MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 677         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 3 august 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

225. - Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice

 

636. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 529 din 17 iulie 2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

Decizia nr. 532 din 18 iulie 2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 (cu referire la sintagma „regenerare urbană” cuprinsă în art. 1) şi pct. 19 [cu referire la art. 22 alin. (7)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, precum şi a legii în ansamblul său

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

127. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în unitatea administrativ-teritorială Şieuţ din judeţul Bistriţa-Năsăud

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

754. - Ordin privind publicarea efectuării radierii din Registrul general şi Registrul special Instituţii Financiare Nebancare, precum şi din Registrul instituţiilor de plată a Societăţii CETELEM IFN - S.A.

 

755. - Ordin privind publicarea efectuării radierii din Registrul general Instituţii Financiare Nebancare a Societăţii DIRECT FACTOR IFN - S.A.

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2011, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2 - (1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică tuturor persoanelor juridice de drept public sau privat care desfăşoară activităţi şi furnizează servicii esenţiale de interes naţional în sectoarele şi subsectoarele prevăzute în anexa nr.1.”

2. La articolul 3, literele c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) protecţia infrastructurilor critice, denumită în continuare PIC- ansamblul unitar de procese şi activităţi organizate şi desfăşurate în scopul asigurării funcţionalităţii, continuităţii serviciilor şi integrităţii ICN/ICE pentru a descuraja, diminua şi neutraliza o ameninţare, un risc sau un punct vulnerabil prin identificarea, implementarea şi menţinerea măsurilor de securitate, organizatorice, tehnice, procedurale şi de altă natură rezultate în urma derulării proceselor de management al riscului. PIC cuprinde, într-o enumerare neexhaustivă, activităţile desfăşurate pentru identificarea şi desemnarea ICN/ICE, procesele de management de risc, asigurarea protecţiei informaţiilor sensibile specifice domeniului, realizarea planurilor de securitate ale operatorilor de infrastructură critică, denumite în continuare PSO, stabilirea ofiţerilor de legătură pentru securitatea ICN/ICE, pregătirea personalului, modul de realizare a comunicării şi avertizării timpurii, precum şi exerciţii, rapoarte, testări ale viabilităţii PSO, reevaluări şi actualizări ale documentelor elaborate:

……………………………………………………………………………………………………………………

e) autoritate publică responsabilă - instituţie publică desemnată în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, care, potrivit competenţelor şi atribuţiilor legale, răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţilor în domeniile corespunzătoare sectoarelor şi subsectoarelor de infrastructuri critice prezentate în anexa nr. 1 şi are în responsabilitate cel puţin o ICN/ICE desemnată;”.

3. La articolul 3, după litera j) se introduc trei noi litere, literele k)-m), cu următorul cuprins:

„k) PSO - documentul de planificare la nivel strategic, cu caracter operativ prin procedurile asociate, elaborat pentru fiecare ICN/ICE desemnată şi destinat realizării managementului riscurilor de la nivelul ICN/ICE, care defineşte scopul, obiectivele, cerinţele şi măsurile de securitate ale acestora;

l) rezilienţa ICN/ICE - capacitatea acesteia de a absorbi şocul iniţial, de a se adapta ca urmare a producerii unui hazard sau a unei ameninţări şi de a-şi reveni în urma producerii acestora pentru a asigură în continuare serviciile esenţiale ale societăţii;

m) funcţii vitale - acele servicii care sunt esenţiale pentru funcţionarea societăţii, cum ar fi: managementul afacerilor guvernamentale; activităţile internaţionale; apărarea naţională; securitatea internă; funcţionarea economiei şi a infrastructurii; securitatea veniturilor populaţiei şi nivelul de trai.”

4. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Coordonarea şi controlul la nivel naţional

Art. 4. - (1) Coordonarea, la nivel naţional, a activităţilor privind identificarea, desemnarea şi protecţia ICN/ICE se realizează de către prim-ministru, prin consilierul desemnat. În vederea îndeplinirii responsabilităţilor stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă prim-ministrul emite decizii.

(2) Responsabilitatea pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor necesare implementării legislaţiei specifice domeniului PIC revine Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare M.A.I., prin Centrul Naţional de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice, denumit în continuare CNCPIC.

