MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 372/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 372         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 27 aprilie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 103 din 6 martie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală

 

Opinie separată

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

186. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, de către domnul Nicolae-Radu Chiurtu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei

 

187. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Mirela Popină a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei

 

188. - Decizie privind numirea domnului Sebastian Constantin Costea în funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei

 

189. - Decizie privind numirea domnului Constantin-Florin Mituleţu-Buică în funcţia de secretar general al Autorităţii Electorale Permanente

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2017, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Uniunea Salvaţi România

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2017, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2017, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul pentru Argeş şi Muscel

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 103

din 6 martie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de reprezentantul Ministerului Public din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în Dosarul nr. 6.435/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.000D/2016.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 22 februarie 2018, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ocazie cu care Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, potrivit art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a dispus amânarea pronunţării pentru data de 6 martie 2018, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 16 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.435/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de reprezentantul Ministerului Public din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale la fond în care se fac cercetări pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 295 alin. (1) raportat la art. 308 cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din Codul penal.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la rolul Ministerului Public în activitatea judiciară. Astfel, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 128 din 10 martie 2015, paragraful 23, înregistrarea şedinţelor de judecată are drept scop înfăptuirea unui act de justiţie transparent şi realizarea unei bune administrări a justiţiei ca serviciu public. Totodată, prin Decizia nr. 190 din 26 februarie 2008, instanţa de contencios constituţional a arătat că legiuitorul constituant a înţeles să confere procurorului un anumit rol în reprezentarea intereselor generale ale societăţii care să vegheze la aplicarea legii şi la apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, printre care şi dreptul la un proces echitabil.

5. În lumina acestui din urmă drept, jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg a stabilit că este necesar să existe un echilibru la nivel procedural între procuror şi parte, care se traduce prin principiul egalităţii armelor.

6. Având în vedere aceste argumente, autorul excepţiei apreciază că prevederea cuprinsă în art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală, referitoare la posibilitatea obţinerii doar de către părţi a copiei electronice a înregistrării şedinţei de judecată, creează o discriminare nejustificată între procuror şi părţi şi înfrânge principiul egalităţii armelor, împiedicând exercitarea deplină a atribuţiilor stabilite de art. 131 alin. (1) din Constituţie în sarcina Ministerului Public, copia electronică a înregistrării şedinţei de judecată reprezentând un instrument necesar pentru ducerea la îndeplinire a acestor atribuţii.

7. În concluzie, autorul excepţiei apreciază că procurorul trebuie să aibă, în egală măsură cu părţile, dreptul de a obţine copia electronică a înregistrării şedinţei de judecată la care participă.

8. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată şi dispoziţiile legale criticate contravin rolului constituţional al Ministerului Public consacrat de art. 131 din Legea fundamentală. Dispoziţiile constituţionale instituie atribuţii cu caracter de generalitate care sunt concretizate detaliat, după caz, prin legi organice sau ordinare. De aceea, formele concrete prin care Ministerul Public îşi poate îndeplini rolul de reprezentant al interesului social, general şi public sunt detaliate în art. 63 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în consecinţă, este nejustificată limitarea adusă de textul de lege, care conferă doar părţilor (de remarcat şi excluderea persoanei vătămate prin această dispoziţie legală) dreptul de a obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, faptul că procurorului nu-i este recunoscută posibilitatea obţinerii unei copii electronice a înregistrării şedinţei de judecată nu constituie un motiv de neconstituţionalitate din perspectiva art. 21 alin. (3) şi art. 131 din Legea fundamentală.

11. Asemeni celorlalţi participanţi la procesul penal, procurorul de şedinţă poate contesta conţinutul notelor grefierului, obligând astfel instanţa să le verifice prin comparaţie cu conţinutul înregistrărilor şi să dispună, dacă este cazul, completarea sau rectificarea lor - art. 369 alin. (5) din Codul de procedură penală. Or, într-o asemenea situaţie procurorul va cunoaşte în mod implicit conţinutul înregistrării şedinţei de judecată.

12. Pe de altă parte, spre deosebire de părţi - în privinţa cărora desfăşurarea procesului penal reclamă, ca regulă, numai citarea legală a acestora la proces, nu şi participarea lor personală la termenul de judecată -, participarea procurorului la judecată este obligatorie în toate cazurile, în conformitate cu art. 353 alin. (9) şi art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală, lipsa acestuia fiind sancţionată cu nulitatea absolută - art. 281 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală. Or, participând în mod obligatoriu la judecată, procurorul de şedinţă are la orice termen posibilitatea de a cunoaşte conţinutul dezbaterilor, respectiv susţinerile fiecărui participant la proces, şi poate deci contesta notele grefierului pe baza constatărilor sale personale.

13. Aşadar, din coroborarea prevederilor legale mai sus menţionate rezultă că diferenţa de tratament între procuror şi părţi sub aspectul dreptului de a obţine copia electronică a înregistrării şedinţei de judecată este una justificată, nu constituie o discriminare, nu încalcă principiul egalităţii armelor şi, în fine, nu împiedică realizarea rolului constituţional al Ministerului Public în procesul penal.

14. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale. Astfel, tratamentul diferenţiat instituit în defavoarea procurorului şi în favoarea părţilor nu asigură echilibrul necesar între acuzare şi apărare şi lezează dreptul la un proces echitabil şi principiul egalităţii armelor, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că principiul egalităţii armelor reprezintă o garanţie fundamentală a unui proces echitabil şi presupune menţinerea pe tot parcursul acestuia a unui echilibru între părţi şi Ministerul Public (Hotărârea din 30 octombrie 1991, pronunţată în Cauza Borgers împotriva Belgiei, Hotărârea din 27 octombrie 1993, pronunţată în Cauza Dombo Beheer B.V. împotriva Olandei. Hotărârea din 23 octombrie 1996, pronunţată în Cauza Ankeri împotriva Elveţiei, Hotărârea din 6 aprilie 2006, pronunţată în Cauza Stankiewicz împotriva Poloniei şi Hotărârea din 20 aprilie 2010, pronunţată în Cauza Bălaşa împotriva României).

