un număr mai mic de deputaţi, respectiv senatori şi că sesizările trebuie semnate distinct de către deputaţi şi senatori, chiar şi în situaţia în care legea a fost adoptată în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului. Astfel, constatând că în cuprinsul listei celor 50 de deputaţi care au semnat obiecţia de neconstituţionalitate figura şi un senator, Curtea a stabilit că sesizarea nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, deoarece, prin eliminarea domnului senator de pe lista deputaţilor semnatari ai sesizării, numărul acestora scade sub 50, drept care Curtea, nefiind legal sesizată, nu s-a putut pronunţa asupra obiecţiei de neconstituţionalitate formulate (Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995). Într-o altă cauză, fiind sesizată cu o obiecţie de neconstituţionalitate de către un grup de 53 de deputaţi şi 11 senatori, Curtea a reţinut că numărul senatorilor fiind inferior celui de 25 de senatori prevăzut de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, Curtea este legal sesizată numai de către grupul de deputaţi (Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996). În acelaşi sens, Curtea a statuat, fiind sesizată de un număr de 39 de deputaţi şi 28 de senatori, că, dintre aceştia, doar cei 28 de senatori anterior menţionaţi îndeplinesc condiţiile constituţionale pentru a deţine calitatea de titular al sesizării, potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art. 146 lit. a) teza întâi (Decizia nr. 412 din 14 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 25 iulie 2017, paragraful 21).

38. Astfel, Curtea constată neîndeplinirea cerinţelor constituţionale fixate prin ari 146 lit. a) teza întâi din Constituţie sub aspectul titularului dreptului de sesizare, ceea ce produce efecte dirimante în privinţa analizării respectării celorlalte condiţii de admisibilitate menţionate la paragraful 34 al prezentei decizii. Prin urmare, având în vedere că nu a fost legal sesizată, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate formulată este inadmisibilă şi, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, o va respinge ca atare.

39. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 februarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef,

Claudia-Margareta Krupenschi

 


* Cu opinia separată a doamnei judecător Livia Doina Stanciu, în sensul menţinerii argumentării cuprinse în Opinia separată formulată la Decizia nr. 66 din 21 februarie 2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 9 martie 2018.

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică

 

Ţinând cont de condiţiile deosebite în care s-a realizat producţia de energie electrică în perioadele de iarnă 2015-2016 şi 2016-2017, perioadă în care un aport esenţial i-au avut producătorii de energie pe bază de combustibil fosil - cărbune,

luând în considerare că necesitatea asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică produsă prin utilizarea cărbunelui superior din Valea Jiului şi din alte surse din ţară a rezultat din studiile de specialitate efectuate de către operatorul de transport şi sistem Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica - S.A.,

întrucât, potrivit studiilor de specialitate, s-a concluzionat că în cazul opririi celor două centrale termoelectrice Mintia şi Paroşeni din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara - S A. sunt identificate influenţe negative asupra funcţionării Sistemului Electroenergetic Naţional, în principal referitoare la reducerea capacităţii de transfer transfrontalieră a energiei, reducerea nivelului de adecvanţă a Sistemului Electroenergetic Naţional, mai ales în perioadele de iarnă şi în perioada de secetă accentuată, din punctul de vedere al acoperirii consumului intern, riscul apariţiei unor blocaje sau amânări în realizarea programului de investiţii şi modernizare a reţelei electrice de transport, realizare a axului de 400 kV „Banat”,

luând în considerare că operatorul de transport şi sistem a recomandat menţinerea grupului de la centrala termoelectrică Paroşeni şi cel puţin a unui grup în centrala termoelectrică Mintia până la finalizarea lucrărilor de trecere a axului „Banat”, axul de 220 kV Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad, de la tensiunea de 220 kV la tensiunea de 400 kV, crescând astfel capacitatea de transport a axului respectiv şi capacitatea de interconexiune internaţională,

având în vedere că, în ipoteza retragerii din exploatare a capacităţilor Societăţii Complexului Energetic Hunedoara - S.A., aceasta va afecta, în sens negativ, siguranţa alimentării Sistemului Electroenergetic Naţional şi chiar securitatea energetică a ţării, în condiţiile în care, în zona de centru şi N-V a ţării, această societate este singurul mare producător de energie electrică, întrucât riscurile în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional determinate de elementele tehnice prezentate se asociază în mod obligatoriu cu riscurile legate de funcţionarea celor două centrale termoelectrice Mintia şi Paroşeni din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara - S.A., respectiv riscul de operare, riscul comercial, riscul de insolvenţă sau faliment, precum şi riscul legat de deschiderea de către Comisia Europeană a unei investigaţii formale privind ajutorul individual de salvare acordat Societăţii Complexul Energetic Hunedoara - S.A. În anul 2015,

riscul de operare se datorează lipsei lichidităţilor financiare ale Societăţii Complexul Energetic Hunedoara - S.A. şi are implicaţii majore în special asupra activităţii în zona minieră - risc crescut de incidente în subteran, dar şi avarii la grupurile energetice. Acest risc este o consecinţă a faptului că singurele venituri certe ale companiei au provenit de la operatorul de transport pentru serviciile tehnologice de sistem, precum banda de reglaj secundar, rezervă terţiară rapidă şi rezervă terţiară lentă.