(3) M.A.I., prin CNCPIC, asigură planificarea strategică, coordonarea, monitorizarea permanentă şi controlul asupra stadiului implementării activităţilor reglementate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, punctul naţional de contact în relaţia cu alte state membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi alte organizaţii şi organisme internaţionale, precum şi managementul reţelei de alertă privind infrastructurile critice - Criticai Infrastructura Warning Information Network (CIWIN) la nivel naţional.

(4) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la coordonarea şi controlul activităţilor privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice se aplică Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, numai în măsura în care acestea nu contravin statutelor şi legilor proprii de organizare şi funcţionare ori altor acte normative care le reglementează activitatea.

(5) în scopul evaluării modului de îndeplinire a responsabilităţilor ce decurg din legislaţia specifică domeniului protecţiei infrastructurilor critice de către autorităţile publice responsabile, prim-ministrul poate dispune executarea unor activităţi de control în conformitate cu prevederile legale.

5. La articolul 6, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

„(11) Autorităţile publice responsabile împreună cu proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE elaborează anual informări privind riscurile şi incidentele semnificative, precum şi evoluţia ameninţărilor în sectoarele/subsectoarele ICN/ICE şi formulează propuneri cu privire la necesitatea îmbunătăţirii protecţiei acestora, pe care le înaintează CNCPIC în vederea elaborării unui raport integrat, care va fi înaintat spre aprobare prim-ministrului.

(12) Documentele prevăzute la alin. (11) se transmit CNCPIC până la data de 15 decembrie a fiecărui an în vederea elaborării raportului anual privind stadiul PIC la nivel naţional, care se înaintează spre aprobare prim-ministrului.”

6. La articolul 6, alineatele (3)-(6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) M.A.I., prin CNCPIC, transmite Comisiei Europene la fiecare 2 ani un raport-sinteză cu date generale privind tipurile de riscuri, ameninţări şi puncte vulnerabile identificate în fiecare dintre sectoarele în care a fost desemnată o ICE în temeiul art. 10 şi care se află pe teritoriul naţional.

(4) M.A.I., prin CNCPIC, transmite Comisiei Europene informări anuale referitoare la numărul de infrastructuri pe sector cu privire la care s-au purtat dezbateri privind pragurile critice ale criteriilor intersectoriale.

(5) Raportul-sinteză prevăzut la alin. (3) se clasifică, în funcţie de informaţiile pe care le cuprinde, în conformitate cu legislaţia naţională privind informaţiile clasificate şi se transmite de către CNCPIC Comisiei Europene sub semnătura prim-ministrului.

(6) CNCPIC şi autorităţile publice responsabile deţinătoare de ICE, împreună cu Comisia Europeană şi autorităţile echivalente din celelalte state membre implicate, evaluează la nivel sectorial, în baza rapoartelor-sinteză prevăzute la alin. (3), necesitatea de a prevedea măsuri de protecţie suplimentare pentru ICE, la nivelul Uniunii Europene.”

7. După articolul 6 se introduc trei noi articole, articolele 61-63, cu următorul cuprins:

Atribuţiile CNCPIC

Art. 61. - (1) M.A.I., prin CNCPIC, sprijină autorităţile publice responsabile şi proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE, asigurându-le accesul la informaţii cu privire la cele mai bune practici şi metode disponibile, facilitează participarea la acţiunile coordonate de către Comisia Europeană în materie de formare şi de schimb de informaţii privind noi evoluţii tehnice în materie de PIC şi organizează cooperarea între autorităţile publice responsabile la nivel naţional, precum şi colaborarea acestora şi a proprietarilor/operatorilor/administratorilor de ICN/ICE cu instituţiile similare din statele membre ale Uniunii Europene, cu Comisia Europeană, NATO şi alte organizaţii şi organisme internaţionale cu activităţi/atribuţii în domeniu.

