MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 342/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 342         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 19 aprilie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 77 din 22 februarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (3) teza a două din Codul penal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

290. - Ordin al ministrului tineretului şi sportului pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea Programului naţional „Tabere studenţeşti” 2018

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

67. - Ordin pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a pieţei angro de energie electrică

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 4 din 28 februarie 2018 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală)

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 77

din 22 februarie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (3) teza a două din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (3) teza a două din Codul penai, excepţie ridicată de reprezentantul Ministerului Public din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în Dosarul nr. 43.119/4/2015 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.371D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Voicu Petre, doamna avocat Sorina Dumitrescu din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar şi lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Voicu Petre a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 733D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (3) teza a două din Codul penal, excepţie ridicată din oficiu de către instanţa de judecată în Dosarul nr. 12.035/212/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

5. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

7. Reprezentantul legal al părţii Voicu Petre este de acord cu conexarea dosarelor.

8. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu se opune conexării dosarelor.

9. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 733D/2017 la Dosarul nr. 3.371D/2016, care a fost primul înregistrat.

10. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul doamnei avocat Sorina Dumitrescu, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, art. 61 din Codul penal defineşte ce este amenda, iar art. 61 alin. (3) din acelaşi cod reglementează cu privire la obligaţia stabilirii amenzii în funcţie de criteriile generale de individualizare a pedepsei. Având în vedere că art. 74 din Codul penal este în totalitate constituţional, pe cale de consecinţă înseamnă că şi teza criticată este constituţională. Cu privire la critica referitoare la faptul că judecătorul, în procesul de deliberare, poate aplica amenzi excesive sau mult diminuate în funcţie de criteriul averii, se arată că o astfel de critică vizează modul de aplicare a legii, fapt inadmisibil.

11. De asemenea se arată că nu există niciun fel de discriminare, iar dacă teza criticată nu ar fi fost desprinsă din conţinutul în ansamblu căruia îi aparţine, s-ar putea constata că la art. 64 din Codul penal se prevede şi posibilitatea ca, în situaţia în care această amendă nu ar putea fi executată, cel care este supus unei astfel de sancţiuni să o poată contesta în vederea înlocuirii cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.

12. Aşa fiind, având în vedere atât aceste considerente, cât şi pe cele formulate în concluziile scrise, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

13. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Autorul acesteia susţine că ar exista o discriminare pe criteriul averii, deoarece la stabilirea cuantumului unei zile-amendă se ţine seama de situaţia materială a persoanei condamnate. Astfel, potrivit prevederilor art. 72 alin. (2) din Codul penal, la alegerea dintre pedeapsa închisorii şi pedeapsa amenzii se ţine seama de criteriile generale de individualizare din art. 71 alin. (1) din acelaşi cod. Prin urmare, situaţia materială a persoanei condamnate nu poate justifica alegerea între cele două feluri de pedepse. De asemenea, dacă o persoană este condamnată la o pedeapsa cu închisoare, acea persoană, în mod evident, nu obţine venituri din prestarea muncii sale pe perioada detenţiei. Acest argument este folosit şi pentru cazul aplicării pedepsei amenzii cu privire la sistemul zilelor-amendă, deoarece persoana va fi lipsită de veniturile sale din munca prestată pe perioada corespunzătoare zilelor-amendă. Fiecare persoană are anumite venituri, iar cuantumul unei zile-amendă este diferit. Raţiunea sistemului zilelor-amendă este lipsirea persoanei de veniturile pe care ea le-ar obţine dacă ar munci în acela zile. Sistemul este aplicat matematic în unele ţări fără a exista vreo limită maximă a cuantumului unei zile-amendă, fiind un sistem care nu a fost însuşit de către legiuitorul român, în sensul că aplicarea nu este matematică, însă criteriul avut în vedere este acelaşi respectiv, persoana va fi lipsită de veniturile pe care ea le-ar obţine dacă ar munci. Reglementări similare se regăsesc în Croaţia, Germania, Elveţia, precum şi în alte state.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

14. Prin încheierile din 13 decembrie 2016 şi 23 februarie 2017, pronunţate în dosarele nr. 43.119/4/2015 şi nr. 12.035/212/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală şi Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (3) teza a două din Codul penal.

15. Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de reprezentantul Ministerului Public din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi, respectiv, instanţa de judecată, cu prilejul soluţionării unor cauze penale la fond şi în apel în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 336 şi art. 196 din Codul penal.

16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, procurorul şi, respectiv, instanţa de judecată, în calitate de autori ai excepţiei, susţin că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, întrucât dispoziţiile art. 61 alin. (3) teza a două din Codul penal, prevăzând situaţia materială a condamnatului drept criteriu la stabilirea de către instanţă a cuantumului sumei corespunzătoare unei zile-amendă, nu fac altceva decât să instituie un mecanism generator de discriminare pozitivă sau negativă pe criteriul averii.

17. Astfel, atunci când instanţa de judecată va aplica pedeapsa amenzii unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, dar diferite în ceea ce priveşte situaţia materială, dacă va fi respectat criteriul prevăzut de textul contestat, se va putea ajunge la situaţia inechitabilă ca, pentru persoana fără mijloace materiale, să se stabilească o sumă corespunzătoare pentru ziua-amendă într-un cuantum redus, iar cu privire la persoana care are o situaţie materială prosperă să se stabilească o sumă corespunzătoare pentru ziua-amendă într-un cuantum orientat spre limita maximă prevăzută de lege.

18. Totodată, în situaţia în care pedeapsa amenzii este prevăzută alternativ cu pedeapsa închisorii, în cazul unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, se va putea ajunge la situaţia inacceptabilă ca, pentru persoana fără mijloace materiale, instanţa să aplice pedeapsa închisorii, doar pentru că respectiva persoană nu şi-ar permite să achite o amendă, iar în cazul persoanei care dispune de resurse materiale suficiente, instanţa să aplice pedeapsa amenzii, din singurul motiv că această persoană are posibilitatea să execute pedeapsa, prin plata amenzii.

19. Aşa fiind, prin obligarea instanţei de judecată ca în procesul de individualizare judiciară a pedepsei amenzii penale să ţină seama de nivelul veniturilor inculpatului şi implicit de averea acestuia se creează o situaţie discriminatorie pe motiv de avere. În plus, acest criteriu este dificil de cuantificat, întrucât legiuitorul nu a limitat veniturile la care se face raportarea ca fiind doar cele realizate pe teritoriul naţional, iar instanţa de judecată nu are instrumentele necesare pentru a putea stabili complet situaţia de fapt premisă referitoare la criteriul averii.

20. Sub acest aspect, dar cu privire la o altă dispoziţie din Codul penal din 1968, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 463 din 13 noiembrie 1997 prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. 4 din Codul penal din 1968, reţinând în considerente discriminarea pe criteriul averii.

21. Având în vedere aceste considerente, este evident că reglementarea criticată determină o discriminare pe criteriul averii, fiind inadmisibil ca, la aplicarea şi stabilirea cuantumului pedepsei, instanţa de judecată să aibă în vedere situaţia materială a inculpaţilor.

22. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece prin prevederea situaţiei materiale a condamnatului la stabilirea cuantumului sumei corespunzătoare unei zile-amendă, textul legal arătat nu face altceva decât să instituie un mecanism generator de discriminare (pozitivă sau negativă) pe criteriul averii.

23. De asemenea, atunci când instanţa de judecată va aplica pedeapsa amenzii unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, dar diferite în ce priveşte situaţia materială, dacă va fi respectat criteriul prevăzut de art. 61 alin. (3) teza a două din Codul penal, se va putea ajunge la situaţia inechitabilă ca pentru persoana fără mijloace materiale să se stabilească o sumă corespunzătoare pentru ziua-amenzii într-un cuantum redus, iar cu privire la persoana care are o situaţie materială bună să se stabilească o sumă corespunzătoare pentru ziua-amendă într-un cuantum orientat spre limita maximă prevăzută de lege.

24. Totodată, în situaţia în care pedeapsa amenzii este prevăzută alternativ cu pedeapsa închisorii, în cazul unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, se va putea ajunge la situaţia inacceptabilă ca, pentru persoana fără mijloace materiale, instanţa să aplice pedeapsa închisorii, doar pentru că respectiva persoană nu şi-ar permite să achite o amendă, iar în cazul persoanei care dispune de resurse materiale suficiente, instanţa să aplice pedeapsa amenzii, din singurul motiv că această persoană are posibilitatea să execute pedeapsa, prin plata amenzii.

25. Ca atare, este evident că reglementarea criticată determină o discriminare pe criteriul averii, fiind inadmisibil ca, la aplicarea şi stabilirea cuantumului pedepsei, instanţa de judecată să aibă în vedere situaţia materială a inculpaţilor.

26. Potrivit prevederilor art. 30 alin, (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

27 Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, egalitatea în faţa legii presupune, în ceea ce priveşte sancţiunile penale, ca persoanele care au comis o faptă prevăzută de legea penală să resimtă aceleaşi consecinţe, iar sancţiunile să aibă acelaşi grad de severitate pentru persoanele care au comis fapte similare.

28. Această egalitate a sancţiunilor penale nu poate fi realizată decât adaptând cuantumul amenzii penale la situaţia materială a infractorului. Egalitate nu înseamnă, în acest caz, plata unei sume identice de bani către stat, amenda având natura unei sancţiuni penale şi nu pe aceea a unei despăgubiri.

29. În context este necesară raportarea la veniturile persoanei condamnate, astfel încât, prin aplicarea unei amenzi proporţionale cu veniturile, persoanelor care au comis aceleaşi fapte prevăzute de legea penală să se aplice, în concret, sancţiuni de severitate similară.

30. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, prin introducerea sintagmei „situaţia materială”a inculpatului se creează un sistem echitabil şi, în acelaşi timp, umanitar de pedepsire pentru diferitele persoane. Introducerea unui astfel de sistem dă posibilitatea condamnatului de a returna statului veniturile de care a fost păgubit prin infracţiune, mai ales dacă a urmărit un folos material prin infracţiunea comisă.

31. Având în vedere faptul că principiul egalităţii de tratament juridic constă în aplicarea echitabilă a unei norme de drept subiectelor aflate în cazuri identice sau similare, Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat nu aduce atingere art. 16 alin. (1) din Constituţie, ci are menirea de a conduce la o individualizare judiciară corectă, eficientă şi echitabilă a pedepsei amenzii, în limitele prevăzute de legiuitor şi cu respectarea criteriilor generale de individualizare.

32. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că textul art. 16 alin. (1) din Constituţie, coroborat cu cel al art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală, vizează discriminările prohibite, nu şi pe cele admisibile, vizează deci „discriminarea negativă”, nu şi „discriminarea pozitivă”, ţinând seama de specificitatea unor situaţii sau de scopul realizării unei justiţii distributive, pentru a anula sau pentru a diminua inegalităţile obiective. Totodată, textele constituţionale arătate vizează egalitatea între cetăţeni cât priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi, nu identitatea de tratament juridic cât priveşte exercitarea sau realizarea unor drepturi. Astfel se explică nu numai admisibilitatea unui tratament juridic diferit şi privilegiat faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui (Decizia nr. 27 din 12 martie 1996).

33. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

34. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

35. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 61 alin. (3) teza a două din Codul penal cu denumirea marginală Stabilirea amenzii, care au următorul conţinut: „(3) Instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabileşte ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa

36. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi dispoziţiile art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice referitor la egalitatea în faţa legii a persoanelor, fără discriminare,

37. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în titlul III s-au reglementat pedepsele şi categoriile de pedepse şi acestea sunt, potrivit art. 53-55 din Codul penal, pedepse principale, accesorii şi complementare. De asemenea, pedepsele principale sunt de trei feluri, şi anume detenţiunea pe viaţă, închisoarea şi amenda (a se vedea art. 53 din Codul penal). Totodată, cât priveşte pedeapsa amenzii, aceasta cunoaşte o nouă reglementare, dar şi o sferă de aplicare semnificativ lărgită faţă de Codul penal din 1969, prin creşterea numărului infracţiunilor ori a variantelor acestora pentru care amenda poate fi aplicată atât ca pedeapsă unică, cât şi ca pedeapsă alternativă la pedeapsa închisorii. Un prim element de noutate constă în calcularea amenzii prin sistemul zilelor-amendă, care, prin mecanismul de determinare a cuantumului, asigură o mai bună individualizare a pedepsei concret aplicate atât sub aspectul proporţionalităţii, exprimat prin numărul zilelor-amendă, cât şi al eficienţei, prin determinarea valorii unei zile-amendă ţinând seama de situaţia patrimonială a condamnatului. În acest sens, pentru determinarea cuantumului amenzii se individualizează mai întâi numărul zilelor-amendă, cuprins între 30 şi 400 de zile, care se înmulţeşte cu suma corespunzătoare unei zile-amendă cuprinsă între 10 lei şi 500 lei. Instanţa va stabili numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei, iar cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabileşte ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa.

38. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, sau Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).

39. În acest context, Curtea constată că situaţia juridică a inculpaţilor condamnaţi, pentru aceleaşi infracţiuni, deşi nu este diferită, opţiunea legiuitorului de a conferi judecătorului libertatea ca, în procesul de individualizare a pedepselor, să ţină seama de situaţia materială a condamnatului stabilind un tratament juridic diferenţiat, îşi găseşte justificare obiectivă şi rezonabilă în împrejurarea că în societatea actuală există diferenţieri între persoane cu privire la venit, la avere, la standardul de viaţă, la posibilităţile date de familia din care face parte şi la câştigurile obţinute prin activităţi diverse.

40. Totodată, cu privire la actualul Cod penal, deşi nu mai menţine dispoziţiile art. 52 din Codul penal din 1969 cu privire la esenţa pedepsei şi scopurile acesteia şi nici dispoziţiile care interziceau cauzarea de suferinţe fizice sau înjosirea persoanei condamnatului, acestea fiind cuprinse în Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, Curtea constată că, indiferent de tipul pedepsei (privative sau neprivative de libertate), aceasta a fost şi rămâne principalul mijloc de realizare a scopului legii penale. De aceea, scopul pedepsei coincide cu scopul legii penale şi reprezintă atât un mijloc de reeducare a condamnatului, cât şi o măsură de constrângere a acestuia pentru formarea unei atitudini corecte faţa de muncă, de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

41. În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că în vederea analizării caracterului de pedeapsă, în sensul art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, se verifică scopul sancţiunii (dacă este punitiv sau compensatoriu), implicarea organelor de urmărire penală şi dacă este consecinţa exercitării abuzive a unui drept sau consecinţa infracţiunii. Cu alte cuvinte, conceptul de „pedeapsă” cuprins în această prevedere prezintă, ca şi cele de „drepturi şi obligaţii cu caracter civil” şi „acuzaţie în materie penală” din articolul 6 paragraful 1, un sens distinct, autonom (a se vedea, în special, cu privire la „drepturile civile”, Hotărârea din 31 martie 1992, pronunţată în Cauza X împotriva Franţei din

31 martie 1992, şi, în cazul „acuzaţiilor penale”, Hotărârea din 27 august 1991, pronunţată în Cauza Demicoli împotriva Maltei, paragraful 31). Pentru a asigura eficacitatea protecţiei oferite de art. 7, Curtea trebuie să rămână liberă să depăşească aparenţele şi să evalueze pentru sine dacă o anumită măsură constituie o „pedeapsă”. De aceea, obiectivele prevenirii şi reparării sunt în concordanţă cu cele ale represiunii şi pot fi considerate elementele constitutive ale noţiunii de pedeapsă (a se vedea Hotărârea din 9 februarie 1995, pronunţată în Cauza Welch împotriva Regatului Unit, paragrafele 27, 30).

42. Aşa fiind, atunci când instanţa de judecată apreciază că se impune aplicarea pedepsei amenzii, ea trebuie să aibă în vedere esenţa, funcţia, dar şi scopul pedepsei, întrucât un cuantum identic al sumei corespunzătoare unei zile-amendă produce un impact psihologic diferit în mintea condamnaţilor în funcţie de situaţia materială a acestora. Prin urmare, în măsura în care se doreşte obţinerea aceleiaşi finalităţii se impune obiectiv şi rezonabil ca acest cuantum să fie stabilit în funcţie de posibilităţile financiare ale persoanei în cauză, deoarece, deşi se sancţionează o faptă trecută, se urmăreşte prevenirea pentru viitor a altor sau a aceloraşi fapte de către acelaşi făptuitor. De aceea, Curtea constată că tocmai absenţa criteriului referitor la situaţia materială a condamnatului ar duce la o uniformizare a unor situaţii de fapt diferite. Prin urmare, legiuitorul are competenţa constituţională de a valoriza diferit sancţiunea aplicată dacă situaţiile de fapt, precum cea din speţă, sunt diferite. De aceea, egalitatea materială sau de rezultat primează şi este de preferat faţă de o egalitate formală, aceasta din urmă fiind susceptibilă de a produce încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie (cu privire la conceptul de egalitate materială şi formală a se vedea Decizia nr. 799 din 18 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 19 noiembrie 2015, paragraful 68).

43. În concluzie, egalitatea în faţa legii presupune, în ceea ce priveşte sancţiunile penale, ca persoanele care au comis o faptă prevăzuta de legea penală să resimtă aceleaşi consecinţe, cu atât mai mult cu cât amenda penală are natura unei sancţiuni penale, şi nu pe aceea a unei despăgubiri.

44. De altfel, o reglementare similară se regăseşte în art. 217 alin. (2) din Codul de procedură penală ce vizează conţinutul cauţiunii, potrivit căruia „Valoarea cauţiunii este de cei puţin 1.000 lei şi se determină în raport cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului, situaţia materială şi obligaţiile legale ale acestuia”. Cu privire la instituţia cauţiunii, instanţa de la Strasbourg a statuat că aceasta nu are ca scop repararea prejudiciului, ci prezenţa inculpatului la audieri. De aceea, ea va fi apreciată în principal în raport cu persoana în cauză şi cu resursele sale, în aşa fel încât să confere încrederea că existenţa cauţiunii va acţiona ca o frână suficientă pentru a înlătura orice încercare de fugă (a se vedea Hotărârea din 27 iunie 1968, pronunţată în Cauza Neumeister împotriva Austriei, paragraful 30 § 14). Totodată prin Hotărârea din 6 noiembrie 2007, pronunţată în Cauza Muşuc împotriva Republicii Moldova, paragraful 42, s-a statuat că mărimea cauţiunii trebuie „evaluată, în principal, în funcţie de persoana în cauză, bunurile acesteia

45. Aşa fiind, Curtea constată că aceleaşi raţiuni sunt valabile mutatis mutandis şi cu privire la posibilitatea legiuitorului de a reglementa criterii legale de stabilire a pedepsei în funcţie de starea materială conferind instanţei dreptul de a stabili cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă şi în funcţie de situaţia materială a condamnatului în aşa fel încât pedeapsa astfel dispusă să-şi atingă finalitatea urmărită.