15. Dispoziţiile de lege criticate determină ruperea echilibrului procesual, fiind înfrânte exigenţele unui proces echitabil, de vreme ce nu se respectă egalitatea de arme între acuzare şi apărare. În aceste condiţii, procurorul trebuie să aibă, în egală măsură cu părţile, dreptul de a obţine copia electronică a înregistrării şedinţei de judecată la care participă în vederea îndeplinirii atribuţiilor stabilite de art. 131 alin. (1) din Constituţie.

16. În plus, contradictorialitatea, prin natura sa, este ea însăşi o garanţie a dreptului la un proces echitabil pentru realizarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Curtea de la Strasborug a statuat în jurisprudenţa sa că principiul contradictorialităţii nu priveşte numai părţile între ele, ci şi Ministerul Public sau chiar o altă jurisdicţie independentă, participantă potrivit procedurilor naţionale (Hotărârea din 18 februarie 1997, pronunţată în Cauza Niederost-Huber împotriva Elveţiei). Limitarea prevăzută de textul legal criticat este neconstituţională, deoarece art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală stabileşte în mod dar şi categoric sfera atribuţiilor procurorului, fără a trimite la cazuri stabilite prin altă lege. Se arată că legiuitorul constituant a înţeles să confere procurorului un rol determinant în reprezentarea intereselor generale ale societăţii, din moment ce a aşezat dispoziţiile referitoare la Ministerul Public în capitolul referitor la Autoritatea judecătorească” şi nicio lege organică sau ordinară nu poate să deroge de la textele constituţionale. Procurorul participă în proces şi contribuie la aflarea adevărului, sens în care, în cursul urmăririi penale, strânge şi administrează probe, atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului/inculpatului, din oficiu sau la cerere. Textul constituţional, referindu-se la apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, nu are în vedere transformarea procurorului într-un avocat al uneia dintre părţi, el având numai rolul de a veghea la respectarea legii în procesele care pun în discuţie astfel de drepturi şi libertăţi. Fiind vorba de un proces penal, este de necontestat că în acest domeniu există interese generale care trebuie apărate, iar, în activitatea judiciară, Constituţia a stabilit acest rol de apărător pentru procuror a cărui participare obligatorie în procesele penale nu poate avea caracter formal. De aceea, este fără îndoială că punerea în imposibilitate a procurorului de a obţine copia electronică a înregistrării şedinţei de judecată la care participă, în condiţiile textului criticat, afectează ordinea de drept astfel instituită de Constituţie care consacră rolul Ministerului Public.

17. În concluzie, Avocatul Poporului apreciază că soluţia legislativă consacrată de art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală este neconstituţională, întrucât nu permite desfăşurarea procesului penal cu respectarea principiului egalităţii de arme între acuzare şi apărare, împiedicând exercitarea deplină a rolului constituţional al Ministerului Public de reprezentant al intereselor generale ale societăţii şi de apărător al ordinii de drept, în activitatea judiciară.

18 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Notele privind desfăşurarea şedinţei de judecată, care au următorul conţinut: „La cerere, părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza lor, cu excepţia situaţiilor în care şedinţa nu a fost publică în tot sau în parte.”

21. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 131 alin. (1) referitor la rolul Ministerului Public în activitatea judiciară.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor legale criticate, la cerere, părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza lor. Autorul excepţiei susţine că reglementarea contestată încalcă dreptul la un proces echitabil şi rolul constituţional al Ministerului Public, deoarece procurorul nu poate obţine, asemeni părţilor, o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată.

23. Curtea constată că o astfel de critică nu poate fi primită, deoarece atât părţile, cât şi procurorul beneficiază de toate garanţiile specifice dreptului la un proces echitabil, putându-şi apăra drepturile şi interesele procesuale sau procedurale, iar aceste garanţii rezultă tocmai din conţinutul alin. (1)-(5) ale art. 369 din Codul de procedură penală. Astfel, şedinţa de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice-audio, fapt ce constituie o obligaţie legală care are ca scop o mai bună administrare a justiţiei, reprezentând obiectivarea modului de desfăşurare a procesului, încheierile de şedinţă redactându-se de către grefier pe baza notelor de şedinţă şi, dacă este cazul, a înregistrărilor. Totodată, pentru a avea materialul documentar necesar desfăşurării ulterioare a procesului penal, în timpul şedinţei, grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului, consemnând toate afirmaţiile, întrebările şi susţinerile celor prezenţi, inclusiv ale preşedintelui completului de judecată. Atât procurorul, cât şi părţile pot cere citirea notelor, iar la sfârşitul şedinţei pot primi, la cerere, o copie de pe acestea în vederea conferirii posibilităţii de a le contesta până la termenul următor. Nerespectarea termenului este sancţionată cu decăderea din dreptul de a contesta notele de şedinţă, aceasta fiind sancţiunea de drept comun incidenţă în cazul încălcării unui termen în cadrul căruia trebuie exercitat un drept procesual. Contestarea notelor grefierului se poate realiza de către toţi participanţii la proces, deci inclusiv de către procuror şi persoana vătămată - aceasta din urmă, în calitate de subiect procesual principal, beneficiind, potrivit art. 33 alin. (2) din Codul de procedură penală, de aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi părţile - sens în care vor fi verificate şi, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor de şedinţă.