(2) CNCPIC are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează proiectele actelor normative în domeniul PIC şi documentele de planificare strategică specifice, pe care le supune analizei reprezentanţilor autorităţilor publice responsabile reprezentate în grupul de lucru interinstituţional pentru PIC, în vederea iniţierii ulterioare, de către M.A.I., a procedurilor legale de avizare şi adoptare;

b) elaborează şi actualizează normele metodologice pentru realizarea/echivalarea/revizuirea PSO, structura-cadru a PSO şi atribuţiile ofiţerului de legătură pentru securitatea ICN/ICE, din cadrul structurii specializate desemnate la nivelul autorităţilor publice responsabile şi la nivelul proprietarilor/operatorilor/administratorilor de ICN/ICE, pe care le supune aprobării prin decizie a prim-ministrului, în condiţiile legii;

c) sprijină, la solicitarea autorităţilor publice responsabile, procesul de elaborare a instrucţiunilor, regulamentelor, normelor şi standardelor de securitate sectoriale în domeniul PIC;

d) elaborează, supune dezbaterii în cadrul grupului de lucru interinstituţional pentru PIC şi propune spre aprobare prin decizie a prim-ministrului metodologia de autorizare a ofiţerilor de legătură pentru securitatea ICN/ICE;

e) evaluează anual şi ori de câte ori se impune, pe baza datelor furnizate de autorităţile publice responsabile, riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa ICN/ICE şi informează prim-ministrul, prin consilierul desemnat, cu privire la necesitatea îmbunătăţirii nivelului de protecţie al acestora;

f) asigură secretariatul tehnic permanent al grupului de lucru interinstituţional pentru PIC;

g) elaborează şi propune spre aprobare, prin decizie a prim-ministrului, Planul anual de verificare a stadiului implementării legislaţiei în domeniul PIC de către autorităţile publice responsabile şi proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE;

h) asigură consultanţă de specialitate autorităţilor publice responsabile şi proprietarilor/operatorilor/administratorilor de ICN/ICE desemnate, la solicitarea acestora;

i) monitorizează stadiul de elaborare a PSO la nivel naţional, precum şi al testării viabilităţii acestora prin exerciţii;

j) îndeplineşte rolul de compartiment desemnat la nivelul M.A.I. în condiţiile art. 8;

k) elaborează orientări privind modalităţile de realizare a managementului protecţiei infrastructurilor critice.

(3) În aplicarea art. 4 alin. (2), M.A.I., prin personal desemnat din cadrul CNCPIC, desfăşoară activităţi de control în baza planului elaborat în condiţiile alin. (2) lit. g), constată contravenţii şi aplică sancţiuni în condiţiile legii.

Autorităţi publice responsabile

Art. 62. - (1) Autorităţile publice responsabile se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea M.A.I., prin CNCPIC.

(2) Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale sunt autorităţi publice responsabile pentru infrastructurile critice din competenţă, aferente sectoarelor de ICN «Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor» şi «Securitate naţională» prevăzute în anexa nr. 1.

(3) Prin CNCPIC, identifică potenţiale ICN/ICE care nu se află în sfera de responsabilitate a niciunei autorităţi publice responsabile, potrivit procedurii de identificare prevăzute în anexa nr. 2.

(4) Autorităţile publice responsabile pentru ICN/ICE identificate în condiţiile alin. (3) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea M.A.I., prin CNCPIC, avizată în cadrul grupului de lucru interinstituţional pentru PIC.

Mecanismul de comunicare şi avertizare timpurie

Art. 63. - (1) La nivelul M.A.I., prin CNCPIC, se constituie şi este administrat un mecanism de comunicare şi avertizare timpurie, denumit în continuare MECAT, destinat asigurării managementului integrat al protecţiei ICN/ICE cu rolul de sistem naţional securizat de informare în domeniul protecţiei ICN/ICE.

(2) MECAT asigură cadrul unitar al schimbului de informaţii privind incidente, ameninţări, vulnerabilităţi şi riscuri identificate în legătură cu aceste tipuri de infrastructuri, necesare atât în procesul de prevenţie şi combatere a riscurilor şi ameninţărilor, cât şi pentru diminuarea impactului generat de incapacitatea de a menţine serviciile esenţiale furnizate de acestea.”

