MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 346/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 346         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 20 aprilie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 664 din 24 octombrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Decizia nr. 827 din 12 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

29. - Ordonanţă de urgenţă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării

 

30. - Ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor măsuri în domeniul fondurilor europene şi pentru completarea unor acte normative

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

126. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping pentru aprobarea cerinţelor şi procedurilor privind gestionarea rezultatului în cazul paşaportului biologic al sportivului, conforme anexei L din Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii

 

475. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii, interimar, nr. 1.446/2009 pentru înfiinţarea Comisiei Naţionale de Bioetică a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi pentru aprobarea componenţei acesteia

 

3.529. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat. evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2018-2019, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.472/2017

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 664

din 24 octombrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Merkit Ali Erdem, Merkit Ali Ekber, Merkit Ali Ekrem, Merkit Ali Ozgur, Merkit A.E. Yildirim şi Kisioglu Cagdas în Dosarul nr. 2.844/114/2015 al Tribunalului Buzău - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.235D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează faptul că în sală se află doamna Elena Georgeta Nedelcu, traducător autorizat de limba turcă. La dosar au fost depuse note scrise prin care autorii excepţiei de neconstituţionalitate arată că aceasta îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, solicitând totodată admiterea acesteia. De asemenea, partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Arată Că dispoziţiile criticate nu sunt de natură să înfrângă dispoziţiile constituţionale invocate de către autorii excepţiei, având în vedere că textul criticat este incident exclusiv în ipoteza în care, din culpa contribuabilului, nu există o evidenţă contabilă pe baza căreia să fie estimate sumele datorate bugetului general consolidat. Astfel, incidenţa dispoziţiei criticate are un caracter de excepţie, ca urmare a culpei contribuabilului, fiind aplicabilă doar în cazul săvârşirii unei infracţiuni, reprezentând o materializare a prevederilor art. 56 din Constituţie. De asemenea, persoana în cauză poate contesta în faţa instanţei de judecată estimarea realizată de organele competente potrivit legii, existând suficiente garanţii procesuale fără a se încălca prezumţia de nevinovăţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 12 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.844/114/2015, Tribunalul Buzău - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Merkit Ali Erdem, Merkit Ali Ekber, Merkit Ali Ekrem, Merkit Ali Ozgur, Merkit A.E. Yildirim şi Kisioglu Cagdas cu ocazia soluţionării unei cauze penale.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate trebuie coroborate cu cele ale art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Dispoziţiile de lege criticate permit folosirea doar a estimărilor pentru determinarea prejudiciului, fără să se prevadă posibilitatea verificării acestora. Astfel, imposibilitatea determinării unui prejudiciu cert în cadrul unui proces penal vine în contradicţie cu dreptul la un proces echitabil. Totodată, dispoziţiile criticate restrâng în mod nejustificat modul de determinare a prejudiciului, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală referitor la prezumţia de nevinovăţie. Autorii excepţiei apreciază că instanţa este obligată să procedeze la estimarea unui prejudiciu în favoarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prezumându-se în mod absolut că acesta ar exista, instanţa neavând nicio posibilitate reală de a determina în alt mod existenţa prejudiciului. În continuare, se arată că dispoziţiile de lege criticate încalcă şi dreptul la apărare, deoarece inculpaţii nu au posibilitatea de a propune probe în apărare din moment ce probaţiunea şi existenţa prejudiciului sunt stabilite ab initio, ca urmare a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005.

6 Tribunalul Buzău - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, în cauzele penale, atât vinovăţia, cât şi întinderea prejudiciului se stabilesc ca urmare a unui probatoriu specific fiecărei cauze, instanţa apreciază că, deşi, de regulă, prejudiciul trebuie să aibă caracter de certitudine, în lipsa unei evidenţe financiar-contabile clare, în cazul distrugerii unei părţi din aceste evidenţe, al neînregistrării în evidenţele contabile a tuturor operaţiunilor comerciale, organul judiciar este obligat să administreze acele probe care să conducă la stabilirea unui prejudiciu cât mai exact, fără a face uz de dispoziţiile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. În condiţiile în care stabilirea întinderii prejudiciului este atributul instanţei de judecată învestite cu soluţionarea cauzei, iar aceasta se face pe bază de probe şi în condiţii de contradictorialitate, instanţa de judecată consideră că textul invocat este constituţional. Astfel, apreciază că dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 241/2005 sunt în acord CU prevederile constituţionale invocate.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că autorii excepţiei s-au mărginit să enumere o serie de dispoziţii constituţionale, fără a arăta concret în ce constă contradicţia dintre dispoziţiile criticate şi Constituţie. Potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii trebuie să fie redactate în scris şi motivate, iar potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie şi art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competentă să se pronunţe numai în limitele sesizării. Astfel, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

9. În subsidiar, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că dispoziţiile criticate reglementează, pentru ipoteza când nu se poate stabili, pe baza evidenţelor contribuabilului, care este cuantumul sumelor datorate de către acesta bugetului general consolidat, modalitatea în care aceste sume urmează a fi stabilite sau determinate de organul competent potrivit legii. În acest caz, organul competent va proceda la stabilirea sumelor datorate bugetului general consolidat prin estimare, în condiţiile Codului de procedură fiscală. În continuare, face referire la Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nr. 16/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015.

10. Totodată, făcând referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, apreciază că dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie şi nici celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 24 din Constituţie, Guvernul susţine că dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc dreptul inculpatului de a fi asistat de un avocat, ales sau numit din oficiu, avocat care are dreptul să consulte actele dosarului, să exercite drepturile procesuale ale inculpatului, să formuleze plângeri, cereri, memorii, excepţii şi obiecţiuni, şi nici nu afectează dreptul acestuia de a beneficia de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării.

11. Totodată, Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate nu aduc nicio atingere prezumţiei de nevinovăţie, textul legal criticat neinstituind nicio derogare de la acest principiu, cel trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 241/2005 bucurându-se, până la pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, de prezumţia de nevinovăţie.

12. Avocatul Poporului apreciază că din analiza textului legal criticat rezultă că acesta instituie ca regulă stabilirea sumelor datorate bugetului general consolidat pe baza evidenţelor contribuabilului, iar, în cazul în care aceasta nu este posibilă, sumele datorate se determină, pe cale de excepţie, prin estimare, de organul competent potrivit legii, în condiţiile Codului de procedură fiscală. Prin urmare, critica autorilor excepţiei nu se poate reţine, deoarece estimarea este aplicabilă numai ca excepţie, când sumele datorate nu se pot determina pe baza evidenţelor contribuabilului. Această modalitate de calcul nu împiedică dreptul la un proces echitabil sau la apărare al justiţiabilului, acesta putându-se bucura de toate mijloacele procedurale legale în acest sens. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituţie, Avocatul Poporului apreciază că organului fiscal îi revine numai obligaţia de a estima cuantumul prejudiciului, dar înfăptuirea actului de justiţie revine exclusiv instanţei de judecată - care apreciază dacă prejudiciul există, care este întinderea acestuia, modul de producere, persoana vinovată şi, nu în ultimul rând, dacă a fost sau nu săvârşită o infracţiune. Prezumţia de nevinovăţie, şi anume faptul că persoana este considerată nevinovată până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, în aplicarea sa concretă, cere ca, în realizarea competenţelor stabilite de lege, organele judiciare să nu pornească de la ideea preconcepută că persoana cercetată sau judecată este vinovată, existenţa vinovăţiei trebuind stabilită numai printr-o hotărâre penală definitivă. Or, din examinarea textului de lege criticat nu rezultă stabilirea vinovăţiei în afara unei hotărâri judecătoreşti definitive.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, cu următorul conţinut: „în cazul în care, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, nu se pot stabili, pe baza evidenţelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat, acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii, prin estimare, în condiţiile Codului de procedură fiscală. “

16. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) potrivit căruia părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie şi art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 362 din 24 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, a constatat că organul fiscal la care fac trimitere dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 241/2005 nu devine organ de cercetare penală ori instanţă de judecată, nefiind parte a justiţiei în accepţiunea art. 124 şi 126 din Constituţie. Acesta nu face altceva decât să estimeze cuantumul unui prejudiciu, pentru ca, în final, tot instanţei de judecată să îi revină rolul de a înfăptui actul de justiţie şi de a aprecia dacă există prejudiciu, căra este întinderea acestuia, modul de producere, persoana vinovată etc.