24. Totodată, nu poate fi primită critica potrivit căreia procurorul nu-şi poate exercita rolul constituţional, deoarece, spre deosebire de părţi, acesta, în conformitate cu art. 353 alin. (9), art. 363 alin. (1) şi art. 420 alin. (3) din Codul de procedură penală, participă la judecată în mod obligatoriu, în toate cazurile, lipsa sa fiind sancţionată, potrivit art. 281 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, cu nulitatea absolută. Prin urmare, în acord cu dispoziţiile art. 131 alin. (1) din Constituţie şi reflectate în Codul de procedură penală şi în art. 63 şi 67 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, procurorul are obligaţia de a verifica toate încheierile de şedinţă şi notele grefierului, iar, în măsura în care acestea sunt eliptice/neconcordante cu realitatea, va avea posibilitatea contestării lor până la următorul termen în aşa fel încât să corespundă adevărului. Tocmai de aceea, în calitate de apărător al intereselor generale ale societăţii şi de apărător al ordinii de drept, precum şi al drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, procurorul trebuie să manifeste un rol activ.

25. De asemenea, raţiunea eliberării unei copii electronice a înregistrării şedinţei de judecată rezidă în necesitatea pentru partea care â lipsit la un termen anterior de a avea posibilitatea de a lua cunoştinţă despre tot ce s-a dezbătut în vederea protejării drepturilor sale constituţionale şi legale. Or, procurorul nu se va afla niciodată în această situaţie, întrucât, aşa cum s-a arătat, acesta participă în mod obligatoriu la judecată. Aşa fiind, faptul că nu i se poate elibera o copie electronică a şedinţei de judecată nu echivalează cu împiedicarea procurorului de a-şi exercita menirea constituţională, deoarece, în măsura în care constată că notele de şedinţă nu corespund adevărului, pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor şi, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din şedinţa de judecată. În plus, împrejurarea că procurorul de şedinţă poate fi înlocuit ulterior cu un altul care, în absenţa copiei electronice a şedinţei de judecată, nu ar avea posibilitatea să cunoască tot ce s-a dezbătut anterior, nu se poate converti într-un viciu de neconstituţionalitate, deoarece existenţa unor note de şedinţă incomplete sunt o consecinţă a exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor de către procurorul care a participat la şedinţa respectivă şi care, deşi a constatat, pe baza notelor, că acestea nu corespund întru totul realităţii, nu şi-a exercitat un drept legal de contestare. Cu alte cuvinte, procurorul, în cadrul şedinţelor de judecată la care participă, neavând drepturi subiective proprii, se subordonează principiului legalităţii şi unităţii de acţiune, sens în care nu poate invoca propria turpitudine.

26. În sfârşit, Curtea mai constată că reglementarea criticată în prezenta cauză nu este similară cu cea sancţionată prin Decizia nr. 76 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 13 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) teza a două din Codul de procedură penală - în redactarea anterioară modificării prin art. II pct. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, care nu permitea procurorului să participe la dezbaterea contradictorie a probelor administrate în cursul urmăririi penale, deoarece în acea situaţie nu exista şi nici nu era posibil vreun remediu legal care să acopere lipsa procurorului de la dezbaterea contradictorie a anumitor probe.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de reprezentantul Ministerului Public din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în Dosarul nr. 6.435/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 martie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita La ura Tutunaru

 

OPINIE SEPARATĂ

 

1. În dezacord cu soluţia pronunţată cu majoritate de voturi de Curtea Constituţională, formulăm prezenta opinie separată considerând că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală se Impunea a fi admisă şi nu respinsă ca neîntemeiată, pentru următoarele argumente:

2. Excepţia a fost ridicată de procurorul de şedinţă, în Dosarul nr. 6.435/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale la fond în care se fac cercetări pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 295 alin. (1) (delapidare) raportat la art. 308 (infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane) cu aplicarea art. 35 alin. (1) (infracţiunea continuată) şi art. 5 (aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei) din Codul penal.

3. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală care au următorul cuprins:

„La cerere, părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza lor, cu excepţia situaţiilor în care şedinţa nu a fost publică în tot sau în parte”.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul a arătat că dispoziţiile art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 131 alin. (1) referitor la rolul Ministerului Public în activitatea judiciară.

5. În soluţia adoptată cu majoritate de voturi s-a susţinut că dispoziţiile art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt constituţionale, întrucât procurorul nu este împiedicat să îşi exercite rolul său constituţional în cadrul unui proces echitabil.

6. Considerăm că excepţia de neconstituţionalitate s-ar fi impus a fi admisă, pentru următoarele argumente:

7. Potrivit dispoziţiilor legale criticate, la cerere, părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată. Art. 32 din Codul de procedură penală defineşte in terminis părţile în procesul penal, care sunt numai inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. În ce priveşte persoana vătămată, constatăm că, deşi nu este parte în sensul legii procesual penale - fiind, în acord cu art. 33 alin. (1) din Codul de procedură penală, alături de suspect, subiect procesual principal -, aceasta beneficiază de dreptul de a obţine la cerere o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată, întrucât conform art. 33 alin. (2) din acelaşi cod, „Subiecţii procesuali principali au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi părţile, cu excepţia celor pe care legea le acordă numai acestora”, Potrivit art. 30 din acelaşi cod, procurorul este un organ judiciar care participă în procesul penal alături de subiecţii menţionaţi în art. 29, fiecare având roluri şi poziţii diferite. Prin urmare, din economia textelor legale mai sus arătate, procurorul nu este parte în procesul penal. Aşa fiind, prevederile art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală nu permit procurorului să ceară o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată la care participă.

