MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 339/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 339         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 18 aprilie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 14 din 18 ianuarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

Decizia nr. 18 din 18 ianuarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.092 şi art. 1.097 din Codul civil

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.475. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea Metodologiei de selecţie a personalului din România pentru posturi didactice din cadrul sistemului şcolilor europene

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 14

din 18 ianuarie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de comuna Vidra, judeţul Ilfov, prin primar, în Dosarul nr. 2.305/122/2012 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.037D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv deciziile nr. 393 din 1 octombrie 2013 şi nr. 21 din 21 ianuarie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 11 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.305/122/2012, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. Excepţia a fost ridicată de comuna Vidra, judeţul Ilfov, prin primar, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind stabilirea liniei de hotar între două unităţi administrativ-teritoriale.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că atribuţia prefectului de a sesiza instanţa de contencios administrativ cu o acţiune în stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, instituită prin textul de lege criticat, este neconstituţională, deoarece, potrivit Legii fundamentale, este atributul exclusiv al Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare, să stabilească, prin lege organică, organizarea administraţiei publice locale şi a teritoriului. Astfel, textul de lege criticat încalcă principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, dat fiind faptul că puterea judecătorească intervine în acest mod peste atribuţiile puterii legislative. Mai mult, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile art. II din Legea nr. 133/2012 sunt în contradicţie cu art. 22 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, potrivit cărora atât delimitarea teritorială, cât şi orice modificare a limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabilesc prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.

6. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă, exprimându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 414 din 15 octombrie 2013 şi nr. 393 din 1 octombrie 2013,

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 393 din 1 octombrie 2013, nr. 414 din 15 octombrie 2013, nr. 462 din 14 noiembrie 2013 şi nr. 155 din 18 martie 2014.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 24 iulie 2012, potrivit cărora: „în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, documentaţiile comisiilor de delimitare, în care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecţiuni de membrii comisiei de delimitare, vor fi înaintate prefectului judeţului, de către Agenţia Naţională, prin instituţiile sale subordonate. Prefectul, în termen 30 de zile de la primirea documentaţiei de delimitare, iniţiază concilieri sau, în caz contrar, sesizează instanţele de contencios administrativ cu privire la acţiunea privind stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale.

12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 - Statul român, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 63 referitoare la durata mandatului Camerei Deputaţilor şi a Senatului, art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi, alin. (2) referitor la legile constituţionale şi alin. (3) lit. o) privind reglementarea prin lege organică a organizării administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi a regimului general privind autonomia locală, precum şi art. 123 - Prefectul.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale, şi cu o motivare identică. Astfel, prin deciziile nr. 393 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 13 decembrie 2013, Decizia nr. 414 din 15 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 22 noiembrie 2013, Decizia nr. 462 din 14 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 27 ianuarie 2014, şi Decizia nr. 155 din 18 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 15 mai 2014, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

14. În acest sens, Curtea a reţinut că, din analiza prevederilor legale incidente, respectiv art. 11 alin. (3)-(7) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 7 februarie 2013, există două modalităţi posibile de finalizare a operaţiunilor cadastrale prin care se delimitează şi se marchează hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, şi anume fie procesele-verbale de delimitare a hotarelor, semnate de membrii comisiei de delimitare şi recunoscute reciproc de reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale, fie, în cazul unor neînţelegeri legate de stabilirea liniei de hotar între două unităţi administrativ-teritoriale, hotărârea judecătorească care stabileşte hotarele unităţilor administrativ-teritoriale învecinate, în baza probatoriului administrat.

15. Curtea a reţinut că aceste două modalităţi prin care se ajunge la întocmirea documentaţiei tehnice cadastrale, documentaţie ce se concretizează, potrivit prevederilor pct. 4.3.1 din Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei publice nr. 534/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, în dosarul de delimitare, constituie operaţiuni tehnice, de identificare a hotarelor a două unităţi administrativ-teritoriale, pe baza planurilor parcelare care corespund vechilor hărţi topografice şi noilor măsurători cadastrale, operaţiuni care sunt prealabile măsurii legislative prin care se delimitează teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale şi nu se confundă cu aceasta. De altfel, aceeaşi concluzie se impune şi din interpretarea sistematică a prevederilor art. 11 din Legea nr. 7/1996, legiuitorul făcând distincţie între operaţiunea de delimitare şi marcare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, prevăzută la art. 11 alin. (3), pe de o parte, şi modificarea, prin lege, a limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, pe de altă parte, prin precizarea expresă inserată în cuprinsul art. 11 alin. (7) din acelaşi act normativ.

16. Curtea a mai reţinut că distincţia dintre aceste două operaţiuni este esenţială, deoarece delimitarea şi marcarea hotarelor reprezintă operaţiunile tehnice de materializare la teren a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile prevăzute de lege sau de actele administrative cu caracter normativ date în aplicarea acesteia [art. 11 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, republicată, Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de delimitare], în timp ce modificarea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale este măsura legislativă care priveşte exclusiv înfiinţarea, reînfiinţarea sau reorganizarea unităţilor administrativ-teritoriale. În această logică a argumentării, Curtea a reţinut că nu se poate echivala o operaţiune tehnică cu o măsură legislativă, cu atât mai mult cu cât şi delimitarea şi marcarea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale pot face obiectul reglementării printr-un act normativ.

17. Pe de altă parte, prin deciziile menţionate, Curtea a mai reţinut că atribuirea, în temeiul textului de lege criticat, a competenţei instanţelor judecătoreşti de a soluţiona acţiunea în stabilirea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale nu are semnificaţia unei încălcări a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi în art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului. Pronunţând hotărârea prin care soluţionează acţiunea în stabilirea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale, instanţa de judecată nu se substituie Parlamentului, ci verifică operaţiunea tehnică de delimitare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale efectuată de către comisia de delimitare, pronunţând o hotărâre ale cărei efecte nu sunt constitutive de drepturi, ci declarative, în sensul că se pronunţă asupra întregii documentaţii cadastrale, stabilind hotarele unităţilor administrativ-teritoriale în conformitate cu legile în vigoare şi cu prescripţiile tehnice incidente.