46. De altfel, instituţia zilelor-amendă se regăseşte şi în alte state europene. De exemplu, în Codul penali finlandez pedeapsa amenzii este în funcţie de numărul de zile de condamnare, iar valoarea unei amenzi pe zi a fost stabilită la o sumă rezonabilă în raport cu solvabilitatea condamnatului. Valoarea rezonabilă este considerată pentru o zi a 60-a parte din venitul lunar al persoanei condamnate cu amendă, din care se scad taxele şi impozitele stabilite prin lege şi o sumă fixă pentru consumul de bază. Responsabilităţile de întreţinere pe care le are persoana condamnată pot contribui la reducerea amenzii, iar bunurile deţinute pot duce la o creştere a amenzii.

47. Dispoziţii similare referitoare la instituţia zilelor-amendă se regăsesc şi în art. 131-3 din Codul penal francez, precum şi în art. 40 şi art. 41 din Codul penal german.

48. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de reprezentantul Ministerului Public din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în Dosarul nr. 43.119/4/2015 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală şi de instanţa de judecată în Dosarul nr. 12.035/212/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 61 alin. (3) teza a două din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală şi Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 februarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea Programului naţional „Tabere studenţeşti” 2018

 

Având în vedere:

- Hotărârea Guvernului nr. 259/2006 privind aprobarea Normelor de cheltuieli pentru realizarea programelor Autorităţii Naţionale pentru Tineret în domeniul activităţii de tineret, cu modificările ulterioare;

- art. 3 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 801/2004 privind

organizarea şi funcţionarea caselor de cultură ale studenţilor şi a Complexului Cultural Sportiv Studenţesc „Tei”;

- Nota de fundamentare nr. 331 din 3.04.2018,

în temeiul art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea Programului naţional „Tabere studenţeşti” 2018, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2 - Direcţia activităţi pentru studenţi şi tabere va comunica prezentul ordin direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului şi caselor de cultură ale studenţilor, respectiv Complexului Cultural Sportiv Studenţesc „Tei”, care vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

 

Ministrul tineretului şi sportului,

Ioana Bran

 

 

Bucureşti, 13 aprilie 2018.

Nr. 290.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a pieţei angro de energie electrică

 

Având în vedere prevederile art. 9 alin. (1) lit. o), p), r), ş) şi ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 71 alin. (9) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi alin. (5), precum şi ale art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă „Metodologia de monitorizare a pieţei angro de energie electrică”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 35/2006 privind aprobarea Metodologiei de monitorizare a pieţei angro de energie electrică pentru aprecierea nivelului de concurenţă pe piaţă şi prevenirea abuzului de poziţie dominantă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 22 decembrie 2006, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Participanţii la piaţa de energie electrică definiţi în cuprinsul metodologiei prevăzute la art. 1, Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi Gaze Naturale „OPCOM” - S.A. şi Operatorul de Transport şi Sistem Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Direcţia de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăreşte respectarea prevederilor prezentului ordin.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 4 aprilie 2018.

Nr. 67.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de monitorizare a pieţei angro de energie electrică

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

SECŢIUNEA 1

Scop

 

Art. 1. - Prezenta metodologie de monitorizare a pieţei angro de energie electrică (metodologie) are drept scop stabilirea modului în care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) monitorizează funcţionarea pieţei angro de energie electrică din România pentru evaluarea nivelului de performanţă, eficienţă, concurenţă şi transparenţă pe piaţă, pentru prevenirea/descurajarea practicilor anticoncurenţiale, a abuzului de piaţă, inclusiv a practicilor care pot afecta siguranţa sistemului energetic naţional.

Art. 2. - Aplicarea prezentei metodologii asigură premisele pentru desfăşurarea etapei de analiză preliminară a suspiciunilor de abuz de piaţă sesizate de ACER, de participanţii la piaţa angro de energie electrică, de „persoanele carie efectuează tranzacţii cu titlu profesional”, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie (REMIT) sau care pot rezulta din activitatea proprie de monitorizare desfăşurată de ANRE.

Art. 3. - Obiectivele urmărite prin aplicarea prezentei metodologii sunt:

a) evaluarea nivelului de performanţă, eficienţă şi concurenţă pe fiecare componentă a pieţei angro de energie electrică, cu identificarea acelor elemente care conduc la scăderea acestora;

b) creşterea nivelului de transparenţă a pieţei angro de energie electrică, cu efect direct asupra promovării şi asigurării mediului concurenţial;

c) urmărirea respectării reglementărilor emise de ANRE cu privire la organizarea şi funcţionarea pieţei angro de energie electrică în ansamblu şi pe fiecare dintre componentele sale, în condiţiile aplicării unui tratament egal şi nediscriminatoriu tuturor participanţilor la piaţă;

d) supravegherea comportamentului participanţilor la piaţa angro de energie electrică din punctul de vedere al respectării legislaţiei primare şi secundare aferente domeniului energiei electrice;

e) identificarea posibilelor comportamente de piaţă anormale şi/sau inadecvate, precum şi ale practicilor anticoncurenţiale sau de abuz de piaţă, cu sesizarea Consiliului Concurenţei, ACER sau a altor organisme abilitate, atunci când există suspiciunea încălcării legislaţiei aplicabile în vigoare;

f) asigurarea cooperării cu organismele interne şi internaţionale din domeniul energiei electrice sau domenii conexe (de exemplu: concurenţă, financiar) în vederea respectării prevederilor legislaţiei primare naţionale şi a reglementărilor europene aplicabile.

Art. 4. - Prin aplicarea prezentei metodologii se urmăreşte îndeplinirea obiectivelor menţionate anterior, inclusiv prin:

a) actualizarea bazei de date organizate la nivel naţional specifică sectorului energiei electrice, cuprinzând date/informaţii care caracterizează piaţa angro de energie electrică, necesare atât desfăşurării activităţii AN RE, cât şi furnizării de informaţii altor organisme interne şi internaţionale din domeniul energiei electrice;

b) stabilirea sistemului unitar de indicatori utilizaţi de ANRE în activitatea de monitorizare a pieţei angro de energie electrică;

c) stabilirea obligaţiilor de raportare a datelor şi informaţiilor necesare în activitatea de monitorizare a pieţei, a formatului şi frecvenţei de raportare, inclusiv a fluxului de date în vederea evitării dublei raportări de către participanţii la piaţa angro de energie electrică în condiţiile aplicării prevederilor REMIT;

d) stabilirea obligaţiilor de transparenţă privind rezultatele funcţionării pieţei angro de energie electrică pe fiecare dintre componentele sale, ca urmare a desfăşurării activităţii de monitorizare a pieţei.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Domeniu de aplicare

 

Art. 5. - Prezenta metodologie creează cadrul procedural specific activităţii de monitorizare a pieţei angro de energie electrică desfăşurată de compartimentul de monitorizare de la nivelul ANRE în colaborare cu entităţile de monitorizare de la nivelul OPEE şi, respectiv, OTS.

Art. 6. - Prezenta metodologie este utilizată drept instrument de lucru în activitatea proprie a ANRE de monitorizare a pieţei angro şi stabileşte reperele principale pentru activităţile de supraveghere a pieţelor centralizate aflate în administrarea OPEE şi OTS, în conformitate cu legislaţia naţională şi reglementările europene direct aplicabile.

Art. 7. - Prezenta metodologie se aplică OPEE, OTS, în calitate de operatori ai pieţelor centralizate şi titularilor de licenţe emise de ANRE, şi persoanelor juridice străine cu drept de participare la pieţele de energie electrică din România, consideraţi în sensul prezentei metodologii, „participanţi la piaţă”, după cum urmează:

a) producători de energie electrică deţinători de unităţi de producere dispecerizabile (conform clasificării pe categorii de

putere din regulamentul aplicabil);

b) furnizori;

c) traderi;

d) PRE;

e) operatori de distribuţie concesionari;

f) operator de transport şi sistem (în calitate de participant la pieţele centralizate);

g) clienţi finali dispecerizabili.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Definiţii şi abrevieri

 

Art. 8. - În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile folosite au semnificaţiile următoare:

 

abuz de piaţă

comportament al participantului la piaţă care implică utilizarea informaţiilor privilegiate în cursul tranzacţionării unui produs angro, respectiv manipularea sau tentativa de manipulare a pieţei de energie - concept reglementat de prevederile art. 3 şi 5 din REMIT

abuz de poziţie dominantă

practică comercială anticoncurenţială în care un participant cu poziţie dominantă se poate angaja pentru a*şi menţine sau întări poziţia pe o piaţă, interzisă de legislaţia din domeniul concurenţei

compartiment de monitorizare

entitate organizatorică distinctă în cadrul ANRE cu atribuţii de monitorizare a pieţei angro de energie electrică

comportament de piaţă anormal

comportament caracterizat de neconcordanţa dintre intenţiile de tranzacţionare ale unui participant pe o componentă a pieţei de energie electrică într-un anumit moment (exprimate prin oferte, notificări) şi manifestările sale anterioare sau datele publice care caracterizează momentul respectiv

comportament de piaţă inadecvat

comportament care se abate de la reglementările în vigoare şi de la procedurile conexe, putând avea un efect negativ asupra eficienţei pieţei angro de energie electrică

date partajate de ACER

setul de date privind produsele energetice angro de energie electrică, raportabile în conformitate cu art. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1.348/2014 pentru contractele standardizate şi nestandardizate care, conform memorandumului de înţelegere încheiat între ACER şi autorităţile naţionale de reglementare din UE, vor fi puse la dispoziţia ANRE în mod continuu, în formate prestabilite, doar în cazul îndeplinirii condiţiilor stricte de securitate şi confidenţialitate impuse de ACER

entitate de monitorizare

entitate organizatorică distinctă la nivelul OPEE/OTS, cu atribuţii de monitorizare a pieţelor de energie electrică aflate în administrare

machetă de monitorizare

format prelucrabil, postat pe site-ul www.anre.ro, proiectat pe tip de participant la piaţă, operator de piaţă sau operator de transport şi sistem, destinat completării datelor şi informaţiilor solicitate de ANRE în scopul determinării indicatorilor necesari în activitatea de monitorizare

persoană care efectuează tranzacţii cu titlu profesional

concept invocat în REMIT şi detaliat în Ghidul de aplicare al REMIT

raportare lunară de monitorizare

machetă de monitorizare completată lunar, în mod individual, de fiecare participant la piaţă căruia i se aplică prevederile prezentei metodologii şi care se încarcă pe portalul ANRE, destinat culegerii de date de la operatorii economici raportori (în conformitate cu instrucţiunile de completare publicate pe site-ul www.anre.ro)

 

Art. 9. - Abrevierile utilizate în cadrul prezentei metodologii au următoarele semnificaţii:

 

ACER

Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Energiei

ANRE

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

ATC

Capacitate disponibilă de interconexiune

CEER

Consiliul European al Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Energiei

FUI

Furnizor de ultimă instanţă

NTC

Capacitate netă de interconexiune

OD

Operator de distribuţie

OPEE

Operator al pieţei de energie electrică - Opcom - S.A.

OTS

Operator de transport şi sistem - CNTEE Transelectrica - S.A.

PĂCI

Piaţa de alocare a capacităţii de interconexiune a SEN cu sistemele electroenergetice vecine

PAM

Piaţa cu amănuntul de energie electrică

PAN

Piaţa angro de energie electrică

PC-OTC

Piaţa centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale de energie electrică

PCC

Pieţele centralizate de contracte bilaterale organizate la nivelul Opcom - S.A.

PCCB-LE

Piaţa centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică - modalitatea de tranzacţionare prin licitaţie extinsă

PCCB-NC

Piaţa centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică - modalitatea de tranzacţionare prin negociere continuă

PCCB-PC

Piaţa centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică - modalitatea de tranzacţionare prin contracte de procesare

PCSU

Piaţa centralizată pentru serviciul universal

PE

Piaţa de echilibrare

PI

Piaţa intrazilnică

PMC

Piaţa de energie electrică pentru clienţii finali mari

PRE

Parte responsabilă cu echilibrarea

PSTS

Piaţa serviciilor tehnologice de sistem

PZU

Piaţa pentru ziua următoare

REMIT

Regulamentul (UE) nr. 1.227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie

TTC

Capacitate totală de interconexiune

 

Art. 10. - Definiţiile, termenii specifici şi noţiunile utilizate au semnificaţiile cuprinse în:

a) Legea energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu completările şi modificările ulterioare;

d) Regulamentul (UE) nr. 1 227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie (REMIT);

e) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.348/2014 al Comisiei din 17 decembrie 2014 privind raportarea de date, pentru punerea în aplicare a articolului 8 alineatele (2) şi (6) din Regulamentul (UE) nr. 1.227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie [Regulamentul (UE) nr. 1.348/2014];

f) Regulamentul (UE) nr. 543/2013 al Comisiei din 14 iunie 2013 privind transmiterea şi publicarea datelor pe pieţele energiei electrice şi de modificare a anexei I la Regulamentul nr. 714/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului [Regulamentul (UE) nr. 543/2013];

g) Codul comercial al pieţei angro de energie electrică, cu modificările şi completările ulterioare;

h) Ghidul de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie - document fără caracter obligatoriu (Ghidul de aplicare al REMIT).

 

CAPITOLUL II

Principii generale ale activităţii de monitorizare

 

SECŢIUNEA 1

Responsabilităţi

 

Art. 11. - Pentru îndeplinirea atribuţiei ANRE de monitorizare a funcţionării pieţei de energie electrică în vederea evaluării nivelului de eficienţă, transparenţă şi concurenţă a acesteia este necesară determinarea:

a) modului în care se aplică şi se respectă legislaţia incidenţă şi regulile de piaţă în vigoare;

b) comportamentului participanţilor pe pieţele componente ale pieţei angro de energie electrică;

c) eficienţei ansamblului de reglementări şi structurii actuale a pieţei;

d) gradului de îndeplinire a obligaţiilor de asigurare a transparenţei informaţiilor;

e) gradului de păstrare a integrităţii pieţei angro de energie electrică.

Art. 12. - În vederea asigurării atribuţiei de monitorizare a pieţei angro de energie electrică, în etapa de supraveghere şi, respectiv, de evaluare a performanţelor pieţelor componente, ANRE (prin compartimentul de monitorizare) se află într-o relaţie strânsă de colaborare cu OPEE şi, respectiv, OTS (prin entităţile de monitorizare, distinct organizate la nivelul celor doi operatori pe bază de proceduri proprii specifice), cu scopul de a asigura eficienţa activităţii de monitorizare a pieţei angro de energie electrică în ansamblul său.

Art. 13. - Responsabilitatea monitorizării permanente a elementelor precizate revine compartimentului de monitorizare din ANRE şi entităţilor de monitorizare din cadrul OPEE şi OTS, în limitele precizate de legislaţia naţională primară şi secundară şi a legislaţiei europene aplicabile direct.

Art. 14. - Activitatea de monitorizare a pieţei angro de energie electrică desfăşurată de ANRE prin compartimentul de monitorizare se concentrează în principal pe identificarea influenţelor reciproce dintre componentele pieţei angro, pe analiza interdependenţei dintre piaţa angro şi cea cu amănuntul de energie electrică şi a efectelor pieţelor conexe asupra pieţei angro de energie electrică (de exemplu, pieţele de certificate verzi). Activitatea la nivelul ANRE se bazează în principal pe datele şi informaţiile colectate ulterior momentului tranzacţionării produselor energetice pe diferitele pieţe de energie electrică sau momentului livrării energiei electrice.

Art. 15. - În scopul îndeplinirii obligaţiilor de monitorizare, participanţii la piaţă au obligaţia să transmită datele şi informaţiile solicitate pe bază de machete de monitorizare, dezvoltate conform prezentei metodologii, în mod corect, complet şi la timp, în formatele specificate pentru fiecare etapă de culegere a datelor.

Art. 16. - În plus faţă de datele obţinute în urma procesului de culegere lunară pe baza machetelor de monitorizare, ANRE poate solicita respectivilor participanţi la piaţă, în scris, cu motivarea necesităţii şi specificarea conţinutului şi formatelor solicitate, alte date şi informaţii privind propria activitate desfăşurată pe piaţa angro de energie electrică.

Art. 17. - În vederea îndeplinirii obligaţiilor din Regulamentul (UE) nr. 543/2013, compartimentul de monitorizare din ANRE desfăşoară verificări ale modului în care OTS şi furnizorii de date prevăzuţi în respectivul regulament european transmit datele către platforma centrală pentru transparenţă a informaţiilor (EMFIP), din punctul de vedere al asigurării ritmicităţii, calităţii şi completitudinii datelor transmise. La solicitarea ANRE, OTS prezintă eventualele disfuncţionalităţi apărute în asigurarea fluxului de date şi propuneri de remediere a acestora.

Art. 18. - Activitatea de monitorizare desfăşurată de entităţile de monitorizare din cadrul OPEE şi OTS se referă la monitorizarea pieţelor centralizate de energie electrică aflate în administrare, În virtutea acestui rol, pornind de la setul de indicatori prevăzuţi în prezenta metodologie, entităţile de monitorizare din cadrul OPEE şi OTS evaluează, prin intermediul unor seturi de indicatori stabiliţi prin proceduri interne proprii, funcţionarea pieţelor administrate, identifică situaţiile de disfuncţionalitate şi cauzele acestora, eventualele comportamente de piaţă inadecvate, anormale, eventuale suspiciuni de abuz de poziţie dominantă, detectează orice alte situaţii sau acţiuni care ar putea afecta concurenţa pe piaţa analizată.