8. La articolul 7, alineatele (1) şi (3) se abrogă.

9. La articolul 7 alineatul (2), literele a), d), f), g) şi i)-k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) stabilesc criteriile sectoriale/intersectoriale şi pragurile critice aferente şi elaborează, după caz, metodologii specifice de lucru pentru aplicarea acestora în vederea identificării potenţialelor ICN/ICE;

………………………………………………………………………………………………………….

d) informează, la solicitarea CNCPIC, asupra stadiului de implementare a actelor normative în domeniu;

………………………………………………………………………………………………………….

f) avizează PSO pentru ICN/ICE desemnate aflate în responsabilitate;

g) participă, la solicitarea M.A.I., prin CNCPIC, la discuţiile bilaterale/multilaterale în vederea desemnării ICE;

………………………………………………………………………………………………………….

i) informează prin CNCPJC, asupra stadiului

identificării ICN/ICE din domeniul de responsabilitate;

j) asigură resursele financiare necesare organizării şi desfăşurării activităţilor specifice în domeniul PIC pentru ICN/ICE aflate în nemijlocita responsabilitate, în limita bugetului alocat;

k) participă, la solicitarea Comisiei Europene, transmisă prin punctul naţional de contact, la elaborarea orientărilor pentru aplicarea criteriilor sectoriale şi intersectoriale şi la aproximarea valorilor pragurilor critice care se utilizează pentru identificarea ICE;”.

7. Secţiunea B „Date privind beneficiarii sponsorizărilor/ mecenatului/burselor private”

a) Contribuabilul, plătitor de impozit pe profit, care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordă burse private completează secţiunea după cum urmează:

7.1. În coloana 1 „Denumire/nume şi prenume beneficiar se înscrie/se înscriu denumirea/numele şi prenumele beneficiarului sponsorizărilor/mecenatului/burselor private.

În cadrul acestei coloane se înscrie/se înscriu şi denumirea/numele şi prenumele beneficiarului căruia i-au fost acordate sponsorizări/mecenat/burse private în anii precedenţi/perioadele precedente şi pentru care s-au înscris sumele reportate în col. 5, cu excepţia celor înscrişi în anexa la Declaraţia informativă privind beneficiarii sponsorizărilor/ mecenatului/burselor private.

7.2. În coloana 2 „Cod de identificare fiscală” se înscrie codul de identificare fiscală al beneficiarului sponsorizărilor/ mecenatului/burselor private.

7.3. În coloana 3 „Adresa” se înscrie adresa beneficiarului sponsorizărilor/mecenatului/burselor private.

7.4. În coloana 4 „Suma” se înscrie suma reprezentând valoarea bunurilor materiale sau mijloacelor financiare reprezentând sponsorizările/mecenatul/bursele private, conform legii, acordată fiecărui beneficiar în anul de raportare/perioada de raportare.

În cazul sponsorizării sau mecenatului constând în bunuri materiale, suma va cuprinde valoarea acestora, evaluate prin actul juridic încheiat, la valoarea lor reală din momentul predării către beneficiar, conform art. 1 alin. (5) din Legea nr. 32/1994, cu modificările şi completările ulterioare.

7.5. În coloana 5 „Suma reportată” se înscrie suma reprezentând valoarea bunurilor materiale sau mijloacelor financiare reprezentând sponsorizările/mecenatul/bursele private reportată din perioada anterioară anului de raportare/perioadei de raportare

Rândul „Beneficiarii sumelor reportate cărora le-au fost acordate sponsorizări/mecenate/burse private anterior anului 2018, respectiv anterior anului fiscal modificat care începe în anul calendaristic 2018” se completează în cazul sumelor reportate care nu pot fi individualizate pe beneficiari, aferente sponsorizărilor/mecenatelor/burselor private acordate anterior anului 2018, respectiv anterior anului fiscal modificat care începe în anul calendaristic 2018. În acest caz se completează, în anexa la formular, datele de identificare ale acestor beneficiari.

7.6. În coloana 6 „Suma dedusă” se înscrie suma dedusă din impozitul pe profit potrivit legii în anul de raportare/perioada de raportare corespunzătoare sumei reprezentând Sponsorizări/mecenat/burse private acordate fiecărui beneficiar în anul de raportare/perioada de raportare sau corespunzătoare sumelor reportate în anul de raportare/perioada de raportare individualizate pe beneficiari. În această coloană, la rândul „Beneficiarii sumelor reportate, cărora le-au fost acordate sponsorizări/mecenate/burse private anterior anului 2018, respectiv anterior anului fiscal modificat care începe în anul calendaristic 201S” se va înscrie suma dedusă corespunzătoare sumelor reportate care nu pot fi individualizate pe beneficiari aferente sponsorizărilor/mecenatelor/burselor private acordate anterior anului 2018, respectiv anterior anului fiscal modificat care începe în anul calendaristic 2018.

b) Contribuabilul, plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, care efectuează sponsorizări, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994, cu modificările şi completările ulterioare, pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, potrivit legii, completează secţiunea după cum urmează:

7.7. În coloana 1 „Denumire/nume şi prenume beneficiar” se înscrie/se înscriu denumirea/numele şi prenumele beneficiarului sponsorizărilor.