18. Curtea a mai reţinut că documentaţiile cadastrale cuprinse în dosarul de delimitare, care a fost finalizat fie prin semnarea procesului-verbal de delimitare a hotarelor, fie prin hotărârea judecătorească care tranşează neînţelegerile dintre vecini la stabilirea liniei de hotar, reprezintă operaţiuni prealabile, pur tehnice, efectuate în vederea delimitării teritoriale, care se efectuează printr-un act normativ. În situaţia în care, subsecvent operaţiunii de delimitare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, fie prin semnarea procesului-verbal de delimitare a hotarelor, fie prin hotărârea judecătorească de stabilire a hotarelor, intervine o modificare în fapt a limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, aceasta se va efectua exclusiv în condiţiile legii, şi anume numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor, prin referendum, în temeiul art. 22 teza a două din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

19. Neintervenind elemente noi, de natură a conduce la o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, având în vedere identitatea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi a criticilor formulate în susţinerea acesteia, Curtea reţine că atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

20. De asemenea, pentru aceleaşi considerente pronunţate în deciziile anterioare, în prezenta cauză, nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 123 - Prefectul din Legea fundamentală.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de comuna Vidra, judeţul Ilfov, prin primar, în Dosarul nr. 2.305/122/2012 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. II din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 ianuarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 18

din 18 ianuarie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.092 şi art. 1.097 din Codul civil

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1,092 şi art. 1.097 din Codul civil, excepţie ridicată de Bogdan Ionescu în Dosarul nr. 9.736/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.393D/2017.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal şi asistat de domnul avocat Bănică Udrea, din Baroul Bucureşti. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în cadrul unui litigiu având ca obiect un partaj judiciar, cu desfiinţarea donaţiei. Se arată că, în temeiul art. 5 alin. (1) coroborat cu art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în cauza dedusă soluţionării instanţei de judecată, deschiderea succesiunii a avut loc după intrarea în vigoare a noului Cod civil, astfel încât şi desfiinţarea donaţiei se face în condiţiile noului Cod civil. În aceste condiţii, critica de neconstituţionalitate se referă, pe de o parte, la faptul că prevederile legale criticate sunt retroactive, prin aceea că au ca efect desfiinţarea unei convenţii translative de proprietate, respectiv a unei donaţii, încheiate sub imperiul vechiului Cod civil, la cererea moştenitorului rezervatar. În acest mod sunt încălcate şi prevederile art. 44 din Constituţie referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate, precum şi ale art. 1 - Protecţia proprietăţii, cuprins în Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, în acelaşi timp, este afectată stabilitatea circuitului civil. Pe de altă parte, prevederile legale criticate sunt discriminatorii, din perspectiva faptului că, în ipoteza înstrăinării bunului de către de cuius sau a grevării cu sarcini, intervenea despăgubirea moştenitorului rezervatar, pe când în cazul unei donaţii, intervine desfiinţarea acesteia, în condiţiile prevederilor legale criticate.

4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că prevederile legale criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, dat fiind faptul că rezerva succesorală îi apără pe moştenitorii rezervatari, în virtutea dreptului lor propriu, născut la data deschiderii succesiunii, chiar împotriva voinţei defunctului, exprimată prin liberalităţi sau dezmoşteniri. Se mai arată că prevederile legale criticate păstrează soluţia legislativă din vechiul Cod civil, cu privire la care Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 1.152 din 13 septembrie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 14 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 9.736/299/2016*, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1.092 şi art. 1.097 din Codul civil. Excepţia a fost ridicată de Bogdan Ionescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind reducţiunea liberalităţilor excesive şi ieşirea din indiviziune.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, în temeiul noului Cod civil, nu pot fi modificate raporturi juridice încheiate sub imperiul Codului civil din 1864. În acest sens se arată că reducţiunea unei liberalităţi în favoarea moştenitori io r rezervatari încalcă principiul constituţional al garantării dreptului de proprietate, deoarece pot fi desfiinţate donaţii ce au avut ca efect un transfer al dreptului de proprietate privată.

7. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, fără să aducă argumente în susţinerea acestei opinii.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, dat fiind faptul că autorul acesteia nu arată în ce constă critica de neconstituţionalitate. În subsidiar invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 1.152 din 13 septembrie 2011, prin care s-a statuat că prevederile art. 841 şi art. 847 din Codul civil din 1864 sunt constituţionale.

10. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora sesizările trebuie motivate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 1.092 - Modul de operare şi art. 1.097 - Efectele reducţiunii, cuprinse în cartea a IV-a -

Despre moştenire şi liberalităţi, titlul III - Liberalităţile, capitolul IV - Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă şi reducţiunea liberalităţilor excesive din Codul civil, potrivit cărora:

- Art. 1.092: „După deschiderea moştenirii, liberalităţile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducţiunii, la cerere.;

- Art. 1.097: „(1) Reducţiunea are ca efect ineficacitatea legatelor sau, după caz, desfiinţarea donaţiilor în măsura necesară întregirii rezervei succesorale.

(2) întregirea rezervei, ca urmare a reducţiunii, se realizează în natură.

(3) Reducţiunea se realizează prin echivalent în cazul în care, înainte de deschiderea moştenirii, donatarul a înstrăinat bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, precum şi atunci când bunul a pierit dintr-o cauză imputabilă donatarului.

(4) Când donaţia supusă reducţiunii a fost făcută unui moştenitor rezervatar care nu este obligat la raportul donaţiei, acesta va putea păstra în contul rezervei sale partea care depăşeşte cotitatea disponibilă.

(5) Dacă donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supusă reducţiunii reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate păstra bunul, iar reducţiunea necesară întregirii rezervei celorlalţi moştenitori rezervatari se va face prin luare mai puţin sau prin echivalent bănesc.

(6) în cazul întregirii rezervei în natură, gratificatul păstrează fructele părţii din bun care depăşeşte cotitatea disponibilă, percepute până la data la care cei îndreptăţiţi au cerut reducţiunea. “

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul securităţii juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 - Universalitatea, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi art. 136 alin. (1) privind felurite proprietăţii şi alin. (5) referitoare la inviolabilitatea proprietăţii private. De asemenea sunt invocate dispoziţiile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, art. 17 - Interzicerea abuzului de drept şi art. 18 - Limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate arată că reducţiunea unei liberalităţi în favoarea unor moştenitori rezervatari încalcă principiul constituţional al garantării dreptului de proprietate, prin lipsirea de proprietate a celui gratificat. Cu alte cuvinte, autorul excepţiei este nemulţumit de reglementarea sancţiunii reducţiunii liberalităţilor făcute de către de cuius, dacă acestea au încălcat drepturile moştenitorilor rezervatari.

16. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, potrivit art. 1.086 şi art. 1.089 din Codul civil, rezerva succesorală este acea parte a moştenirii care nu poate face obiectul actelor de dispoziţie cu titlu gratuit, iar cotitatea disponibilă este acea parte a succesiunii de care de cuius poate să dispună în mod liber, cu titlu gratuit, prin liberalităţi (donaţie sau testament), chiar dacă există moştenitori rezervatari, respectiv persoane care au dreptul la moştenire în virtutea legii. Potrivit art. 1.087 din Codul civil sunt moştenitori rezervatari soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi ai defunctului. Aşadar, rezerva succesorală este o instituţie de ordine publică, care consacră dreptul legal al moştenitorilor rezervatari de a dobândi o parte din succesiune, cu limitarea autonomiei de voinţă a defunctului, în ceea ce priveşte dreptul său de dispoziţie asupra bunurilor moştenirii. Or, nu se poate susţine în mod temeinic că garantarea dreptului de proprietate al celor care au beneficiat de donaţii sau legate trebuie să prevaleze în faţa garantării dreptului moştenitorilor legali la o parte din bunurile moştenirii, respectiv rezerva succesorală. Din acest punct de vedere, Curtea reţine că liberalităţile se realizează sub condiţia rezolutorie de a nu se încălca rezerva succesorală, respectiv partea din bunurile moştenirii la care moştenitorii rezervatari sunt îndreptăţiţi, în virtutea unor dispoziţii legale imperative, potrivit cărora moştenitorii rezervatari au dreptul la partea din bunurile moştenirii ce alcătuiesc rezerva succesorală, de la data deschiderii sucesiunii. Or, în acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea reţine că principiul constituţional al garantării şi ocrotirii proprietăţii private nu operează în cazul în care dreptul este dobândit prin încălcarea normelor imperative ale legilor în vigoare la data încheierii actelor juridice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 467 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 12 octombrie 2005).

17. De asemenea, Curtea reţine că prevederile art. 847 din Codul civil din 1864, referitoare la rezerva succesorală, a căror soluţie legislativă corespunde cu cea criticată în prezenta cauză, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, Prin Decizia nr. 1.152 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 27 octombrie 2011, Curtea a reţinut că orice persoană fizică poate dispune liber de bunurile care alcătuiesc patrimoniul său, dar dreptul de dispoziţie poate fi exercitat numai în limitele stabilite de lege. Astfel de limitări sunt prevăzute de textele de lege criticate în favoarea unor rude apropiate, descendenţi şi părinţi, sau în favoarea soţului supravieţuitor, care au calitatea de moştenitori rezervatari, rezerva succesorală constituind parte a patrimoniului celui care lasă moştenirea, la care moştenitorii au dreptul, în virtutea legii, chiar dacă defunctul a făcut liberalităţi în timpul vieţii sau pentru cauză de moarte. În consecinţă, Curtea a reţinut că prevederile art. 847 din Codul civil din 1864 nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietăţii private, ci dau expresia dreptului constituţional la moştenire, cuprins în art. 46 din Legea fundamentală.

18. Cele statuate în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, dat fiind faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudenţa Curţii în materie.

19. În ceea ce priveşte invocarea principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, direct în faţa Curţii Constituţionale, în susţinerile orale ale reprezentantului autorului excepţiei, Curtea reţine că, în acord cu jurisprudenţa sa constantă, invocarea în susţinerea excepţiei a unor prevederi constituţionale direct în faţa Curţii, şi nu în faţa instanţei de judecată, contravine dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 29 alin, (1)-(4) din Legea nr. 47/1992, întrucât cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate rezultă din încheierea de sesizare şi din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei de judecată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 63 din 25 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 14 februarie 2007, şi Decizia nr. 517 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din data de 2 iunie 2008).

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bogdan Ionescu în Dosarul nr. 9.736/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1.092 şi art. 1.097 din Codul civil sunt constituţionale în raport cu critici ie formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 ianuarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de selecţie a personalului din România pentru posturi didactice din cadrul sistemului şcolilor europene

 

În temeiul Legii nr. 356/2007 pentru aderarea României la Convenţia privind definirea statutului şcolilor europene, adoptată la Luxemburg la 21 iunie 1994,

având în vedere Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în baza prevederilor Statutului personalului detaşat la şcolile europene,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de selecţie a personalului din România pentru posturi didactice din cadrul sistemului şcolilor europene, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Personalul selectat în temeiul prezentei metodologii dobândeşte calitatea de profesor detaşat, cu toate prerogativele care decurg din această calitate, în sensul definit de documentele specifice de reglementare din sistemul şcolilor europene, precizat de metodologie.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 4.343/2015*) privind selecţia cadrelor didactice care predau în Şcolile Europene, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte prevederi contrare.

Art. 4. - Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală relaţii internaţionale şi afaceri europene, Direcţia generală educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial, Direcţia generală minorităţi şi relaţia cu Parlamentul duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

 

Bucureşti, 23 martie 2018.

Nr. 3.475.


*) Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 4.343/2015 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de selecţie a personalului din România pentru posturi didactice din cadrul sistemului şcolilor europene

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Metodologia de selecţie a personalului din România pentru posturi didactice din cadrul sistemului şcolilor europene, numită în continuare metodologie, este elaborată în baza Legii nr. 356/2007 pentru aderarea României la Convenţia privind definirea statutului şcolilor europene, adoptată la Luxemburg la 21 iunie 1994, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

(2) Şcolile europene sunt structuri publice europene, instituţii de învăţământ cofinanţate de Uniunea Europeană, care compun un sistem sui generis, ca şi formă de cooperare între statele membre în domeniul educaţiei preuniversitare.

(3) Rolul şcolilor europene, declarat prin Convenţia privind definirea statutului şcolilor europene, adoptată în 1994, este acela de a asigura educaţia în limba maternă a copiilor personalului angajat în instituţiile comunitare, respectând, totodată, dreptul acestora de păstrare a identităţii culturale, într-un mediu educaţional bazat pe multiculturalitate şi plurilingvism.

Art. 2. - (1) Selecţia personalului pentru posturi didactice din cadrul sistemului şcolilor europene, la diverse discipline/secţii lingvistice, se realizează de către ministerele educaţiei din ţările membre ale Uniunii Europene, prin proceduri specifice, în baza unui centralizator de posturi aprobat de către Consiliul Superior al Şcolilor Europene şi în conformitate cu Statutul personalului detaşat din şcolile europene, denumit în continuare statut.

(2) în sensul stabilit de statut, calitatea de profesor detaşat este calitatea dobândită de o persoană care întruneşte cumulativ condiţiile pentru a preda în sistemul şcolilor europene, care susţine şi promovează un concurs de selecţie organizat în ţara de provenienţă, şi pe care autoritatea publică naţională care a organizat selecţia o detaşează, pe o perioadă determinată, de maximum 9 ani, în temeiul unui act oficial, pe un anumit post, în cadrul unei şcoli europene.

Art. 3. - (1) în România, selecţia personalului pentru posturi din cadrul sistemului şcolilor europene se realizează prin concurs, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii. Concursul este organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin comisia de organizare şi desfăşurare a procedurii de selecţie, denumită în continuare comisie de selecţie.