8. Cu privire la criticile formulate învederăm faptul că art. 131 din Legea fundamentală consacră procurorului un rol esenţial în activitatea judiciară, şi anume acela de reprezentant al intereselor generale ale societăţii, de apărător al ordinii de drept, precum şi al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Dispoziţiile constituţionale instituie atribuţii cu caracter de generalitate care sunt concretizate detaliat, după caz, prin legi organice sau prin legi ordinare. De aceea, formele concrete prin care Ministerul Public îşi poate îndeplini rolul de reprezentant al interesului

social, general şi public constau, potrivit art. 63 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, între altele, în sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii, exercitarea acţiunii civile, în cazurile prevăzute de lege, participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată, exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege. De asemenea, potrivit art. 67 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, „Procurorul participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului”, iar, potrivit dispoziţiilor art. 351 şi 363 din Codul de procedură penală, judecata se desfăşoară oral, nemijlocit şi contradictoriu, la ea participând, în mod obligatoriu, procurorul care exercită un rol activ, în vederea aflării adevărului şi a respectării dispoziţiilor legale, putând formula motivat cereri, ridica excepţii şi având posibilitatea de a pune concluzii în acord cu obiectivele stabilite de Constituţie.

9. Aşa fiind, 1h timp ce textul constituţional se referă la apărarea ordinii de drept, precum şi la drepturile şi libertăţile cetăţenilor, textul legal contestat împiedică procurorul să îşi exercite în mod nestingherit rolul constituţional. Contradictorialitatea, prin natura sa, este ea însăşi o garanţie a dreptului la un proces echitabil pentru realizarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, întrucât duce la atingerea obiectivelor constituţionale prin posibilitatea, atât a acuzării, cât şi a apărării, nu numai de a lua cunoştinţă de toate piesele, observaţiile sau elementele de probă propuse judecătorului, de natură să îi influenţeze decizia, ci şi de a le discuta ori comenta. Această exigenţă poate fi realizată în diferite moduri, cu condiţia ca partea adversă să aibă posibilitatea de a combate în mod direct observaţiile depuse. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa că principiul contradictorialităţii nu priveşte numai părţile între ele, ci şi Ministerul Public sau chiar o altă jurisdicţie independentă, participantă, potrivit normelor naţionale, la o fază superioară a procesului, cum este cazul instanţei de fond (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 februarie 1997, pronunţată în Cauza Niderost-Huber împotriva Elveţiei, paragrafele 23, 27, 31).

10. Limitarea prevăzută de textul legal criticat este neconstituţională, deoarece art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală stabileşte în mod clar şi categoric sfera atribuţiilor procurorului. Este adevărat că în alin. (2) al art. 131 se prevede că „Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii”, dar referirea la condiţiile legii priveşte organizarea parchetelor, şi nu exercitarea atribuţiilor stabilite în alin. (1). Legiuitorul constituant a înţeles să confere procurorului un rol bine determinat în reprezentarea intereselor generale ale societăţii, din moment ce a prevăzut dispoziţiile referitoare la Ministerul Public în capitolul referitor la „Autoritatea judecătorească” şi nicio lege organică sau ordinară nu poate să deroge de la textele constituţionale. Procurorul participă în proces şi contribuie la aflarea adevărului, sens în care, în cursul urmăririi penale, strânge şi administrează probe, atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu sau la cerere. Textul constituţional, referindu-se la apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, nu are în vedere transformarea procurorului într-un avocat al uneia dintre părţi, el având numai rolul de a veghea la respectarea legii în procesele care pun în discuţie astfel de drepturi şi libertăţi. Fiind vorba de un proces penal, este de necontestat că în acest domeniu există interese generale care trebuie apărate, iar, în activitatea judiciară, Constituţia a stabilit acest rol de apărător pentru procuror a cărui participare obligatorie în procesele penale nu poate avea caracter formal. De aceea, în

cursul judecăţii, procurorul trebuie să exercite rol activ în vederea aflării adevărului şi a respectării dispoziţiilor legale, în acord cu principiul egalităţii armelor, impunându-se a acţiona cu aceleaşi instrumente recunoscute şi părţilor din proces.

11 .Aşa fiind, necesitatea obţinerii unei copii a înregistrării şedinţei de judecată îşi găseşte justificare şi în afectivitatea rolului constituţional al procurorului prin aceea că, în varii situaţii, procurorul care a participat la o anumită şedinţă de judecată este înlocuit ulterior cu un altul. Or posibilitatea vizionării/ascultării înregistrării tuturor activităţilor derulate la un termen de judecată anterior oferă acestuia din urmă posibilitatea de a înţelege tot ce s-a dezbătut la termenul respectiv, cu atât mai mult cu cât, de multe ori, notele grefierului de şedinţă pot fi eliptice cu privire la anumite aspecte.

12. De asemenea, potrivit alin. (1) al art. 369 din Codul de procedură penală, în cadrul şedinţelor de judecată, succesiunea actelor procesuale şi procedurale se înregistrează cu mijloace tehnice audio şi, totodată, grefierul de şedinţă constată scriptic actele cu relevanţă procesuală şi rezultatul procedural al efectuării lor, pentru a avea materialul documentar necesar desfăşurării ulterioare a procesului penal. Aşadar, în cursul procesului penal, sunt acte procedurale pentru care se întocmeşte separat documentarea necesară - cum ar fi declaraţiile inculpatului, martorilor, experţilor, redactarea de încheieri pentru măsurile procesuale dispuse de instanţă, cereri formulate de părţi -, iar pentru constatarea celorlalte acte grefierul de şedinţă ia note despre ceea ce se petrece în desfăşurarea activităţii de judecată.

13. Potrivit normelor procesual penale în vigoare, procurorul şi părţile pot cere citirea notelor de şedinţă şi vizarea lor de către preşedinte, iar după terminarea şedinţei de judecată participanţii la proces pot primi, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului [art. 369 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală] şi, de asemenea, potrivit art. 369 alin. (4) şi (5) din acelaşi cod, notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor, iar în caz de contestare de către participanţii la proces (între care se regăseşte şi procurorul) a notelor grefierului, acestea vor fi verificate şi, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din şedinţa de judecată.