În lipsa fondurilor necesare pentru reparaţii, reabilitări şi modernizări în activitatea minieră, în condiţiile în care s-a redus numărul de personal, acest fapt a condus la creşterea, în anul 2017, a preţului huilei livrate celor două sucursale energetice din producţia internă a minelor din Valea Jiului, aparţinând Societăţii Complexul Energetic Hunedoara - S.A., ajungând la cca. 130 lei/Gcal. Totodată producţia de huilă a minelor aparţinând Societăţii Naţionale de închideri de Mine Valea Jiului - S.A., Uricani, Petrila şi Paroşeni, a încetat la data de 1 decembrie 2017, conform Programului de închidere mine de cărbune necompetitive aprobat de Comisia Europeană în data de 22 februarie 2012.

Riscul comercial este o consecinţă a faptului că furnizorii tradiţionali de materiale de strictă necesitate solicită plata în avans; impactul este semnificativ, în special asupra securităţii activităţii miniere, generând în principal dificultăţi în aprovizionare; sunt o serie de incertitudini legate de lipsa fondurilor pentru derularea unor programe de investiţii obligatorii întrucât Societatea Complexul Energetic Hunedoara - SA. nu are un rating financiar, nu mai poate atrage finanţări şi din cauza faptului că nu mai are bunuri libere de sarcini pe care să le poată constitui drept garanţii, deoarece întreg patrimoniul societăţii se află sub sechestrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau gajat în favoarea Ministerului Finanţelor Publice.

Având în vedere că pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A. există riscul de intrare în procedura insolvenţei sau direct în faliment, orice măsuri de restructurare sau reorganizare s-ar implementa la nivelul societăţii, odată cu O eventuală intrare în insolvenţă, pot fi stopate.

Luând în considerare riscurile enunţate din care rezultă că pentru asigurarea funcţionării Sistemului Electroenergetic Naţional în condiţii de siguranţă şi adecvanţă este necesară adoptarea neîntârziată de măsuri preventive care să permită utilizarea în continuare a capacităţilor energetice de la centralele termoelectrice Mintia şi Paroşeni,

întrucât consecinţele negative care pot apărea în situaţia neadoptării măsurilor propuse pot afecta siguranţa alimentării Sistemului Electroenergetic Naţional şi chiar securitatea energetică a ţării, ceea ce justifică existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) Pentru menţinerea nivelului de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional, Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A. are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

(2) Operatorul de transport şi sistem va stabili capacitatea lunară corespunzătoare serviciilor tehnologice de sistem reprezentând rezervă terţiară lentă, din care o capacitate de 400 MW va fi alocată pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A.

(3) în cazul unor situaţii accidentale sau neprevăzute în funcţionarea grupurilor energetice din cadrul Complexului Energetic Hunedoara - S.A., care determină indisponibilitatea cu privire la realizarea serviciilor tehnologice de sistem, producătorul are obligaţia să anunţe Operatorul de transport şi sistem conform prevederilor actelor normative în vigoare, iar acesta va achiziţiona serviciile de sistem respective în regim concurenţial,

Art. 2. - Măsurile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în perioada 15 aprilie 2018-30 iunie 2020.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează; Ministrul energiei,

Anton Anton

 

Bucureşti, 4 aprilie 2018.

Nr. 26.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol

 

Luând în considerare prevederile Legii nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol,

din cauza faptului că Legea nr. 70/2018 nu prevede o perioadă de tranziţie până la aprobarea şi tipărirea noilor formulare ale atestatului de producător/carnetului de comercializare a produselor agricole, nu pot fi eliberate atestate de producător/camete de comercializare producătorilor agricoli care doresc să comercializeze produsele proprii în piaţă.

Ţinând cont de faptul că un număr foarte mare de fermieri accesează programele multianuale guvernamentale, respectiv Programul tomate în spaţii protejate, Programul de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc, Programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, iar atestatele de producător/cametele de comercializare a produselor agricole sunt documente care, pe lângă calitatea de producător agricol, atestă şi eligibilitatea acestora la acordarea sprijinului,

având în vedere că, în această perioadă calendaristică, comercializarea în pieţe a produselor agricole vegetale şi animale

se află într-un cert progres, pentru a evita discriminarea unor producători agricoli faţă de alţi producători agricoli, în sensul accesului echitabil în pieţe al acestora,

în vederea asigurării pieţei cu produse autohtone, pentru verificarea provenienţei şi a calităţii acestora şi pentru a evita orice dezechilibru al pieţei este necesară instituirea unei perioade de tranziţie pentru utilizarea atestatelor de producător/carnetelor de comercializare a produselor agricole tipărite şi aflate pe stoc la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Lipsa unor astfel de prevederi înseamnă atât imposibilitatea comercializării în pieţe a produselor autohtone de către producătorii agricoli, cât şi creşterea importurilor.

Astfel se impune întărirea disciplinei în domeniul valorificării produselor din sectorul agricol şi responsabilizarea producătorilor agricoli prin deţinerea de atestate de producător/carnete de comercializare a produselor agricole.