(2) Calendarul de organizare şi desfăşurare a concursului, denumit în continuare calendar, precum şi componenţa nominală a comisiei de selecţie se stabileşte prin notă aprobată de secretarul de stat cu atribuţii în domeniul învăţământului preuniversitar.

Art. 4. - (1) Comisia de selecţie se constituie prin ordin de serviciu, în următoarea componenţă:

a) preşedinte: secretar de stat;

b) 2 vicepreşedinţi: inspectorul pentru ciclurile preşcolar şi primar şi inspectorul pentru ciclul secundar, cu atribuţii de reprezentare a Ministerul Educaţiei Naţionale în cadrul Consiliului de inspecţie din sistemul şcolilor europene;

c) membri: inspectori/consilieri/experţi din Ministerul Educaţiei Naţionale;

d) secretariatul comisiei; 2-4 inspectori/consilieri din Ministerul Educaţiei Naţionale;

e) subcomisia pentru evaluarea probei scrise în specialitate: câte 2 evaluatori pentru fiecare disciplină de concurs, având specialitatea candidatului - directori/inspectori/experţi din Ministerul Educaţiei Naţionale, profesori din învăţământul universitar sau preuniversitar, având gradul didactic l/titlul ştiinţific de doctor sau calitatea de membru în comisiile naţionale de specialitate;

f) 7 membri supleanţi care îndeplinesc condiţiile de evaluator pentru subcomisia prevăzută la lit. e).

(2) Din comisie nu pot face parte persoane care au în rândul candidaţilor soţul/soţia, rude sau afini până la gradul IV inclusiv, membrii comisiei semnând în acest sens o declaraţie pe propria răspundere

(3) La selecţie pot participa reprezentanţi ai structurilor asociative ale părinţilor din şcoala/şcolile la care sunt alocate posturile scoase la concurs, precum şi directorul/directorul adjunct responsabil din şcoala/şcolile la care sunt alocate posturile scoase la concurs, cu rol consultativ.

Art. 5. - (1) Comisia de selecţie asigură organizarea şi desfăşurarea în condiţii optime a probelor de concurs.

(2) Preşedintele comisiei aprobă cadrul metodologic de organizare şi desfăşurare a concursului, postarea pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale a documentelor prevăzute în prezenta metodologie, avizează afişarea rezultatelor după fiecare probă de concurs.

(3) Secretariatul comisiei asigură:

a) publicarea pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale a următoarelor documente: metodologia, calendarul, lista posturilor/catedrelor/disciplinelor pentru care se organizează selecţia în perioada prevăzută de calendar, bibliografia de concurs transmisă de vicepreşedinţii comisiei de selecţie;

b) verificarea administrativă a dosarelor de înscriere, conform grilei din anexa nr. 2 la prezenta metodologie;

c) supravegherea candidaţilor în timpul desfăşurării probei scrise;

d) afişarea rezultatelor, la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale, după fiecare etapă a procedurii de selecţie şi după soluţionarea contestaţiilor;

e) elaborarea şi comunicarea ordinului de ministru privind numirea pe posturi a persoanelor care au promovat concursul;

f) arhivarea documentelor de concurs.

(4) Persoanele desemnate la art. 4 alin. (1) lit. b) şi c) au următoarele atribuţii:

a) evaluează activitatea profesională a candidaţilor, conform grilei de evaluare din anexa nr. 3 la prezenta metodologie;

b) stabilesc ghidul de interviu, realizează interviul şi evaluează candidaţii, conform grilei de evaluare din anexa nr. 4 la prezenta metodologie.

(5) Subcomisia pentru evaluarea probei scrise în specialitate are următoarele atribuţii:

a) elaborează subiectele şi baremele de evaluare, asigurând confidenţialitatea acestora;

b) evaluează lucrările scrise, conform baremului de evaluare;

c) transmite secretariatului comisiei de selecţie rezultatele evaluării candidaţilor la proba scrisă de specialitate.

(6) în vederea reevaluării lucrărilor contestate se constituie, prin ordin de serviciu, în structura prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. e), o nouă subcomisie pentru evaluarea probei scrise în specialitatea, denumită subcomisie de contestaţii. Subcomisia de contestaţii este alcătuită în întregime din evaluatori care nu au evaluat lucrarea scrisă în concurs. Subcomisia de contestaţii îşi desfăşoară activitatea în subordinea preşedintelui comisiei de selecţie.

 

CAPITOLUL II

Înscrierea candidaţilor

 

Art. 6. - (1) înscrierea la concurs se face în perioada prevăzută în calendar prin depunerea la registratura Ministerului Educaţiei Naţionale a dosarului de înscriere care conţine următoarele documente:

a) opisul dosarului, semnat de către candidat;

b) fisa de înscriere - prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta metodologie, completată, datată şi semnată de către candidat;

c) curriculum vitae în format Europass, datat şi semnat de candidat pe fiecare pagină, însoţit de documente care susţin afirmaţiile din CV;

d) copii, certificate „conform cu originalul”, de către conducerea unităţii/instituţiei unde candidatul îşi desfăşoară activitatea sau de către emitent sau copii legalizate (în cazul în care niciuna din primele două situaţii nu este posibilă), pentru următoarele documente:

1) buletin/carte de identitate, certificat de naştere, certificat de căsătorie/orice document care atestă schimbarea numelui (dacă este cazul);

2) actele de studii (diplomă/diplome de absolvire/licenţă/ maşter) în baza cărora se face înscrierea la concurs, însoţite de foaia matricolă/suplimentul la diplomă;

3) certificat recunoscut internaţional, valabil la data susţinerii concursului, care atestă cunoaşterea aprofundată a uneia dintre limbile engleză/franceză/germană, având nivelul de competenţă lingvistică specificat de profilul postului pentru care candidează;

4) certificat/diplomă care atestă competenţe de utilizare şi operare calculator;

e) adeverinţă din care să rezulte vechimea de predare efectivă la catedră de minimum 3 ani la data înscrierii, în ţară sau în sistemul şcolilor europene, în calitate de cadru didactic calificat, corespunzător profilului postului pentru care candidează;

f) recomandarea conducerii unităţii/instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea;

g) certificat medical cu menţiunea apt de muncă, în original;

h) certificat de cazier judiciar;

i) documente care dovedesc activitatea didactică desfăşurată în medii multiculturale şi plurilingvistice/participarea la proiecte care vizează educaţia incluzivă/multiculturală/interculturală;

j) documente care atestă: ultimul grad didactic obţinut/titlul ştiinţific/nivelul de competenţă didactică/recunoaşterea ştiinţifică sau profesională/calitatea de cercetător/doctorand în domeniul ştiinţelor educaţiei sau în specialitatea postului pe care candidează/calitatea de masterand sau de absolvent al unui program de studii care contribuie la creşterea nivelului de competenţă didactică;

(2) Documentele menţionate la alin. (1) lit. a)-h) sunt obligatorii pentru validarea dosarului de înscriere, în etapa de verificare administrativă, conform grilei din anexa nr. 2 la prezenta metodologie.