Art. 19. - Entităţile de monitorizare din cadrul OPEE şi OTS depun eforturi pentru realizarea unei monitorizări proactive, de tip preventiv a pieţelor centralizate aflate în administrare. În acest sens, entităţile de monitorizare din cadrul OPEE şi OTS au responsabilitatea identificării unor eventuale comportamente de piaţă anormale ale participanţilor la pieţele administrate din etapa de ofertare, anterioară momentului tranzacţionării/livrării. Atunci când ofertele nu corespund unui comportament normal de ofertare, entităţile de monitorizare din OPEE şi OTS analizează în regim de urgenţă situaţia respectivă şi aplică un set de măsuri, mergând până la blocarea de la tranzacţionare a respectivelor oferte. În paralel, acestea informează în cel mai scurt timp ANRE asupra evenimentelor respective şi a măsurilor luate. Măsurile necesare şi condiţiile în care acestea se aplică în caz de comportament anormal de ofertare sunt detaliate prin procedurile interne proprii prevăzute la art. 18.

Art. 20. - Pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin în calitate de persoane care efectuează tranzacţii cu titlu profesional, OPEE şi OTS implementează propriile strategii specifice de monitorizare a pieţelor din administrarea fiecăruia, pentru identificarea posibilelor încălcări ale prevederilor art. 3,4 şi 5 din REMIT, pornind de la Ghidul de aplicare a REMIT şi documentele adiacente (ultimele versiuni publicate pe portalul REMIT), bazându-se pe dezvoltarea sistemelor de monitorizare (colectare, stocare, prelucrare şi diseminare a informaţiilor) pe care OPEE şi OTS le deţin.

Art. 21. - În acest sens, entităţile de monitorizare din cadrul OPEE şi OTS descriu în proceduri proprii, distincte de cele de la art. 18, demersurile de îndeplinire a obligaţiilor respective, în concordanţă cu etapele descrise ca bună practică în acest domeniu în Ghidul de aplicare a REMIT (versiunea actualizată, publicată pe portalul REMIT).

Art. 22 - în vederea îndeplinirii obligaţiilor de monitorizare şi a celor de „persoane care efectuează tranzacţii cu titlu profesional”, OPEE şi OTS se asigură că sunt îndeplinite toate premisele organizării corespunzătoare a activităţii la nivelul entităţilor de monitorizare de la nivelul celor doi operatori, inclusiv accesul permanent la toate datele rezultate din procesul de operare a pieţelor din competenţa proprie. Sistemele de analiză şi cele informatice ale OPEE şi OTS sunt adaptate corespunzător cerinţelor supravegherii pieţei şi comportamentului, conform REMIT.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Premise pentru desfăşurarea activităţii de monitorizare

 

Art. 23. - ANRE colaborează cu compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei, în conformitate cu prevederile protocolului de colaborare încheiat între cele două instituţii, în scopul prevenirii şi descurajării practicilor anticoncurenţiale pe pieţele de energie electrică. În măsura în care consideră necesar, ANRE poate solicita colaborarea Consiliului Concurenţei în etapa de monitorizare a modului de funcţionare a pieţelor de energie electrică în vederea identificării situaţiilor de încălcare a legislaţiei din domeniul concurenţei şi în etapa de analiză preliminară a cazurilor de suspiciune a încălcării prevederilor REMIT.

Art. 24. - În virtutea protocolului de colaborare încheiat şi a prevederilor REMIT, ANRE informează Consiliul Concurenţei atunci când, ulterior analizelor efectuate, are motive întemeiate să suspecteze că pe o piaţă angro de energie se săvârşesc/s-au săvârşit acte care ar putea constitui încălcări ale legislaţiei în domeniul concurenţei.

Art. 25. - ANRE colaborează cu compartimentele de specialitate din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, în conformitate cu prevederile Protocolului de colaborare încheiat între cele două instituţii, în scopul abordării coordonate a modalităţilor de asigurare â aplicării prevederilor REMIT şi monitorizării modului de funcţionare a pieţelor de energie electrică în vederea identificării situaţiilor de încălcare a legislaţiei specifice.

Art. 26. - Participanţii la piaţă, OPEE, OTS sau orice altă persoană fizica/juridică pot face sesizări către ANRE cu privire la funcţionarea componentelor pieţelor de energie electrică, comportamentul participanţilor pe respectivele pieţe sau existenţa unui posibil abuz de piaţă.

Art. 27. - În vederea respectării principiului confidenţialităţii datelor/informaţiilor, sesizările referitoare la existenţa unui posibil abuz de piaţă pe piaţa angro de energie electrică, conform REMIT, vor fi transmise prin completarea unui formular pe platforma de notificare REMIT, pusă la dispoziţie de ACER (pe portalul www.acer-remit.eu/portal/notification-piatform şi link pe www.anre.ro), încărcarea fiind în acest mod considerată ca transmisă către ANRE. Pentru celelalte tipuri de sesizări transmiterea se face direct către ANRE, prin mijloacele de comunicare cunoscute (formate letric şi/sau electronic).

 

CAPITOLUL III

Date şi informaţii necesare pentru monitorizarea pieţei angro de energie electrică

 

SECŢIUNEA 1

Modalităţi de culegere

 

Art. 28. - Activităţile de supraveghere, de evaluare a performanţelor pieţei angro de energie electrică şi de determinare a comportamentului participanţilor pe pieţe, realizate de ANRE prin intermediul compartimentului de monitorizare, se bazează în principal pe culegerea de date/informaţii specifice activităţii de tranzacţionare a participanţilor la piaţă definiţi la art. 7, pe componentele pieţei angro de energie electrică.

Art. 29. - Categoriile de date/informaţii solicitate sunt organizate în machete de monitorizare, în funcţie de tipul fiecărui participant la piaţă şi, respectiv, pentru OTS şi OPEE. În anexe sunt detaliate toate tipurile de date/informaţii conţinute de machetele de monitorizare.

Art. 30. - În funcţie de conţinutul lor şi de necesităţile de analiză identificate în activitatea de monitorizare, datele/informaţiile colectate pot avea frecvenţă zilnică, săptămânală, lunară, semestrială sau anuală. La cererea scrisă şi justificată a ANRE, datele pot fi colectate punctual, în funcţie de solicitările de raportare sau analiză transmise de diverse instituţii naţionale şi/sau europene sau de necesităţile proprii de reglementare/monitorizare/raportare.

Art. 31. - Având în vedere faptul că o parte din datele colectate direct de ANRE de la operatorii economici prevăzuţi la art. 7 lit. a)-f) pe baza machetelor de monitorizare sunt raportate direct către ACER conform REMIT şi pentru a reduce obligaţiile de raportare ale acestora la un nivel minim, se definesc trei etape ale procesului de culegere a datelor aferente tranzacţionării produselor angro de energie electrică:

etapa I - caracterizată prin menţinerea culegerii directe a datelor şi informaţiilor de la participanţii la piaţa angro/OPEE/OTS;

etapa a II-a - caracterizată prin existenţa în paralel a culegerii directe prin machetele de monitorizare (conform etapei I) şi demararea procesului de preluare din baza de date ACER a datelor de tranzacţionare/ofertare a produselor angro de energie electrică, raportabile conform REMIT;

etapa a III-a - caracterizată prin preluarea integrală din baza de date ACER a datelor de tranzacţionare/ofertare a produselor angro de energie electrică, raportabile conform REMIT; în plus, datele/informaţiile care nu sunt raportabile conform REMIT vor fi colectate în continuare în mod direct de la participanţii la piaţa angro/OPEE/OTS.

 

Etapa I

Art. 32. - Până la finalizarea procesului de adaptare a sistemului informatic al ANRE la setul de cerinţe de securitate solicitate de ACER, inclusiv testarea proceselor de preluare şi prelucrare a datelor primite de la ACER la necesităţile de monitorizare a pieţei angro de energie electrică în conformitate cu legislaţia naţională, procesul de culegere a datelor se desfăşoară pe baza culegerii directe de date de la participanţi/OPEE/OTS.

Art. 33. - Datele se colectează prin machete de monitorizare individualizate pe fiecare tip de participant la piaţa angro, realizate în funcţie de tipul de licenţă deţinut. Astfel, participanţii la piaţă prevăzuţi la art. 7 lit. a)-g) transmit lunar datele solicitate, pe format electronic (prin încărcarea formatului prelucrabil pe portalul ANRE) şi letric (până la implementarea mecanismului de semnătură electronică), în condiţiile şi termenele prevăzute în instrucţiunile de completare, conform machetelor de monitorizare cuprinse în anexa nr. 1 şi în anexa nr. 3 (macheta A1), postate pe site-ul www.anre.ro.

Art. 34. - Participanţii la piaţă respectă întocmai termenele de transmitere, formatele precizate şi celelalte solicitări privind modul de transmitere şi de completare a datelor cuprinse în instrucţiunile de completare ataşate fiecărui tip de model de machetă de monitorizare postată pe site-ul www.anre.ro.

Art. 35. - De îndată ce devin activi pe una dintre componentele pieţei angro, participanţii la piaţă prevăzuţi la art. 7 lit. a)-c) sunt obligaţi să transmită către compartimentul de monitorizare din ANRE o înştiinţare privind demararea activităţii de producere/tranzacţionare a energiei electrice sau de furnizare către clienţii finali. În urma primirii înştiinţării respective, compartimentul de monitorizare întreprinde demersurile necesare ca în cel mai scurt timp (maximum 5 zile lucrătoare de la data primirii respectivei înştiinţări) participantul la piaţă să îşi poată încărca, în contul propriu de pe portalul ANRE, datele proprii în una dintre machetele de monitorizare, în funcţie de tipul principal de activitate pe care îl desfăşoară (producere, furnizare, trading).

Art. 36. - În cazul în care un producător de energie electrică deţinător de unităţi de producere dispecerizabile are şi licenţă de furnizare de energie electrică separată, emisă de ANRE, acesta raportează pe macheta de monitorizare specifică producătorilor dispecerizabili inclusiv datele şi informaţiile care îi caracterizează activitatea în calitate de furnizor.

Art. 37. - În cazul în care un titular de licenţă de furnizare de energie electrică deţine unităţi de producere nedispecerizabile, acesta raportează datele şi informaţiile care îi caracterizează activitatea în calitate de furnizor, pe macheta de monitorizare specifică furnizorilor de energie electrică.

Art. 38. - Culegerea datelor de la participanţii la piaţă se face de ANRE prin intermediul portalului ANRE, în contul fiecărui participant şi în mod excepţional, în cazul unor necesităţi de analiză pe care ANRE le identifică, pe adresa de e-mail destinată primirii raportărilor de la participanţii la piaţă. Datele sunt preluate automat în baza de date naţională organizată la nivelul ANRE conform prevederilor legale.

Art. 39. - Machetele de monitorizare se revizuiesc anual, pentru a reflecta prevederile cadrului de reglementare în vigoare sau necesităţile de preluare în baza de date. Acestea se publică pe site-ul ANRE în locaţiile clar definite, fiind însoţite de instrucţiuni de completare specifice. ANRE informează în scris toţi participanţii la piaţă activi la acei moment asupra publicării setului revizuit de machete lunare de monitorizare, cu precizarea modificărilor efectuate.

Art. 40. - În scopul desfăşurării activităţii de monitorizare a ANRE, OPEE şi OTS transmit electronic (pe adresa de e-mail dedicată primirii raportărilor de monitorizare), cu frecvenţă zilnică/săptămânală/lunară (în funcţie de specificul datelor transmise) datele/informaţiile prevăzute în anexa nr. 2 şi în anexa nr. 3 (cu excepţia machetei A1). În funcţie de necesităţile de monitorizare, ANRE precizează/agreează împreună cu OPEE sau OTS formatul în care se vor transmite datele.

Art. 41. - În plus faţă de raportările periodice de date, la solicitarea scrisă şi justificată a ANRE, OPEE şi OTS transmit şi alte tipuri de date referitoare la pieţele centralizate administrate şi la activitatea participanţilor pe respectivele pieţe, în formatul solicitat de ANRE şi cu termenele de transmitere convenite de ambele părţi. Datele respective pot include şi rezultate ale unor simulări ale funcţionării pieţelor administrate, în ipoteze prestabilite, solicitate de ANRE.

 

Etapa a II-a

Art. 42. - După îndeplinirea de către ANRE a întregului set de condiţii de securitate prevăzute de ACER pentru trasmiterea datelor/informaţiilor pe canal securizat şi obţinerea din partea ACER a permisiunii de accesare a datelor raportate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.348/2014, se demarează etapa a II-a, în cadrul căreia se realizează tranziţia de la monitorizarea pe baza datelor de tranzacţionare colectate direct de la participanţii la piaţă la monitorizarea pe baza culegerii din sursă combinată a datelor (etapa a II-a sau a III-a).

Art. 43. - În etapa a II-a, participanţii la piaţă prevăzuţi la art. 7 lit. a>-g) şi OPEE/OTS continuă să transmită datele/informaţiile conform cerinţelor din etapa l-a, în aceleaşi condiţii şi cu păstrarea aceloraşi obligaţii de raportare, formatul de transmitere solicitat fiind exclusiv cel electronic, prin mecanismul de semnătură electronică,

Art. 44. - La cererea scrisă şi motivată a ANRE, participanţii la piaţa angro transmit şi formatul hârtie al raportărilor lunare de monitorizare.

Art. 45. - Etapa a II-a reprezintă etapa de testare a calităţii datelor partajate de ACER din punctul de vedere al corectitudinii şi completitudinii, comparativ cu datele raportate direct de participanţii la piaţa angro cu obligaţii de raportare conform REMIT şi OPEE/OTS.

Art. 46. - Culegerea datelor/informaţiilor aferente participanţilor la piaţa angro care nu deţin obligaţii de raportare conform REMIT se face potrivit celor descrise la etapa I.

Art. 47. - În acest scop, compartimentul de monitorizare din ANRE, cu sprijinul serviciului IT, va prelucra în paralel atât datele partajate de ACER, cât şi pe cele primite direct de la participanţii la piaţă, în vederea obţinerii indicatorilor urmăriţi în activitatea proprie de monitorizare. ANRE va determina în ce măsură setul de date partajat asigură calitativ şi cantitativ necesităţile de calcul şi analiză a indicatorilor utilizaţi de ANRE în activitatea de monitorizare desfăşurată conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 48. - Etapa tranzitorie durează până când sistemul de achiziţie a datelor de la ACER, inclusiv integrarea lor în baza de date ANRE, devine complet funcţionai, iar verificarea calităţii datelor primite este finalizată.

Art. 49. - Încheierea etapei tranzitorii şi trecerea la etapa a III-a va fi anunţată pe site-ul www.anre.ro cu cel puţin 3 luni înainte. De asemenea, ANRE va posta pe site-uf propriu noile machete de monitorizare, destinate culegerii directe de la participanţii la piaţă a acelor tipuri de date care nu se regăsesc în datele partajate de ACER.

Art. 50. - ANRE va depune toate diligenţele pentru încheierea cât mai rapidă a etapei tranzitorii de culegere a datelor.

 

Etapa a III-a

Art. 51. - Datele partajate de ACER în conformitate cu prevederile REMIT sunt transmise în formate specifice printr-un canal securizat dedicat, cu frecvenţă zilnică de descărcare. Acestea sunt integrate în baza de date la nivel naţional organizată de ANRE şi prelucrate în vederea obţinerii indicatorilor urmăriţi în activitatea de monitorizare de ANRE, împreună cu datele colectate în continuare direct de la participanţii la piaţă/OPEE/OTS, pe bază de machete de monitorizare dedicate.

Art. 52.-în această etapă, monitorizarea se desfăşoară pe baza setului de date partajate de ACER către ANRE în conformitate cu prevederile REMIT şi a unui set de date suplimentare, care, nefiind raportate conform REMIT sau având

conţinut diferit/insuficient detaliat, se colectează în mod direct de la participanţii la piaţă/OPEE/OTS.

Art. 53. - În vederea îndeplinirii obligaţiilor legale de monitorizare ale ANRE, datele suplimentare celor primite prin intermediul ACER se referă cel puţin la contractele negociate de cumpărare de la producători nedispecerizabili, vânzările pe contracte de furnizare către clienţii finali noncasnici/casnici alimentaţi în regim concurenţial (pe tranşe de consum), date privind energia electrică produsă şi livrată de producătorii prevăzuţi la art. 7 lit. a), consumul de combustibil şi stocurile disponibile. Se colectează în continuare informaţiile cu privire la piaţa de echilibrare, decontarea dezechilibrelor PRE, valorile rezultate din redistribuirea veniturilor/costurilor suplimentare provenite din echilibrarea sistemului, decontarea internă a PRE.

Art. 54. - Obligaţiile de raportare privind formatul, termenele de raportare, modul de completare a datelor şi de transmitere a raportărilor lunare rezultate vor fi detaliate în instrucţiunile de completare ataşate fiecărui tip de machetă de monitorizare destinată etapei a III-a.

Art. 55. - Ulterior intrării în etapa a III-a de culegere a datelor, compartimentul de monitorizare al ANRE actualizează procedura internă de desfăşurare a activităţii de monitorizare, pentru a reflecta modificările intervenite.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Indicatori utilizaţi în activitatea de monitorizare

 

Art. 56. - Supravegherea funcţionării pieţei angro de energie electrică, evaluarea nivelului de concurenţă şi transparenţă a acesteia, cu identificarea cauzelor unor eventuale disfuncţionalităţi apărute, sunt elemente esenţiale în promovarea unei pieţe naţionale de energie electrică sigure, competitive şi durabile, integrată la nivel european. Determinarea se realizează în mod obiectiv prin setul de indicatori prezentaţi în prezenta metodologie, care constituie instrumente de lucru pentru compartimentul de monitorizare din ANRE, respectiv entităţile de monitorizare din OPEE şi OTS.

Art. 57. - Indicatorii1 utilizaţi sunt consideraţi relevanţi pentru gradul actual de dezvoltare a pieţei de energie electrică din România şi reflectă atât cerinţele legislaţiei naţionale în domeniu, cât şi necesităţile de transparenţă şi integrare în piaţa unică de energie electrică precizate în reglementările în vigoare la nivelul Uniunii Europene.

Art. 58. - Pornind de la setul de indicatori prezentaţi în metodologie, entităţile de monitorizare de la nivelul OPEE şi OTS:

a) stabilesc, prin procedurile proprii de monitorizare, indicatorii utilizaţi privind eficienţa funcţionării pieţelor supravegheate, structura/concentrarea pieţelor şi comportamentul de tranzacţionare al participanţilor pe respectivele pieţe, identifică şi analizează situaţiile care prezintă risc de tentativă de manipulare a pieţei şi ofertele/ordinele de tranzacţionare/tranzacţiile suspectate ca fiind realizate pe bază de informaţii privilegiate sau care prezintă indicii de manipulare/tentativă de manipulare a pieţei;

b) urmăresc evoluţia în timp a indicatorilor definiţi;

c) realizează comparaţii ale indicatorilor realizaţi pe plan naţional cu indicatorii similari de pe pieţele internaţionale;

d) asigură stocarea valorilor indicatorilor definiţi;

e) publică rapoarte de sinteză pe baza indicatorilor relevanţi pentru fiecare din pieţele de energie electrică supravegheate.