Luând în considerare că nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgenţă poate avea consecinţe nefavorabile asupra producătorilor agricoli şi, implicit, asupra pieţei, şi anume:

a) imposibilitatea valorificării în pieţe a produselor agricole autohtone;

b) neaccesarea de către producătorii agricoli a programelor guvernamentale multianuale de sprijin;

c) imposibilitatea comercializării produselor de către membrii grupurilor de producători/organizaţii de producătorii, persoane fizice, prin intermediul structurii asociative;

d) generarea unor situaţii conflictuale la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale/direcţiilor pentru agricultură judeţene;

e) apariţia unor situaţii discriminatorii în rândul producătorilor agricoli;

f) imposibilitatea efectuării controalelor din partea autorităţilor competente, distorsionarea pieţei,

întrucât elementele prezentate constituie situaţii extraordinare şi vizează atât interesele economice ale producătorilor agricoli, cât şi buna desfăşurarea a activităţii comerciale în această perioadă,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - După alineatul (1) al articolului II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 252 din 22 martie 2018, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

(2) în cazul în care, până în data de 10 aprilie 2018, nu sunt emise atestatele de producător şi carnetele de comercializare, prevăzute la art. 5 alin. (1) şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, se pot utiliza, până în data de 30 iulie 2018, atestatele de producător şi carnetele de comercializare aflate pe stoc.”

 

PRIM MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 4 aprilie 2018.

Nr. 27.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Secuieni şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

 

Având în vedere dispoziţiile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. III alin. (1) din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare şi al art. 10 alin. (2) şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se reorganizează Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Secuieni, cu sediul în comuna Letea-Veche, judeţul Bacău, instituţie de drept public organizată ca instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti, denumită în continuare Staţiunea.

Art. 2. - (1) Patrimoniul Staţiunii este constituit din bunuri din domeniul public şi privat al statului, prevăzute în anexa nr. 1, precum şi din bunuri proprii, datorii şi alte active, potrivit situaţiilor financiare anuale. În conformitate cu art. 28 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Staţiunea are înregistrată la nr. MFP 104204 suprafaţa de teren de 332,39 ha, din care se scade suprafaţa de teren de 8,0604 ha având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 7.17 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, care trece în domeniul privat al statului şi administrarea staţiunii, rezultând suprafaţa de teren de 324,3296 ha, care cuprinde:

a) 167,4490 ha indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3.46 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

b) 156,8806 ha, retrocedate conform hotărârilor Comisiei Judeţene Bacău nr. 5.836 din 20.11.2000, nr. 9.410 din 1.03.2005, nr. 12.783 din 20 01.2009 şi nr. 14.483 din 13.07.2010, proceselor-verbale de delimitare şi protocoalelor de predare-preluare aferente acestora, la comisiile locale, în baza legilor fondului funciar, care rămân în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi se actualizează după soluţionarea definitivă a litigiului ce face obiectul Dosarului nr. 8.036/180/2017 aflat pe rolul Judecătoriei Bacău.

Art. 3. - (1) Staţiunea are ca obiect principal activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul creşterii ovinelor şi caprinelor şi desfăşoară şi următoarele activităţi codificate potrivit Ordinului preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN:

a) Diviziunea 01 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe; Grupa 011 Cultivarea plantelor nepermanente; Clasa 0111 Cultivarea cerealelor, exclusiv orez, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase; Clasa 0119 Cultivarea altor plante din culturi nepermanente; Grupa 012 Cultivarea plantelor din culturi permanente; Clasa 0128 Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic; Clasa 0129 Cultivarea altor plante permanente; Grupa 014 Creşterea animalelor; Clasa 0141 Creşterea bovinelor de lapte; Clasa 0142 Creşterea altor bovine; Clasa 0145 Creşterea ovinelor şi caprinelor; Clasa 0149 Creşterea altor animale; Grupa 015 Activităţi în ferme mixte, cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor; Clasa 0150 Activităţi în ferme mixte, cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor; Grupa 016 Activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare; Clasa 0161 Activităţi auxiliare pentru producţia vegetală; Clasa 0162 Activităţi auxiliare pentru creşterea animalelor; Clasa 0163 Activităţi după recoltare; Clasa 0164 Pregătirea seminţelor;

b) Diviziunea 10 Industria alimentară; Grupa 101 Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor de carne; Clasa 1011 Prelucrarea şi conservarea cărnii; Clasa 1013 Fabricarea produselor din came, inclusiv din came de pasăre; Grupa 105 Fabricarea produselor lactate; Clasa 1051 Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor; Grupa 109 Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor; Clasa 1091 Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă;

c) Diviziunea 33 Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor; Grupa 331 Repararea articolelor fabricate din metal, repararea maşinilor şi echipamentelor; Clasa 3312 Repararea maşinilor; Clasa 3319 Repararea altor echipamente;

d) Diviziunea 46 Comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete; Grupa 462 Comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii; Clasa 4621 Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat; Clasa 4623 Comerţ cu ridicata al animalelor vii; Clasa 4624 Comerţ cu ridicata al blănurilor, pieilor brute şi al pieilor prelucrate; Grupa 463 Comerţ cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului; Clasa 4632 Comerţ cu ridicata al cărnii şi produselor din carne; Clasa 4633 Comerţ cu ridicata al produselor lactate, ouălor, uleiurilor şi grăsimilor comestibile;