18. De asemenea, prin Decizia nr. 333 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 24 august 2017, Curtea a observat că textul de lege criticat îşi găseşte aplicabilitatea atunci când nu se pot stabili, pe baza evidenţelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat. Posibilitatea calculării prin estimare, potrivit dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005, a sumelor datorate bugetului general consolidat-în condiţiile în care aceste sume nu pot fi stabilite pe baza evidenţelor contribuabilului, întrucât acesta din urmă nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a pune la dispoziţia organelor competente documentele prevăzute de lege în scopul verificărilor financiare, fiscale sau vamale - pune în valoare îndatorirea fundamentală prevăzută de art. 56 din Constituţie ca fiecare cetăţean să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. Mai mult, soluţia stabilirii exclusiv pe baza evidenţelor contribuabilului a prejudiciului cauzat bugetului general consolidat prin neplata sumelor datorate ar oferi contribuabilului alternativa distrugerii documentelor în cauză, în vederea înlăturării răspunderii penale şi civile.

19. Determinarea de către organul competent potrivit legii, prin estimare, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a sumelor datorate bugetului general consolidat - în cazul în care, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, respectivele sume nu se pot stabili pe baza evidenţelor contribuabilului - nu încalcă dreptul la un proces echitabil, prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la apărare, întrucât există căi legale pentru contestarea valorii prejudiciului, având în vedere faptul că sumele calculate, prin estimare, de către organul competent nu au caracterul unei probe absolute, necenzurabile de către judecător, ci, dimpotrivă, atunci când inculpatul este trimis în judecată, probele sunt supuse controlului efectuat de către o instanţă independentă şi imparţială.

20. Totodată, în ceea ce priveşte contestarea valorii prejudiciului determinat, prin estimare, de către organul competent potrivit legii, prin Decizia nr. 333 din 11 mai 2017, precitată, Curtea a constatat că legiuitorul a impus o singură condiţie cu privire la incidenţa dispoziţiilor art. 374 alin. (7) teza întâi din Codul de proceduri penală - potrivit cărora probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti -, şi anume absenţa unei manifestări exprese de voinţă a părţii interesate sau a persoanei vătămate de a contesta probele administrate în cursul urmăririi penale. Faptul că instanţa de judecată, fără a readministra probele în condiţiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, va ţine seama de ele la judecarea cauzei nu poate fi apreciat ca afectând dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil al inculpatului, întrucât, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită de lege, fiind apreciate de organele judiciare în urma evaluării întregului probatoriu administrat în cauză. Totodată, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a cristalizat ideea potrivit căreia utilizarea probelor obţinute în faza instrucţiei penale nu contravine art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât timp cât dreptul la apărare a fost respectat (Hotărârea din 20 septembrie 1993, pronunţată în Cauza Saidi împotriva Franţei, paragrafele 43 şi 44, şi Hotărârea din 13 octombrie 2005, pronunţată în Cauza Bracci împotriva Italiei, paragrafele 51 şi 54). De aceea, utilizarea unei probe aşa cum a fost administrată în faza de urmărire penală nu poate fi luată în considerare dacă acuzatul nu a avut posibilitatea, în niciun stadiu al procedurii, să o conteste. Prin urmare, nu se poate susţine că prin dispoziţiile de lege criticate este încălcat dreptul la un proces echitabil, câtă vreme acuzatul, deşi a avut posibilitatea, nu a contestat temeinicia acestor probe. A porni de la premisa administrării părtinitoare a probelor, complinită de nepăsarea acuzatului, nu atrage neconstituţionalitatea unui text, deoarece obiectul acţiunii penale constă în tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni în cadrul unui proces guvernat de principiul aflării adevărului. De altfel, soluţionarea unei cauze penale în baza unei probe nereadministrate de instanţa de judecată în faţa acuzatului nu este incompatibilă în sine cu dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece, în procesul penal, cerinţa ca elementele de probă să fie administrate întotdeauna în faţa persoanei acuzate nu este absolută, putând exista situaţii particulare, de excepţie, cu respectarea dreptului persoanei acuzate de a fi avut ocazia adecvată şi suficientă de a contesta proba şi de a solicita refacerea ei (a se vedea mutatis mutandis Hotărârea din 27 martie 2014, pronunţată în Cauza Matytsina împotriva Rusiei, paragrafele 151-153) - paragraful 20 din Decizia nr. 245 din 7 aprilie 2015.

21. Aşadar, Curtea a reţinut că problema afectării dreptului la apărare ori a dreptului la un proces echitabil s-ar putea pune În discuţie, dacă probele nu sunt readministrate, numai în situaţia în care părţile sau persoana vătămată nu au avut posibilitatea contestării lor în faţa unui judecător anterior cercetării judecătoreşti. Or, dimpotrivă, din perspectiva legalităţii administrării probelor, Curtea a constatat că aceste aspecte sunt verificate de către judecătorul de cameră preliminară, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, iar acesta, în baza art. 346 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din acelaşi cod, poate exclude una, mai multe sau toate probele administrate în cursul urmăririi penale. După începerea judecăţii, dispusă de judecătorul de cameră preliminară, în faţa instanţei de judecată pot fi puse în discuţie (numai) aspecte ce ţin de temeinicia probelor, aspecte referitoare la împrejurări de fapt ce reies din proba contestată şi care, raportat la acuzaţia concretă pentru care a fost dispusă trimiterea în judecată, prezintă relevanţă.

22. Astfel, Curtea a constatat că nimic nu opreşte partea căreia probele avute în vedere îi sunt defavorabile să le conteste din perspectiva temeiniciei - în faza de judecată imediat după citirea rechizitoriului, dar anterior audierii inculpatului -, cerând astfel readministrarea/refacerea lor de către instanţa de judecată în condiţii de publicitate, nemijlocire şi contradictorialitate. Terminologia utilizată de legiuitor are în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale care nu au fost contestate. În acest sens, Curtea a observat că alin. (5) al art. 374 din Codul de procedură penală prevede că „Preşedintele întreabă procurorul, părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea de probe”, părţile şi persoana vătămată având posibilitatea să conteste probele administrate şi să propună administrarea de probe, indiferent dacă au fost sau nu administrate în faza de urmărire penală.

23. Totodată, cu privire la posibilitatea readministrării probelor administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi, Curtea a reţinut că, potrivit art. 374 alin. (8) din Codul de procedură penală, acestea pot fi administrate din oficiu de către instanţă, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei. Faptul că această posibilitate este atributul exclusiv al instanţei de judecată nu este de natură a afecta în niciun fel dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil, pentru că, potrivit art. 349 alin. (1) din Codul de procedură penală, „Instanţa de judecată soluţionează cauza dedusă judecăţii cu garantarea respectării drepturilor subiecţilor procesuali şi asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii”.

24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin decizia mai sus menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

25, Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Merkit Ali Erdem, Merkit Ali Ekber, Merkit Ali Ekrem, Merkit Ali Ozgur, Merkit A.E. Yildirim şi Kisioglu Cagdas în Dosarul nr. 2.844/114/2015 al Tribunalului Buzău - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Buzău - Secţia penală şi se publică 1h Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 octombrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Măriţiu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 827