14. Cât priveşte înregistrarea şedinţelor de judecată, arătăm că dispoziţii cu privire la înregistrarea şedinţei de judecată se regăsesc şi în art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, care stipulează că şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, iar grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului. Aşa fiind, instanţa de judecată înregistrează şedinţele de judecată în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care are ca scop o mai bună administrare a justiţiei. Prin urmare, înregistrarea şedinţelor de judecată este obligatorie, vizează toate cauzele, întrucât legiuitorul nu a făcut nicio distincţie, şi reprezintă o operaţiune tehnică care are drept scop înfăptuirea unui act de justiţie transparent şi realizarea unei bune administrări a Justiţiei ca serviciu public.

15. Totodată, potrivit Regulamentului de ordine interioară al Instanţelor Judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015, şedinţa de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice, iar suportul înregistrării se păstrează în arhiva instanţei [art. 122 alin. (4)], grefierul şef de secţie fiind cel care verifică şi supraveghează modul de înregistrare a şedinţelor de judecată, prin mijloace tehnice audio sau video, în condiţiile legii [art. 51 alin. (1) lit. q)]. De asemenea, potrivit art. 162 alin. (1), (3) şi (4) din Regulament, copiile de pe suportul material sau de pe copiile certificate ale acestuia în cauzele penale se eliberează numai părţilor sau reprezentanţilor acestora, cu încuviinţarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, după caz [alin. (1)].

16. Aşa fiind, constatăm că toate raţiunile care justifică eliberarea pentru părţi a unei copii electronice a înregistrării şedinţei de judecată sunt valabile şi pentru procuror, cu atât mai mult cu cât dreptul la un proces echitabil presupune asigurarea unor principii fundamentale precum contradictorialitatea şi egalitatea armelor, care implică ca fiecare dintre participanţii în procesul penal să dispună de posibilităţi suficiente, echivalente şi adecvate de a-şi susţine punctele de vedere, de a-şi formula apărările, fără ca vreunul dintre ei să fie defavorizat în raport cu celălalt. La rândul său, art. 6 paragraful 1 din Convenţie, referitor la dreptul la un proces echitabil, obligă statele membre la asigurarea prin legislaţia naţională a unor garanţii procesuale precum contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunţate, publicitatea procesului, soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumţia de nevinovăţie şi asigurarea dreptului la apărare şi, nu în ultimul rând, egalitatea armelor.

17. De aceea, este fără îndoială că imposibilitatea procurorului de a obţine, asemeni părţilor, o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată, în condiţiile textului legal criticat, afectează atât ordinea de drept astfel instituită de Constituţie în art. 131 alin. (1) care consacră rolul Ministerului Public, cât şi dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală.

18. De asemenea, o soluţie similară consacrată de art. 374 alin. (7) teza a două din Codul de procedură penală - în redactarea anterioară modificării prin art. II pct. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, care nu permitea procurorului, cu prilejul judecăţii în primă instanţă a unei cauze penale, să participe la dezbaterea contradictorie a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi sau de către persoana vătămată - a fost cenzurată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 76 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 13 martie 2015.

19. Pentru motivele expuse, considerăm că în cauză s-ar fi impus admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi constatarea că, soluţia legislativă cuprinsă în art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală care exclude procurorul de la dreptul de a solicita şi obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată este neconstituţională.

 

Judecător,

dr. Livia Doina Stanciu

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, de către domnul Nicolae-Radu Chiurtu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei

 

Având în vedere Adresa Ministerului Economiei nr. 1.750/DA din 27 aprilie 2018, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/2.590 din 27 aprilie 2018,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Nicolae-Radu Chiurtu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul generai al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 27 aprilie 2018.

Nr. 186.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Mirela Popină a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei

 

Având în vedere propunerea Ministerului Economiei formulată prin Adresa nr. 1.751/DA din 27 aprilie 2018 şi Avizul favorabil nr. 25.318/2018 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei de către doamna Mirela Popină,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Mirela Popină exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 27 aprilie 2018.

Nr. 187.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Sebastian Constantin Costea în funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei

 

Având în vedere Adresa Ministerului Justiţiei nr. 35.723 din 20 aprilie 2018,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Sebastian Constantin Costea se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 27 aprilie 2018.

Nr. 188.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Constantin-Florin Mituleţu-Buică în funcţia de secretar general al Autorităţii Electorale Permanente

 

Având în vedere Adresa nr. 5.192 din 26 aprilie 2018 a Autorităţii Electorale Permanente, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/2559 din 26 aprilie 2018,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 101 alin. (11) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Constantin-Florin Mituleţu-Buică se numeşte în funcţia de secretar general al Autorităţii Electorale Permanente.

Art. 2. - La data prevăzută la art. 1 încetează aplicabilitatea prevederilor art. 2 din Decizia prim-ministrului nr. 31/2018 pentru stabilirea unor măsuri privind conducerea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 25 ianuarie 2018.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 27 aprilie 2018.

Nr. 189.

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2017, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Uniunea Salvaţi România

 

Situaţia cuantumului total al cotizaţiilor primite în anul 2017

 

Denumirea partidului politic: Partidul Uniunea Salvaţi România

Sediul partidului politic: Bucureşti, Bd. Aviatorilor nr. 9, sectorul 1

 

Nr. crt.

Filiala judeţeană care a încasat donaţia

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna ianuarie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna februarie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna martie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna aprilie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna mai

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna iunie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna iulie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna august

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna septembrie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna octombrie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna noiembrie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna decembrie

1.

Alba

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

2.

Arad

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

3.

Argeş

0

0

0

0

1230

1160

0

480

1010

550

0

120

4.

Bacău

0

0

0

0

340

620

20

30

200

0

0

520

5.

Bihor

0

420

360

510

240

0

30

150

1450

180

60

60

6.

Bistriţa-Năsăud

0

0

0

0

0

40

560

240

180

150

60

500

7.

Botoşani

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

8.

Braşov

0

150

250

620

590

275

885

1300

1150

475

50

800

9.

Brăila

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

10.

Buzău

0

0

0

0

0

0

350

Q

0

0

0

0

11.