e) Diviziunea 47 Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor; Grupa 479 Comerţ cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine, standuri, chioşcuri şi pieţe; Clasa 4799 Comerţ cu amănuntul efectuat în afara magazinelor, standurilor, chioşcurilor şi pieţelor;

f) Diviziunea 68 Tranzacţii imobiliare; Grupa 682 închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate; Clasa 6820 închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate;

g) Diviziunea 69 Activităţi juridice şi de contabilitate; Grupa 692 Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal; Clasa 6920 Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal;

h) Diviziunea 72 Cercetare-dezvoltare; Grupa 721 Cercetare-dezvoltare în ştiinţe naturale şi inginerie; Clasa 7211 Cercetare-dezvoltare în biotehnologie;

i) Diviziunea 73 Publicitate şi activităţi de studiere a pieţei; Grupa 732 Activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice; Clasa 7320 Activităţi de studierea pieţei şi de sondare a opiniei publice;

j) Diviziunea 75 Activităţi veterinare; Grupa 750 Activităţi veterinare; Clasa 7500 Activităţi veterinare;

k) Diviziunea 78 Activităţi de servicii privind forţa de muncă; Grupa 782 Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului; Clasa 7820 Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului;

l) Diviziunea 85 învăţământ; Grupa 855 Alte forme de învăţământ; Clasa 8559 Alte forme de învăţământ neclasificate altundeva „n.c.a.”; Grupa 856 Activităţi de servicii-suport pentru învăţământ; Clasa 8560 Activităţi de servicii-suport pentru învăţământ,

(2) Staţiunea desfăşoară şi dezvoltă relaţii ştiinţifice internaţionale, relaţii de cooperare şi de comerţ interior şi exterior cu diferite instituţii, organizaţii şi operatori economici, potrivit prevederilor art. 32 alin, (1) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Pentru realizarea unor proiecte şi lucrări în domeniul agricol. Staţiunea se poate asocia cu alte unităţi de cercetare-dezvoltare de interes public şi privat, cu instituţii de învăţământ acreditate şi cu operatori economici din ţară şi din străinătate, cu avizul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, potrivit prevederilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Finanţarea activităţii Staţiunii se realizează din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, potrivit art. 35 din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Staţiunea poate beneficia prin alocare directă de fonduri din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin bugetul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, pentru proiecte de interes naţional strategic de lungă durată şi pentru conservarea şi valorificarea resurselor genetice vegetale şi animate, potrivit prevederilor art. 27 lit. c) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - (1) Staţiunea organizează şi conduce evidenţa contabilă potrivit planului de conturi pentru instituţii publice.

(2) Situaţiile financiare se aprobă de consiliul de administraţie al Staţiunii şi se depun la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, potrivit prevederilor art. 34 lit. f) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. - (1) Personalul Staţiunii reorganizate se preia de noua unitate fără concurs.

(2) Preluarea personalului se realizează cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 67/2006 privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora şi ale Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, cu completările ulterioare.

(3) Salarizarea personalului Staţiunii se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare, care reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(4) Pentru activităţi cu caracter sezonier, Staţiunea poate încheia contracte de prestări servicii pe perioadă determinată, cu persoane fizice sau juridice.

Art. 9. - Numărul maxim de posturi aprobat Staţiunii este de 40.

Art. 10. - (1) Veniturile şi cheltuielile Staţiunii se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al acesteia, reprezentând limite maxime care nu pot fi depăşite. Angajarea cheltuielilor se efectuează proporţional cu gradul de realizare a veniturilor.

(2) Staţiunea întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli, care se aprobă prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, în calitate de ordonator secundar de credite, la propunerea prezidiului acesteia.

(3) Excedentele rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Staţiunii se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care se finanţează, în limita sumelor primite de la acesta.

Art. 11. - (1) Staţiunea efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unitatea Trezoreriei Statului în a cărei rază administrativ-teritorială este înregistrată fiscal.

(2) Operaţiunile de încasări şi plăţi în valută se pot efectua prin conturi deschise la instituţii de credit selectate de către Staţiune.

Art. 12. - (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare şi structura organizatorică ale Staţiunii se aprobă prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, la propunerea consiliului de administraţie.

(2) Directorul instituţiei îndeplineşte atribuţiile ordonatorului terţiar de credite potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 13. - (1) Conducerea Staţiunii este asigurată de:

a) consiliul de administraţie format din 5 membri;

b) director.

(2) Din componenţa consiliului de administraţie fac parte: un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti, preşedintele consiliului ştiinţific, directorul unităţii, care este şi preşedintele consiliului de administraţie, şi un specialist în domeniu, din cadrul unităţii.

(3) Numirea şi revocarea membrilor consiliului de administraţie se fac prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.

(4) Pentru activitatea desfăşurată în calitate de membru al consiliului de administraţie, acesta poate beneficia de O indemnizaţie lunară stabilită de preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, dar nu mai mult de 10% din salariul de bază al directorului unităţii, în funcţie de resursele financiare disponibile, potrivit prevederilor art. 34 lit. a) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Conducerea executivă a staţiunii este asigurată de director, numit prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, pentru un mandat de 4 ani, conform rezultatelor concursului organizat în condiţiile legii, mandat care poate fi reînnoit o singură dată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(6) Drepturile şi obligaţiile directorului se stabilesc prin contract de management, încheiat cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, care constituie anexă la contractul individual de muncă.