din 12 decembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate

a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Georgeta Doina Maximovici şi Raluca Andriescu în Dosarul nr. 1.059/45/2015 al Curţii de Apel laşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.942D/2016.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 31 octombrie 2017, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ocazie cu care Curtea, constatând că, fie nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, fie s-a cerut întreruperea deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, potrivit art. 57, art. 58 alin. (1) teza întâi şi alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale a dispus amânarea succesivă a pronunţării pentru 7noiembrie 2017, 28 noiembrie 2017, 7 decembrie 2017 şi 12 decembrie 2017. dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 30 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.059/45/2015, Curtea de Apel laşi - Secţia penală şt pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 fit. g) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Georgeta Doina Maximovici şi Raluca Andriescu în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale aflată în faza de judecată în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea mai multor infracţiuni între care şi cea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la statul de drept, în componenta sa privind garantarea cetăţenilor, la claritatea legilor, la tratatele internaţionale privind drepturile omului, la accesul liber la justiţie şi la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, deoarece, având în vedere că legea limitează aplicarea dispoziţiilor sale la anumite persoane, ar trebui menţionat în mod obligatoriu în care categorie se încadrează notarul public. Astfel, acesta nu se încadrează în niciuna dintre persoanele vizate de art. 1 lit. a) - care exercită o funcţie publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităţilor publice sau instituţiilor publice, lit. b) - care îndeplinesc, permanent sau temporar] potrivit legii, o funcţie sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăţilor comerciale, companiilor naţionale, societăţilor naţionale, unităţilor cooperatiste sau al altor agenţi economici, lit. c) - care exercită atribuţii de control, potrivit legii, lit. d) - care acordă asistenţă specializată unităţilor prevăzute la lit. a) şi b), în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, lit. e) - care, indiferent de calitatea lor, realizează, controlează sau acordă asistenţă specializată, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, cu privire la: operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale ort lit. f) - care deţin o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politică, într-un sindicat, într-o organizaţie patronală ori într-o asociaţie fără scop lucrativ sau fundaţie. Aşa fiind, dispoziţiile art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 sunt lipsite de previzibilitate atât timp cât sunt redactate într-o manieră generală, făcând trimitere la „alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a)-f)”. Or, tocmai această trimitere generală este de natură să înlăture efectiv limitările impuse la art. 1 lit. a)-f). Mai mult, textul nu se raportează concret la o lege de acelaşi rang care să stabilească categorii de persoane ce ar intra sub incidenţa Legii nr. 78/2000.

5 Curtea de Apel laşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în cauză fiind vorba de interpretarea şi aplicarea legii. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, că însemnătatea noţiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o consiliere pentru a evalua, la nivel rezonabil în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea decurge dintr-o anumită acţiune (a se vedea, între altele, Hotărârea din 13 iulie 1995, pronunţată în Cauza Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit, paragraful 37). Acest lucru se întâmplă de obicei cu profesioniştii, obişnuiţi să facă dovada unei mari prudenţe în exercitarea meseriei lor. De asemenea se poate aştepta de la ei să acorde o atenţie deosebită evaluării riscurilor pe care le implică (Hotărârea din 11 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 35).

6. În teorie s-a arătat că norma de faţă se completează cu norme din alte legi, neputând fi vorba decât de o legislaţie primară care cuprinde dispoziţii privind anumite activităţi publice sau de interes public, precum şi despre dispoziţii din dreptul penal. De asemenea au fost identificate, tot în teorie, persoane care ar intra sub incidenţa art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000, fiind enumerate persoane cu atribuţii în procesele de privatizare, lichidatorii - din momentul preluării funcţiei, al depunerii semnăturii la registrul comerţului (art. 246 din Legea nr. 31/1990), reprezentanţii permanenţi ai societăţilor lichidatoare (art. 247 din Legea nr. 31/1990), brokerul, funcţionarul (altul decât cel public) în tranzacţiile financiare, tăinuitorul, contrabandistul, favorizatorul unei infracţiuni de mare corupţie etc.

7. Da altfel, Curtea Constituţională a statuat, în jurisprudenţa sa, că enumerarea art. 1 din Legea nr. 78/2000 nu ar trebui să fie exhaustivă. Astfel, „previzibilitatea şi predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea unei astfel de calităţi în virtutea căreia este obligat să-şi modeleze conduita. Aşa fiind, faptul că prevederile legale criticate se aplică tuturor persoanelor care exercită atribuţii de control, potrivit legii, are indubitabil un înţeles univoc, legiuitorul nefiind obligat, pentru a consfinţi caracterul constituţional, să procedeze la o enumerare exhaustivă a acestora* (a se vedea Decizia nr. 234 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 3 aprilie 2009).

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, având în vedere dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. În acest context, face trimitere la expunerea de motive a noului Cod penal în care legiuitorul a oferit două exemple de persoane care se încadrează în dispoziţiile art. 175 alin. (2) din Codul penal, şi anume notarii publici (Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995) şi executorii judecătoreşti (Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti).

10. Referindu-se la această categorie de persoane asimilate funcţionarilor publici, legiuitorul a apreciat că, deşi aceste persoane nu sunt propriu-zis funcţionari publici, ele exercită atribute de autoritate publică ce le-au fost delegate printr-un act al autorităţii statale competente şi sunt supuse controlului acesteia.

11. Aşadar, atât din exemplele oferite de legiuitor, cât şi din referirea la exercitarea atributelor de autoritate publică, pe baza delegării printr-un act al autorităţii statale, rezultă că dispoziţiile art. 175 alin. (2) din Codul penal privesc persoane care nu îi exercită atribuţiile în cadrul unui sistem public, ci persoane care exercită un serviciu de interes public, pe baza învestirii de către autorităţile publice sau sub controlul ori supravegherea acestora, fără a fi angajate în unităţi de stat ale unui sistem public.

12. Din această perspectivă, analizând art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000, se poate ajunge la constatarea că legea întruneşte suficiente repere pentru a putea considera că notarii pot fi incluşi în categoria persoanelor de la art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000, legiuitorul nefiind obligat, pentru a consfinţi caracterul constituţional, să procedeze la o enumerare exhaustivă a acestora.

13. Astfel cum Curtea Constituţională a statuat în mai multe rânduri, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii.

14. În ce priveşte accesul liber la justiţie, esenţial este principiul realizării justiţiei de către instanţele judecătoreşti, regulă potrivit căreia numai organele judecătoreşti sunt competente să rezolve conflictele de interese care izvorăsc din încălcarea legii sau din nesocotirea obligaţiilor contractuale. În acest sens, art. 126 alin. (1) din Constituţie prevede ca „ Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”. Or, în prevederea legală criticată nu există o dispoziţie care să încalce art. 21 din Constituţie.

15. Referitor la critica raportată la art. 53 din Constituţie, Avocatul Poporului menţionează că reglementarea contestată nu reprezintă o restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ci o garanţie de natură sa confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care exercită un serviciu de interes public.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, care au următorul conţinut:

- Art. 1 lit. g): „(1) Prezenta lege instituie măsuri de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie şi se aplică următoarelor persoane: [...]

g) alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a)-f), în condiţiile prevăzute de lege.”

19. Autoarele excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legilor, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie şi art. 53 referitor la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie reglementează cu privire la categoriile de persoane care intră sub incidenţa sa. Astfel, după ce în art. 1 lit. a)-f) s-a reglementat că acestea pot fi persoane:

- care exercită o funcţie publică în cadrul autorităţilor publice sau instituţiilor publice;

- care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcţie sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăţilor comerciale, companiilor naţionale, societăţilor naţionale, unităţilor cooperatiste sau al altor agenţi economici;

- care exercită atribuţii de control, potrivit legii;

- care acordă asistenţă specializată unităţilor prevăzute la lit. a) şi b), în măsura în care participă la luarea deciziilor sau Le pot influenţa;

- care controlează sau acordă asistenţă specializată, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, cu privire la: operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale;

- care deţin o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politică, într-un sindicat, într-o organizaţie patronală ori într-o asociaţie fără scop lucrativ sau fundaţie, legiuitorul a stabilit că intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 78/2000 şi alte persoane fizice, în condiţiile prevăzute de lege [art. 1 lit. g)].

21. Astfel, autoarele excepţiei pornesc de la premisa potrivit căreia notarii publici nu se încadrează în niciuna dintre persoanele vizate de art. 1 lit. a)-f) din Legea nr. 78/2000 şi, prin urmare, singurul text în baza căruia puteau fi cercetate pentru infracţiuni de corupţie [art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la ari. 297 alin. (1) din Codul penal] îl constituie art. 1 lit. g) din aceeaşi lege, pe care îl apreciază ca fiind neconstituţional, deoarece este lipsit de previzibilitate atât timp cât este redactat într-o manieră generală.

22. Cu privire la această critică, Curtea constată că o componentă a acesteia vizează sarcina de a stabili dacă, în funcţie de fapta săvârşită, notarii publici răspund sau nu pentru săvârşirea vreunei infracţiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000. Or, acesta este atributul exclusiv al instanţei de judecată, singura în măsură să aplice legea într-o cauză concretă.