Caraş-Severin

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

12.

Călăraşi

100

0

442

440

0

280

80

0

310

1500

0

160

13.

Cluj

930

600

1170

1260

830

1090

390

990

3260

1500

1580

3460

14.

Constanţa

1550

810

2500

1100

1100

2650

600

150

50

560

1565

130

15.

Covasna

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

16.

Dâmboviţa

0

0

0

0

0

0

280

380

110

0

330

0

17.

Dolj

400

1040

0

700

1290

210

180

1080

670

800

510

570

18.

Galaţi

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

19.

Giurgiu

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

20.

Gorj

0

60

1400

99

80

400

160

120

200

40

460

20

21.

Harghita

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

22.

Hunedoara

0

190

570

0

0

0

0

144

1465

0

60

70

23.

Ialomiţa

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

24.

Iaşi

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

25.

Ilfov

300

30

30

610

1810

420

210

60

2020

1140

1050

770

26.

Maramureş

560

0

860

580

150

0

0

120

0

40

0

20

27.

Mehedinţi

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

28.

Mureş

0

0

350

360

100

80

0

400

710

800

0

360

29.

Neamţ

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

161

30.

Olt

380

440

290

210

0

0

0

0

620

120

60

160

31.

Prahova

30

210

120

230

220

840

420

580

1000

790

150

1240

32.

Satu Mare

0

0

0

0

150

0

0

0

0

0

0

0

33.

Sălaj

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

34.

Sibiu

3060

360

570

150

1680

510

120

1320

930

120

480

730

35.

Suceava

60

0

0

1110

60

60

0

0

210

360

0

1211

36.

Teleorman

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

37.

Timiş

900

200

3550

780

1380

420

1030

1400

1060

830

3150

1050.3

38.

Tulcea

180

1050

1600

0

1300

400

400

100

50

50

50

350

39.

Vaslui

0

0

0

50

0

0

525

800

625

1175

450

2535

40.

Vâlcea

0

0

250

1080

0

0

0

0

255

0

400

420

41.

Vrancea

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

42.

Sector 1

2050

4630

4840

560

520

480

980

4940

1600

1360

1880

1380

43.

Sector 2

2220

3000

780

1895

1265

2610

1250

1020

2360

2190

1140

1650

44.

Sector 3

2717

2051

2481

2989

1226

2134.94

1458

2074

1672

1859

1789

2854

45.

Sector 4

210

30

30

630

720

1210

870

660

2400

1470

210

930

46.

Sector 5

0

0

0

0

0

0

673

990

1440

870

1060

1415

47.

Sector 6

1180

1250

640

580

1460

580

480

1360

2330

240

780

1620

48.

Diaspora

0

0

0

0

0

0

0

0

0

12206.08

10679.99

4286.04

 

Cuantumul total

250.262,35 lei

Numele şi prenumele reprezentantului legal

Sălăgean Cătălin Marius

Semnătura

 

Data întocmirii

27.04.2018

 

Lista persoanelor fizice care au făcut în anul 2017 donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară

 

Denumirea partidului politic: Uniunea Salvaţi România

Sediul Partidului Politic: Bucureşti, Bd. Aviatorilor nr. 9, sectorul 1

 

Nr. crt.

Organizaţia/Filiala judeţeană care a încasat donaţia

Nume

Prenume

Cetăţenia

Valoarea donaţiei

Felul donaţiei

Data la care a fost plătită donaţia

1

USR Central

Bizgan Gayral

Oana

Română

21.794

Bani

28.02.2017

2

USR Central

Pruna

Cristina

Română

25.447,80

Bani

30.06.2017

09.01.2017

3

USR Central

Seidler

Cristian Daniel

Română

25.344

Bani

11.01.2017

15.06.2017

4

USR Central

Stroe

Bogdan-Cristian

Română

154.830

Bani

06.01.2017

11.01.2017

20.02.2017

 

Cuantumul total

227.415,80 lei

Numele şi prenumele reprezentantului legal

Sălăgean Cătălin Marius

Semnătura

 

Data întocmirii

27.04.2018

 

Suma totală a donaţiilor confidenţiale primite in 2017

 

Denumirea partidului politic: Partidul Uniunea Salvaţi România

Sediul partidului politic: Bucureşti, Bd. Aviatorilor nr. 9, sectorul 1

 

Nr. crt.

Filiala judeţeană

Cuantumul total al donaţilor primite În Iurta ianuarie

Cuantumul total al donaţiilor primite în luna februarie

Cuantumul total al donaţiilor primite în luna martie

Cuantumul total al donaţiilor primite în luna aprilie

Cuantumul total al donaţiilor primite în luna mal

Cuantumul total al donaţiilor primite în luna Iunie

Cuantumul total al donaţiilor primite în luna Iulie

Cuantumul total al donaţiilor primite în luna august

Cuantumul total al donaţiilor primite în luna septembrie

Cuantumul total al donaţiilor primite în luna octombrie

Cuantumul total al donaţiilor primite în luna noiembrie

Cuantumul total al donaţiilor primite în luna decembrie

1.

Alba

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

2.

Arad

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

3.

Argeş

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

4.

Bacău

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

5.

Bihor

0

0

0

0

30

0

0

0

0

0

0

0

6.

Bistriţa-Năsăud

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

7.

Botoşani

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

8.

Braşov

0

0

0

0

0

0

50

0

200

0

0

0

9.

Brăila

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

10.

Buzău

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

11.

Caraş-Severin

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

12.

Călăraşi

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

13.

Cluj

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

14.

Constanţa

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

15.

Covasna

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

16.

Dâmboviţa

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

17.

Dolj

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

18.

Galaţi

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

19.

Giurgiu

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

20.

Gorj

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

21.

Harghita

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

22.

Hunedoara

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

23.

Ialomiţa

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

24.

Iaşi

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

25.

Ilfov

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

26.