(3) în baza documentelor menţionate la alin. (1) lit. i) şi j) este evaluată activitatea profesională, conform grilei din anexa nr. 3 la prezenta metodologie.

(4) Dosarele se depun la registratura Ministerului Educaţiei Naţionale. În cazul în care dosarul este transmis prin poştă, data poştei nu poate depăşi data-limită de depunere prevăzută în calendar.

(5) Dosarele de înscriere depuse/transmise după termenul limită prevăzut în calendar nu se evaluează.

 

CAPITOLUL III

Organizarea şi desfăşurarea procedurii de selecţie

 

Art. 7. - (1) Procedura de selecţie se desfăşoară în patru etape succesive, după cum urmează:

a) verificarea administrativă a dosarului de înscriere, conform grilei din anexa nr. 2 la prezenta metodologie - probă eliminatorie;

b) evaluarea activităţii profesionale conform grilei din anexa nr. 3 la prezenta metodologie;

c) interviul;

d) proba scrisă în specialitatea postului.

Art. 8. - (1) Verificarea administrativă a dosarelor de înscriere se realizează de către secretariatul comisiei de selecţie, pe baza grilei de evaluare, prevăzută în anexa nr. 2 la prezenta metodologie. Candidaţii ale căror dosare de înscriere nu îndeplinesc prevederile alin. a)-h) din art. 6 sunt declaraţi respinşi.

(2) Nu sunt admise contestaţii.

Art. 9. - (1) Nu este permisă completarea dosarelor de înscriere după termenul-limită de depunere a dosarelor de înscriere, prevăzut în calendar.

(2) Candidaţii respinşi în etapa verificării administrative nu participă la celelalte etape prevăzute de procedura de selecţie.

Art. 10. - (1) Evaluarea activităţii profesionale a candidaţilor declaraţi admişi după etapa de verificare administrativă a dosarului de înscriere se realizează în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (4) lit. b) în prezenţa preşedintelui/ vicepreşedintelui comisiei de selecţie.

(2) Punctajul acordat candidatului se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate de către evaluatori. Fiecare evaluator acordă un punctaj cuprins între 1 şi 15 puncte, conform grilei de evaluare prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie. Media aritmetică se calculează cu două zecimale exacte, fără rotunjire.

(3) Sunt declaraţi admişi pentru a participa la etapa următoare candidaţii care obţin minimum 8 puncte.

(4) Rezultatele obţinute de candidaţi la evaluarea activităţii profesionale se afişează de către secretariatul comisiei la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale, conform calendarului, cu menţiunea „admis” pentru candidaţii care au obţinut minimum 8 puncte, respectiv „respins” pentru candidaţii au obţinut un punctaj egal cu sau mai mic de 7,99 puncte.

(5) Candidaţii respinşi nu participă la celelalte etape prevăzute de procedura de selecţie.

(6) Rezultatele obţinute la etapa de evaluare a activităţii profesionale nu pot fi contestate.

Art. 11. - (1) Candidaţii declaraţi admişi ca urmare a evaluării activităţii profesionale susţin interviul în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (4) lit. b) în prezenţa preşedintelui comisiei.

(2) Interviul evaluează gradul de cunoaştere a sistemului şcolilor europene - cadrul normativ şi documentele curriculare specifice, nivelul de motivare şi de competenţă didactică, precum şi abilităţile de predare în mediul educaţional multicultural şi plurilingvistic specific, demonstrate de candidaţi.

(3) Programarea candidaţilor la interviu este afişată în preziua susţinerii acestuia, conform calendarului, la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale.

(4) Competenţele demonstrate de candidaţi în cadrul interviului sunt evaluate conform grilei de evaluare prevăzută în anexa nr. 4 la prezenta metodologie.

(5) Punctajul acordat candidatului se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate de evaluatori. Fiecare evaluator acordă un punctaj cuprins între 1 şi 25 de puncte. Media aritmetică se calculează cu 2 zecimale exacte, fără rotunjire.

(6) Sunt declaraţi admişi pentru a participa la etapa următoare candidaţii care obţin minimum 20 de puncte.

(7) Rezultatele obţinute de candidaţi la interviu se afişează de către secretariatul comisiei la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale, conform calendarului, cu menţiunea „admis” pentru candidaţii care au obţinut minimum 20 de puncte, respectiv „respins” pentru candidaţii care au obţinut un punctaj egal cu sau mai mic de 19,99 puncte.

(8) Candidaţii respinşi nu participă la celelalte etape prevăzute de procedura de selecţie.

(9) Rezultatele obţinute la interviu nu pot fi contestate.

Art. 12. - (1) Candidaţii declaraţi admişi după proba de interviu susţin proba scrisă la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale, la data prevăzută în calendar. Proba scrisă constă în redactarea unei lucrări prin care se testează competenţa didactica şi cunoaşterea domeniului de specialitate, necesare ocupării postului/posturilor pentru care se organizează selecţia.

(2) Proba scrisă se desfăşoară începând cu ora 10,00, durata de redactare a lucrării fiind de 3 ore.

(3) Accesul candidaţilor în sală la proba scrisă se face în intervalul orar 9,00-9,30, pe baza actului de identitate valabil.

(4) Candidaţii şi secretarii comisiei nu pot avea asupra lor în sala de concurs obiecte sau materiale din următoarele categorii: genţi, poşete, ziare, reviste, cărţi, dicţionare, caiete, mijloace electronice de calcul, telefoane mobile sau orice alte mijloace care intermediază comunicarea la distanţă, alte obiecte/materiale a căror utilizare afectează desfăşurarea probei scrise în condiţii de legalitate, echitate şi obiectivitate.

(5) Materialele şi obiectele nepermise vor fi depuse înainte de intrarea în sala de concurs, într-un spaţiu prestabilit de comisia de selecţie.

(6) Secretarii comisiei de selecţie asigură supravegherea candidaţilor pe parcursul desfăşurării probei scrise şi răspund de corectitudinea desfăşurării probei în sala respectivă.

(7) Candidaţii care în timpul desfăşurării probei scrise sunt surprinşi copiind, primind sau transmiţând soluţii cu privire la subiecte sunt eliminaţi din concurs, încheindu-se un proces-verbal în acest sens de către secretarii comisiei, în prezenţa preşedintelui/vicepreşedintelui comisiei de selecţie.