În cadrul acestei coloane se înscrie/se înscriu şi denumirea/numele şi prenumele beneficiarului căruia i-au fost acordate sponsorizări în anii precedenţi şi pentru care s-au înscris sumele reportate în col. 5. Pentru anul 2018, respectiv perioada aferentă anului 2018, nu se înscrie beneficiarul căruia i-au fost acordate sponsorizări în anii precedenţi.

7.8. În coloana 2 „Cod de identificare fiscală” se înscrie codul de identificare fiscală/codul numeric personal al beneficiarului sponsorizărilor.

7.9. În coloana 3 „Adresa” se înscrie adresa beneficiarului sponsorizărilor.

7.10. În coloana 4 „Suma” se înscrie suma reprezentând valoarea bunurilor materiale sau mijloacelor financiare reprezentând sponsorizările, potrivit legii, acordată fiecărui beneficiar în anul de raportare/perioada de raportare.

7.11. În coloana 5 „Suma reportată” se înscrie suma totală reprezentând valoarea bunurilor materiale sau mijloacelor financiare reprezentând sponsorizările, reportată din perioada anterioară anului de raportare/perioadei de raportare. Pentru anul 2018, respectiv perioada aferentă anului 2018, această coloană nu se completează.

7.12. În coloana 6 „Suma dedusă” se înscrie suma dedusă din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit legii, în anul de raportare/perioada de raportare corespunzătoare sumei reprezentând sponsorizări/mecenat/burse private acordate fiecărui beneficiar în anul de raportare/perioada de raportare sau corespunzătoare sumelor reportate în anul de raportare/perioada de raportare individualizate pe beneficiari.

8. Secţiunea C „Datele de identificare a împuternicitului”

8.1. Se completează în cazul în care obligaţiile de declarare se îndeplinesc de către un împuternicit, conform Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

8.2. În caseta „Cod de identificare fiscală” se înscrie codul de identificare fiscală al împuternicitului, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta.

8.3. În rubrica „Nume, prenume/Denumire” se înscriu, după caz, denumirea sau numele şi prenumele împuternicitului.

8.4. Rubricile privind adresa se completează, după caz, cu datele privind adresa domiciliului fiscal al împuternicitului.

III. Completarea anexei la Declaraţia informativă privind beneficiarii sponsorizărilor/mecenatului/burselor private

9. Secţiunea „Date privind beneficiarii sumelor reportate, cărora le-au fost acordate sponsorizări/mecenate/burse private anterior anului 2018, respectiv anterior anului fiscal modificat care începe în anul calendaristic 2018*

9.1. Se completează de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit şi contribuabilii care intră sub Incidenţa Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi care plătesc şi impozit pe profit, în cazul sumelor reportate aferente sponsorizărilor/ mecenatului/burselor private acordate anterior anului 2018, respectiv anterior anului fiscal modificat care începe în anul calendaristic 2018, care nu pot fi individualizate pe fiecare beneficiar.

9.2. În coloana 1 „Denumire/nume şi prenume beneficiar” se înscrie/se înscriu denumirea/numele şi prenumele beneficiarului sumei reportate.

9.3. În coloana 2 „Cod de identificare fiscală” se înscrie codul de identificare fiscală al beneficiarului sumei reportate.

9.4. În coloana 3 Adresa” se înscrie adresa beneficiarului sumei reportate.

10. La articolul 7 alineatul (2), după litera k) se introduc trei noi litere, literele I)-n), cu următorul cuprins:

„l) stabilesc măsuri de reducere a vulnerabilităţilor ICN/ICE din responsabilitate şi de îmbunătăţire a rezilienţei acestora;

m) notifică CNCPIC cu privire la participarea personalului propriu şi a celui din cadrul proprietarilor/operatorilor/ administratorilor de ICN/ICE din responsabilitate la activităţi internaţionale specifice domeniului PIC şi prezintă grupului de lucru interinstituţional pentru PIC aspectele discutate în cadrul activităţilor la care au participat;

n) participă, la solicitarea CNCPIC, la activităţi de control, organizate în condiţiile art. 61 alin. (3).”