Maramureş

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

27.

Mehedinţi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

28.

Mureş

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

29.

Neamţ

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

30.

Olt

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

31.

Prahova

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

32.

Satu Mare

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

33.

Sălaj

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

34.

Sibiu

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

35.

Suceava

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

36.

Teleorman

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

37.

Timiş

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

38.

Tulcea

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

39.

Vaslui

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

40.

Vâlcea

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

41.

Vrancea

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

42.

Sector 1

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

43.

Sector 2

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

44.

Sector 3

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

45.

Sector 4

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

46.

Sector 5

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

47.

Sector 6

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

48.

Diaspora

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

49.

Central

11.685

2.545

9.395

5.490

3.820

3.530

2.090

1.800

2.050

1.475

1.750

5.906

 

Cuantumul total

51.536 lei

Numele şi prenumele reprezentantului legal

Sălăgean Cătălin Marius

Semnătura

 

Data întocmirii

27.04.2018

 

Situaţia centralizată a cuantumurilor totale ale veniturilor obţinute în anul 2017 din sursele prevăzute de art. 16 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

 

Denumirea partidului politic: Partidul Uniunea Salvaţi România

Sediul partidului politic: Bucureşti, Bd. Aviatorilor nr. 9, sectorul 1

 

Nr. crt.

Filiala judeţeană

Activitatea generatoare de venit

Sursa venitului

Cuantum anual

1.

Alba

Editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale de propagandă şi cultură politică proprii

 

0

Vânzarea de bilete, taxe de participare sau altele asemenea la acţiuni culturale, sportive, precum şi la întruniri şi seminare cu tematică politică, economică sau socială

 

0

Vânzarea materialelor tipărite cu însemnele partidului politic

 

0

Servicii oferite către membrii partidului pentru organizarea acţiunilor culturale, sportive, întrunirilor şi seminarelor cu tematică politică, economică sau socială

 

0

închirierea spaţiilor aflate în patrimoniul propriu pentru conferinţe sau acţiuni social-culturale

 

0

închirierea spaţiilor aflate în patrimoniul propriu pentru organizarea birourilor parlamentare

 

0

înstrăinarea terenurilor şi clădirilor din patrimoniu

 

0

înstrăinarea bunurilor mobile din patrimoniu

 

0

Subînchirierea spaţiilor primite conform prevederilor art. 26 alin. (1)-(3) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru organizarea birourilor parlamentare

 

0

Emiterea cametelor/legitimaţiilor de membru al partidului politic

 

0

Dobânzi bancare

 

60,47

 

Cuantumul total

60,47 lei

Numele şi prenumele reprezentantului legal

Sălăgean Cătălin Marius

Semnătura

 

Data întocmirii

27.04.2018

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2017, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) Situaţia cuantumului total al cotizaţiilor primite în anul 2017

 

Denumirea partidului politic: Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)

Sediul partidului politic: Ilfov, localitatea Corbeanca, comuna Corbeanca, str. Laguna Albastră nr. 56A

 

Nr. crt.

Organizaţia/

Filiala judeţeană

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna ianuarie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna februarie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna martie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna aprilie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna mai

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna iunie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna iulie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna august

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna septembrie

Cuantumul total al cotizaţilor primite în luna octombrie

Cuantumul total al cotizaţilor primite în luna noiembrie

Cuantumul total al cotizaţilor primite în luna decembrie

 

1

SEDIU CENTRAL

11.250

8.390

8.000

9.350

9.000

9.455

13.360

6.635

6.850

12.530

9.900

9.365

114.085

2

TIMIŞ

1.446

720

 

3.949

1.435

3.128

2.000

14.869

1.380

330

3.470

8.090

40.817

 

Total

12.696

9.110

8.000

13.299

10.435

12.583

15.360

21.504

8.230

12.860

13.370

17.455

154.902

 

Cuantumul total

154.902

Numele şi prenumele reprezentantului legal

DANA BUGEAN

Semnătura

 

Data întocmirii

25.04.2018

 

Lista membrilor de partid care au plătit în anul 2017 cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte baremul de 10 salarii de bază minime brute pe ţară

 

Denumirea partidului politic: Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)

Sediul partidului politic: Ilfov, localitatea Corbeanca, comuna Corbeanca, str. Laguna Albastră nr. 56A

 

Nr. crt.