(8) Candidaţii sunt informaţi cu privire la regulile pe care trebuie să le respecte pe durata desfăşurării probei scrise, prevederile referitoare la contestaţii, precum şi cu privire la situaţiile care pot conduce la anularea lucrării scrise. La încheierea instructajului, candidaţii semnează un proces-verbal, prevăzut în anexa nr. 5 la prezenta metodologie.

Art. 13. - (1) Subiectele şi baremele de evaluare pentru proba scrisă sunt elaborate de către membrii evaluatori din subcomisia pentru evaluarea probei scrise în specialitate, în conformitate cu bibliografia publicată pentru sesiunea de selecţie respectivă, pentru fiecare post/disciplină de concurs. Subiectele sunt multiplicate pe discipline/posturi, fiecare candidat primind subiectul corespunzător disciplinei/postului pentru care candidează, conform specializării.

(2) Responsabilitatea privind elaborarea, multiplicarea în numărul necesar de exemplare, secretizarea şi asigurarea confidenţialităţii subiectelor revine membrilor subcomisiei pentru evaluarea probei scrise în specialitate, care semnează în acest sens un angajament de confidenţialitate, prevăzut în anexa nr. 6 la prezenta metodologie.

Art. 14. - (1) Foile şi ciornele utilizate de candidaţi pentru redactarea lucrării se stampilează de către secretarii comisiei de selecţie şi se semnează de către preşedinte/vicepreşedinte. Pentru redactarea lucrărilor se foloseşte cerneală sau pix de culoare albastră; desenele şi graficele se execută cu creion negru.

(2) în cazul în care, pentru aceeaşi disciplină/post, susţin proba scrisă mai mulţi candidaţi, lucrările acestora se secretizează cu etichete albe.

(3) Candidatul care se retrage din propria iniţiativă poate solicita anularea lucrării în baza unei declaraţii, predă lucrarea şi foaia cu subiecte şi părăseşte sala. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre secretarii supraveghetori până la înapoierea în sala de examen, fără a beneficia de prelungirea timpului alocat rezolvării subiectelor.

(4) La finalizarea lucrării, candidaţii predau supraveghetorilor lucrările, ciornele, subiectele şi semnează în borderoul de predare, menţionând numărul de pagini scrise.

(5) Baremele de corectare se afişează la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale, în ziua desfăşurării probei scrise, la ora 13,00.

Art. 15. - (1) Fiecare lucrare scrisă este evaluată independent de cei 2 evaluatori, conform baremului validat la nivelul subcomisiei pentru evaluarea probei scrise în specialitate. Fiecare evaluator acordă un punctaj lucrării scrise, cuprins între 1 şi 60 de puncte.

(2) Pentru validarea evaluărilor, diferenţa dintre punctajele acordate de cei 2 evaluatori nu trebuie să fie mai mare de 5 puncte. În caz contrar, preşedintele/vicepreşedintele comisiei de selecţie dispune reverificarea lucrării respective, în prezenţa sa, de către cei 2 membri evaluatori. În funcţie de rezultatele reverificării se decide, prin consens, nota lucrării.

(3) Punctajul obţinut de candidat la proba scrisă se calculează cu două zecimale, fără rotunjire, ca medie aritmetică a punctajelor acordate de către evaluatori.

(4) Punctajul maxim acordat pentru proba scrisă este de 60 de puncte. Candidaţii care nu întrunesc minimum 30 de puncte sunt declaraţi respinşi la proba scrisă.

Art. 16. - (1) Rezultatele obţinute de candidaţi la proba scrisă se afişează de către secretarii comisiei la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale, conform calendarului.

(2) Rezultatele obţinute de candidaţi la proba scrisă pot fi contestate. Se pot contesta numai rezultatele obţinute la evaluarea propriei lucrări.

Art. 17. - (1) Eventualele contestaţii se depun la registratura Ministerului Educaţiei Naţionale, Intr-un interval de timp de maximum 24 de ore de la afişarea rezultatelor.

(2) Nu se admite transmiterea contestaţiei prin e-mail, fax sau cu ajutorul altor mijloace de comunicare virtuală.

Art. 18. - (1) Pentru a decide cu privire la formularea şi depunerea contestaţiei, candidatul poate beneficia de dreptul de a vizualiza lucrarea şi borderourile de notare. Pe parcursul vizualizării, numele evaluatorilor vor fi secretizate. Candidatul poate aprecia cu privire la integralitatea lucrării, prin raportare la formatul predat de acesta şi asumat prin semnătură în procesul-verbal.

(2) în cazul menţinerii şi înregistrării contestaţiei, lucrarea va fi reevaluată de către subcomisia de contestaţii, în termenul prevăzut de calendar.

(3) Nu se eliberează candidaţilor copii ale lucrărilor scrise.

Art. 19. - Subcomisiile de contestaţii sunt alcătuite în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (6) pe specialităţi, pentru acele specialităţi/posturi pentru care s-au depus contestaţii.

Art. 20. - (1) Recorectarea lucrărilor scrise pentru care s-a depus contestaţie se realizează conform prevederilor art. 15, după secretizarea notei obţinute de candidat la evaluarea lucrării.

(2) Punctajul acordat de comisia de contestaţii este definitiv şi reprezintă punctajul obţinut de candidat la proba scrisă.

Art. 21. - Comunicarea rezultatelor la contestaţii se face prin afişare la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale, în perioada prevăzută de calendar.

Art. 22. - (1) Punctajul final obţinut de fiecare dintre candidaţii declaraţi promovaţi la toate etapele procedurii de selecţie se calculează ca sumă a punctajelor obţinute la următoarele probe de concurs: evaluarea activităţii profesionale, interviul şi proba scrisă în specialitate.

(2) Lista cuprinzând rezultatele finale ale concursului de selecţie se afişează la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale, în ordinea descrescătoare a punctajelor pentru fiecare disciplină/post scos la concurs, la data prevăzută în calendar.

(3) Selecţia se face pe disciplină/post. Este declarat admis candidatul care a obţinut cel mai mare punctaj dintre candidaţii care au concurat pentru acelaşi post.

Art. 23. - Punctajele obţinute de candidaţii la concurs sunt înscrise într-un tabel centralizator, care se arhivează de către secretariatul comisiei de selecţie.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 24. - Lista cuprinzând disciplinele/posturile, precum şi şcolile europene pentru care se organizează selecţia persoanelor detaşate din România, bibliografia şi calendarul concursului se publică cu minimum 4 săptămâni înainte de data organizării concursului, pe site-ul oficial al Ministerului Educaţiei Naţionale, la secţiunea Şcoli europene.