11. După articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 71, cu următorul cuprins:

„Atribuţiile proprietarilor/operatorilor/administratorilor de ICN/ICE

Art. 71. - Proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE au următoarele atribuţii:

a) desemnează, pentru fiecare ICN/ICE aflată în responsabilitate, un ofiţer de legătură pentru securitatea ICN/ICE;

b) elaborează pentru fiecare ICN/ICE din responsabilitate PSO şi TI transmite spre avizare autorităţilor publice responsabile;

c) desfăşoară activităţile referitoare la protecţia ICN/ICE desemnate aflate în responsabilitate;

d) participă la solicitarea autorităţilor publice responsabile sau a CNCPIC la activităţi specifice domeniului;

e) participă, potrivit competentelor, la operaţionalizarea MECAT;

f) informează autorităţile publice responsabile cu privire la orice modificare ce poate avea impact asupra protecţiei ICN/ICE;

g) informează autorităţile publice responsabile şi CNCPIC cu privire la participarea la activităţi naţionale/internaţionale specifice domeniului PIC, precum şi la aspectele discutate în cadrul acestor activităţi;

h) implementează măsuri de reducere a vulnerabilităţilor ICN/ICE din responsabilitate şi de îmbunătăţire a rezilienţei acestora;

i) asigură autorizarea ofiţerilor de legătură pentru securitatea ICN/ICE desemnaţi pentru fiecare ICN din responsabilitate;

j) asigură resursele financiare necesare organizării şi desfăşurării activităţilor referitoare la protecţia ICN/ICE aflate în responsabilitate.

12. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Structura/compartimentul specializat(ă) în domeniul ICN/ICE

Art. 8. - (1) Fiecare autoritate publică responsabilă, precum şi fiecare proprietar/operator/administrator de ICN/ICE care au în responsabilitate mai mult de o ICN/ICE au obligaţia să constituie/sâ desemneze o structură/un compartiment de specialitate în domeniul ICN/ICE, care va îndeplini şi rolul de punct de contact pentru aspectele care ţin de securitatea infrastructurilor critice între proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE şi autorităţile publice responsabile.

(2) Autorităţile publice responsabile şi proprietarii/operatorii/ administratorii de ICN/ICE care au în responsabilitate o singură ICN/ICE au obligaţia să desemneze un ofiţer de legătură pentru securitatea ICN/ICE care va îndeplini şi rolul de punct de contact pentru aspectele care ţin de securitatea infrastructurilor critice între proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE şi autorităţile publice responsabile.

(3) Structura/compartimentul de la alin. (1) este condus(ă) de un ofiţer de legătură pentru securitatea ICN/ICE şi se află în nemijlocita subordonare a conducătorului autorităţii publice responsabile sau a proprietarului/operatorului/administratorului de ICN/ICE.

(4) Autorităţile publice responsabile stabilesc şi implementează un mecanism de comunicare adecvat cu ofiţerii de legătură pentru securitatea ICN/ICE de la nivelul proprietarilor/operatorilor/administratorilor de ICN/ICE, în scopul realizării schimbului de date relevante privind riscurile şi ameninţările identificate în legătură cu ICN/ICE respectivă, cu asigurarea securităţii informaţiilor clasificate/sensibile referitoare la protecţia infrastructurilor critice, conform reglementărilor în vigoare.

(5) în termen de un an de la desemnarea unei ICN/ICE, autorităţile publice responsabile şi proprietarii/operatorii/ administratorii de ICN/ICE au obligaţia să asigure pregătirea ofiţerilor de legătură pentru securitatea ICN/ICE şi a personalului desemnat să îndeplinească atribuţii în domeniul protecţiei infrastructurilor critice în unităţile de învăţământ pentru formare şi dezvoltare profesională abilitate, în condiţiile legii.

(6) Ofiţerii de legătură pentru securitatea ICN/ICE se evaluează şi se autorizează periodic în condiţiile stabilite prin metodologia de autorizare care se aprobă prin decizie a prim-ministrului.”

13. La articolul 9, alineatele (6), (7) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(6) Persoanele juridice de drept public sau privat care desfăşoară activităţi şi furnizează servicii esenţiale de interes naţional în sectoarele şi subsectoarele prevăzute în anexa nr. 1 au obligaţia de a participa, la solicitarea autorităţilor publice responsabile sau a M.A.I. prin CNCPIC, la procesul de identificare şi desemnare a ICN/ICE.