Art. 59, - Suplimentar indicatorilor prevăzuţi la articolul precedent, entităţile de monitorizare de la OPEE şi OTS îşi dezvoltă propriile seturi de indicatori şi sisteme de analiză, în vederea identificării şi analizării situaţiilor care prezintă risc de tentativă de manipulare a pieţei, a tranzacţiilor care pot fi suspectate de abuz de piaţa, cu respectarea cerinţelor referitoare la persoanele care efectuează tranzacţii cu titlu profesional cuprinse în Ghidul de aplicare a prevederilor REMIT (document public actualizat pe portalul REMIT).

A. Indicatori de structură a pieţei

Art. 60. - Concentrarea unei pieţe este determinată de numărul de participanţi existenţi pe piaţâ şi de cotele de piaţă ale

acestora pe piaţa respectivă. Indicatorii din această categorie au rolul de a detecta/aprecia posibilitatea exercitării puterii de piaţă, pornind de la premisa că un grad mare de concentrare a pieţei constituie un mediu prielnic pentru exercitarea puterii de piaţă. Cei mai utilizaţi indicatori de concentrare a pieţei sunt:

a) Cota de piaţă a celui mai mare participant la piaţă-C1 (%)

Semnificaţia valorilor indicatorului C1 este:

C1 > 20% concentrare îngrijorătoare pentru piaţă;

C1 > 40% posibila existenţă a unei poziţii dominante pe piaţă;

C1 > 50% indicarea existenţei unei poziţii dominante pe piaţă.

b) Suma cotelor de piaţă ale celor mai mari trei participanţi - C3 (%)

Semnificaţia valorilor indicatorului C3 este:

40% < C3 < 70% concentrare moderată a puterii de piaţă;

C3 > 70% concentrare ridicată a puterii de piaţă.

c) Indicele Herfindahl-Hirschman - HHI

Indicele HHI se calculează prin însumarea pătratelor cotelor de piaţă ale participanţilor:

  ,

în care:

j = participantul la piaţă;

N = numărul total de participanţi la piaţă:

i = intervalul de timp pentru care se calculează;

Qj(i) este cota de piaţă a participantului j, în intervalul de timp i, exprimata în procente.

Semnificaţia valorilor indicelui HHI:

HHI tinde la 0 - concurenţă perfectă;

HHI < 1000 - piaţă neconcentrată;

1000 < HHI < 1800 - piaţă moderat concentrată;

HHI > 1800 - piaţă cu concentrare ridicată (excesiv concentrată);

HHI = 10000 - monopol.

Art. 61. - Complementar legislaţiei din domeniul concurenţei, entităţile de monitorizare din OPEE şi OTS pot considera fiecare dintre pieţele administrate drept pieţe relevante în vederea calculării indicatorilor de concentrare. În funcţie de necesităţile de analiză, acestea pot calcula respectivii indicatori de concentrare şi pentru instrumente/produse tranzacţionate în cadrul aceleiaşi pieţe. ANRE calculează indicatorii de concentrare pentru componentele pieţei angro şi ansamblul sistemului, în corelare cu datele disponibile.

Art. 62. - Alţi indicatori utilizaţi pentru încorporarea condiţiilor referitoare la cerere în determinarea puterii de piaţă potenţiale a unui producător/participant la piaţă sunt indicatorii producătorului determinant (PSI - pivotal supplier index şi RSI - residual supplier index), care măsoară limita până la care puterea unui producător/participant la piaţă este necesară pentru a asigura cererea sistemului, după luarea în considerare a puterilor celorlalţi producători/participanţi la piaţă. Acestea se definesc similar şi pentru energia electrică livrată.

a) Indicatorul PSI la nivel de sistem se defineşte pentru fiecare producător/participant la piaţă:

  ,

în care:

j = producătorul/participant la piaţă;

CAPtot(i) = puterea totală disponibilă în sistem în intervalul orar i;

CAPj(i) = puterea disponibilă a producătorului/participantului la piaţă j în intervalul orar i;

CERERE(i) = sarcina totală a sistemului în intervalul orar i.

PSI poate avea valorile 1 sau 0. Se defineşte ca având valoarea 1 dacă raportul r este subunitar şi având valoarea 0, dacă raportul este supraunitar sau echiunitar. Semnificaţia valorii 1 este aceea că producătorul/participantul la piaţă pentru care s-a calculat raportul r este considerat determinant pentru acoperirea sarcinii sistemului (pivotai), caz în care acesta poate controla preţul. Indicatorul este relevant în special pentru orele de vârf.

PSI se calculează de către OTS pentru fiecare participant, pe baza puterii disponibile pentru piaţa de echilibrare pe tipuri de reglaje a producătorilor participanţi la PE şi energiei de echilibrare totale efectiv livrate pe tipuri de reglaje, determinându-se astfel intervalele în care participantul a fost absolut necesar acoperirii cererii de energie de echilibrare; ulterior determinării participantului cu cea mai mare ofertă, se calculează în mod similar şi RSI.

b) Indicatorul RSI este o variantă a lui PSI, calculat pentru cel mai mare producător/participant la piaţă (producătorul care deţine C1) al fiecărui interval orar.

Pentru particularizarea la nivelul diferitelor pieţe, RSI se poate determina pe baza cantităţilor ofertate/vândute la nivel orar pe fiecare din pieţele analizate, conform formulei:

  ,

în care:

j - producătorul/participant la piaţă care deţine C1;

/ = intervalul orar pentru care se calculează;

k = producătorul/participantul la piaţă;

N = numărul total de producători/participanţi la piaţă, inclusiv producătorul/participantul j;

Ok(i) = cantitatea ofertată de producătorul/participantul k în intervalul orar i;

Oj(i) = cantitatea ofertată de producătorul/participantul j în intervalul orar i;

Vk(i) = cantitatea vândută de producătorul/participantul k la piaţă în ora i.

Pentru interpretarea rezultatelor se aplică testul Sheffrin: o piaţă este considerată ca având o concurenţă corectă dacă valoarea procentuală a indicatorului RSI este mai mică de 110% pentru mai puţin de 5% din intervalele orare ale unui an calendaristic.

Art. 63. - Un alt indicator este numărul minim al producătorilor/participanţilor la piaţă (dat de numărul de ordine al ultimului producător/participant determinant) care împreună sunt strict necesari pentru asigurarea cererii sistemului/pieţei într-un anumit interval orar. Acest indicator poate oferi informaţii cu privire la posibilitatea realizării unor înţelegeri ilicite între producători/participanţii la piaţă.

Indicatorul NPS rezultă după echilibrarea relaţiei:

  ,

în care:

j = producătorul/participant la piaţă (ordonare descrescătoare, după mărime, j = 1 producătorul/participantul care deţine C1);

NPS = numărul de ordine al producătorului/participantului la piaţă a cărui putere/ofertă echilibrează relaţia, fiind esenţială pentru a acoperi necesarul de energie electrică în intervalul orar i;

Oferta_tot(i) = oferta totală disponibilă în sistem în intervalul orar i;

Ofertaj(i) = oferta producătorului/participantului la piaţă j în intervalul orar i;

Elivrată/vândută(i) = Energia electrică efectiv livrată în sistem sau energia electrică vândută pe piaţă în intervalul orar i.

Art. 64. - Pentru determinarea gradului de concentrare pe piaţa angro de energie electrică, compartimentul de monitorizare din ANRE urmăreşte cel puţin următorii indicatori şi evoluţia acestora:

 

Nr. crt.

Indicator

Interval procesare

Tip valori

1

Energia electrică produsă/livrată în reţele

lunar/anual

lunare

2

C1, C3, HHI pentru energia electrică livrată în reţele

lunar/anual

lunare/anuale

 

Art. 65. - Pentru determinarea gradului de concentrare pe pieţele administrate, OPEE urmăreşte cel puţin următorii indicatori şi evoluţia acestora:

 

Nr. crt.

Indicator

Interval procesare

Tip valori

1

Cota de piaţă a fiecărui participant pe PZU (la cumpărare/vânzare, pe volume ofertate/tranzacţionate)

zilnic/lunar/anual

orare/zilnice/lunare

2

C1, C3, HHI pe PZU

(la cumpărare/vânzare, pe volume ofertate/tranzacţionate)

zilnic/lunar/anual

orare/zilnice/lunare

3

Cota de piaţă a fiecărui participant pe PI (la cumpărare/vânzare, pe volume ofertate/tranzacţionate)

zilnic/lunar/anual

orare/zilnice/lunare

4

C1, C3, HHI pe PI

(la cumpărare/vânzare, pe volume ofertate/tranzacţionate)

zilnic/lunar/anual

orare/zilnice/lunare

5

Cota de piaţă a fiecărui participant pe PCCB-LE (pentru luna de tranzacţionare, la cumpărare/vânzare, pe volume ofertate/tranzacţionate)

lunar/anual

lunare/anuale

6

C1, C3, HHI pe PCCB-LE

(pentru luna de tranzacţionare, la cumpărare/vânzare, pe volume ofertate/tranzacţionate)

lunar/anual

lunare/anuale

7

Cota de piaţă a fiecărui participant pe PCCB-NC (pentru luna de tranzacţionare, la cumpărare/vânzare, pe volume ofertate/tranzacţionate)

lunar/anual

lunare/anuale

8

C1, C3, HHI pe PCCB-NC

(pentru luna de tranzacţionare, la cumpărare/vânzare, pe volume ofertate/tranzacţionate)

lunar/anual

lunare/anuale

9

Cota de piaţă a fiecărui participant pe PC-OTC

(pentru luna de tranzacţionare, la cumpărare/vânzare, pe volume

ofertate/tranzacţionate)

lunar/anual

lunare/anuale

10

C1, C3, HHI pe PC-OTC

(pentru luna de tranzacţionare, la cumpărare/vânzare, pe volume ofertate/tranzacţionate)

lunar/anual

lunare/anuale

11

Cota de piaţă a fiecărui participant pe PCSU

(la cumpărare/vânzare, pe volume tranzacţionate/aflate în livrare în

luna analizată)

lunar/anual

lunare/anuale

12

C1, C3, HHI pe PCSU

(la cumpărare/vânzare, pe volume tranzacţionate/aflate în livrare în luna analizată)

lunar/anual

lunare/anuale

13

Cota de piaţă a fiecărui participant la FCCB-PC

(pentru luna de tranzacţionare, la cumpărare/vânzare, pe volume

tranzacţionale)

lunar/anual

lunare/anuale

14

C1, C3, HHI pe PCCB-PC

(pentru luna de tranzacţionare, la cumpărare/vânzare, pe volume tranzacţionate)

lunar/anual

lunare/anuale

15

Cota de piaţă a fiecărui participant la PMC

(pentru luna de tranzacţionare, la cumpărare/vânzare, pe volume

ofertate/tranzacţionate)

lunar/anual

lunare/anuale

16

C1, C3, HHI pe PMC

(pentru luna de tranzacţionare, la cumpărare/vânzare, pe volume ofertate/tranzacţionate)

lunar/anual

lunare/anuale

 

Art. 66. - Pentru determinarea gradului de concentrare pe pieţele administrate şi pe total sistem, OTS urmăreşte cel

puţin următorii indicatori:

 

Nr. crt.

Indicator

Interval procesare

Tip valori

1

Puterea instalată a fiecărui producător

anual

anuale (finale)

2

C1, C3, HHI pe capacităţi instalate

anual

anuale (finale)

3

PSI pentru fiecare participant la PE (pe tipuri de reglaje)

lunar/anual

orare

4

RSI pe PE (pe tipuri de reglaje)

lunar/anual

orare

5

NPS pe PE (pe tipuri de reglaje)

lunar/anual

orare

6

Cota fiecărui participant pe PE, pe tipuri de reglaje (ofertat/tranzacţionat)

lunar/anual

pe intervale orare relevante*/lunare/anuale

7

C1, C3, HHI pe PE, pe tipuri de reglaje (ofertat/tranzacţionat)

lunar/anual

pe intervale orare relevante*/lunare/anuale

8

C1. C3. HHI pentru componentele pieţei de servicii tehnologice de sistem

lunar/anual

lunare/anuale

9

Cota fiecărui participant la piaţa de alocare a capacităţilor de interconexiune, pe graniţă şi direcţie

lunar/anual

pe intervale de alocare/lunare/anuale

10

C1, C3, HHI pe piaţa de alocare a capacităţilor de interconexiune, pe graniţă şi direcţie

lunar/anual

pe intervale de alocare/lunare/anuale

 

* Pe intervale orare de gol de noapte, ore de zi, ore de vârf, zile de lucru, zile de sărbătoare.

 

B. Indicatori de eficienţă/performanţă a pieţei

 

Art. 67. - indicatorii din această categorie au roiul de a aprecia efectele concurenţei asupra pieţei angro de energie electrică, reflectate în principal în nivelul preţurilor rezultate.

Art. 68. - Pentru evaluarea funcţionării pieţei angro de energie electrică şi a modului de integrare a componentelor sale, ANRE urmăreşte cel puţin următorii indicatori şi evoluţia acestora:

 

Nr. crt.

Indicator

Interval procesare

Tip valori

1

Cantităţile livrate în luna/an de raportare pe fiecare componentă a pieţei angro de energie electrică comparativ cu consumul intern

lunar/anual

lunare

2

Preţurile medii aferente tranzacţiilor încheiate pe fiecare componentă a pieţei angro de energie electrică

lunar/anual

medii lunare

3

Preţurile pe PZU, comparativ cu preţurile pe PE/preţurile dezechilibrelor

lunar/anual

medii Sunare

4

Cantităţile tranzacţionate la export şi import, cu evidenţierea cantităţilor tranzacţionate prin PZU cuplat

lunar/anual

lunare

5

Costurile congestiilor raportate la costurile totale ale energiei de echilibrare

lunar/anual

lunare

6

Diferenţa dintre preţul pe piaţa angro (PIP pe PZU) şi preţul la clienţii finali - categoria ID (exclusiv taxe, tarife de reţea, tarife de sistem, certificate verzi, cogenerare etc.)

anual

anuale

7

Gradul de corelare dintre preţurile medii pe tranzacţiile încheiate pe contractele bilaterale (reglementate/negociate), PCC şi PIP mediu pe PZU

lunar/anual

medii lunare

8

Cantitatea de energie electrică la care se aplică componentele tarifului de transport

lunar/anual

lunare

9

Structura energiei electrice livrate în reţele pe tipuri de resurse

lunar/anual

lunare

10

Structura consumului de combustibil în centralele termoelectrice ale producătorilor deţinători de unităţi dispecerizabile

lunar/anual

lunare

11

Stocurile de combustibil ale centralelor termoelectrice ale producătorilor deţinători de unităţi dispecerizabile

lunar/anual

lunare

12

Rezerva totală de energie hidro din marile lacuri de acumulare/gradul mediu de umplere

lunar/anual

zilnice

13

Preţuri medii pe cele 4 pieţe cuplate pentru ziua următoare (Opcom, HUPX, OKTE, OTE)*

lunar/anual

lunare

14

Diferenţa dintre PIP PZU România şi PIP PZU Ungaria*

lunar/anual

orare

15

Fluxurile transfrontaliere rezultate din PZU cuplat

lunar/anual

orare

16

Evoluţia preţurilor medii spot pe alte burse europene de energie

lunar/anual

orare

17

Preţuri medii orare de deficit şi excedent şi comparaţia cu PIP mediu pe PZU

lunar/anual

orare/zilnice/lunare

 

* Şi alte pieţe spot vecine, în funcţie de etapele integrării României în pieţele regionale conform reglementărilor UE.

 

Art. 69. - Pentru evaluarea funcţionării pieţelor administrate, OPEE urmăreşte cel puţin următorii indicatori şi evoluţia acestora:

 

Nr. crt.

Indicator

Interval procesare

Tip valori

1

PIP pe PZU

zilnic/lunar/anual

orare/zilnice/lunare

2

Volumele ofertate la vânzare/la cumpărare, tranzacţionate, medii/maxime/minime pe PZU

zilnic/lunar/anual

orare/zilnice/lunare

3

Gradul de corelare între PIP şi volumele tranzacţionate pe PZU

lunar/anual

orare/medii lunare pe intervale/medii zilnice

4

Gradul de corelare între PIP şi consumul intern

lunar/anual

orare/medii lunare pe intervale/medii zilnice

5

Volatilitatea PIP

lunar/anual

orare

6

Rezilienţa* PZU

lunar

orare

7

Preţurile pe contractele încheiate pe piaţa centralizată (PCC)

zilnic/lunar

medii lunare

8

Volumele ofertate pe PCC, pe tipuri de oferte, produse, instrumente

zilnic/lunar/anual

lunare

9

Volumele tranzacţionate pe PCC, pe tipuri de oferte, produse, instrumente

zilnic/lunar/anual

lunare

10

Gradul de corelare între preturile PCC şi volumele tranzacţionale pe PCC

lunar/anual

lunare

11

Volatilitatea preţurilor pe PCC

lunar/anual

lunare

12

ATC disponibil pe PZU, pe graniţe şi direcţie

săpt./lunar/anual

orare

13

Fluxurile pe PZU în regim cuplat, pe graniţe şi direcţie

zilnic/lunar/anual

orare

14

Gradul de utilizare al ATC disponibil pe PZU, pe graniţe şi direcţie

zilnic/lunar/anual

orare

15

Preţurile orare minime/maxime în regim cuplat pe PZU

zilnic/lunar/anual

orare

16

Distribuţia preţurilor orare PIP pe PZU în regim cuplat în cele 4 ţări membre 4M MC

zilnic/lunar/anual

orare

17

Convergenţa PIP pe PZU în regim cuplat

zilnic/lunar/anual

orare

18

Volumul tranzacţiilor în regim cuplat în cele 4 ţări membre 4M MC, cota zilnică a tranzacţiilor din consumul intern, valori extreme ale cotelor zilnice

zilnic/lunar/anual

orare

19

Preţurile spot medii orare şi volumele medii orare tranzacţionate pe pieţe europene

zilnic/lunar

orare

20

Volumele tranzacţionate, medii, maxime şi minime orare pe PI

zilnic/lunar

orare

21

Preţurile medii ponderate la nivel orar pe PI

zilnic/lunar

orare

 

* Rezilienţa se defineşte ca sensibilitatea preţului de închidere la creşterea cererii, fiind o măsură a lichidităţii pe piaţă; în funcţie de lichiditatea pieţei, treptele de creştere a cererii se stabilesc la propunerea OPEE.