Organizaţia/Filiala judeţeană

care a încasat cotizaţia

Numele

Prenumele

Cetăţenia

Valoarea cotizaţiei

Data la care a fost plătită cotizaţia

1

SEDIU CENTRAL

GRAPINI

MARIA

ROMÂNĂ

1.000

IANUARIE

2

SEDIU CENTRAL

GRAPINI

MARIA

ROMÂNĂ

1.000

FEBRUARIE

3

SEDIU CENTRAL

GRAPINI

MARIA

ROMÂNĂ

1,000

MARTIE

4

SEDIU CENTRAL

GRAPINI

MARIA

ROMÂNĂ

200

MAI

5

SEDIU CENTRAL

GRAPINI

MARIA

ROMÂNĂ

200

MAI

6

SEDIU CENTRAL

GRAPINI

MARIA

ROMÂNĂ

200

IUNIE

7

SEDIU CENTRAL

GRAPINI

MARIA

ROMÂNĂ

200

IULIE

8

SEDIU CENTRAL

GRAPINI

MARIA

ROMÂNĂ

200

AUGUST

9

SEDIU CENTRAL

GRAPINI

MARIA

ROMÂNĂ

200

SEPTEMBRIE

10

SEDIU CENTRAL

GRAPINI

MARIA

ROMÂNĂ

200

OCTOMBRIE

11

SEDIU CENTRAL

GRAPINI

MARIA

ROMÂNĂ

200

NOIEMBRIE

12

SEDIU CENTRAL

GRAPINI

MARIA

ROMÂNĂ

200

DECEMBRIE

13

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMÂNĂ

1.000

IANUARIE

14

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMÂNĂ

1.000

FEBRUARIE

15

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMÂNĂ

1.000

MARTIE

16

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMÂNĂ

1.000

APRILIE

17

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMÂNĂ

1.000

MAI

18

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMÂNĂ

1.050

IUNIE

19

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMÂNĂ

5.350

IULIE

20

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMÂNĂ

1.050

AUGUST

21

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMANA

1.000

SEPTEMBRIE

22

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMANA

1.100

OCTOMBRIE

23

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMANA

1.050

NOIEMBRIE

24

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMANA

1.050

DECEMBRIE

25

TIMIŞ

GRAPINI

MARIA

ROMANA

1.381

IANUARIE

26

TIMIŞ

GRAPINI

MARIA

ROMANA

2.000

APRILIE

27

TIMIŞ

GRAPINI

MARIA

ROMANA

1.385

MAI

28

TIMIŞ

GRAPINI

MARIA

ROMANA

2.000

IUNIE

29

TIMIŞ

GRAPINI

MARIA

ROMANA

1.000

IULIE

30

TIMIŞ

GRAPINI

MARIA

ROMANA

14.449

AUGUST

31

TIMIŞ

GRAPINI

MARIA

ROMANA

1.000

SEPTEMBRIE

32

TIMIŞ

GRAPINI

MARIA

ROMANA

2.300

NOIEMBRIE

33

TIMIŞ

GRAPINI

MARIA

ROMANA

7.950

DECEMBRIE

...

 

 

 

 

54.915,00

 

 

Cuantumul total

54.915

Numele şi prenumele reprezentantului legal

DANA BUGEAN

Semnătura

 

Data întocmirii

25.04.2018

 

Lista persoanelor fizice care au făcut în anul 2017 donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară

 

Denumirea partidului politic: Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)

Sediul partidului politic: Ilfov, localitatea Corbeanca, comuna Corbeanca, str. Laguna Albastră nr. 56A

 

Nr. crt.

Organizaţia/Filiala judeţeană care a încasat donaţia

Numele

Prenumele

Cetăţenia

Valoarea donaţiei

Felul donaţiei

Data primirii donaţiei

1

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMÂNĂ

4.000,00

SUME DE BANI

13.03.2017

2

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMÂNĂ

7.650,00

SUME DE BANI

22.06.2017

3

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMÂNĂ

30.000,00

SUME DE BANI

07.082017

4

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMÂNĂ

20.000,00

SUME DE BANI

11.08.2017

5

SEDIU CENTRAL

VASILE

LAURENŢIU ANDREI

ROMÂNĂ

7.000,00

SUME DE BANI

10.11.2017

6

SEDIU CENTRAL

VOICULESCU

CAMELIA RODICA

ROMÂNĂ

22.500,00

SUME DE BANI

25.08,2017

 

Cuantumul total

91.150,00

Numele şi prenumele reprezentantului legal

DANA BUGEAN

Semnătura

 

Data întocmirii

25.04.2018

 

Lista persoanelor juridice care au făcut în anul 2017 donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară Denumirea partidului politic: Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)

 

Sediul partidului politic: Ilfov, localitatea Corbeanca, comuna Corbeanca, str. Laguna Albastră nr. 56A

 

Nr. crt.

Organizaţia/Filiala judeţeană care a încasat donaţia

Denumirea donatorului

Sediul donatorului

Naţionalitatea donatorului

Codul unic de înregistrare

Valoarea donaţiei

Felul donaţiei

Data primirii donaţiei

1

CĂLĂRAŞI

AGRO SEED MUNTENIA - S.R.L.

Bucureşti, sector 1, şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 15

ROMÂNĂ

23800894

20.000,00

SUME DE BANI

20.07.2017

2

CĂLĂRAŞI

AGRO SEED MUNTENIA - S.R.L.

Bucureşti, sector 1, şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 15

ROMÂNĂ

23800895

10.000,00

SUME DE BANI

06.11.2017

 

Cuantumul total

30.000,00

Numele şi prenumele reprezentantului legal

DANA BUGEAN

Semnătura

 

Data întocmirii

25.04.2018

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2017, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul pentru Argeş şi Muscel

 

Situaţia cuantumului total al cotizaţiilor primite în anul 2017

 

Denumirea partidului politic: PARTIDUL PENTRU ARGEŞ ŞI MUSCEL

Sediul partidului politic: Piteşti, Str. Egalităţii nr. 13, judeţul Argeş

 

Nr. crt.

Organizaţia/ Filiala judeţeană

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna ianuarie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna februarie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna martie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna aprilie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna mai

Cuantumul total al cotizaţiilor primite î în luna iunie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna iulie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna august

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna septembrie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna octombrie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna noiembrie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna decembrie

1.

ARGEŞ

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

 

Cuantumul total

0

Numele şi prenumele reprezentantului legal

ANDREI FLORIN-MIRCEA

Semnătura

 

Data întocmirii

25.04.2018

 

Lista persoanelor fizice care au făcut în anul 2017 donaţii a căror valoare depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară

 

Denumirea partidului politic: PARTIDUL PENTRU ARGEŞ ŞI MUSCEL

Sediul partidului politic: Piteşti, Str. Egalităţii nr. 13, judeţul Argeş

 

Nr. crt.

Organizaţia/Filiala judeţeană care a încasat donaţia

Numele

Prenumele

Cetăţenia

Valoarea donaţiei

Felul donaţiei

Data primirii donaţiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cuantumul total

0,00

Numele şi prenumele reprezentantului legal

ANDREI FLORIN-MIRCEA

Semnătura

 

Data întocmirii

25.04.2018

 

În cazul în care există persoane fizice care au făcut donaţii în mai multe organizaţii/filiale, iar valoarea totală a acestora depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară, se vor înscrie toate organizaţiile/filialele unde s-au încasat donaţiile respective.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.