Art. 25. - Lista cuprinzând disciplinele/posturile scoase la concurs nu poate fi modificată după începerea procedurii de selecţie.

Art. 26. - Prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, persoanele declarate admise la concursul de selecţie organizat în baza prezentei metodologii dobândesc calitatea de profesor detaşat şi sunt încadrate pe postul pentru care au concurat, cu scopul de a desfăşura în cadrul sistemului şcolilor europene exclusiv activităţile descrise în profilul postului.

Art. 27. - Fiecărui profesor detaşat i se încheie contract de muncă pe durată determinată de maximum 9 ani, în temeiul art. 29 lit. a) pct. i) şi ii) din statut, pentru postul din sistemul şcolilor europene pentru care a concurat

Art. 28. - Persoanele care au dobândit statutul de profesor detaşat în sistemul şcolilor europene în urma promovării concursului beneficiază de rezervarea postului în instituţia/unitatea de învăţământ din România în care au contract de muncă încheiat pe perioadă nedeterminată.

Art. 29. - (1) Pentru persoanele având statutul de profesor detaşat în sistemul şcolilor europene, autorităţile naţionale competente virează retribuţia din sistemul naţional de salarizare, aferentă nivelului postului, în conformitate cu prevederile statutului.

(2) Pe perioada în care o persoană ocupă un post în sistemul şcolilor europene cu statut de profesor detaşat, după efectuarea plăţilor, angajatorul transmite lunar la şcoala europeană în care acesta îşi desfăşoară activitatea didactică situaţia sumelor achitate, semnată de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabilitate.

(3) Diferenţa salarială dintre salariul aferent postului din şcoala europeană şi salariul aferent postului din sistemul naţional este suportată de Comisia Europeană, în conformitate cu legislaţia specifică de reglementare a funcţionării şcolilor europene.

Art. 30. - Competenţele dobândite şi certificările/atestările obţinute în perioada în care o persoană are statut de profesor detaşat în sistemul şcolilor europene se recunosc/se echivalează, la cerere, în conformitate cu legislaţia în vigoare în sistemul de învăţământ din România.

Art. 31. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

FIŞĂ DE ÎNSCRIERE

 

Numele şi prenumele ................................................................................................

Disciplina/disciplinele/domeniul de concurs: ..........................................................

Instituţia/Instituţiile de învăţământ absolvită/absolvite: ...........................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

cu durata de ................. ani.

Specializarea/Specializările obţinută/obţinute prin studii ........................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

 

Vechimea efectivă în activitatea didactică de predare la data înscrierii: ................. ani ................. luni ................. zile*)

Date de contact: telefon ....................................., e-mail .....................................

 

Data .....................................

Semnătura .....................................

 

*) Se certifică prin adeverinţă eliberată de unităţile/instituţiile de învăţământ în care şi-a desfăşurat/îşi desfăşoară activitatea la catedră candidatul. Se ia în calcul numai vechimea de predare în calitate de cadru didactic calificat.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

GRILA

de verificare administrativă a dosarului de înscriere Numele şi prenumele candidatului

 

Candidat

Existenţă document

Evaluare administrativă

(da/nu)

Opisul dosarului, semnat de candidat

 

Fişa de înscriere la concurs, prevăzută în anexa nr. 1 la metodologie, completată, datată şi semnată de candidat

 

Curriculum vitae în format Europass, datat şi semnat de candidat pe fiecare pagină, însoţit de documente care susţin afirmaţiile din CV

 

Buletin/Carte de identitate - în copie*,

certificat de naştere, certificat de căsătorie/orice document care atestă schimbarea numelui (dacă este cazul) - în copie*

 

Actele de studii (diplomă/diplome de absolvire/licenţă/master) în baza cărora se face înscrierea la concurs, însoţite de foaia matricolă/suplimentul la diplomă - în copie*

 

Certificat recunoscut internaţional, valabil la data susţinerii concursului, care atestă cunoaşterea aprofundată a uneia dintre limbile engleză/franceză/ germană, având nivelul de competenţă lingvistică specificat de profilul postului pentru care candidează - în copie*

 

Certificat/Diplomă care atestă competenţe de utilizare şi operare calculator - în copie*

 

Adeverinţă din care să rezulte vechimea de predare efectivă la catedră de minimum 3 ani, la data înscrierii, în ţară sau în sistemul şcolilor europene, în calitate de cadru didactic calificat corespunzător postului pentru care candidează

 

Recomandarea conducerii unităţii/instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea

 

Certificat medical cu menţiunea „apt de muncă”, în original

 

Certificat de cazier judiciar

 

 

* Copiile documentelor pot fi: certificate „conform cu originalul” de către conducerea unităţii/instituţiei de învăţământ unde candidatul îşi desfăşoară activitatea sau de către emitent sau copii legalizate.

 

REZULTAT VERIFICARE ADMINISTRATIVĂ DOSAR (admis/respins): .....................................

 

Data .....................................

 

Preşedintele Comisiei de selecţie

Secretariatul Comisiei de selecţie

.....................................

.....................................

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

GRILA

de evaluare a activităţii profesionale

 

Numele şi prenumele candidatului ................................................

 

Criteriu

Punctaj evaluare (maximum 15 p)

Grad didactic7nivel competenţă didactică/ recunoaştere ştiinţifică sau profesională/ calitatea de cercetător/doctorand în domeniul ştiinţelor educaţiei sau în specialitatea postului pe care candidează/ calitatea de masterand sau de absolvent al unui program de studii care contribuie la creşterea nivelului de competenţă didactică

grad didactic l/doctorat (5 p.)

.../5 p.

.../11 p

grad didactic II (3 p.)

definitivat (1 p.)

membru în grupuri de lucru/comisii în domeniul ştiinţific de experienţă,

curriculum/evaluare/reformă educaţională, la nivelul sistemului naţional/sistemului şcolilor europene 1 p./grup de lucru/comisie (maximum 3 p.)

.../3 p.

membru în grupuri de lucru/comisii în domeniul ştiinţific de experienţă - curriculum/evaluare/reformă educaţională, la nivel local/judeţean, în sistemul naţional de învăţământ/la nivelul unei şcoli europene 0,5 p./grup de lucru/comisie (maximum 1 p.)

calitatea de cercetător/doctorand în domeniul ştiinţelor educaţiei sau în specialitatea postului pe care candidează/calitatea de masterand sau de absolvent al unui program de studii care contribuie la creşterea nivelului de competenţă didactică (maximum 3 p.)

.../3 p.

Activitate didactică în medii multiculturale şi plurilingvistice

1 p./an şcolar (maximum 3 p.)

.../3 p.