 

Art. 70. - Pentru evaluarea funcţionării pieţelor administrate, OTS urmăreşte cel puţin următorii indicatori şi evoluţia acestora:

 

Nr. crt.

Indicator

Interval procesare

Tip valori

1

Consumul intern

zilnic/lunar/anual

orare/zilnice/lunare

2

Preţurile ofertate/tranzacţionate pe PE (pe tipuri de energie de echilibrare)

zilnic/lunar/anual

orare/lunare

3

Volume ofertate/tranzacţionate pe PE (pe tipuri de energie de echilibrare)

zilnic/lunar/anual

orare/lunare

4

Gradul de corelare între preţurile pe PE şi volumele tranzacţionate

lunar/anual

orare/lunare

5

Gradul de corelare între preţurile pe PE/deficit/excedent şi consumul intern

lunar/anual

orare/lunare

6

Volatilitatea preţurilor de deficit şi excedent

lunar/anual

orare/lunare

7

Preţurile pe contractele de servicii tehnologice de sistem (pe tipuri de rezerve şi participanţi)

lunar/anual

orare/lunare

8

Volumele ofertate/tranzacţionate pe piaţa de servicii tehnologice de sistem (pe tipuri de rezerve)

lunar/anual

orare/lunare

9

Capacitatea de interconexiune determinată pe destinaţii (import/export) şi graniţe: TTC/NTC/ATC

zilnic/lunar/anual

orare/medii pe intervale relevante/lunare

10

Capacitatea de interconexiune alocată, pe destinaţii (import/export) şi graniţe: TTC/NTC/ATC

zilnic/lunar/anual

orare/medii pe intervale relevante/lunare

11

Preţurile pentru capacităţile de interconexiune alocate, pe destinaţii (import/export) şi graniţe

zilnic/lunar/anual

orare/medii pe intervale relevante/lunare

12

Gradul de utilizare a capacităţii de transfer pe liniile de interconexiune pe destinaţii (import/export) şi graniţe

anual

medii anuale

13

Volatilitatea preţului capacităţilor de interconexiune alocate, pe destinaţii şi graniţe

lunar/anual

orare (intervale relevante)

14

Energia importată/exportată, totală şi pe graniţe (schimburi comerciale, tehnice, fizice)

lunar/anual

orare (intervale relevante)

15

Rezerva de putere disponibilă la vârful de sarcină al sistemului

anual

orare

16

Capacitate de producere disponibilă/indisponibilă în sistem

zilnic/lunar/anual

orare/ medii lunare la vârf

17

Capacitate de producere nou-instalată în cursul anului de raportare

anual

anual

18

Capacitate de producere scoasă din funcţiune în cursul anului de raportare

anual

anual

 

Art. 71. - Constituie elemente de maxim interes care trebuie supravegheate şi analizate de compartimentul de monitorizare din ANRE şi entităţile de monitorizare din OPEE şi OTS, după caz, următoarele:

- valorile neobişnuite ale preţurilor ofertate şi/sau tranzacţionate pe fiecare din componentele pieţei angro;

- influenţa activităţii participanţilor pe alte pieţe conexe asupra preţurilor şi cantităţilor tranzacţionate în piaţa angro de energie electrică;

- impactul asupra pieţei a schimbărilor intervenite în reglementări (în special în ceea ce priveşte regulile de piaţă, tarifare, licenţiere, tehnice).

 

C. Indicatori de comportament al participanţilor la piaţă

 

Art. 72. - ANRE, OPEE şi OTS urmăresc comportamentul participanţilor la pieţele componente ale pieţei angro, având în vedere în principal:

a) evoluţia modului de ofertare al fiecărui participant pe pieţele componente ale pieţei angro de energie electrică şi

schimbările importante în modul de ofertare al participanţilor, în special:

- ofertele la preţuri excesive ale participanţilor la piaţă, care pot avea ca scop restrângerea în acest fel a ofertei reale de vânzare pe piaţa respectivă;

- volumele neobişnuite ofertate/tranzacţionate de un participant pe orice piaţă componentă a pieţei angro;

- ofertele fixe pentru pornire pe PE ale participanţilor;

b) cazurile de indisponibilitate neprogramată a unităţilor de producere dispecerizabile - necesită o analiză a cauzelor care le-au determinat pentru a detecta dacă se datorează unor condiţii tehnice sau reprezintă o restrângere deliberată a capacităţilor de producţie puse la dispoziţia sistemului în scopul influenţării preţurilor;

c) schimbările intervenite în programele de funcţionare ale unităţilor de producere dispecerizabile;

d) puterea disponibilă pentru echilibrare pentru fiecare unitate de producţie dispecerizabilă şi în fiecare interval de dispecerizare, în special cea pentru reglajul secundar şi cel terţiar rapid comparativ cu cele contractate ca servicii tehnologice de sistem;

e) notificările în dezechilibru;

f) greşelile frecvente în întocmirea ofertelor/notificărilor;

g) curba clasată anuală a valorilor orare ale PSI.

Art. 73. - Elementele precizate constituie obiectul de analiză permanentă al OTS şi OPEE, care îşi dezvoltă permanent sistemele proprii de prelucrare şi analiza adecvate (inclusiv cele informatice), în conformitate cu gradul de dezvoltare a pieţei administrate.

 

CAPITOLUL IV

 

SECŢIUNEA 1

Rezultatele monitorizării

 

Art. 74. - În conformitate cu prezenta metodologie, rezultatele activităţii de monitorizare fac obiectul rapoartelor publice, informărilor/analizelor interne întocmite de compartimentul de monitorizare din ANRE şi de entităţile organizatorice de monitorizare din OPEE şi OTS.

Art. 75. - Modul în care sunt obţinute rezultatele activităţii de monitorizare, fluxurile de date/informaţii şi detalierea indicatorilor utilizaţi sunt dezvoltate prin proceduri proprii.

Art. 76, - Informările/Analizele interne sunt aduse la cunoştinţa conducerilor instituţiilor respective ori de câte ori se consideră necesar, conform regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare şi procedurilor specifice, în vederea analizării şi luării măsurilor care se impun.

Art. 77. - Din punctul de vedere al conţinutului, informările/analizele interne includ, după caz:

a) aprecieri cu privire la structura şi performanţele pieţelor supravegheate, bazate pe analizarea seturilor de indicatori stabiliţi;

b) identificarea cazurilor de disfuncţionalitate a pieţelor cu determinarea posibilelor cauze;

c) analiza cazurilor de comportament de piaţă anormal, inadecvat sau posibil anticoncurenţial (susceptibil a constitui o încălcare a legislaţiei din domeniul concurenţei) al participanţilor la piaţă, împreună cu acţiunile întreprinse/informaţiile culese în scopul analizării situaţiei semnalate;

d) analiza cazurilor suspectate de posibil abuz de piaţă conform REMIT;

e) analize pe probleme specifice componentelor pieţei angro de energie electrică;

f) soluţii propuse pentru remedierea abaterilor şi încălcărilor constatate, cu posibilitatea comunicării acestora către ANRE,

Art. 78. - (1) Soluţiile de remediere a abaterilor şi încălcărilor constatate pot fi înaintate de entităţile de monitorizare din OPEE şi OTS către conducerile proprii şi pot cuprinde propuneri privind:

a) modificarea cadrului de reglementare aplicabil în vigoare privind organizarea pieţelor centralizate administrate şi a procedurilor interne conexe acestora, în scopul eliminării cauzelor care au determinat evenimente/evoluţii negative pe piaţă;

b) solicitarea de informaţii suplimentare de la participanţii la pieţele administrate şi eventuale explicaţii privind comportamentul acestora pe piaţă;

c) comunicarea către ANRE a cazurilor de funcţionare inadecvată a pieţelor centralizate administrate, a cazurilor susceptibile a constitui încălcări ale legislaţiei din domeniul concurenţei şi a celor de posibil abuz de piaţă conform REMIT,

(2) în cazul ANRE, propunerile înaintate conducerii proprii pot cuprinde:

a) modificarea cadrului de reglementare aplicabil privind organizarea şi funcţionarea diferitelor componente ale pieţei de energie electrică;

b) demararea unor acţiuni de control;

c) demararea acţiunilor de investigaţie în conformitate cu procedura proprie ANRE.

Art. 79. - Entităţile de monitorizare din OPEE şi OTS elaborează şi transmit către ANRE:

a) raportări de date/informaţii - frecvenţă zilnică, săptămânală, lunară, anuală;

b) rapoarte de monitorizare/supraveghere privind funcţionarea pieţelor administrate - frecvenţă săptămânală şi lunară (documente de sinteză destinate informării ANRE asupra performanţelor pieţelor şi evoluţiilor indicatorilor pe pieţele administrate, precum şi a comportamentului participanţilor, recomandări/propuneri de eliminare a cauzelor care au determinat evenimente/evoluţii negative).

Art. 80. - Prin derogare de la prevederile art. 79 lit. a), în etapa a III-a de culegere a datelor, entităţile de monitorizare din OPEE şi OTS nu transmit datele/informaţiile pe care ANRE le primeşte partajat de la ACER, cu condiţia ca acestea să aibă acelaşi nivel de detaliere ca cel din etapele I şi a II-a.

Art. 81. - Rapoartele de monitorizare/supraveghere cu frecvenţă săptămânală sunt transmise de entităţile de monitorizare de la nivelul OPEE şi OTS în cea de-a două zi lucrătoare a săptămânii curente pentru săptămâna anterioară de raportare. Acestea cuprind informaţii privind:

a) evenimentele deosebite care au avut loc pe pieţele supravegheate în săptămâna anterioară;

b) evoluţia preţurilor pe respectivele pieţe, cu precizarea motivelor pe baza datelor deţinute;

c) alte elemente considerate importante privind funcţionarea pieţelor supravegheate.

Art. 82. - Rapoartele de monitorizare/supraveghere cu frecvenţă lunară sunt transmise de entităţile de monitorizare de la nivelul OPEE şi OTS, în format electronic şi letric, până la sfârşitul lunii curente pentru luna precedentă de raportare, conţinând în principal:

a) indicatori de apreciere a funcţionării pieţei, de structură/concentrare şi de comportament, conform prezentei metodologii şi procedurilor proprii;

b) situaţiile de funcţionare deficitară/disfuncţionalitate a pieţei şi cauzele acestora;

c) eventualele comportamente anormale, inadecvate sau acţiuni cu posibil caracter anticoncurenţial ale participanţilor la piaţă;

d) prezentarea în sinteză a cazurilor suspectate de manipulare de piaţă sau tentativă de manipulare de piaţă;

e) aprecieri privind situaţiile de neconformitate identificate în cursul monitorizării, observaţii privind modul de ofertare, greşelile frecvente ale participanţilor, situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor aferente tranzacţiilor încheiate;

f) acţiunile întreprinse de operator în vederea depistării, analizării şi eventual remedierii acestor situaţii, şi dacă situaţia o cere, cu informarea altor instituţii naţionale (de exemplu, Consiliul Concurenţei) şi/sau europene (de exemplu, ACER);

g) propuneri privind modificarea cadrului de reglementare aplicabil.

Art. 83. - Raportul de monitorizare elaborat de OTS în luna curentă pentru luna precedentă, conform prevederilor art. 82, va fi transmis doar în format electronic şi nu va cuprinde aspectele/analizele specifice PE pentru luna de raportare, urmând ca acestea să fie cuprinse în forma completă a raportului de monitorizare pentru luna de raportare, având în vedere decalarea prevăzută în cadrul de reglementare aplicabil pentru finalizarea decontărilor pe PE. Forma completă a raportului de monitorizare OTS se transmite către ANRE atât în format electronic, cât şi letric.

Art. 84. - Toate tipurile de rapoarte de sinteză elaborate de entităţile de monitorizare din cadrul OPEE şi OTS destinate informării ANRE conţin atât date/informaţii publice, cât şi confidenţiale, transmiterea electronică făcându-se pe adresa electronică instituită de ANRE în scopul primirii raportărilor de piaţă. Conţinutul acestora şi gradul de detaliere a informaţiei sunt stabilite pe baza procedurilor proprii ale OPEE şi OTS.

Art. 85. - Atunci când este cazul, entităţile de monitorizare de la OPEE şi OTS înştiinţează ANRE în cel mai scurt timp posibil, în afara rapoartelor periodice, în format letric sau electronic (e-mail), cu privire la:

a) modificarea semnificativă a preţului pe una dintre pieţele centralizate supravegheate;

b) orice suspiciune de comportament anormal, inadecvat sau practică anticoncurenţială a participanţilor la piaţă;

c) orice comportament care se abate de la/încalcă reglementările în vigoare şi procedurile conexe.

Art. 86. - Orice suspiciune de manipulare sau tentativă de manipulare a pieţei de către unul sau mai mulţi participanţi şi orice suspiciune de tranzacţie efectuată în baza informaţiilor privilegiate sunt comunicate de OPEE şi OTS, în calitatea lor de persoane care efectuează tranzacţii cu titlu profesional, către ANRE, respectiv către ACER, conform cerinţelor REMIT.

Art. 87. - Pe lângă datele obţinute din propria activitate de monitorizare şi datele/informaţiile primite de la OPEE şi OTS, compartimentul de monitorizare din ANRE poate utiliza şi date/informaţii culese de alte compartimente din ANRE (de exemplu, referitoare la PAM, funcţionarea SEN, PSTS ş.a.).

Art. 88. - Compartimentul de monitorizare din ANRE, pe baza prezentei metodologii, identifică posibile cazuri de comportament de piaţă anormal, inadecvat, de posibile practici anticoncurenţiale (inclusiv cazuri de suspiciune de abuz de poziţie dominantă) sau cazuri de abuz de piaţă (manipulare sau tentativă de manipulare de piaţă, tranzacţionare pe bază de informaţii privilegiate nepublicate), pe baza:

a) sesizărilor bazate pe analize şi/sau rapoartelor periodice, primite de la OPEE sau OTS;

b) sesizărilor venite din partea altor persoane fizice/juridice, inclusiv cele în formate prestabilite conform prevederilor REMIT;

c) solicitărilor de informaţii primite de la ACER;

d) rezultatelor activităţii proprii de monitorizare;

e) informaţiilor provenite din alte surse, de exemplu, presa.

Art. 89. - Atunci când un posibil caz de încălcare a prevederilor art. 3 şi/sau 5 din REMIT este adus la cunoştinţa ANRE sau reiese din activitatea de monitorizare desfăşurată, compartimentul de monitorizare din ANRE demarează etapa de analiză preliminară a datelor şi informaţiilor respective, utilizând toate rezultatele disponibile din activitatea de monitorizare proprie şi din cea a OPEE şi OTS, inclusiv cele puse la dispoziţie de ACER. ANRE poate solicita OPEE şi OTS date suplimentare, analize şi puncte de vedere, inclusiv simulări de tranzacţionare privind cazurile suspectate, în ipotezele stabilite de ANRE. Acestea sunt transmise ANRE în formatul, canalul de transmitere şi termenul solicitate, în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de REMIT în cel mai scurt timp, cu o fundamentare corespunzătoare.

Art. 90. - Etapele de desfăşurare a analizei preliminare a unui caz de posibil abuz de piaţă şi principiile avute în vedere fac obiectul unei proceduri interne proprii elaborate de ANRE.

Art. 91. - Dacă din analiza preliminară realizată de compartimentul de monitorizare din ANRE conform prevederilor paragrafului precedent reiese faptul că există elemente rezonabile pentru a suspecta o încălcare a prevederilor art. 3 şi/sau 5 din REMIT, compartimentul de monitorizare din ANRE întocmeşte o notă de fundamentare către conducerea instituţiei, cu propunerea de informare a ACER asupra faptelor identificate şi eventual, de deschidere a unei investigaţii de către compartimentul de specialitate din ANRE.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Asigurarea transparenţei informaţiilor

 

Art. 92. - Raportul public lunar elaborat de compartimentul de monitorizare din ANRE se publică în format bilingv şi cuprinde sinteza indicatorilor care caracterizează componentele pieţei angro de energie electrică din punctul de vedere al funcţionării şi evoluţiei acestora pe diferite perioade de timp şi indicatori calculaţi pe categoriile de participanţi la piaţă monitorizaţi. Raportul public al lunii decembrie a fiecărui an cuprinde şi date de sinteză care caracterizează întregul an de analiză.

Art. 93. - Indicatorii sunt calculaţi pe baza datelor agregate, cu păstrarea confidenţialităţii informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial (pe baza principiului neidentificării integrale a

tranzacţiei, cu respectarea reglementărilor europene aplicabile), în măsura în care legislaţia naţională nu prevede altfel.

Art. 94. - Pentru primul raport public de monitorizare al fiecărui an calendaristic, compartimentul de monitorizare din ANRE analizează oportunitatea introducerii de noi indicatori de sinteză care să caracterizeze nivelul de dezvoltare a pieţei angro de energie electrică din România la acel moment, în corelare cu indicatorii urmăriţi de ACER şi CEER la nivel european.

Art. 95. - Compartimentul de monitorizare din ANRE contribuie la elaborarea raportului anual al ANRE cu indicatori de sinteză la nivelul anului analizat şi evoluţii pe diferite perioade de timp. Capitolul dedicat pieţei angro include aprecieri cu privire la modul de funcţionare a componentelor acesteia şi asupra comportamentului participanţilor la piaţă.

Art. 96. - Compartimentul de monitorizare din ANRE în colaborare cu entităţile de monitorizare din OPEE şi OTS asigură contribuţia României la Raportul anual privind rezultatele monitorizării pieţei interne de energie electrică elaborat de ACER şi CEER, pe baza solicitărilor privind indicatorii urmăriţi anual de instituţiile europene menţionate.

Art. 97. - Entităţile de monitorizare de la nivelul OPEE şi OTS publică pe site-urile proprii rapoarte de piaţă cu frecvenţă lunară şi/sau săptămânală, care conţin în sinteză principalii indicatori care caracterizează pieţele administrate, conform procedurilor proprii.