(7) Pentru stabilirea criteriilor sectoriale/intersectoriale şi a pragurilor critice aferente, autorităţile publice responsabile pot colabora şi cu alte autorităţi sau persoane juridice în condiţiile în care ICN/ICE ar putea genera efecte în domeniul de responsabilitate al acestora.

………………………………………………………………………………………………………….

(9) La solicitarea Comisiei Europene, transmisă prin punctul naţional de contact, autorităţile publice responsabile sau proprietarii/operatorii/

administratorii de ICN/ICE, după caz, pot participa la elaborarea orientărilor pentru aplicarea criteriilor sectoriale/intersectoriale şi aproximarea valorilor pragurilor care se utilizează pentru identificarea ICE, Utilizarea acestor orientări este opţională pentru autorităţile publice responsabile.”

14. La articolul 10, alineatele (1)-(5) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) în urma procesului de identificare a potenţialelor ICN/ICE, autorităţile publice responsabile propun prin CNCPIC, desemnarea ICN/ICE.

(2) Desemnarea ICN/ICE se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(3) M.A.I., prin CNCPIC, în urma procesului de identificare a potenţialelor ICE, informează statele membre care pot fi afectate în mod semnificativ de o posibilă ICE cu privire la identitatea acesteia şi motivele de desemnare a infrastructurii respective drept potenţială ICE.

(4) Autorităţile publice responsabile participă, la solicitarea M.A.I., prin CNCPIC, la dezbateri bilaterale şi/sau multilaterale cu celelalte state membre care pot fi afectate în mod semnificativ de o potenţială ICE situată pe teritoriul naţional sau care poate afecta în mod semnificativ teritoriul naţional, în cazul potenţialelor ICE situate în alte state membre.

(5) în situaţia în care autorităţile publice responsabile apreciază că România ar putea fi afectată în mod semnificativ de o potenţială ICE situată într-un alt stat membru, aceasta nefiind însă identificată ca atare de către statul membru pe teritoriul căruia se află potenţiala ICE, notifică CNCPIC din M.A.I. în vederea informării prim-ministrului, potrivit art. 4 alin. (1). Cu aprobarea prim-ministrului, M.A.I., prin CNCPIC, informează Comisia Europeană cu privire la intenţia României de a participa la dezbaterile bilaterale şi/sau multilaterale pe această temă, în vederea solicitării acceptului statului membru pe al cărui teritoriu se află infrastructura care urmează să fie desemnată drept ICE.

(7) M.A.I., prin CNCPIC, informează anual Comisia Europeană cu privire la numărul de ICE desemnate pe fiecare sector, precum şi cu privire la numărul de state membre dependente de fiecare ICE desemnată.”

15. La articolul 10, alineatul (9) se abrogă.

16. La articolul 11, alineatele (4) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Autorităţile publice responsabile se asigură, în termen de un an de la desemnarea în sectorul de responsabilitate a unei infrastructuri drept ICN/ICE, că există un PSO sau un echivalent al acestuia. În cazul ICE termenul poate fi prelungit numai în situaţii excepţionale, cu acordul prim-ministrului şi notificarea Comisiei Europene în acest sens de către M.A.I., prin CNCPIC.

(6) PSO este implementat, evaluat, testat şi, dacă este necesar, revizuit şi actualizat de către proprietarii/operatorii/ administratorii de ICN/ICE, periodic, la intervale de cel mult 2 ani, precum şi ori de câte ori este necesar.”

17. La articolul 12, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către autorităţile publice responsabile şi/sau proprietarii/operatorii

/administratorii de ICN/ICE:”.

18. La articolul 13, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se realizează de către:

a) personalul împuternicit din cadrul autorităţilor publice responsabile pentru sectoarele de ICN/ICE aflate în responsabilitate;

b) personalul CNCPIC în condiţiile prevăzute la art. 61 alin. (3).”

19. La articolul 14, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) După finalizarea activităţilor prevăzute la alin. (2) Comisia Europeană va fi informată de îndată, de către M.A.I., prin CNCPIC, asupra măsurilor dispuse pentru transpunerea prevederilor directivei, transmiţând totodată textele şi tabelul de concordanţă.”