23. În ce priveşte componenta de constituţionalitate a criticilor formulate de autoarele excepţiei, Curtea constată că prin sintagma „alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a)-f), în condiţiile prevăzute de lege” din cuprinsul art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000, legiuitorul, pentru anumite infracţiuni din acest act normativ, nu a făcut trimitere la art. 1 lit. a)-f) din Legea nr. 78/2000, subiectul activ al infracţiunii de corupţie/asimilate infracţiunii de corupţie fiind stabilit în chiar conţinutul normativ al infracţiunii în cauză.

24. Astfel, pentru a înţelege care este raţiunea textului criticat, este necesară o analiză sistematică a prevederilor Legii nr. 78/2000, sens în care capitolul III intitulat Infracţiuni este structurat în secţiunea 1 unde se regăsesc Categorii de infracţiuni - art. 5, în secţiunea a 2-a unde se regăsesc Infracţiuni de corupţie - art. 6-9, în secţiunea a 3-a unde se regăsesc Infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie - art. 10-16, în secţiunea a 4-a unde au fost reglementate infracţiuni în legătura directă cu infracţiunile de corupţie, dar care au fost abrogate prin art. 79 pct. 10 din titlul II al Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal - art. 17-18 şi în secţiunea a 41-a unde se regăsesc Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene - art. 181-185.

25. Analizând aceste prevederi referitoare la categoriile de infracţiuni, se poate desprinde cu uşurinţă concluzia că însăşi Legea nr. 78/2000, în conţinutul ei, stabileşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a avea calitatea de subiect activ al infracţiunilor prevăzute în această lege. Prin urmare, în orice text de incriminare din Legea nr. 78/2000 se poate prevedea un alt subiect activ al infracţiunii decât cel la care se face referire în art. 1 lit. a)-f) din aceeaşi lege, dispoziţia criticată fiind una extrem de firească. Aşa fiind, art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 este un articol care nu se aplică niciodată singur, fiind un articol care arată că în cuprinsul textului de incriminare se pot prevedea în mod expres şi alţi subiecţi activi, iar destinatarul legii, citind textul de incriminare, poate afla cu uşurinţă dacă este sau nu subiect activ al unei fapte penale.

26. Pe de altă parte, prin sintagma criticată se poate desprinde şi concluzia potrivit căreia „în condiţiile prevăzute de lege” se înţelege o lege extranee Legii nr. 78/2000, în măsura în care legiuitorul o face, reglementând în cuprinsul acesteia că anumite persoane, strict şi limitativ determinate pot fi subiect activ al infracţiunilor de corupţie.

27. Curtea mai constată că, în concordanţă cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta privind calitatea legilor, dispoziţiile legale criticate sunt clare şi neechivoce, întrucât destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea ei, sens în care îşi poate adapta conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească da dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011).

28. Totodată, drept consecinţă logică a principiului conform căruia legile trebuie să fie de aplicabilitate generală, formularea actelor normative nu este întotdeauna exactă, folosirea unor caracterizări generale fiind preferată unor liste exhaustive (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 31). Rezultă că interpretarea acestor norme depinde de practică şi nu încape îndoială că instanţele interne sunt cele mai în măsură să examineze şi să interpreteze legislaţia naţională; o astfel de interpretare nu este în sine incompatibilă cu art. 7 din Convenţie [a se vedea Garda Ruiz împotriva Spaniei (MC), nr. 30544/96, paragraful 28, CEDO 1999-1; Streietz, Kessler şi Krenz împotriva Germaniei (MC), nr. 34044/96, 35532/97 şi 44801/98, paragraful 50, CEDO 2001-11; şi Sud Fondi S.r.l. şi alţii, paragraful 108].

29. De aceea, nu poate fi primită susţinerea potrivit căreia destinatarii dispoziţiilor legale criticate nu îşi pot adapta conduita în funcţie de conţinutul lor, deoarece acestea sunt suficient de clare şi de previzibile, sens în care, prin „alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a)-f), în condiţiile prevăzute delege” legiuitorul a avut în vedere persoanele desemnate de Legea nr. 78/2000 sau de o altă lege.

30. Cu privire la celelalte temeiuri constituţionale invocate, Curtea constată că autoarele excepţiei nu au arătat în ce constă contrarietatea reclamată.

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Georgeta Doina Maximovici şi Raluca Andriescu în Dosarul nr. 1,059/45/2015 al Curţii de Apel laşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi constată că dispoziţiile art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru completarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării

 

Luând în considerare:

- prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, care statuează normele generale ce reglementează sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat de Uniunea Europeană din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a regulamentelor (CEE) nr. 352/78. (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2,799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, şi care, de asemenea, stabileşte responsabilitatea statului membru în sensul adoptării tuturor dispoziţiilor legale, de reglementare şi administrative, pentru a se asigura protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene;

- prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilirea unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului;

- prevederile Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, aprobat prin Decizia C(2008)3.831 din 16,07,2008;

- prevederile Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, aprobat conform Deciziei de punere în aplicarea Comisiei Europene nr. C(2015)3.508 din 26 mai 2015;

- prevederile Regulamentului delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei din 3 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime;

- prevederile art. 64 alin. (2) lit. c) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului;

- neadoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă este de natură să genereze dezangajări de sume alocate României în cadrul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, precum şi grevarea bugetului naţional cu cheltuielile rezultate din acţiunile în instanţă promovate de beneficiari pentru prejudiciile suferite pentru nerespectarea angajamentelor asumate în baza prevederilor Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 şi/sau Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020;

- prezentul act normativ creează premisele unei stabilităţi economice şi financiare a beneficiarilor care au respectat angajamentele luate în conformitate cu documentele programatice aprobate prin decizia Comisiei Europene;

- în lipsa unei astfel de reglementări, sectoare importante din economia agricolă pot fi afectate, fiind generate consecinţe negative în ceea ce priveşte locurile de muncă, aprovizionarea pieţelor cu produse agroalimentare, precum şi ramurile conexe implicate.

În considerarea faptului că aspectele sus-menţionate constituie o situaţie extraordinară, ce vizează interesul public major privind gestionarea fondurilor europene puse la dispoziţia statului român, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru a genera cât mai repede efectele favorabile prognozate, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 3 noiembrie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 56/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după litera w) se Introduce o nouă literă, litera x), cu următorul cuprins:

„x) situaţie divergentă - situaţia în care există o decizie a Comisiei Europene de aprobare a Programului de Dezvoltare Rurală care nu mai poate fi modificată şi, ca urmare a verificărilor pentru stabilirea eligibilităţii cheltuielilor, DG AGRI din cadrul Comisiei Europene are o opinie contrară faţă de prevederile programului aprobat prin decizie şi faţă de opinia autorităţilor române competente.”

2. La articolul 13 alineatul (1), după litera o) se Introduce o nouă literă, litera p), cu următorul cuprins:

„p) sumele alocate temporar de la bugetul de stat, reprezentând transferuri către AFIR necesare pentru asigurarea finanţării componentei reprezentând fondurile externe nerambursabile aferente plăţii beneficiarilor pentru cazurile în care între statul român şi Comisia Europeană sunt situaţii divergente; alocarea temporară se realizează până la finalizarea situaţiei divergente.”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul fondurilor europene,

Rovana Plumb

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 aprilie 2018.

Nr. 29.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind instituirea unor măsuri în domeniul fondurilor europene şi pentru completarea unor acte normative

 

Luând în considerare ţintele minime de realizat în domeniul absorbţiei fondurilor europene şi pentru evitarea unei dezangajări ulterioare a acestora, la nivelul Programului operaţional regional, precum şi la nivelul celorlalte programe operaţionale care se implementează în perioada de programare 2014-2020,

se impune întreprinderea unor măsuri, în regim de urgenţă, pentru sporirea ritmului de implementare a programelor Operaţionale, prin identificarea unor soluţii de decontare a unor cheltuieli eligibile în cadrul programului, deja efectuate de către beneficiarii de proiecte nefinalizate, şi includerea acestora în aplicaţii de plată către Comisia Europeană.