Art. 98. - OPEE şi OTS publică pe site-urile proprii informaţiile privind funcţionarea pieţei angro de energie electrică, în conformitate cu cadrul de reglementare aplicabil la nivel naţional şi european în vigoare, cu frecvenţa şi în formatul specificate în acestea şi detaliate în procedurile proprii.

Art. 99. - Compartimentul de monitorizare din ANRE supraveghează respectarea prevederilor privind tipul şi formatul informaţiilor publicate de OPEE şi OTS, momentul publicării şi durata de disponibilitate a acestora, în conformitate cu reglementările specifice fiecărei componente a pieţei angro de energie electrică şi procedurile conexe. OPEE şi OTS colaborează cu ANRE pentru identificarea şi eliminarea cât mai rapidă a eventualelor cauze care ar prejudicia informarea corectă, completă şi la timp a publicului.

Art. 100. - În conformitate cu prevederile legale în vigoare, ANRE, OPEE şi OTS păstrează secretul profesional asupra tuturor datelor transmise/primite/analizate în cadrul activităţii de monitorizare desfăşurate. Este interzisă, de asemenea, divulgarea oricăror informaţii confidenţiale legate de cazurile de suspiciune de abuz de piaţă/tentativă de abuz de piaţă, suspiciune de abuz de poziţie dominantă a unui participant/categorie de participanţi/grup de participanţi, aflate în curs de analiză sau pentru care ANRE derulează activitatea de investigaţie.

 

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 101. - Nerespectarea prevederilor prezentei metodologii atrage sancţionarea conform prevederilor legale în vigoare din domeniul energiei electrice.

Art. 102. - Prezenta metodologie va fi revizuită în funcţie de eventualele modificări care vor interveni în etapa a I l-a de colectare a datelor şi informaţiilor şi/sau de modificările apărute în reglementările europene incidente (inclusiv în documentele adiacente). ANRE, OPEE şi OTS îşi actualizează procedurile proprii interne de desfăşurare a activităţii de monitorizare/supraveghere în funcţie de prevederile prezentei metodologii.

Art. 103. - Culegerea de date de la participanţii la piaţa de energie electrică pe machete de monitorizare dezvoltate în conformitate cu alte regulamente europene cu aplicare directă nu face obiectul prezentei metodologii.

Art. 104. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

Machete de monitorizare destinate culegerii de date de la producătorii dispecerizabili

 

Macheta de monitorizare a contractelor

Anexa

Denumire machetă

Conţinut

A1-I

Detaliere tranzacţii cu energie

Detalii de tranzacţionare privind vânzările şi achiziţiile lunare pe toate contractele bilaterale de vânzare-cumpărare a energiei electrice încheiate de producătorul dispecerizabil cu partenerii contractuali, defalcate pe pieţe, produse, instrumente* - parteneri contractuali, cantităţi livrate lunar, preţuri medii lunare, valoarea cantităţii livrate, tip livrare, iar pentru contractele negociate şi numărul de identificare contract, data de intrare în vigoare şi de expirare a contractului; Macheta cuprinde cantităţile totale, preţuri medii şi valorile totale pentru energia electrică vândută/cumpărată pe PZU şi PI la nivel lunar. Se raportează consumul propriu tehnologic din producţia proprie şi decontarea internă la alte locuri de consum.

A1-II

Tranzacţii angro pe piaţa concurenţială de energie

electrică, încheiate cu producători SRE nedispecerizabili, în conformitate cu legislaţia aplicabilă

Detalii de tranzacţionare privind achiziţiile de energie electrică ale

producătorilor dispecerizabili de la producătorii nedispecerizabili care îndeplinesc condiţiile de vânzare pe contracte negociate direct exceptate de la regula tranzacţionării centralizate conform legislaţiei aplicabile - parteneri contractuali, cantităţi livrate lunar, preţuri medii lunare, valoarea cantităţii livrate, tip livrare, număr identificare contract, data de intrare în vigoare şi de expirare a contractului

A2-I

Preţuri medii de revenire pentru categorii de clienţi finali noncasnici alimentaţi în regim concurenţial**

Consumul lunar înregistrat pe fiecare tranşă de consum, bilanţul lunar al nr. de clienţi pe fiecare tranşă de consum, preţul mediu lunar detaliat pe componentele energie şi furnizare, tarife servicii de reţea, impozite/comisioane/taxe/alte tarife

A2-II

Preţuri medii de revenire pentru categorii de clienţi finali casnici alimentaţi în regim concurenţial**

Consumul lunar înregistrat pe fiecare tranşă de consum, bilanţul lunar al nr. de clienţi pe fiecare tranşă de consum, preţul mediu lunar detaliat pe componentele energie şi furnizare, tarife servicii de reţea, impozite/comisioane/taxe/alte tarife

 

* Raportarea se realizează la nivel de tranzacţie, indiferent dacă au fost încheiate mai multe tranzacţii cu acelaşi partener contractual, pe acelaşi instrument sau pe acelaşi produs.

*r Tranşele de consum standard ale clienţilor finali sunt cele definite conform legislaţiei aplicabile.

 

Macheta de monitorizare a datelor tehnice

Anexa

Denumire machetă

Conţinut

Producători dispecerizabili de energie electrică din surse clasice de producere, inclusiv biomasă

B1

Date privind energia produsă şi consumul de combustibil

Detalierea pe fiecare centrală a energiei produse, livrate, din care cea vândută la barele centralelor, energia termică livrată la gardul centralei, inclusiv defalcarea pe tipuri de combustibil a consumului total de combustibil şi a consumului în surse de producere separată a energiei termice şi, respectiv, a energiei electrice

B2

Situaţia stocurilor de combustibil din centrale

Detalierea pe fiecare centrală a stocurilor disponibile la sfârşitul lunii de raportare, inclusiv capacităţile de stocare a combustibilului la dispoziţia centralei

Producători dispecerizabili de energie electrică din surse hidro de producere

C1

Date privind producţia de energie electrică

Detalierea pe fiecare centrală a energiei produse şi livrate, inclusiv a energiei electrice utilizate pentru acoperirea CPT propriu al centralei

C2

Date privind acumulările de apă în marile lacuri

Date tehnice privind marile amenajări de lacuri

C3

Date privind rezerva totală zilnică de energie în marile lacuri de acumulare

Rezerva pe zile calendaristice de energie electrică din marile amenajări de lacuri

Producători dispecerizabili de energie electrică din surse nucleare, eoliene, fotovoltaice de producere

D1

Date privind energia electrică produsă şi livrată

Detalierea pe fiecare centrală a energiei produse şi livrate; se raportează datele pentru toate grupurile aflate în proprietatea producătorului dispecerizabil raportor (inclusiv cele nedispecerizabile aflate în proprietatea sa)

 

Macheta de monitorizare destinată culegerii de date de la furnizori concurenţiali şi traderi

 

Macheta de monitorizare a contractelor

Anexa

Denumire machetă

Conţinut

A1-I

Tranzacţii angro pe piaţa concurenţială cu energie electrică

Detalii de tranzacţionare privind vânzările şi achiziţiile lunare pe toate contractele bilaterale de energie electrică încheiate de furnizorul concurenţial/trader, defalcate pe pieţe, produse, instrumente* - parteneri contractuali, cantităţi livrate lunar, preţuri medii lunare, valoarea cantităţii livrate, tip livrare, iar pentru contractele negociate şi numărul de identificare contract, data de intrare în vigoare şi de expirare a contractului Macheta cuprinde cantităţi, preţuri medii şi valori pentru energia vândută/cumpărată lunar pe PZU şi PI.

Se raportează şi producţia din surse proprii, în cazul în care furnizorul concurenţial deţine şi grupuri de producere nedispecerizabile de energie electrică.

A1-II

Tranzacţii angro pe piaţa concurenţială de energie electrică, încheiate cu producători SRE nedispecerizabili, în conformitate cu legislaţia

aplicabilă

Detalii de tranzacţionare privind achiziţiile furnizorului concurenţial de energie electrică de la producătorii nedispecerizabili care îndeplinesc condiţiile de vânzare pe contracte negociate direct,

exceptate de la regula tranzacţionării centralizate, conform legislaţiei aplicabile - parteneri contractuali, cantităţi livrate lunar, preţuri medii lunare, valoarea cantităţii livrate, tip livrare, număr identificare contract, data de intrare în vigoare şi de expirare a contractului

A1-III

Tranzacţii angro pe piaţa concurenţială cu energie electrică încheiate cu producători nedispecerizabili, în conformitate cu legislaţia aplicabilă

Detalii de tranzacţionare privind achiziţiile furnizorului concurenţial de energie electrică de la producătorii nedispecerizabili care nu îndeplinesc condiţiile de vânzare pe contracte negociate direct exceptate de la regula tranzacţionării centralizate, conform legislaţiei aplicabile (numai contracte încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare) - parteneri contractuali, cantităţi livrate lunar, preţuri medii lunare, valoarea cantităţii livrate, tip livrare, număr identificare contract, data de intrare în vigoare şi de expirare a contractului

A2-I*

Preţuri medii de revenire pentru categorii de clienţi finali noncasnici alimentaţi în regim concurenţial**

Consumul lunar înregistrat pe fiecare tranşă de consum, bilanţul lunar nr. de clienţi pe fiecare tranşă de consum, nivelul preţului mediu lunar detaliat pe componentele energie şi furnizare, tarife servicii de reţea, impozite/comisioane/taxe/alte tarife

A2-II**

Preţuri medii de revenire pentru categorii de clienţi finali casnici alimentaţi în regim concurenţial**

Consumul lunar înregistrat pe fiecare tranşă de consum, bilanţul lunar al nr. de clienţi pe fiecare tranşă de consum, preţul mediu lunar detaliat pe componentele energie şi furnizare, tarife servicii de reţea, impozite/comisioane/taxe/alte tarife

 

* Raportarea se realizează la nivel de tranzacţie, indiferent dacă au fost încheiate mai multe tranzacţii cu acelaşi partener contractual, pe acelaşi instrument sau produs.

** Tranşele de consum standard ale clienţilor finali sunt cele definite conform legislaţiei aplicabile,

**” Macheta se va completa doar de furnizorii concurenţiali.

 

Macheta de monitorizare destinată culegerii de date de la furnizorii de ultimă instanţă

 

Macheta de monitorizare a contractelor

Anexa

Denumire macheta

Conţinut

A1

Achiziţie energie electrică pentru clienţii finali alimentaţi în regim reglementat

Detalii de tranzacţionare privind achiziţia reglementată destinată furnizării de energie electrică către clienţii finali alimentaţi în regim reglementat, inclusiv activitatea pe PZU şi PI - parteneri contractuali, cantităţi livrate lunar, preţuri medii lunare, valoarea cantităţii livrate, tip livrare

A1-CPC

Achiziţie energie electrică pentru CPC

Detalii de tranzacţionare privind achiziţia aferentă componentei CPC - parteneri contractuali, cantităţi livrate lunar, preţuri medii lunare, valoarea cantităţii livrate, tip livrare

A1-UI

Achiziţie energie electrică pentru furnizare la clienţi finali în regim UI

Detalii de tranzacţionare privind achiziţia de pe pieţele concurenţiale destinată furnizării de energie electrică către clienţii finali în regim de ultimă instanţă defalcate pe pieţe, produse, instrumente*, inclusiv parte din achiziţia negociată de la producătorii nedispecerizabili care îndeplinesc condiţiile de vânzare pe contracte negociate direct,

 

 

exceptate de la regula tranzacţionării centralizate, conform legislaţiei aplicabile - parteneri contractuali, cantităţi livrate lunar, preţuri medii lunare, valoarea cantităţii livrate, tip livrare

A2-I

Tranzacţii angro pe piaţa concurenţială cu energie electrică pentru clienţii finali alimentaţi în regim concurenţial

Detalii de tranzacţionare privind vânzările şi achiziţiile lunare concurenţiale pe toate contractele bilaterale de energie electrică încheiate de furnizorul de ultimă instanţă, defalcate pe pieţe, produse, instrumente* - parteneri contractuali, cantităţi livrate lunar, preţuri medii lunare, valoarea cantităţii livrate, tip livrare, iar pentru contractele negociate şi numărul de identificare contract, data de intrare în vigoare şi de expirare a contractului Macheta cuprinde cantităţi, preţuri medii şi valori pentru energia vândută/cumpărată lunar pe PZU şi PI.

În cazul în care furnizorul respectiv deţine şi grupuri de producere nedispecerizabile de energie electrică, se raportează producţia din surse proprii.

A2-II

Tranzacţii angro pe piaţa concurenţială de energie electrică, încheiate cu producători SRE

nedispecerizabili, în conformitate cu legislaţia aplicabilă

Detalii de tranzacţionare privind achiziţiile de energie electrică de la producătorii nedispecerizabili care îndeplinesc condiţiile de vânzare

pe contracte negociate direct exceptate de la regula tranzacţionării centralizate conform legislaţiei aplicabile - parteneri contractuali, cantităţi livrate lunar, preţuri medii lunare, valoarea cantităţii livrate, tip livrare, număr identificare contract, data de intrare în vigoare şi de expirare a contractului

A2-III

Tranzacţii angro pe piaţa concurenţială cu energie electrică încheiate cu producători nedispecerizabili, în conformitate cu legislaţia aplicabilă

Detalii de tranzacţionare privind achiziţiile de energie electrică de la producătorii nedispecerizabili care nu îndeplinesc condiţiile de vânzare pe contracte negociate direct exceptate de la regula tranzacţionării centralizate conform legislaţiei aplicabile (numai contracte încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare) - parteneri contractuali, cantităţi livrate lunar, preţuri medii lunare, valoarea cantităţii livrate, tip livrare, număr identificare contract, data de intrare în vigoare şi de expirare a contractului

A3-I

Preţuri medii de revenire pentru categorii de clienţi finali noncasnici alimentaţi în regim concurenţial**

Consumul lunar înregistrat pe fiecare tranşă de consum, bilanţul lunar nr. de clienţi pe fiecare tranşă de consum, nivelul preţului mediu lunar detaliat pe componentele energie şi furnizare, tarife servicii de reţea, impozite/comisioane/taxe/alte tarife

A3-II

Preţuri medii de revenire pentru categorii de clienţi finali casnici alimentaţi în regim concurenţial**

Consumul lunar înregistrat pe fiecare tranşă de consum, bilanţul lunar al nr. de clienţi pe fiecare tranşă de consum, preţul mediu lunar detaliat pe componentele energie şi furnizare, tarife servicii de reţea, impozite/comisioane/taxe/alte tarife

A4

Date privind rezultatele contabile

Venituri şi cheltuieli totale defalcate pe activitatea principală şi pe alte tipuri de activităţi

 

* Raportarea se realizează la nivel de tranzacţie, indiferent dacă au fost încheiate mai multe tranzacţii cu acelaşi partener contractual, pe acelaşi instrument sau pe acelaşi produs.

*. Tranşele de consum standard ale clienţilor finali sunt cele definite conform legislaţiei aplicabile.

 

Macheta de monitorizare destinată culegerii de date de la operatorii de distribuţie

 

Macheta de monitorizare a contractelor

Anexa

Denumire machetă

Conţinut

A1

Achiziţie energie electrică pentru consumul propriu tehnologic în reţelele de distribuţie

Detalii de tranzacţionare privind achiziţiile lunare pe toate contractele bilaterale de energie electrica încheiate pe piaţa concurenţială, defalcate pe pieţe, produse, instrumente* - parteneri contractuali, cantităţi livrate lunar, preţuri medii lunare, valoarea cantităţii livrate, tip livrare

Macheta cuprinde cantităţi, preţuri medii şi valori pentru energia vândută/cumpărată lunar pe PZU şi PI.

A2

Date privind rezultatele contabile

Venituri şi cheltuieli totale defalcate pe activitatea principală şi pe alte tipuri de activităţi

 

* Raportarea se realizează la nivel de tranzacţie, indiferent dacă au fost încheiate mai multe tranzacţii cu acelaşi partener contractual, pe acelaşi instrument sau pe acelaşi produs.

 

Macheta de monitorizare destinată culegerii de date de la PRE

 

Anexa

Denumire machetă

Conţinut

A1

Sinteza lunară a calculului de decontare a dezechilibrelor PRE pe fiecare participant

Date privind alocarea internă pe fiecare participant din PRE a dezechilibrelor pozitive şi negative cantitative şi valorice şi a valorii rezultate din redistribuirea veniturilor/costurilor suplimentare provenite din echilibrarea sistemului

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

Machete de monitorizare destinate culegerii lunare de date de la Operatorul Pieţei de Energie Electrică - Opcom - S.A.