(7) Persoana care ocupă funcţia de director are funcţia de bază la Staţiune, potrivit prevederilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) Atribuţiile conducerii se stabilesc în regulamentul de organizare şi funcţionare al Staţiunii.

Art. 14. - Activitatea ştiinţifică a Staţiunii este coordonată de un consiliu ştiinţific al cărui regulament de organizare şi funcţionare se aprobă de consiliul de administraţie al Staţiunii, în condiţiile legii.

Art. 15. - Staţiunea are în dotare un parc auto format din: un autoturism pentru transportul persoanelor din aparatul propriu şi pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, un autolaborator şi un autoturism de teren.

Art. 16. - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

a) actualizarea descrierii tehnice şi a valorilor de inventar ale bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Staţiunii, potrivit anexei nr. 1;

b) modificarea administratorului, a codului de clasificare şi a descrierii tehnice pentru imobilul prevăzut la nr. M.F. 104204, potrivit prevederilor anexei nr. 3.46 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, corelate cu cele din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi nr. M.F.153530, potrivit anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum este prevăzut în anexele nr. 2 şi 3 la prezenta hotărâre.

Art. 17. - Prin derogare de la prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare, anexele nr. 1-3 nu cuprind numărul cărţii funciare pentru imobile.

Art. 18. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul cercetării şi inovării,

Nicolae Burnete

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 29 martie 2018.

Nr. 167.

 

 

ANEXA Nr. 1

 

Bunurile din domeniul public şi privat al statului aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Secuieni, C.U.I. 852451

 

1. Bunurile din domeniul public al statului

 

Nr. M.F.

Codul de clasificare

Denumirea

Descrierea tehnică (pe scurt)

Adresa

Valoarea de inventar

(lei)

0

1

2

3

4

5

102650

8.28.13

Centrală termică

Construcţie prefabricate beton, acoperiş azbociment

Ţara: România; judeţul: Bacău; comuna Letea Veche; satul Hoit

7.110

102652

8.27.07

Saivan oi 2

Construcţie prefabricate beton, acoperiş azbociment

Ţara: România; judeţul: Bacău; comuna Letea Veche; satul Hoit

15.799

102657

8.28.03

Laborator cercetare cu dotări

P+1, Construcţie prefabricate beton, acoperiş ţiglă

Ţara: România; judeţul: Bacău; comuna Letea Veche; satul Hoit

80,133

102660

8.28,13

Atelier mecanic

Construcţie prefabricate beton, acoperiş azbociment

Ţara: România; judeţul: Bacău; comuna Letea Veche; satul Hoit

16.027

102667

8.27,07

Saivan oi nr. 1 cu dotările aferente

Construcţie prefabricate beton, acoperiş azbociment

Ţara: România; judeţul; Bacău; comuna Letea Veche; satul Hoit

15.799

102680

8,27,07

Saivan oi 3+4

Construcţie prefabricate beton, acoperiş azbociment

Ţara: România; judeţul: Bacău;  comuna Izvorul Berheciului

15.799

102687

8.28.10

Răscol bale oi

Beton grilaje fier

Ţara: România; judeţul: Bacău; comuna Izvorul Berheciului

1 603

102722

8.28.10

Filtru sanitar (cantină)

1 nivel, construcţii prefabricate

Ţara: România; judeţul: Bacău; comuna Letea Veche; satul Hoit

24.040

102724

8.28.10

Magazie cereale

Prefabricate azbociment

Ţara: România; judeţul: Bacău;  comuna Izvorul Berheciului

7.900

102729

8.28.10

Magazie îngrăşăminte chimice

Prefabricate, acoperiş azbociment

Ţara: România; judeţul: Bacău; comuna Izvorul Berheciului

4.740

102736

8.28.10

Filtru sanitar cu util. (centru adm.)

Clăd. P+1, Construcţie din prefabricat, învelit în ţiglă

Ţara: România; judeţul: Bacău; comuna Izvorul Berheciului

24.036

102750

8.28.13

Cabină poartă

Constr. cărămida acoperită cu ţiglă

Ţara: România; judeţul: Bacău; comuna Letea Veche; satul Hoit

1.603

102776

8.28.10

Centru însămânţat artificial

Construcţie prefabricat beton acoperiş azbociment

Ţara: România; judeţul: Bacău;  comuna Izvorul Berheciului

4.808

103479

8.28.13

Atelier mecanic

Prefabricate, acoperiş azbociment cu un nivel

Ţara: România; judeţul: Bacău;  comuna Izvorul Berheciului

5.610

104190

8.28.10

Bucătărie furajeră

Prefabricate, azbociment

Ţara: România; judeţul: Bacău; comuna Izvorul Berheciului

3.206

104198

8.28.10

Clădire centru tuns

Construcţie prefabricate, azbociment

Ţara: România; judeţul: Bacău; comuna Izvorul Berheciului

4.007

104200

8.27.07

Saivan 1+2 oi

Construcţii prefabricate, azbociment

Ţara: România; judeţul: Bacău; comuna Izvorul Berheciului

15.799

104204

8.05.03

Total suprafaţă

324,3296 ha*)

Ţara: România; judeţul: BACĂU; MRJ Bacău

1.735.116

121441

8.28.12

Bloc locuinţe

Construcţie beton P+1 prefabricate, acoperiş ţiglă

Ţara: România; judeţul: Bacău;  comuna Izvorul Berheciului

8.014

TOTAL

1.991.149

 

* Cuprinde şi suprafaţa de teren de 156r8806 ha prevăzută la art. 2 alin. (2) lit. b) din prezenta hotărâre. 2 Bunuri din proprietatea privată a statului

 

Nr. ort.