În considerarea faptului că absenţa prezentei reglementări duce la imposibilitatea implementării proiectelor ai căror beneficiari sunt parteneriate compuse din două sau mai multe entităţi cu personalitate juridică, înregistrate în România şi/sau în statele membre ale Uniunii Europene, pentru partenerii publici externi neînregistraţi fiscal în România, acest aspect determinând imposibilitatea implementării proiectelor cu finanţare europeană, ceea ce duce la neîndeplinirea ţintelor de absorbţie în materia fondurilor europene,

având în vedere faptul că veniturile proprii realizate de spitale sunt insuficiente pentru asigurarea cofinanţării necesare implementării proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă, precum şi faptul că legislaţia în vigoare nu permite Ministerului Sănătăţii alocarea sumelor necesare asigurării cofinanţării pentru implementarea proiectelor în discuţie,

ţinând cont de faptul că neadoptarea prezentei măsuri conduce la imposibilitatea implementării proiectelor derulate de unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi, pe cale de consecinţă, la rezilierea contractelor încheiate şi, implicit, la pierderea fondurilor europene nerambursabile aferente acestor proiecte,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - (1) în perioada de programare 2014-2020 sunt eligibile din fonduri europene structurale şi de investiţii cheltuielile aferente proiectelor nefinalizate finanţate de la bugetul de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugete locale, din împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale sau bănci de dezvoltare/cooperare internaţională.

(2) în cazul proiectelor prevăzute la alin. (1), sumele cuvenite a fi rambursate beneficiarilor acestor proiecte se foc venit, la o poziţie distinctă, în bugetul din care a fost asigurată sursa de finanţare a cheltuielilor, conform regulilor de implementare ale programelor operaţionale.

Art. II. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 6 octombrie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (3), după litera o) se Introduce o nouă literă, litera p), cu următorul cuprins:

„p) proiect nefinalizat - proiect care poate conţine mai multe elemente fizice sau componente sau articole sau activităţi şi care la data depunerii cererii de finanţare nu are finalizat integral cel puţin unul dintre acestea.”

2. După articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 151, cu următorul cuprins:

„Art. 151. - (1) Beneficiarii/Liderii de parteneriat/Partenerii care au primit prefinanţare conform art. 15 alin. (1) pot justifica utilizarea acesteia prin cheltuieli eligibile cuprinse în cereri de rambursare, depuse conform termenelor prevăzute 1b legislaţia naţională în vigoare, aferente atât fondurilor externe nerambursabile, cât şi cofinanţării de la bugetul de stat.

(2) în cazul 1b care autoritatea de management autorizează cheltuieli eligibile cuprinse în cererile de rambursare prevăzute la alin. (1), aferente fondurilor externe nerambursabile şi cofinanţării de la bugetul de stat, contravaloarea acestora se deduce din valoarea prefinanţării, iar sumele respective nu se mai cuvin a fi rambursate beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor, după caz.

(3) Autoritatea de management are obligaţia de a reîntregi contul de disponibil din fonduri externe nerambursabile din care a fost acordată prefinanţarea prin virarea sumei corespunzătoare cotei de cofinanţare dedusă potrivit alin, (2), din contul aferent cofinanţării asigurate de la bugetul de stat potrivit prevederilor art. 9 lit. a) în contul de disponibil din fonduri externe nerambursabile corespunzător.”

3. La articolul 21, după alineatul (8) se introduc două noi alineate, alineatele (81) şi (82), cu următorul cuprins:

„(81) În cazul proiectelor implementate în parteneriat, format din două sau mai multe entităţi cu personalitate juridică, înregistrate în România şi/sau în statele membre ale Uniunii Europene, finanţate din fonduri europene, pentru partenerii publici externi care nu au obligaţia să se înregistreze fiscal în România potrivit legislaţiei fiscale din România, iar legislaţia incidenţă acestora în ţara de origine le interzice să se înregistreze fiscal într-o altă ţară, autoritatea de management virează, după efectuarea verificărilor, valoarea cheltuielilor rambursabile în contul de disponibilităţi deschis de liderul de parteneriat la o bancă comercială, în vederea primirii de la autoritatea de management a sumelor aferente rambursării cheltuielilor eligibile efectuate la nivelul proiectului de partenerii publici externi neînregistraţi fiscal în România.

(82) Liderul de parteneriat are obligaţia de a vira, în valută, partenerilor publici externi neînregistraţi fiscal în România sumele primite în lei de la autoritatea de management, precum şi cofinanţarea stabilită prin acordurile de parteneriat, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data încasării sumelor primite de la autoritatea de management. Diferenţele de curs valutar rezultate în urma efectuării de către liderul de parteneriat a plăţii în valută către partenerii publici externi neînregistraţi fiscal în România a sumelor primite în lei de la autoritatea de management se suportă de partenerii publici externi neînregistraţi fiscal în România.”

Art. III. - După alineatul (2) al articolului 193 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Spitalele publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii, beneficiare ale unor proiecte finanţate din fonduri europene în perioada de programare 2014-2020, pot primi, în completare, sume de la bugetul de stat, prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii, pentru finanţarea cofinanţării care trebuie asigurată de către beneficiari potrivit contractelor de finanţare sau acordurilor de parteneriat, după caz,”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul fondurilor europene,

Rovana Plumb

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar se stat

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

 

Bucureşti, 18 aprilie 2018.

Nr. 30.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTI-DOPING

 

ORDIN

pentru aprobarea cerinţelor şi procedurilor privind gestionarea rezultatului în cazul paşaportului biologic al sportivului, conforme anexei L din Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii

 

Având în vedere:

- prevederile art. 7 pct. 20, art. 31 alin. (2) şi art. 36 alin. (12) din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- prevederile art. 521 din Normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 244/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă cerinţele şi procedurile privind gestionarea rezultatului în cazul paşaportului biologic al sportivului, conforme anexei L din Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii, prevăzute în anexa care face parte din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping,

Graziela Elena Vâjială

 

Bucureşti, 17 aprilie 2018.

Nr. 126.

 

ANEXĂ

 

CERINŢELE ŞI PROCEDURILE

privind gestionarea rezultatului în cazul paşaportului biologic al sportivului, conforme anexei L din Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii

 

L.1 Managementul administrativ

Organizaţia Anti-Doping la care se face referire pe parcursul acestei anexe privind managementul rezultatelor este custodele paşaportului. Ca regulă, toate cerinţele şi procedurile descrise în prezenta anexă se aplică tuturor modulelor paşaportului biologic al sportivului, cu excepţia cazurilor în care se precizează altfel sau este cerut de context.

Aceste procese vor fi administrate şi gestionate de o unitate de management al paşaportului biologic în numele sau în cadrul Organizaţiei Anti-Doping. Unitatea de management al paşaportului biologic va examina iniţial profilele pentru a facilita recomandările-ţintă pentru Organizaţia Anti-Doping atunci când este cazul sau pentru a le trimite experţilor, după caz. Gestionarea şi comunicarea datelor biologice, raportarea unităţii de management al paşaportului biologic şi analizele experţilor vor fi înregistrate în sistemul de administrare şi management anti-doping, denumit ADAMS, şi vor fi diseminate de custodele paşaportului către celelalte organizaţii anti-doping cu jurisdicţie de testare asupra sportivului pentru coordonarea unei eventuale testări ulterioare în cadrul paşaportului biologic al sportivului. Un element-cheie pentru managementul şi comunicarea în cadrul paşaportului biologic al sportivului este raportul unităţii de management al paşaportului biologic în ADAMS, care oferă o prezentare a stadiului actual al paşaportului sportivului, inclusiv ultimele recomandări şi un rezumat al analizelor experţilor.