 

Anexa

Denumire machetă

Conţinut

A1

Situaţia cantităţilor şi valorilor energiei electrice tranzacţionate de fiecare participant pe PZU

Date cu privire la rezultatele tranzacţionării pe PZU în luna analizată, cu detalii de cantitate tranzacţionată şi valoare rezultată, pentru vânzările şi cumpărările fiecărui participant, în ore RO şi ore CET

A2

Situaţia cantităţilor şi valorilor energie electrice tranzacţionate de fiecare participant pe PI

Date cu privire la rezultatele tranzacţionării pe PI în luna analizată, cu detalii de cantitate tranzacţionată şi valoare rezultată, pentru vânzările şi cumpărările fiecărui participant, în ore RO şi ore CET

A3

Tranzacţii realizate pe PCCB-LE

Date cu privire la tranzacţiile încheiate de participanţii Sa PCCB-LE în luna analizată, cu detalii referitoare la data încheierii tranzacţiei (cu marca de timp), caracteristicile ofertei depuse - participantul care a depus oferta, sensul şi tipul acesteia, puterea orară ofertată, tipul livrării şi cantitatea totală ofertată, preţul propus, data de început şi de sfârşit a livrării, starea ofertei în urma desfăşurării licitaţiei, preţul de închidere a licitaţiei, cantitatea orară şi cea totală atribuite în urma licitaţiei desfăşurate

A4

Tranzacţii realizate pe PCCB-NC

Date cu privire la tranzacţiile încheiate de participanţii la PCCB-NC în luna analizată, cu detalii referitoare la data încheierii tranzacţiei (cu marca de timp), instrumentul tranzacţionat, partenerii contractuali, preţul la care s-a încheiat tranzacţia, nr. de contracte şi cantitatea totală tranzacţionată

A5

Tranzacţii realizate pe PC-OTC

Date cu privire la tranzacţiile încheiate de participanţii pe PC-OTC în luna analizată, cu detalii referitoare la tipul intermedierii (dacă este cazul), data încheierii tranzacţiei (cu marca de timp), partenerii contractuali, instrumentul şi tipul de produs tranzacţionat, volumul tranzacţionat şi preţul la care s-a încheiat tranzacţia

A6

Tranzacţii realizate pe PCCB-PC

Date cu privire la tranzacţiile încheiate de participanţii pe PCCB-PC în luna analizată, cu detalii referitoare la data încheierii tranzacţiei (cu marca de timp), partenerii contractuali, volumul tranzacţionat şi preţul la care s-a încheiat tranzacţia

A7

Tranzacţii realizate pe PMC

Date cu privire la tranzacţiile încheiate de participanţii pe PMC în luna analizată, cu detalii referitoare la data încheierii tranzacţiei (cu marca de timp), partenerii contractuali, volumul tranzacţionat şi preţul la care s-a încheiat tranzacţia

A8

Situaţia lunară a dezechilibrelor cantitative şi valorice ale PRE

Date cu privire la decontarea lunară a dezechilibrelor fiecărei PRE - suma lunară a dezechilibrelor pozitive şi negative (cantitative şi valorice), soldul dezechilibrului (cantitativ şi valoric), valoarea rezultată din redistribuirea veniturilor sau costurilor suplimentare provenite din echilibrarea sistemului

A9

Sinteza calculului pentru decontare pentru fiecare participant la PE

Energia de echilibrare efectiv livrată şi contravaloarea acesteia pentru fiecare participant la PE, pe fiecare tip de reglaj şi sens, inclusiv soldul valoric

A10

Sinteza penalizărilor pentru livrarea parţială a energiei de echilibrare pentru fiecare participant la PE

Energia de echilibrare angajată, energia de echilibrare efectiv livrată şi penalizările pentru nelivrarea energiei angajate aferente fiecărui participant la PE pe fiecare tip de reglaj şi sens

A11

Sinteza sumelor de plată pentru dezechilibrele de la notificare pentru fiecare participant la PE

Detalii privind dezechilibrele de la notificare anunţate şi neanunţate, inclusiv sumele de plată aferente pentru fiecare participant la PE

A12

Preţuri de decontare pe PE pentru deficit şi excedent de energie electrică

Preţurile orare de deficit şi excedent pe fiecare interval orar pentru fiecare zi din lună

 

Machete de monitorizare destinate culegerii zilnice* de date de la Operatorul Pieţei de Energie Electrică - Opcom - S.A.

 

Anexa

Denumire machetă

Conţinut

B1

Ofertele de vânzare pe PZU

Perechile preţ/cantitate la nivel orar conţinute în oferta de vânzare a fiecărui participant la PZU, ofertele bloc

B2

Ofertele de cumpărare pe PZU

Perechile preţ/cantitate la nivel orar conţinute în oferta de vânzare a fiecărui participant la PZU, ofertele bloc

B3

Ordinea de merit pe PZU

Detalii privind curbele agregate ale cererii şi ofertei pe fiecare interval de tranzacţionare - cantitatea şi preţul ofertate de fiecare participant pe fiecare tip de agregare (vânzare/cumpărare), preţul de închidere al pieţei pe intervalul de tranzacţionare respectiv

B4

Tranzacţiile participanţilor la PZU

Vânzările şi cumpărările la nivel orar ale fiecărui participant la PZU şi însumat pe zi, cu specificarea preţului de închidere al pieţei pe fiecare interval orar

B5

Ordinele de tranzacţionare pe PI

Detalii privind ordinele introduse - evenimentul şi tipul ordinului, instrumentul tranzacţionat, volumul şi preţul ofertate, starea ordinului, numele participantului care a introdus ordinul de

tranzacţionare şi durata de păstrare a ordinului ş.a.

B6

Tranzacţiile încheiate pe PI

Detalii privind tranzacţiile încheiate - tipul tranzacţiei şi instrumentul tranzacţionat, volumul şi preţul de tranzacţie, data tranzacţiei, starea tranzacţiei, participantul, nr. ordinului de tranzacţionare ş.a,

 

* Transmiterea către ANRE se face electronic (pe adresa de e-mail pusă la dispoziţie de ANRE în acest scop) în următoarea zi lucrătoare celei la care se referă raportarea.

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

1. Machete de monitorizare destinate culegerii lunare de date de la Operatorul de Transport şi Sistem - Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica - S.A.

 

Macheta de monitorizare a contractelor

Anexa

Denumire machetă

Conţinut

A1

Tranzacţii cu energie electrică pentru acoperirea CPT în RET

Detalii de tranzacţionare privind achiziţiile lunare pe toate contractele bilaterale de energie electrică încheiate pe piaţa concurenţială, defalcate pe pieţe, produse, instrumente* - parteneri contractuali, cantităţi livrate lunar, preţuri medii lunare, valoarea cantităţii livrate, tip livrare.

Macheta cuprinde şi cantităţile, preţurile medii şi valorile aferente energiei vândute/cumpărate lunar pe PZU şi PI.

 

* Raportarea se realizează la nivel de tranzacţie, indiferent dacă au fost încheiate mai multe cu acelaşi partener contractual, pe acelaşi instrument sau produs.

 

Macheta de monitorizare a serviciului de transport

Anexa

Denumire machetă

Conţinut

A2

Serviciul de transport

Detalii privind energia electrică livrată în RET de producătorii cu care Transelectrica a încheiat contract de transport (indiferent dacă se facturează componenta de injecţie a tarifului de transport sau nu), inclusiv cantităţile importate comercial (fără tranzite) - cantitate lunară şi acolo unde este cazul, tarif şi valoare lunară. Detalii privind energie electrică extrasă din RET de operatorii economici cu care Transelectrica a încheiat contract de transport, inclusiv cantităţile exportate comercial (fără tranzite) - cantitate lunară, tarif şi valoare lunară (separat pentru furnizorii de ultimă instanţă pentru zona proprie de licenţă şi alte zone, operatorii de distribuţie, producători în cazul energiei extrase pentru alte locuri de consum, furnizori concurenţiali pentru energia destinată alimentării în regim concurenţial a clienţilor finali şi separat clienţii finali care încheie contracte directe de transport al energiei electrice)

 

Macheta de monitorizare a alocării pe termen lung a capacităţii de interconexiune cu sistemele electroenergetice vecine

Anexa

Denumire machetă

Conţinut

A3

Alocarea capacităţii de interconexiune pe termen lung

Detalierea capacităţilor alocate la licitaţia anuală şi lunară, pe intervale de alocare, pentru fiecare graniţă şi direcţie, cu precizarea participanţilor la piaţa de alocare care au câştigat capacităţile respective şi preţurile rezultate în urma licitaţiilor (în euro); se precizează transferurile de capacitate

 

Machete de monitorizare PE

Anexa

Denumire machetă

Conţinut

A4

Sinteza lunară a energiei de echilibrare pentru fiecare participant la PE

Detalii cantitative privind energia de echilibrare angajată şi, respectiv, efectiv livrată, pe fiecare tip de reglaj şi sens pentru fiecare participant la PE

A5

Sinteza lunară a calculului contravalorii aferente managementului congestiilor interne defalcată pe participanţi la PE

Energia electrică achiziţionată de OTS de pe piaţa de echilibrare pentru managementul congestiilor (marcată ca fiind utilizată pentru managementul congestiilor) şi contravaloarea aferentă, pe fiecare

tip de reglaj şi sens pentru fiecare participant la PE

 

2. Lista datelor zilnice transmise** de Operatorul de Transport şi Sistem - Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica - S.A.

 

1. Notificările fizice transmise de PRE-uri pe fiecare interval de dispecerizare, cuprinzând următoarele:

- producţia planificată agregată pentru toate unităţile de producţie:

- producţia planificată pe fiecare unitate dispecerizabilă de producţie:

- consumul prognozat agregat al consumatorilor de energie electrică;

- schimburile bloc ale fiecărei PRE cu celelalte PRE-uri din zona naţională de tranzacţionare:

- schimburile bloc ale fiecărei PRE cu partenerii săi din celelalte sisteme electroenergetice vecine, rezultate în urma alocărilor pe piaţa de alocare a capacităţilor de interconexiune;

- exporturile şi importurile separat pentru fiecare graniţă.

2. Notificările în dezechilibru ale PRE-urilor

3. Declaraţiile de disponibilitate ale unităţilor dispecerizabile

4. Ofertele zilnice transmise de participanţii la piaţa de echilibrare pe fiecare interval de dispecerizare (la creştere/reducere de putere)

5. Ofertele fixe pentru pornire pe PE şi menţinerea în rezerva caldă transmise de participanţi

6. Energia disponibilă pentru echilibrare pentru fiecare unitate dispecerizabilă de producţie, în fiecare interval de dispecerizare, separat pentru reglajul secundar şi terţiar rapid/lent

7. Ofertele orare acceptate (dispoziţiile de dispecer) pe piaţa de echilibrare, pe tipuri de reglaje la creştere/reducere de putere pe fiecare interval de dispecerizare, cuprinzând următoarele informaţii:

- preţuri marginale pentru energia de echilibrare corespunzătoare reglajului secundar:

- preţurile acceptate pentru energia de echilibrare corespunzătoare reglajului terţiar rapid/lent al fiecărei unităţi dispecerizabile de producţie;

- cantităţile tranzacţionate pentru fiecare unitate dispecerizabilă de producţie.

8. Ofertele fixe pentru pornire şi menţinere în rezervă caldă acceptate pe intervalele orare solicitate, pentru acoperirea necesarului de energie de echilibrare corespunzătoare reglajului terţiar lent de creştere/reducere de putere

9. Situaţia acumulărilor de apă în marile lacuri de acumulare, cote zilnice, cote de siguranţă, cote de atenţionare, volum util, grad de umplere, debit, rezerve de energie

10. Evenimente deosebite privind dispoziţiile de dispecer, pornirile/opririle, privind centralele dispecerizabile eoliene şi fotovoltaice, mărimea rezervei de putere la vârf de sarcină, pe tipuri de rezerve şi centrale.

 

** Transmiterea către ANRE se face electronic (pe adresa de e-mail pusă la dispoziţie de ANRE în acest scop) în următoarea zi lucrătoare celei la care se referă raportarea.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ

 

DECIZIA Nr. 4

din 28 februarie 2018

 

Dosar nr. 3.101/1/2017

 

Mirela Sorina Popescu - preşedintele cu delegaţie al

Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Simona Cristina Neniţă - judecător la Secţia penală

Simona Elena Cîrnaru - judecător la Secţia penală

Lavinia Valeria Lefterache - judecător la Secţia penală

Luciana Merg - judecător la Secţia penală

Anca Mădălina Alexandrescu - judecător la Secţia penală

Angela Dragne - judecător la Secţia penală

Florentina Dragomir - judecător la Secţia penală

Ioana Bogdan - judecător la Secţia penală

 

Pe rol se află soluţionarea sesizării formulate de Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în dosarele nr. 9.683/327/2016, nr. 5.285/254/2016 şi nr. 34.338/212/2016 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept: „Dacă, după pronunţarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale, fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole şi forestiere, fără a poseda permis de conducere, mai poate atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal”.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 473 alin. (8) din Codul de procedură penală şi art. 274 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa a fost prezidată de către preşedintele cu delegaţie al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Mirela Sorina Popescu.

Conform art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, la şedinţa de judecată a participat doamna Aurelia Hirt, magistrat-asistent în cadrul Secţiei penale.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna procuror Marinela Minca, procuror în cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor înaintate de Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală sub nr. 3.101/1/2017, nr. 3.102/1/2017 şi nr. 3.103/1/2017, s-a dispus reunirea dosarelor nr. 3.102/1/2017 şi nr. 3.103/1/2017 la Dosarul nr. 3.101/1/2017.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, învederând obiectul Dosarului nr. 3.101/1/2017, aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, precum şi faptul că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorul-raportor, doamna judecător Simona Cristina Neniţă, care a fost comunicat părţilor din proces, potrivit dispoziţiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală, la dosar nefiind depuse puncte de vedere din partea acestora privind chestiunea de drept supusă judecăţii.

În continuare, magistratul-asistent a arătat că la dosar au transmis puncte de vedere Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apei Braşov, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureş şi Curtea de Apel Timişoara, care, după caz, au făcut referire şi la punctele de vedere ale unora dintre instanţele arondate.

A mai arătat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată opinia scrisă a specialiştilor din domeniul juridic cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, la dosar fiind comunicat punctul de vedere formulat de către Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti.

La data de 19 decembrie 2017, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a depus la dosar Adresa nr. 2.840/C/2.994/III-5/2017, prin care s-a adus la cunoştinţă faptul că, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept cu care a fost sesizată instanţa, fiind comunicate totodată concluzii scrise.

Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, doamna judecător Mirela Sorina Popescu, constatând că nu sunt cereri sau excepţii de formulat, a solicitat reprezentantului Ministerului Public să susţină punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la chestiunea de drept supusă dezbaterii.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Constanţa în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

A învederat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, având în vedere că prin sesizarea formulată nu se urmăreşte interpretarea unui text legal, ci lămurirea întinderii efectelor Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale.

Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, iar dosarul a fost reţinut în pronunţare asupra problemei de drept supuse dezlegării.

ÎNALTA CURTE,

asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a dispus, prin încheierile de şedinţă din 23 octombrie 2017 pronunţate în dosarele nr. 9.683/327/2016, nr. 5.285/254/2016 şi nr. 34.338/212/2016, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 475 din Codul de procedură penală, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept: „Dacă, după pronunţarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale, fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole şi forestiere, fără a poseda permis de conducere, mai poate atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penar.

II. Expunerea succintă a cauzelor

Dosarul nr. 9.683/327/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie

Prin Sentinţa penală nr. 709 din 17.05.2017 pronunţată de Judecătoria Tulcea, în temeiul art. 336 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul A.D. la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare

În temeiul art. 335 alin. (1) din Codul penai cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul A.D. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În temeiul art. 38 şi 39 din Codul penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului A.D. În pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni, rezultând pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare.

În temeiul art. 91 din Codul penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 2 luni închisoare, stabilindu-se un termen de supraveghere de 3 ani şi 6 luni.

În fapt, s-a reţinut că, la data de 17.01.2016, în jurul orei 1,25, inculpatul A.D. a condus, pe drumurile publice din oraşul T., un autoturism, în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice şi fără a poseda permis de conducere.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul A.D., cauza formând obiectul Dosarului nr. 9.683/327/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

La termenul de judecată din 21.09.2017, din oficiu, instanţa de apel a pus în discuţie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală, pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept menţionate, şi, întrucât nu s-a realizat unanimitatea opiniilor asupra sesizării, s-a reluat judecarea acesteia în complet de divergenţă, compus în condiţiile art. 394 din Codul de procedură penală.

În complet de divergenţă, în opinie majoritară, s-a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală şi s-a dispus sesizarea instanţei supreme.

În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei până la pronunţarea hotărârii prealabile.

Dosarul nr. 5.285/254/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie

Prin Sentinţa penală nr. 118 din data de 12.05.2017 pronunţată de Judecătoria Mangalia, în baza art. 335 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul P.P. la o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.

În baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilindu-se un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, conform dispoziţiilor art. 92 din Codul penal.

În fapt, s-a reţinut că, la data de 1.07.2016, inculpatul P.P. a condus pe drumurile publice din oraşul N.V. autoturismul VW G., fără a poseda permis de conducere.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul P.P., cauza formând obiectul Dosarului nr. 5.285/254/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

La termenul de judecată din 21.09.2017, din oficiu, instanţa de apel a pus în discuţie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală, pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept menţionate, şi, întrucât nu s-a realizat unanimitatea opiniilor asupra sesizării, s-a reluat judecarea acesteia în complet de divergenţă, compus în condiţiile art. 394 din Codul de procedură penală.

În complet de divergenţă, în opinie majoritară, s-a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală şi s-a dispus sesizarea instanţei supreme.

În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei până la pronunţarea hotărârii prealabile.

Dosarul nr. 34.338/212/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie

Prin Sentinţa penală nr. 625 din data de 8.05.2017 pronunţată de Judecătoria Constanţa, în baza art. 335 alin. (1) din Codul penai raportat la art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, cu aplicarea art. 83 din Codul penal, s-a stabilit o pedeapsă de 8 luni închisoare faţă de inculpatul T.S., pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.

S-a dispus amânarea aplicării pedepsei de 8 luni închisoare faţă de inculpatul T. S. şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, care se calculează de la data rămânerii definitive a acestei hotărâri, conform art. 84 din Codul penal.

În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că la data de 7.05.2015, în jurul orei 20,50, inculpatul T.S. a condus pe drumurile publice un moped marca F.B., fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul T.S., cauza formând obiectul Dosarului nr. 34.338/212/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

La termenul de judecată din 21.09.2017, din oficiu, instanţa de apel a pus în discuţie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală, pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept menţionate, şi, întrucât nu s-a realizat unanimitatea opiniilor asupra sesizării, s-a reluat judecarea acesteia în complet de divergenţă, compus în condiţiile art. 394 din Codul de procedură penală.

În complet de divergenţă, în opinie majoritară, s-a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală şi s-a dispus sesizarea instanţei supreme.

În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei până la pronunţarea hotărârii prealabile.

III. Opinia instanţei care a formulat sesizarea

Membrii completului de judecată, constituit în complet de divergenţă, au exprimat opinii diferite asupra chestiunii de drept în discuţie.

În opinie majoritară s-a apreciat că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală pentru sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea dezlegării de principiu a problemei de drept menţionate, obiectul sesizării îl constituie o problemă de drept cu privire la care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are competenţa să se pronunţe, întrucât vizează o problemă juridică de aplicare a legii, în mod unitar, respectiv se solicită adoptarea unei hotărâri de principiu din care să rezulte dacă, ulterior publicării deciziei Curţii Constituţionale, norma de incriminare mai produce efecte concrete, în condiţiile art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţia României.

S-a susţinut că există precedent judiciar în sensul admisibilităţii sesizării, cum arii Decizia nr. 6/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care instanţa supremă a analizat efectele juridice ale unei norme de incriminare, ulterior pronunţării unei decizii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate.