Grupa

Denumirea

Valoarea de inventar (lei)

Situaţia juridică

1.

-

Terenuri (8,0604 ha, conform anexei nr. 7.17 din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare)

33.854

în administrare

2.

1

Construcţii

197.346

în administrare

3.

2

Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii

-

-

4.

3

Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale

-

-

Total

231.200

 

 

2.1. Bunurile din domeniul privat al statului - Grupa 1 – Construcţii

 

Nr. crt.

Nr. inventar P4000

Denumire mijloace fixe

Descrierea tehnică

Adresa

Anul

dobândirii

Valoarea contabilă netă la 31.12.2016

0

1

2

3

4

5

6

1.

INVPPS - 24972379 - 2017

Siloz

Prefabricate capacitate 200 tone

Comuna Letea Veche, satul Hoit 54, judeţul Bacău

1983

2.528

2.

INVPPS - 24972377-2017

Fânărie 250 to.

Stâlpi de beton acoperiţi cu plăci azbociment

Comuna Letea Veche, satul Hoit 54, judeţul Bacău

1990

2.500

3.

INVPPS - 24972375-2017

Bloc locuinţe

Construcţii beton P+1, prefabricate acoperiş ţiglă

Comuna Secuieni, judeţul Bacău

1986

192.318

TOTAL

197.346

 

 

ANEXA Nr. 2

 

Datele de identificare ale bunului imobil MFP104204 pentru care se modifică administratorul, denumirea, codul de clasificare şi descrierea tehnică

 

Nr. crt.

Nr. M.F.

Codul de clasificare

Denumirea

Ordonatorul principal

Ordonatorul secundar

Administratorul (Ordonatorul terţiar)

Descrierea tehnică

(pe scurt)

0

1

2

3

4

5

6

7

1

104204

8.05.03

Total suprafaţă

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Secuieni

S = 324,3296 ha

 

 

ANEXA Nr. 3

 

Datele de identificare ale bunului imobil MFP 153530 pentru care se modifică administratorul, denumirea, codul de clasificare şi descrierea tehnică

 

Nr. crt.

Nr. M.F.

Codul de clasificare

Denumirea

Ordonatorul principal

Ordonatorul secundar

Ordonatorul terţiar

Descrierea tehnică (pe scurt)

0

1

2

3

4

5

6

7

1

153530

8.05.01

Teren agricol

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Agenţia Domeniilor Statului

-

0,23 ha

(supr. rămasă diminuată conform Hotărârii Guvernului nr. 35/2006)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 176/2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 176/2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 24 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

- La articolul 2 alineatul (1), după punctul 30 se introduce un nou punct, punctul 31, cu următorul cuprins:

„31. Ziua Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale în data de 27 aprilie.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 5 aprilie 2018.

Nr. 35.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013

 

Având în vedere prevederile art. 99 lit. I) şi m) şi ale art. 130 alin. (1) lit. o) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 10 alin. (1) lit. o) pct. 2 şi lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin:

Art. I. - Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 şi 171 bis din 29 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 174 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 174. - (1) Punctul virtual de tranzacţionare, denumit în continuare PVT, este un punct noţional, unic la nivelul SNT, situat între punctele de intrare în SNT şi punctele de ieşire din acesta, utilizat pentru notificarea următoarelor tranzacţii de vânzare-cumpărare încheiate între UR:

a) tranzacţii având ca obiect cantităţi de gaze naturale ce urmează a fi predate de UR vânzător şi preluate de UR cumpărător în PVT în cursul zilei gaziere următoare - ziua gazieră D + 1 şi/sau în restul zilei gaziere de livrare - ziua gazieră D, cantităţi care pot face obiectul inclusiv al unei tranzacţii pe termen mediu sau lung;

b) tranzacţii efectuate în scopul reducerii dezechilibrelor înregistrate, prin utilizarea FTG - până la momentul furnizării de informaţii de către OTS către UR în conformitate cu prevederile art. 32-42 din Regulamentul (UE) nr. 312/2014 al Comisiei din 26 martie 2014 de stabilire a unui cod de reţea privind echilibrarea reţelelor de transport de gaz, dar nu mai târziu de începutul zilei gaziere 1 octombrie 2018.

(2) PVT are rol atât de punct virtual de intrare, cât şi de punct virtual de ieşire. În procesul de determinare a dezechilibrului zilnic aferent unui UR, o notificare a respectivului UR de vânzare a gazelor naturale în PVT, odată confirmată de către OTS în condiţiile Codului reţelei, echivalează cu o ieşire din SNT, în timp ce o notificare a aceluiaşi UR de cumpărare în PVT, odată confirmată de către OTS în condiţiile Codului reţelei, echivalează cu o intrare în SNT.”