Prezenta anexă descrie abordarea pas cu pas a analizei unui paşaport biologic al sportivului:

a) analiza începe cu aplicarea modelului adaptiv;

b) în cazul unui rezultat atipic în cadrul paşaportului biologic al sportivului sau atunci când consideră unitatea de management al paşaportului biologic că se justifică o analiză, un expert efectuează o analiză iniţială şi trimite o evaluare pe baza informaţiilor disponibile la acel moment;

c) în cazul unei analize iniţiale de tip „Probabil dopaj”, paşaportul va face obiectul analizei a trei experţi, inclusiv expertul care a efectuat analiza iniţială;

d) în cazul în care cei trei experţi ajung la un consens de tip „Probabil dopaj”, procesul continuă cu întocmirea pachetului de documente al paşaportului biologic al sportivului;

e) un rezultat pozitiv în cadrul paşaportului este raportat de către unitatea de management al paşaportului biologic către Organizaţia Anti-Doping dacă opinia experţilor este menţinută după analizarea tuturor informaţiilor disponibile la acel moment, inclusiv a pachetului de documente al paşaportului biologic al sportivului;

f) sportivul este notificat în legătură cu un rezultat pozitiv în cadrul paşaportului, oferindu-i-se oportunitatea de a prezenta explicaţii;

g) dacă, după analizarea explicaţiilor oferite de sportiv, experţii îşi menţin concluzia unanimă că este foarte probabil ca

sportivul să fi folosit o substanţă sau o metodă interzisă, Organizaţia Anti-Doping va acuza sportivul de săvârşirea unei încălcări a reglementărilor anti-doping şi vor fi declanşate procedurile disciplinare conform art. 7.5 din Codul mondial anti-doping.

L.2 Etapa analizei iniţiale

L.2.1 Analiza pe baza modelului adaptiv

Markerii biologici pentru paşaportul biologic al sportivului sunt procesaţi automat în ADAMS de către modelul adaptiv. Modelul adaptiv preconizează, în cazul unui individ, o gamă estimată în care se încadrează o serie de valori ale markerilor, luându-se în calcul o stare fiziologică normală. Deviaţiile corespund acelor valori care ies din variaţia de 99%, pornind de la o limită inferioară de 0,5% până la o limită superioară de 99.5%, existând 1:100 şanse sau mai puţin ca rezultatul să se datoreze unei variaţii fiziologice normale. O specificitate de 99% este folosită pentru identificarea rezultatelor pozitive din cadrul paşaportului biologic al sportivului, atât a celor hematologice, cât şi a celor steroidale. În cazul unor rezultate pozitive secvenţiale, variaţia aplicată este de 99,9%, existând 1:1000 şanse sau mai puţin ca rezultatul să se datoreze unei variaţii fiziologice normale.

Un rezultat pozitiv al paşaportului este un rezultat generat de modelul adaptiv în ADAMS, care identifică fie o valoare a markerilor care este în afara variaţiei intraindividuale a sportivului, fie un profil longitudinal al valorilor markerilor care este în afara variaţiilor estimate, în condiţiile unei stări fiziologice normale. Un rezultat pozitiv al paşaportului necesită atenţie şi analiză suplimentară.

De asemenea, unitatea de management al paşaportului biologic poate trimite un paşaport expertului, atunci când nu este niciun rezultat pozitiv.

L.2.1.2 Rezultat atipic al paşaportului - modulul hematologic

Pentru modulul hematologic, un rezultat atipic al paşaportului este generat atunci când, la ultimul test, valoarea concentraţiei hemoglobinei şi/sau a indexului de stimulare OFF-score nu se încadrează în limitele intraindividuale estimate. Mai mult, profilul longitudinal compus din cel mult ultimele 20 de valori ale hemoglobinei şi/sau ale indexului de stimulare OFF-score este considerat rezultat atipic atunci când deviază de la limitele estimate, aşa cum sunt ele stabilite de modelul adaptiv. Un rezultat atipic al paşaportului este generat doar de modelul adaptiv pe baza valorilor markerilor primari hemoglobinei şi indexului de stimulare OFF-score sau a secvenţei acestora.

L2.1.3 Rezultat atipic al paşaportului - modulul steroidic

Pentru modulul steroidic, un rezultat atipic al paşaportului este generat atunci când cel puţin o valoare din raporturile T/E, A/T, A/Etio, 5aAdiol/5pAdiol sau 5aAdiol/E nu se încadrează în limitele intraindividuale estimate. Mai mult, profilul steroidic longitudinal compus din cel mult ultimele 20 de valori valide ale unuia din cele 5 raporturi este considerat rezultat atipic atunci când deviază de la limitele estimate, aşa cum sunt ele stabilite de modelul adaptativ.

În cazul unui profil steroidic longitudinal, un rezultat atipic al paşaportului cauzat de o valoare a T/E atipic de mare va impune o solicitare pentru procedura de confirmare a rezultatului atipic al paşaportului prin ADAMS, aşa cum este prevăzut în documentul tehnic pentru analize specifice. Atunci când modelul adaptiv determină un rezultat atipic al paşaportului pentru oricare din celelalte raporturi ale profilului steroidic, unitatea de management al paşaportului biologic trebuie să informeze autoritatea de testare, prin raportul unităţii de management a paşaportului biologic sau prin intermediul custodelui paşaportului, după caz, dacă proba trebuie supusă unei proceduri de confirmare.

Rapoartele rezultate dintr-o probă, care prezintă semne ale unei degradări microbiene puternice, precum şi rapoartele pentru care una sau mai multe concentraţii nu au fost măsurate corespunzător de către laborator, aşa cum se prevede în documentul tehnic pentru analize specifice, nu vor fi procesate de modelul adaptiv. În cazul în care laboratorul raportează un factor care ar putea provoca o modificare a profilului steroidic, precum prezenţa glucuronidei etanol în probă, unitatea de management al paşaportului biologic va evalua dacă profilul steroidic mai poate fi procesat de modelul adaptiv, iar proba supusă procedurii de confirmare.

L.2.1.4 Abaterea de la cerinţele Agenţiei Mondiale Anti-Doping privind paşaportul biologic

Dacă există o abatere de la cerinţele Agenţiei Mondiale Anti-Doping privind paşaportul biologic al sportivului, referitoare la recoltarea, transportarea şi analizarea probelor, rezultatul biologic obţinut din această probă afectată de neconformitate nu va fi luat în considerare în calculele modelului adaptiv.

Partea din rezultat care nu este afectată de neconformitate poate fi luată în considerare în calculele modelului adaptiv. În acest caz, unitatea de management al paşaportului biologic va oferi explicaţiile specifice în sprijinul includerii rezultatelor. În toate cazurile, proba va rămâne înregistrată în paşaportul sportivului. Experţii pot include toate rezultatele în evaluarea lor, cu condiţia ca concluziile lor să poată fi susţinute cu argumente în contextul neconformităţii.

L.2.2 Evaluarea iniţială

Un paşaport care generează un rezultat atipic al paşaportului sau pentru care se justifică o evaluare va fi trimis de unitatea de management al paşaportului biologic unui expert pentru o evaluare anonimă în ADAMS. Aceasta ar trebui să aibă loc în maximum 7 zile lucrătoare după generarea rezultatului atipic al paşaportului în ADAMS. Evaluarea paşaportului va fi efectuată fără referire la numele sportivului, pe baza profilului şi a altor informaţii de bază, care ar putea fi deja disponibile.

Experţii vor fi din afara unităţii de management al paşaportului biologic şi a Organizaţiei Anti-Doping, cu excepţia cazului descris la 2.2.2 pentru modulul steroidic.

L.2.2.1 Evaluarea - modulul hematologic

Dacă modulul hematologic generează un rezultat atipic al paşaportului sau dacă o astfel de evaluare este solicitată de către unitatea de management al paşaportului biologic, rezultatele/profilul trebuie analizate de un expert desemnat de unitatea de management al paşaportului biologic.

L.2.2.2 Evaluarea - modulul steroidic

Dacă un rezultat dat de laborator reprezintă un rezultat atipic al paşaportului cauzat de o valoare T/E atipic de mare, proba va fi supusă unei proceduri de confirmare, incluzând analiza GC-C-IRMS. Dacă rezultatul procedurii de confirmare GC-C-IRMS este negativ sau neconcludent, atunci unitatea de management al paşaportului biologic va solicita o evaluare. Evaluarea unităţii de management al paşaportului biologic sau a experţilor nu este necesară în cazul în care procedura de confirmare a GC-C-IRMS prezintă un rezultat pozitiv.

Dacă primul şi singurul rezultat dintr-un paşaport este determinat ca fiind atipic de către modelul adaptiv, unitatea de management al paşaportului biologic poate recomanda recoltarea unei probe suplimentare înainte de demararea unei evaluări a experţilor.

Dacă rezultatul reprezintă un rezultat atipic al paşaportului pentru oricare dintre rapoartele A/T, A/Etio, 5oAdiol/5f3Adiol sau 5aAdiol/E, unitatea de management al paşaportului biologic va evalua paşapoartele şi va trimite raportul unităţii de management al paşaportului biologic în ADAMS.