Cu privire la problema de drept invocată, s-a susţinut că, după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale a României, în raport cu conţinutul acestei decizii, s-a creat o stare de incertitudine cu privire la aplicabilitatea efectivă a dispoziţiilor de incriminare constând în prevederile art. 335 alin, (1) din Codul penal. Prin decizia pronunţată, Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituţională, din considerentele deciziei rezultând că neconstituţionalitatea se întemeiază pe încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, soluţia legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal generând discriminări, fără a exista vreo motivare obiectivă şi raţională care să le justifice.

În opinie minoritară s-a apreciat că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este inadmisibilă, nefiind întrunite cerinţele dispoziţiilor art. 475 din Codul de procedură penală.

S-a argumentat că din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 (punctele 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32), rezultă, cu evidenţă, caracterul interpretativ al acesteia, precizându-se că omisiunea reglementării în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul penal a tractoarelor agricole sau forestiere, ca obiect material al infracţiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice fără permis de conducere, fără o argumentaţie rezonabilă şi obiectivă, creează inechităţi contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie şi afectează protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, respectiv siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.

Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale a arătat, în principiu, în ce constă viciul de neconstituţionalitate a omisiunii incriminării în art. 335 alin. (1) din Codul penal a faptei de a conduce un tractor agricol sau forestier pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere, iar problema angajării răspunderii penale a persoanei care a condus pe drumurile publice un autovehicul, altul decât un tractor agricol sau forestier, fără a poseda permis de conducere, este o problemă de aplicare a legii, care nu poate face abstracţie de interpretarea dată de Curtea Constituţională.

IV. Punctele de vedere ale procurorului şi părţilor cu privire la problema de drept a cărei dezlegare se solicită

Reprezentantul Ministerului Public a apreciat că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală, este inadmisibilă, arătând că Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale nu poate produce efecte în cauză.

Apelanţii-inculpaţi au apreciat că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală, pentru soluţionarea, de principiu, a problemei de drept este admisibilă, susţinând că textul de lege prevăzut de art. 335 alin. (1) din Codul penal nu mai produce efecte juridice, fiind în prezenţa unei veritabile dezincriminări a faptei, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii soluţiei legislative cuprinse în norma de incriminare.

V. Punctele de vedere exprimate de către curţile de apel şi instanţele de judecată arondate

Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuţie Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureş şi Curtea de Apel Timişoara, care, după caz, au făcut referire şi la punctele de vedere ale unora dintre instanţele arondate.

Cu privire la admisibilitatea sesizării. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, Tribunalul Caraş-Severin şi Tribunalul Covasna au exprimat opinia potrivit căreia sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa este inadmisibilă, întrucât nu vizează o veritabilă problemă de drept care să necesite o rezolvare de principiu dată de instanţa supremă.

S-a argumentat că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art. 475 din Codul de procedură penală, trebuie efectuată doar în situaţia în care, în cursul soluţionării unei cauze penale, se pune problema interpretării şi aplicării unor dispoziţii legale neclare, echivoce, care ar putea da naştere mai multor soluţii, iar nu în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluţionare a întrebării adresate.

Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, nu vizează situaţia conducerii autovehiculelor şi tramvaielor de către persoanele care nu posedă permis de conducere, neputându-se aplica acestora nici prin raportare la dispozitivul acestei decizii, nici prin raportare la considerentele sale. Prin această decizie instanţa de contencios constituţional a avut în vedere „omisiunea reglementării, în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul penal, a tractoarelor agricole sau forestiere ca obiect material al infracţiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice fără permis de conducere” (paragraful 30 teza finală), situaţie ce nu se regăseşte în cazul autovehiculelor şi tramvaielor.

Cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării s-au conturat următoarele opinii:

În opinie majoritară s-a apreciat că şi după pronunţarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole şi forestiere, fără a poseda permis de conducere, atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal.

S-a argumentat că, prin Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui veritabil viciu de neconstituţionalitate, care rezultă din omisiunea reglementării, în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul penal, a tractoarelor agricole sau forestiere, ca obiect material al infracţiunii de conducere pe drumurile publice fără permis de conducere.

Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea unei soluţii legislative care nu incriminează o categorie de fapte şi se adresează legiuitorului, acesta fiind singurul în măsură să înlăture omisiunea de reglementare printr-o normă de incriminare, întrucât Curtea Constituţională nu poate interveni pentru înlăturarea vidului legislativ, fără a aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat şi rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării.

Astfel, la punctul 40 din Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, Curtea Constituţională a arătat că, prin raportare la prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie, revine legiuitorului obligaţia să pună de acord cu Legea fundamentală şi cu decizia menţionată soluţia legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

Având în vedere efectele deciziilor prin care Curtea Constituţională constată neconstituţionalitatea unor dispoziţii legale ca urmare a unor omisiuni ale legiuitorului, într-o astfel de ipoteză, nu se produc efecte cu privire la norma de incriminare, la existenţa sa normativă în ordinea juridică. În consecinţă, prin decizia în discuţie, Curtea Constituţională a menţinut în fondul activ al legislaţiei soluţia prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal, neexistând vreo prevedere în sens contrar în cuprinsul considerentelor şi dispozitivului acestei decizii.

În acest sens s-au pronunţat: Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureş, Curtea de Apel Timişoara şi instanţele arondate acestora.

În opinie minoritară s-a apreciat că, după pronunţarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale, fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole şi forestiere, fără a poseda permis de conducere, nu mai poate atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal.

În acest sens s-au pronunţat Tribunalul Mureş - Secţia penală, Judecătoria Rupea şi Judecătoria Făgăraş, fără a se invoca argumente în susţinerea acestei opinii.

VI. Examenul jurisprudenţei

VI.1. Jurisprudenţa naţională relevantă

Instanţele la care au fost identificate hotărâri judecătoreşti în această materie sunt: Curtea de Apel Alba Iulia (Decizia penală nr. 704/A din 13 septembrie 2017; Decizia penală nr. 1.038/A din 27 noiembrie 2017), Curtea de Apel Braşov (Decizia penală nr. 654 din 13 septembrie 2017), Judecătoria Făgăraş (Sentinţa penală nr. 148 din 18 septembrie 2017), Curtea de Apel Bucureşti (Decizia penală nr. 1.546/A din 2 noiembrie 2017 pronunţată de Secţia a II-a penală a Curţii de Apel Bucureşti; Decizia penală nr. 1.167/A din 14 septembrie 2017 pronunţată de Secţia a II-a penală a Curţii de Apel Bucureşti; Decizia penală nr. 1.245/A din 22 septembrie 2017 pronunţată de Secţia a II-a penală a Curţii de Apel Bucureşti), Tribunalul Bucureşti (Sentinţa penală nr. 1.925/F din 27 septembrie 2017), judecătoria Sectorului 2 Bucureşti (Sentinţa penală nr. 793 din 7 noiembrie 2017), Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti (Sentinţa penală nr. 747 din 3 noiembrie 2017), Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti (Sentinţa penală nr. 2.555 din 12 octombrie 2017), Judecătoria Olteniţa (Sentinţa penală nr. 279 din 13 octombrie 2017); Judecătoria Giurgiu (Sentinţa penală nr. 2.107 din 1 noiembrie 2017; Sentinţa penală nr. 2.206 din 9 noiembrie 2017), Judecătoria Roşiori de Vede (Sentinţa penală nr. 307 din 15 noiembrie 2017), Curtea de Apel Cluj (Decizia penală nr. 1.151/A din 19 septembrie 2017; Decizia penală nr. 1.293/A din 16 octombrie 2017), Curtea de Apel Constanţa (Decizia penală nr. 796 din 14 septembrie 2017; Decizia penală nr. 829 din 15 septembrie 2017), Judecătoria Slatina (Sentinţa penală nr. 897 din 2 noiembrie 2017), Judecătoria Motru (Sentinţa penală nr. 185 din 13 septembrie 2017), Judecătoria Târgu Bujor (Sentinţa penală nr. 245 din 5 iulie 2017), Judecătoria Beiuş (Sentinţa penală nr. 266 din 25 octombrie 2017), Judecătoria Salonta (Sentinţa penală nr. 161 din 9 noiembrie 2017), Judecătoria Topoloveni (Sentinţa penală nr. 242 din 29 septembrie 2017), Judecătoria Curtea de Argeş (Sentinţa penală nr. 339 din 19 octombrie 2017), Curtea de Apel Ploieşti (Decizia penală nr. 1.091 din 16 octombrie 2017), Curtea de Apel Suceava (Decizia penală nr. 818 din 15 septembrie 2017, Decizia penală nr. 1.085 din 1 noiembrie 2017), Judecătoria Suceava (Sentinţa penală nr. 430 din 28 noiembrie 2017), Judecătoria Botoşani (Sentinţa penală nr. 1.268 din 17 octombrie 2017), Judecătoria Săveni (Sentinţa penală nr. 73 din 7 august 2017), Judecătoria Timişoara (Sentinţa penală nr. 5.340 din 23 octombrie 2017), Judecătoria Sânnicolau Mare (Sentinţa penală nr. 318 din 27 septembrie 2017).

Jurisprudenţa menţionată relevă că, şi ulterior pronunţării şi publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale, instanţele au apreciat că fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole şi forestiere, fără a poseda permis de conducere, constituie infracţiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal şi atrage răspunderea penală a persoanei care se face vinovată de această faptă.

VI.2. Jurisprudenţa relevantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Nu au fost identificate decizii în care instanţa supremă să fi examinat chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări.

VI.3. Jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale

Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, prii care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată şi s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituţională.

Instanţa de contencios constituţional a constatat că „omisiunea includerii tractoarelor agricole şi forestiere în ipoteza normativă a art. 335 alin. (1) din Codul penal echivalează cu dezincriminarea faptei de conducere a unui asemenea vehicul pe drumurile publice, fără a deţine permis de conducere. Or, dacă asemenea fapte nu sunt descurajate prin mijloacele dreptului penal, are ioc încălcarea valorilor fundamentale, ocrotite de Codul penal, precum statul de drept, în componentele sale referitoare la apărarea ordinii publice şi a siguranţei publice, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, respectarea Constituţiei şi a legilor, care sunt consacrate prin art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală printre valorile supreme”.

Totodată, Curtea a mai subliniat că, prin absenţa reglementării ca infracţiune a faptei de conducere a unui tractor agricol sau forestier pe drumurile publice, fără permis de conducere, legiuitorul a afectat protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, precum siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, cu consecinţe majore asupra vieţii şi integrităţii corporale a persoanelor, valori protejate prin art. 22 din Constituţie. De asemenea a reţinut că, în contradicţie cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie, soluţia legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal generează discriminări, fără a exista vreo motivare obiectivă şi raţională care să le justifice.

VII. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin Adresa nr. 2.840/C/2.994/I11-5/2017 din 19 decembrie 2017, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară a înaintat concluziile formulate de procuror asupra chestiunii de drept a cărei dezlegare s-a solicitat, comunicând totodată că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii cu privire la această chestiune de drept.

În concluziile formulate procurorul a apreciat că sesizarea ce face obiectul cauzei de faţă este inadmisibilă, nefiind îndeplinite toate condiţiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală.

S-a argumentat că prin decizia Curţii Constituţionale ale cărei efecte se solicită a fi explicitate s-au identificat, cu claritate neinterpretabilă, aspectele de neconstituţionalitate derivate din deficienţa de reglementare cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, de către o persoană care nu posedă permis de conducere. Nici în cuprinsul considerentelor şi nici al dispozitivului deciziei menţionate, Curtea Constituţională nu a constatat neconstituţionalitatea art. 335 alin. (1) din Codul penal în integralitatea sa şi nu lipseşte textul legal de efecte juridice, norma de incriminare continuând să îşi producă efectele în cazul conducerii pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere a oricăror altor vehicule pentru care este necesară deţinerea unui astfel de permis, cu excepţia tractoarelor agricole sau forestiere.

Cum în cauza aflată pe rolul instanţei de trimitere în sarcina inculpatului s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere a unui autoturism, este vădit că decizia Curţii Constituţionale nu îi este aplicabilă. În consecinţă, între obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi obiectul judecăţii instanţei de trimitere nu există legătura cerută de dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală, intervenţia instanţei supreme prin mecanismul întrebării prealabile nejustificându-se. Având în vedere că prin prezentul demers se urmăresc lămurirea întinderii efectelor pe care le produce o decizie a Curţii Constituţionale şi stabilirea caracterului acesteia, iar nu interpretarea unui text legal, iar aspectul de neconstituţionalitate sancţionat prin Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale nu este aplicabil cauzei pendinte pe rolul instanţei de trimitere, condiţiile ca întrebarea adresată instanţei supreme să constituie o chestiune de drept, iar de lămurirea acesteia să depindă soluţionarea pe fond a respectivei cauze, nu sunt îndeplinite.

VIII. Opinia specialiştilor consultaţi

În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată opinia scrisă a unor specialişti cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.

Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescudin Bucureşti a apreciat că sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa este inadmisibilă.

S-a susţinut că nu este îndeplinită una dintre condiţiile de admisibilitate a sesizării, respectiv dependenţa soluţionării pe fond a cauzei în care a fost invocată de lămurirea chestiunii de drept. Având în vedere că puterea de lucru judecat ce însoţeşte deciziile Curţii Constituţionale se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină aceasta, s-a apreciat că aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile cu privire la modul de soluţionare a întrebării adresate în cauză.

IX. Dispoziţii legale incidente

Art. 335 din Codul penal. Conducerea unui vehicul fără permis de conducere

„(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.” (...)

Art. 336 din Codul penal. Conducerea unui vehicul sub Influenţa alcoolului sau a altor substanţe

„(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

[...]

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

„Art. 6. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile şi termenii de mai jos au următorul înţeles:

(...)

6. autovehicul - orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor. Vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, precum şi tractoarele agricole sau forestiere nu sunt considerate autovehicule. Troleibuzele sunt considerate autovehicule;”

[...]

„Art. 20. - (1) Pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere corespunzător.”

[...]

„Art. 23. - (1) Dreptul de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulaţie.”

X. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării

Opinia judecătorului-raportor este în sensul că sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie este inadmisibilă, nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală.

XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizarea formulată de către Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reţine următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală, dacă în cursul judecăţii un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă constată că există o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective şi asupra căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.

În jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor probleme de drept în materie penală s-a statuat asupra înţelesului ce trebuie atribuit sintagmei „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei”.

Astfel, s-a apreciat că între problema de drept a cărei lămurire se solicită (indiferent că vizează o normă de drept material sau de drept procesual) şi soluţia ce urmează a fi dată de către instanţă trebuie să existe o legătură, în sensul că decizia instanţei supreme să producă un efect concret asupra conţinutului hotărârii (în acest sens, Decizia nr. 11 din 2 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014, Decizia nr. 19 din 15 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 23 octombrie 2014).

De asemenea, în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a stabilit că sesizarea trebuie să ducă la interpretarea în abstracto a unor dispoziţii legale determinate, iar nu la rezolvarea unor chestiuni ce ţin de fondul speţei (în acest sens, Decizia nr. 14 din 12 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iunie 2015).

În fine, s-a apreciat că numai o problemă de drept de o dificultate rezonabilă şi de natură a da naştere, în mod previzibil, unor interpretări judiciare diferite legitimează concursul dat tribunalelor şi curţilor de apel de către instanţa supremă într-o cauză pendinte.

În cazul unor sesizări prin care se tinde, dimpotrivă, la dezlegarea unor probleme teoretice ori la soluţionarea propriu-zisă a unor chestiuni ce ţin de fondul cauzei, există riscul transformării mecanismului hotărârii prealabile fie într-o procedura dilatorie pentru litigii caracterizate, prin natura lor, ca fiind urgente, fie într-o procedură care va substitui mecanismul recursului în interesul legii (în acest sens, Decizia nr. 16 din 22 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015).

În speţă, se constată că sesizarea instanţei supreme prin mecanismul de unificare a jurisprudenţei prevăzut de art. 475 din Codul de procedură penală pune în discuţie, în esenţă, interpretarea şi aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017.

Prin decizia menţionată Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează

fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituţională.

Curtea Constituţională nu a constatat neconstituţionalitatea art. 335 alin. (1) din Codul penal în integralitatea sa. Ca atare, norma de incriminare continuă să îşi producă efectele, în cazul conducerii pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere a oricăror altor vehicule, inclusiv autoturisme pentru care este necesară deţinerea unui astfel de permis, cu excepţia tractoarelor agricole sau forestiere.

Întrucât în cauzele aflate pe rolul instanţei de trimitere inculpaţii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere, a unor autovehicule (autoturisme, moped), este evident că decizia Curţii Constituţionale nu este aplicabilă, având în vedere că decizia se referă la tractoare agricole sau forestiere.

Prin urmare, între obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi obiectul judecăţii instanţei de trimitere nu există nicio legătură şi, în această situaţie, intervenţia instanţei supreme prin mecanismul întrebării prealabile este inadmisibilă

Pe de altă parte, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cu referire la sintagma „dezlegarea dată problemelor de drept” cuprinsă în art. 414$ alin. 4 din Codul de procedură din 1968, care îşi păstrează valabilitatea şi în prezent şi se aplică mutatis mutandis şi în cazul mecanismului de unificare a jurisprudenţei prevăzut de art. 475 din Codul de procedură penală în vigoare, aceasta nu poate privi decât interpretarea şi aplicarea unitară a conţinutului dispoziţiilor legale, cu sensul de acte normative, iar nu şi a deciziilor Curţii Constituţionale şi a efectelor pe care acestea le produc. Sintagma „dezlegarea dată problemelor de drept” nu poate privi decât interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti, iar nu şi de către Curtea Constituţională, care este o autoritate distinctă de sistemul judecătoresc (în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013).

Prin urmare, cum în speţă se solicită instanţei supreme să se pronunţe asupra interpretării şi aplicării unei decizii a Curţii Constituţionale, care oricum nu are nicio legătură cu cauzele instanţei de trimitere, iar nu a unei dispoziţii legale, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa este inadmisibilă

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 475 şi 477 din Codul de procedură penală,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în dosarele nr. 9.683/327/2016, nr. 5.285/254/2016 şi nr. 34,338/212/2016 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept: „Dacă, după pronunţarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României. Partea I. nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale, fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole şi forestiere, fără a poseda permis de conducere, mai poate atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal”

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 februarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CU DELEGAŢIE AL SECŢIEI PENALE A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

judecător MIRELA SORINA POPESCU

Magistrat-asistent,

Aurelia Hirt


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.