2. La articolul 37, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 37. - (1)în sensul aplicării Codului reţelei, comunicarea dintre OTS şi UR, partenerii UR şi operatorii sistemelor adiacente a informaţiilor privind solicitările de capacitate, transferurile de capacitate între doi UR, transferurile de capacitate între un UR şi un solicitant de capacitate, transferurile de capacitate la nivel de UR, programul de transport, nominalizările/renominalizările/NIZ, notificările partenerilor UR necesare pentru corelare, notificările în PVT ale tranzacţiilor încheiate, cantităţile de gaze naturale măsurate, alocările iniţiale/finale, dezechilibrele iniţiale/finale, cantităţile de gaze naturale transferate între UR în urma utilizării FTG, informaţiile cu caracter general cu privire la starea de echilibru a SNT, precum şi mesajele OTS de informare către UR cu privire la acceptarea nominalizărilor, ajustarea nominalizărilor, aprobarea nominalizărilor, dezechilibrele prognozate se efectuează prin intermediul unei platforme informaţionale online securizate.”

3. La articolul 52, alineatul (4) se abrogă.

4. La articolul 52, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Odată confirmate de către OTS, tranzacţiile notificate de către UR şi/sau de către operatorii pieţelor centralizate de gaze naturale în PVT sunt considerate angajamente ferme ale acestora, urmând a fi luate în considerare de către OTS în cadrul proceselor de nominalizare, renominalizare, alocare şi calcul al dezechilibrelor zilnice finale înregistrate de respectivii UR

5. La articolul 52, după articolul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

„(51) Responsabilitatea executării tranzacţiilor notificate în PVT şi confirmate de către OTS revine exclusiv celor doi UR implicaţi în tranzacţia respectivă.”

6. La articolul 52, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(6) în situaţia în care UR nu tranzacţionează sau tranzacţiile notificate de către UR şi/sau de către operatorii pieţelor centralizate de gaze naturale în PVT nu conduc la echilibrarea cantităţilor de gaze naturale din cadrul nominalizării acestuia, OTS va proceda la ajustarea valorii celei mai mari din relaţia precizată la alin. (3) la nivelul valorii celei mai mici, diminuând cantităţile de gaze naturale nominalizate în punctele de intrare în SNT sau de ieşire din SNT, după caz, fără a modifica însă structura cantităţilor de gaze naturale nominalizate sau cantităţile aferente tranzacţiilor efectuate în PVT şi notificate OTS. Nominalizările astfel ajustate vor reprezenta nominalizarea aprobată de către OTS la sfârşitul ciclului de nominalizare.”

7. La articolul 53, literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) aprobă nominalizarea, dacă este îndeplinită condiţia prevăzută la art. 52 alin. (1) sau, după caz, informează UR asupra faptului că, potrivit nominalizării corelate cu partenerii acestuia, UR înregistrează, pentru ziua D, o stare de dezechilibru, pentru eliminarea căreia UR poate efectua tranzacţii notificate în PVT în condiţiile prevăzute la art. 52;

d) transmite UR şi partenerilor acestora nivelul şi structura nominalizărilor aprobate pentru ziua D, aferente portofoliilor individuale, respectiv pune la dispoziţia UR nivelul şi sensul dezechilibrului pentru ziua D - excedent sau deficit.”

8. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 54. - (1) în ziua D-1, în intervalul orar 15,00-16,00, după încheierea ciclului de nominalizare, UR pot notifica în PVT tranzacţiile efectuate în conformitate cu prevederile art. 174 alin. (1) lit. a).

(2) UR care au încheiat tranzacţii în conformitate cu prevederile art. 174 alin. (1) lit. a) notifică OTS, în platforma informaţională, în condiţiile art. 37 alin. (1), cu privire la fiecare tranzacţie încheiată, până cel târziu la ora 16,30, menţionând: UR vânzător, UR cumpărător, cantitatea tranzacţionată şi preţul la care s-a încheiat tranzacţia.

(3) în situaţia în care, din motive tehnice legate de indisponibilitatea platformei informaţionale a OTS, UR nu pot transmite informaţiile direct în platformă, aceştia vor transmite o notificare de tranzacţionare, întocmită în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 13 la Codul reţelei şi semnată de ambii UR implicaţi în tranzacţie, prin intermediul următoarelor servicii de comunicare alternativă:

a) prin e-mail;

b) prin fax.

(4) OTS nu ia în considerare notificările de tranzacţionare transmise în următoarele situaţii:

a) cantităţile tranzacţionate, prevăzute în notificările de tranzacţionare transmise de către cei doi UR implicaţi în tranzacţie, nu sunt egale;

b) preţurile de tranzacţionare, prevăzute în notificările de tranzacţionare transmise de către cei doi UR implicaţi în tranzacţie, sunt diferite;

c) notificările de tranzacţionare nu sunt transmise de către ambii UR implicaţi;

d) notificările de tranzacţionare nu sunt semnate de către ambii UR implicaţi, în cazul transmiterii acestora prin e-mail sau fax.”

9. La articolul 79, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Cererile de transfer de capacitate între un UR care doreşte să transfere capacitate, denumit în continuare UR care transferă, şi un UR sau solicitant care doreşte să preia respectiva capacitate, denumit în continuare beneficiar al transferului de capacitate, se transmit direct în platforma online informaţională a OTS. În situaţia în care platforma online informaţională a OTS este indisponibilă, UR care doreşte să transfere capacitate va înainta către UR sau solicitantul care doreşte să preia respectiva capacitate o cerere de transfer de capacitate, întocmită conform modelelor prevăzute în anexele nr. 8 şi/sau 81, după caz, datată şi semnată de către reprezentantul autorizat al UR.”