Când unitatea de management al paşaportului biologic este asociat cu un laborator, poate înlocui primul expert extern şi

poate transmite o evaluare în cadrul raportului unităţii de management al paşaportului biologic din ADAMS.

L.2.2.3 Evaluarea m absenţa unul rezultat atipic al paşaportului

Pentru ambele module, paşaportul poate fi trimis pentru evaluarea experţilor şi în lipsa unui rezultat atipic al paşaportului, dacă paşaportul include alte elemente care justifică o evaluare. Aceste elemente pot include, fără nicio limitare, următoarele:

a) datele care nu sunt luate în considerare de modelul adaptiv;

b) orice niveluri şi/sau variaţii anormale ale markerilor;

c) semne ale hemodiluţiei în paşaportul hematologic;

d) nivelurile steroidice din urină sub limita corespunzătoare a cuantificării analizei;

e) informaţii secrete în legătură cu sportivul respectiv.

O evaluare a experţilor iniţiată în situaţiile de mai sus poate duce la aceleaşi consecinţe ca şi o evaluare impusă de un rezultat atipic al paşaportului.

L.2.3 Consecinţele evaluării iniţiale

În funcţie de rezultatul evaluării iniţiale, unitatea de management al paşaportului biologic va întreprinde următoarele acţiuni:

 

Evaluarea expertului

Acţiunea unităţii de management al paşaportului biologic

Normal: probabil o stare fiziologică

Va continua procedura normală pentru testare.

Paşaport suspect: se impun date suplimentare.

Va notifica Organizaţia Anti-Doping pentru a efectua testare-ţintă şi va oferi recomandări.

Probabil dopaj: luându-se în considerare informaţiile din paşaportul sportivului, este foarte improbabil ca profilul longitudinal să fie rezultatul unei stări psihologice sau patologice normale şi, probabil, este rezultatul utilizării unei substanţe sau metode interzise

Va trimite dosarul la o comisie formată din 3 experţi, inclusiv expertul iniţial, conform secţiunii a 3-a din prezenta anexă.

Probabil o boală: luându-se în considerare informaţiile din paşaport, este foarte probabil ca paşaportul să fie rezultatul unei stări patologice.

Informează sportivul prin intermediul Organizaţiei Anti-Doping sau va trimite la alţi experţi.

 

L.3 Evaluarea făcută de către 3 experţi

În situaţia în care evaluarea expertului desemnat în cadrul revizuirii iniţiale susţine propunerea că profilul este probabil să fie rezultatul utilizării unei substanţe sau metode interzise şi toarte puţin probabil să fie rezultatul unei stări fiziologice sau patologice normale, paşaportul va fi trimis spre a fi evaluat de un grup de trei experţi, denumit în continuare comisia de experţi, compus din expertul desemnat în cadrul revizuirii iniţiale şi alţi doi experţi. Acest lucru trebuie să aibă loc în maximum 7 zile lucrătoare după raportarea evaluării iniţiale.

Pentru revizuirea paşaportului hematologic, comisia de experţi trebuie să aibă cunoştinţe în domeniul hematologiei clinice, al medicinii sportive şi/sau al fiziologiei exerciţiului fizic.

Pentru analizarea paşaportului steroidic, comisia de experţi trebuie să fie compusă din persoane care deţin cunoştinţe în domeniul analizei steroidiene de laborator, al dopajului cu steroizi şi al metabolismului şi/sau endocrinologiei clinice. În cazul modulului steroidic, unde primul expert poate fi din cadrul unităţii de management al paşaportului biologic, ceilalţi doi experţi trebuie să fie externi unităţii de management al paşaportului biologic.

Evaluarea comisiei de trei experţi trebuie să urmeze aceeaşi logică precum cea prezentată în secţiunea 2.2 a prezentei anexe. Cei trei experţi vor prezenta fiecare rapoartele lor în ADAMS, în maximum 7 zile lucrătoare de la primirea solicitării.

Unitatea de management al paşaportului biologic este responsabilă cu asigurarea legăturii între experţi şi consilierea Organizaţiei Anti-Doping cu privire la evaluarea ulterioară. Dacă sunt necesare mai multe informaţii pentru analizarea dosarului, experţii pot solicita detalii suplimentare, precum cele legate de aspectele medicale, programul competiţional şi/sau detalii privind analiza probelor. Astfel de solicitări sunt transmise către Organizaţia Anti-Doping prin intermediul unităţii de management al paşaportului biologic.

Este necesară opinia unanimă a celor trei experţi pentru a declara un rezultat pozitiv, ceea ce înseamnă că toţi trei experţii trebuie să ajungă la concluzia că, având în vedere informaţiile disponibile incluse în paşaport la acel moment, este foarte probabil că a fost folosită o substanţă sau metodă interzisă şi foarte improbabil ca profilul biologic să fie rezultatul unei alte cauze. Concluzia experţilor trebuie formulată prin analizarea de către cei trei experţi a aceloraşi date, adică opiniile experţilor nu pot fi formulate de-a lungul timpului, pe măsură ce datele sunt adăugate la un profil.

În cazul în care doi experţi evaluează paşaportul ca „probabil dopaj”, iar al treilea expert ca „suspect”, solicită mai multe informaţii. Unitatea de management al paşaportului biologic se poate sfătui cu comisia de experţi înainte ca aceştia să îşi definitiveze opinia. De asemenea, comisia poate solicita consultanţă de la un expert extern, deşi acest aspect trebuie făcut în strictă confidenţialitate.

Pentru a ajunge la o concluzie în lipsa unui rezultat atipic al paşaportului, comisia de experţi va stabili cu unanimitate că este foarte probabil ca paşaportul să fie rezultatul folosirii unei substanţe sau metode interzise şi că nu există nicio ipoteză rezonabilă potrivită căreia paşaportul să poată fi rezultatul unei stări fiziologice şi foarte puţin probabil să fie rezultatul unei stări patologice.

Dacă nu se poate ajunge la unanimitate între cei trei experţi, unitatea de management al paşaportului biologic va da curs solicitărilor de informaţii sau o expertiză suplimentară sau va recomanda Organizaţiei Anti-Doping să efectueze o nouă testare şi/sau să culeagă informaţii secrete cu privire la sportiv.

L.4 Compilaţia între pachetul de documente al paşaportului biologic al sportivului şi evaluarea comună a experţilor

Dacă evaluarea celor trei experţi susţine propunerea că este foarte probabil ca sportivul să fi folosit o substanţă sau metodă interzisă şi că este foarte improbabil să existe o altă cauză, unitatea de management al paşaportului biologic va declara o evaluare de tip „probabil dopaj” în raportul unităţii de management al paşaportului biologic din ADAMS şi va demara alcătuirea pachetului de documente al paşaportului biologic al sportivului. Unitatea de management al paşaportului biologic se poate consulta cu grupul de experţi pentru a stabili scopul unei astfel de compilaţii, inclusiv elementele recomandate şi numărul testelor ce trebuie incluse.

Următoarele informaţii-cheie trebuie incluse atât în modulele hematologice, cât şi în cele steroidale ale pachetului de documente al paşaportului biologic al sportivului:

a) vârsta sportivului;

b) sexul sportivului;

c) sportul şi disciplina sportivă;

d) tipul testării, în competiţie sau în afara competiţiei;

e) data testării;

f) codul numeric al probei;

g) numărul intern de laborator al probei sau al laboratorului aprobat de Agenţia Mondială Anti-Doping pentru paşaportului biologic al sportivului;

h) datele biologice şi rezultatele obţinute prin modelul adaptativ;

i) informaţii legate de competiţii;

j) documentaţia privind lanţul de custodie;

k) informaţii din formularul de control doping pentru fiecare probă recoltată în acea perioadă, aşa cum se stabileşte de către unitatea de management al paşaportului biologic şi Comisia de experţi.