Participare la proiecte care vizează educaţia incluzivă/multiculturală/interculturală

0,5 p./proiect (maximum 1 p.)

.../1 p.

 

* Se acordă maximum 11 puncte pentru întreaga secţiune şi se punctează nivelul maxim al gradului didactic sau titlului ştiinţific obţinut. Sunt declaraţi admişi în etapa următoare candidaţii care obţin minimum 8 puncte.

 

TOTAL PUNCTAJ EVALUARE ACTIVITATE PROFESIONALĂ: ................................................

 

Data ....................................

 

Membrii Comisiei de selecţie

Preşedintele/Vicepreşedinţii Comisiei de selecţie

................................................

................................................

................................................

................................................

 

ANEXA Nr. 4

la metodologie

 

GRILA

de evaluare a interviului

 

Numele şi prenumele candidatului ................................................

 

 

 

Numele

candidatului

Motivaţie -

Gradul de cunoaştere al sistemului şcolilor europene

Competenţă didactică adecvată specificului postului:

Abilităţi de predare diferenţiată în mediu educaţional multicultural şi

plurilingvistic:

Studiu de caz. Identificarea soluţiilor adecvate pentru situaţii pedagogice concrete propuse de comisia de selecţie:

Iniţiativă şi creativitate -

Total punctaj*

2 puncte

2 puncte

3 puncte

5 puncte

10 puncte

3 puncte

25 puncte

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*) Punctajul acordat fiecărui candidat este de maximum 25 p. Sunt declaraţi admişi pentru participarea la etapa următoare candidaţii care obţin minimum 20 puncte.

 

Data ....................................

 

Preşedintele Comisiei de selecţie

Vicepreşedinţii Comisiei de selecţie

................................................

................................................

................................................

................................................

Membrii Comisiei de selecţie

 

................................................

 

................................................

 

................................................

 

................................................

 

 

ANEXA Nr. 5

la metodologie

 

PROCES-VERBAL

de instruire a candidaţilor în vederea susţinerii probei scrise

 

Încheiat astăzi, ..................................., cu ocazia instruirii candidaţilor referitor la susţinerea probei scrise din cadrul selecţiei cadrelor didactice pentru Şcoala Europeană ................................................

Proba scrisă constă în redactarea unei lucrări de specialitate prin care se testează competenţa didactică şi cunoştinţele teoretice necesare ocupării postului/posturilor pentru care se organizează selecţia.

Proba scrisă se desfăşoară începând cu ora 10,00, durata de redactare a lucrării fiind de 3 ore.

Candidaţii nu pot avea asupra lor în sala de concurs obiecte sau materiale din următoarele categorii: genţi, poşete, ziare, reviste, cărţi, caiete, mijloace electronice de calcul, telefoane mobile sau orice alte mijloace care intermediază comunicarea la distanţă, alte obiecte/materiale a căror utilizare afectează desfăşurarea probei scrise în condiţii de legalitate, echitate şi obiectivitate. Materialele şi obiectele nepermise vor fi depuse înainte de intrarea în sala de concurs, într-un spaţiu prestabilit de comisia de selecţie.

Candidaţii care în timpul desfăşurării probei scrise sunt surprinşi copiind, primind sau transmiţând soluţii cu privire la subiecte sunt eliminaţi din concurs, încheindu-se un proces-verbal în acest sens de către supraveghetori, în prezenţa preşedintelui/vicepreşedintelui comisiei de selecţie. Tentativa de fraudă conduce de asemenea la eliminarea din concurs.

Punctajul maxim acordat la proba scrisă este de 60 de puncte.

Pentru redactarea lucrării scrise nu pot fi folosite alte foi în afara celor ştampilate de către secretarul comisiei de selecţie. Foile pe care se redactează lucrarea se semnează de către preşedintele comisiei sau unul din vicepreşedinţii acesteia. Pentru redactarea lucrărilor se foloseşte cerneală sau pix de culoare albastră; desenele şi graficele se execută cu creion negru.

În cazul în care, pentru aceeaşi disciplină, susţin proba scrisă mai mulţi candidaţi, lucrările acestora se secretizează cu etichete albe.

Din momentul distribuirii subiectelor, niciun candidat nu mai poate intra în sală şi nici nu o poate părăsi, decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează pentru predarea acesteia.

Candidatul care se retrage din proprie iniţiativă poate solicita anularea lucrării în baza unei declaraţii, predă lucrarea şi foaia cu subiecte şi părăseşte sala. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre supraveghetori până la înapoierea în sala de examen, fără a beneficia de prelungirea timpului alocat rezolvării subiectelor.

La finalizarea lucrării sau la expirarea timpului alocat probei scrise, candidaţii predau supraveghetorilor lucrările, ciornele, subiectele şi semnează în borderoul de predare, menţionând numărul de pagini scrise.

Baremele de corectare pentru fiecare disciplină se afişează la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale, în ziua desfăşurării probei, la ora 13,00.

Rezultatele obţinute de către fiecare candidat la proba scrisă se afişează, conform calendarului, la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale. Rezultatele obţinute de candidaţi la proba scrisă pot fi contestate, în urma contestaţiei, candidaţii pot obţine şi punctaje inferioare, nu numai punctaje egale sau superioare celui iniţial.

Candidatul care decide să conteste punctajul obţinut la proba scrisă completează şi depune personal la registratura Ministerului Educaţiei Naţionale o cerere de reevaluare a lucrării scrise. Depunerea cererii de reevaluare a lucrării scrise se face într-un interval de timp de maximum 24 de ore de la afişarea rezultatelor.

Nu se admite transmiterea contestaţiei prin e-mail, fax sau alte mijloace de comunicare virtuală.

Comunicarea rezultatelor la contestaţii se face prin afişare la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale, în perioada prevăzută de calendar. Rezultatele obţinute după contestaţii sunt definitive.

Candidaţii prezenţi în sala de concurs semnează pentru luarea la cunoştinţă.

Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal.

 

Data ....................................

 

Am luat la cunoştinţă.

 

................................................

Secretarul Comisiei de selecţie

................................................

................................................

(numele candidatului şi semnătura)

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 6

la metodologie

 

ANGAJAMENT DE CONFIDENŢIALITATE

 

Subsemnatul/Subsemnata, ................................................, în calitate de ................................................,

în cadrul comisiei de selecţie, declar pe propria răspundere următoarele:

1. Nu am rude sau afini până la gradul IV inclusiv în rândul candidaţilor.

2. În calitate de membru al comisiei de selecţie a cadrelor didactice în vederea detaşării la şcolile europene voi asigura secretizarea şi păstrarea confidenţialităţii subiectelor.

 

Data ....................................

 

Semnătura

 

................................................

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.