10. La articolul 79, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Cererile de transfer de capacitate operabile pentru o perioadă începând cu ziua gazieră D se transmit în platforma online informaţională a OTS până cel târziu în ziua calendaristică D-1, ora 12,00. Capacitatea de transport rezervată de către un UR, ajustată cu transferurile de capacitate efectuate de către acesta în conformitate cu prevederile prezentului alineat şi ale art. 80 alin. (2) şi aprobate de către OTS până cel târziu la ora 14,00 a zilei calendaristice D-1, este luată în considerare de către OTS în cadrul proceselor de nominalizare, renominalizare, NIZ şi calcul al depăşirilor de capacitate derulate pentru perioada de transfer de capacitate prevăzută în cererea de transfer de capacitate a UR respectiv şi aprobată de către OTS.”

11. La articolul 79, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) Cererile de transfer de capacitate operabile pentru ziua gazieră D se transmit în platforma online informaţională a OTS în intervalul orar 06,00-15,00 al zilei calendaristice D. Capacitatea de transport rezervată de către un UR, ajustată cu transferurile de capacitate efectuate de către acesta în conformitate cu prevederile prezentului alineat şi ale art. 80 alin. (21) şi aprobate de către OTS până cel târziu la ora 17,00 a zilei calendaristice D, este luată în considerare de către OTS în cadrul proceselor de NIZ şi calcul al depăşirilor de capacitate derulate pentru ziua gazieră D,”

12. La articolul 80, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 80. - (1) UR poate solicita OTS efectuarea unui transfer de capacitate de transport din punctele de intrare/ieşire în/din SNT în care a rezervat capacitate în alte puncte de intrare/ieşire în/din SNT de acelaşi tip şi nivel tarifar în care a rezervat sau nu capacitate de transport, prin transmiterea către OTS a unei cereri de transfer de capacitate în platforma online informaţională a OTS, în situaţia în care platforma online informaţională a OTS este indisponibilă, UR transmite o cerere de transfer de capacitate întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 82.”

13. La articolul 80, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Cererile de transfer de capacitate operabile pentru o perioadă începând cu ziua gazieră D se transmit în platforma online informaţională a OTS până cel târziu în ziua calendaristică D-1, ora 12,00. Capacitatea de transport rezervată de către un UR, ajustată cu transferurile de capacitate efectuate de către acesta în conformitate cu prevederile prezentului alineat şi ale art. 79 alin. (4) şi aprobate de către OTS până, cel târziu, la ora 14,00 a zilei calendaristice D-1, este luată în considerare de către OTS în cadrul proceselor de nominalizare, renominalizare, NIZ şi calcul al depăşirilor de capacitate derulate pentru perioada de transfer de capacitate prevăzută în cererea de transfer de capacitate a UR respectiv şi aprobată de către OTS .”

14. La articolul 80, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Cererile de transfer de capacitate operabile pentru ziua gazieră D se transmit în platforma online informaţională a OTS în intervalul orar 06,00-15,00 al zilei calendaristice D. Capacitatea de transport rezervată de către un UR, ajustată cu transferurile de capacitate efectuate de către acesta în conformitate cu prevederile prezentului alineat şi ale art. 79 alin. (41) şi aprobate de către OTS până cel târziu la ora 17,00 a zilei calendaristice D, este luată în considerare de către OTS în cadrul proceselor de NIZ şi calcul al depăşirilor de capacitate derulate pentru ziua gazieră D.”

15. După articolul 80 se Introduce un nou articol, articolul 80i, cu următorul cuprins:

„Art. 801. - Mecanismele de transfer al capacităţii de transport prevăzute la art. 79 şi 80 sunt aplicabile doar în cazul punctelor de intrare/ieşire în/din SNT pentru care rezervarea de capacitate se efectuează prin aplicarea principiului «primul venit-primul servit».”

16. La articolul 86, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 86. - (1) Diferenţa dintre cantităţile de gaze naturale efectiv livrate în punctele de intrare şi cele efectiv preluate în punctele de ieşire de către fiecare UR în parte, într-o anumită zi gazieră, cu luarea în considerare inclusiv a tranzacţiilor notificate în PVT şi confirmate de către OTS, reprezintă dezechilibrul zilnic.”

17. Titlul anexei nr. 13 la Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Notificare de tranzacţionare în PVT”.

Art. II. - (1) Prevederile art. I pct. 10 şi 13 intră în vigoare la data de 14 mai 2018.

(2) Prevederile art. I pct. 11 şi 14 intră în vigoare la data de 2 iulie 2018.

(3) în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” - S.A. Mediaş are obligaţia de a prezenta Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei calendarul detaliat al acţiunilor aferente implementării şi testării modificărilor platformei online informaţionale în vederea aplicării prevederilor art. I pct. 11 şi 14 începând cu termenul prevăzut la alin. (2).

Art. III. - Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” - S.A. Mediaş şi utilizatorii reţelei vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar direcţiile de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 4 aprilie 2018.

Nr. 69.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.