Pentru modulul hematologic, următoarele informaţii suplimentare sunt necesare:

a) informaţii despre o posibilă expunere la altitudine a sportivului, pentru perioada stabilită de comisia de experţi;

b) condiţiile de temperatură din timpul transportului probelor de Sânge şi scorul de stabilitate sanguin;

c) documentaţia laboratorului sau a laboratorului aprobat de Agenţia Mondială Anti-Doping pentru paşaportului biologic al sportivului, inclusiv rezultatele de sânge, diagramele de dispersie şi controalele de calitate interne şi externe;

d) dacă sportivul a primit o transfuzie de sânge şi/sau a suferit o pierdere de sânge semnificativă în ultimele trei luni.

Pentru modulul steroidal, următoarele informaţii suplimentare sunt necesare:

a) pH-ul probei de urină;

b) densitatea specifică a probei de urină;

c) documentaţia de laborator, inclusiv valorile de screening şi cele confirmate ale concentraţiilor şi raporturilor steroidice;

d) rezultatele GC-C-IRMS, când este cazul;

e) indicaţii privind consumul de etanol: concentraţii urinare de etanol şi/sau metaboliţi ai etanolului;

f) indicaţii privind activităţile bacteriene, inclusiv 5α- androstandiona/A şi/sau 5β-androstandionă/etio;

g) indicaţii ale medicaţiei administrate care poate influenţa profilul steroidic, cum ar fi gonadotropina corionică umană, ketoconazol şi inhibitori de 5 α reductază.

Pachetul de documente al paşaportului biologic al sportivului va fi transmis de unitatea de management al paşaportului biologic comisiei de trei experţi, care va analiza informaţiile şi va Oferi o evaluare comună, care să fie semnată de toţi cei trei experţi şi inclusă în pachetul de documente al paşaportului biologic al sportivului. Dacă este necesar, comisia de experţi poate solicita informaţii suplimentare de la unitatea de management al paşaportului biologic.

La acest moment, identitatea sportivului nu este menţionată, dar este acceptat că anumite informaţii specifice furnizate pot permite identificarea sportivului. Acest lucru nu va afecta validitatea procesului.

L.5 Declararea unui rezultat pozitiv pe baza paşaportului

Dacă grupul de experţi confirmă opinia iniţială, luând în considerare informaţiile din paşaport la acel moment, potrivit căreia este foarte probabil să se fi folosit o substanţă sau metodă interzisă şi foarte improbabil să fie rezultatul unei alte cauze, unitatea de management al paşaportului biologic va declara un rezultat pozitiv pe baza paşaportului.

Un rezultat pozitiv pe baza paşaportului reprezintă rezultatul final al evaluării de către experţi a profilului longitudinal al markerilor şi a altor informaţii din paşaport.

După analizarea pachetului de documente al paşaportului biologic al sportivului, Organizaţia Anti-Doping va:

a) notifica sportivul în legătură cu un rezultat pozitiv în cadrul paşaportului şi va informa Agenţia Mondială Anti-Doping că Organizaţia Anti-Doping ia în considerare acuzaţia de încălcare a reglementărilor anti-doping de către sportiv;

b) oferi sportivului şi Agenţiei Mondiale Anti-Doping pachetul de documente ale paşaportului biologic al sportivului;

c) invita sportivul să ofere propria explicaţie, la timp, cu privire la datele transmise de Organizaţia Anti-Doping,

L.6 Analizarea explicaţiei sportivului

După primirea de la sportiv a explicaţiei şi a informaţi lor pe care aceasta se bazează, care ar trebui să fie trimise în termenul specificat unitatea de management al paşaportului biologic le va trimite la comisia de experţi pentru evaluare, împreună cu orice alte informaţii pe care comisia de experţi le consideră necesare pentru a putea formula o opinie, în coordonare cu Organizaţia Anti-Doping şi unitatea de management al paşaportului biologic. La acest moment, evaluarea nu mai este anonimă. Comisia va reanaliza sau reafirma opinia formulată anterior şi va concluziona una din următoarele:

a) opinia unanimă a comisiei, potrivit căreia, în baza informaţiilor din paşaport, este foarte probabil că sportivul a folosit o substanţă sau metodă interzisă şi foarte improbabil ca paşaportul să fie anormal datorită unei alte cauze; sau

b) în baza informaţiilor disponibile, comisia nu poate ajunge la o decizie unanimă şi, în acest caz, comisia poate recomanda investigaţii ulterioare sau o nouă testare.

L.7 Procedura disciplinară

Dacă respectiva comisie de experţi formulează opinia de mai sus de la paragraf L.6 lit. a), atunci Organizaţia Anti-Doping va fi informată de către unitatea de management al paşaportului biologic şi va trece la managementul rezultatelor, în conformitate cu articolul 7.5 din Codul mondial anti-doping.

L.8 Resetarea paşaportului

În cazul în care sportivul a săvârşit o încălcare a reglementărilor anti-doping conform paşaportului, paşaportul sportivului va fi resetat la începutul perioadei de suspendare şi va fi alocat un nou număr de identitate pentru paşaportul biologic în ADAMS. Acest aspect menţine anonimatul sportivului în cazul unor eventuale revizuiri efectuate pe viitor de către unitatea de management al paşaportului biologic şi comisia de experţi.

Atunci când sportivul este sancţionat pe alte considerente decât paşaportul biologic al sportivului, paşaportul hematologic şi/sau steroidic vor rămâne valabile, cu excepţia cazurilor în care substanţa sau metoda interzisă a dus la modificarea markerilor hematologici sau steroidali, după caz. În aceste situaţii, profilul sportivului va fi resetat de la momentul începerii sancţiunii.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii, interimar, nr. 1.446/2009 pentru înfiinţarea Comisiei Naţionale de Bioetică a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi pentru aprobarea componenţei acesteia

 

Văzând Referatul de aprobare nr. S.P. 3.526 din 11.04.2018 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile titlului XVIII „Medicamentul”, ale titlului XX „Dispozitive medicale” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 264/2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) şi art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului sănătăţii, interimar, nr. 1.446/2009 pentru înfiinţarea Comisiei Naţionale de Bioetică a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi pentru aprobarea componenţei acesteia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 19 noiembrie 2009, cu  modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Dan Octavian Alexandrescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 12 aprilie 2018.

Nr. 475.

 

ANEXĂ

(Anexa la Ordinul nr. 1 446/2009)

 

COMPONENŢA

Comisiei Naţionale de Bioetică a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

 

Preşedinte: acad. prof. dr. Dinu Antonescu

Vicepreşedinte: prof. dr. Doina Drăgănescu

Secretar: acad. prof. dr. Constantin Mircioiu

Membri:

- acad. prof. dr. Emanoil Ceauşu;

- acad. prof. dr. Mircea Beuran;

- prof. dr. farm. Ileana Cornelia Chiriţă;

- acad. prof. dr. Aurel Ardelean;

- preot, prof. dr. Vasile Răducă

- conf. dr. Dan Victor Eugen Strâmbu;

- dr. farm. Speranţa Prada;

- dr. farm. Brânduşa Rădulescu;

- dr. Diana Monica Isăilă;

- 2 reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2018-2019, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.472/2017

 

În baza prevederilor art. 94 alin. (2) lit. d)din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Metodologia privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2018-2019, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.472/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 22 noiembrie 2017, se modifică după cum urmează:

- La articolul 32, punctele 3 şi 4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„3. Data-limită impusă pentru: a) aprobarea reţelei şcolare prin hotărârea consiliului local/consiliului judeţean, după caz; b) luarea deciziilor de către autorităţile publice locale/judeţene, după caz, privind unităţile de învăţământ pentru care nu s-a acordat aviz conform; c) luarea deciziilor de către autorităţile publice locale/judeţene, după caz, privind unităţile de învăţământ pentru care se constată că, după emiterea avizului conform şi/sau emiterea hotărârii consiliului local/consiliului judeţean, efectivele de elevi/preşcolari ale acestor unităţi au scăzut sub limitele prevăzute de lege este 30 aprilie 2018. Inspectoratul şcolar, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la această dată, informează Ministerul Educaţiei Naţionale, pe baza unui raport detaliat, asupra acestor situaţii.

4. În termen de 30 zile de la data-limită impusă inspectoratelor şcolare privind informarea asupra situaţiilor de la pct. 3, ministrul educaţiei naţionale emite un ordin cu privire la aprobarea reţelei şcolare, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (41) din Legea nr. 1/2011.”

Art. II. - Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

 

Bucureşti, 4 aprilie 2018.

Nr. 3.529.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.