20. După articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 141, cu următorul cuprins:

„Protecţia Informaţiilor

Art. 141. - (1) Autorităţile publice responsabile şi structurile abilitate conform legii se asigură că informaţiile clasificate cu privire la protecţia ICN/ICE utilizate la nivel naţional, precum şi cele transmise statelor membre sau Comisiei Europene nu sunt utilizate în alt scop decât cel al PIC.

(2) Informaţiile sensibile privind protecţia infrastructurilor critice se clasifică, după caz, la un nivel adecvat, în condiţiile legii. Diseminarea acestor informaţii se face potrivit principiului nevoii de a cunoaşte, atât în relaţia cu autorităţile publice responsabile, proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE, cât şi cu celelalte state membre.

(3) Orice persoană care operează cu informaţii clasificate în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă în numele statului român sau al Comisiei Europene este supusă unei verificări de securitate la nivelul adecvat.

(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în egală măsură informaţiilor exprimate verbal şi nescrise în timpul reuniunilor în cadrul cărora se discută subiecte sensibile.”

21. Titlul anexei nr. 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„LISTA

sectoarelor, subsectoarelor infrastructurii critice naţionale/infrastructurii critice europene (ICN/ICE)”

 

22. La anexa nr. 1, punctul 1.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„1.1. Lista sectoarelor ICN

Nr.

crt.

Sectorul

Subsectoare

1.

Energetic

1.1. Energie electrică, inclusiv nuclear-electrică - capacităţi şi instalaţii pentru producere, depozitare/stocare, reţele de distribuţie şi transport

1.2. Petrol şi derivate petroliere - capacităţi şi instalaţii pentru extracţie/producţie, rafinare, tratare, depozitare/stocare, distribuţie şi transport prin conducte, terminale

1.3. Gaze naturale şi derivate din gaze naturale - capacităţi şi instalaţii pentru extracţie/producţie, rafinare, tratare, depozitare/stocare, distribuţie şi transport prin conducte, terminale

1.4. Resurse minerale

2.

Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

2.1. Sistemele, reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice

2.2. Sisteme de prelucrare, procesare şi stocare a datelor, inclusiv a serviciilor publice electronice

2.3. Infrastructuri de securitate informatică

2.4. Sistemele şi reţelele de comunicaţii pentru cifrul de stat

2.5. Infrastructuri de emisie radio-tv

2.6. Servicii poştale la nivel naţional

3.

Apă, păduri şi mediu

3.1. Furnizarea de apă potabilă şi canalizare

3.2. Controlul calitativ şi cantitativ al apei

3.3. Protecţia mediului înconjurător

3.4. Protecţia fondului forestier şi cinegetic

4.

Alimentaţie şi agricultură

4.1. Producţia şi furnizarea de hrană, asigurarea securităţii şi siguranţei alimentelor

5.

Sănătate

5.1. Asistenţa medicală şi spitalicească

5.2. Medicamente, seruri, vaccinuri, produse farmaceutice

5.3. Biolaboratoare şi bioagenţi

5.4. Servicii de urgenţă medicală şi transport sanitar

6.

Securitate

naţională

6.1. Apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţă naţională

6.2. Frontiere, migraţie şi azil

6.3. Industria naţională de securitate, capacităţi şi instalaţii de producţie şi depozitare

6.4. Situaţii de urgenţă

6.5. Justiţie şi penitenciare

7.

Administraţie

7.1. Administraţia publică

8.

Transporturi

8.1. Transportul rutier

8.2. Transportul feroviar

8.3. Transportul aerian

8.4. Transportul naval

9.

Industrie

9.1. Producţia, procesarea, depozitarea şi utilizarea substanţelor chimice şi materialelor nucleare şi radioactive

9.2. Conductele de produse/substanţe chimice periculoase

10.

Spaţiu şi cercetare

10.1. Spaţiul cosmic

10.2. Cercetare

11.

Financiar-bancar

11.1. Taxe şi impozite

11.2. Asigurări

11.3. Bănci

11.4. Bursa de valori

11.5. Trezorerie şi sisteme de plăţi

12.

Cultură şi patrimoniu cultural naţional

12.1. Instituţii publice de cultură

12.2. Protejarea patrimoniului cultural naţional”

 

Art. II. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia pct. 22 al art. I, care intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul adoptă hotărârea prevăzută la art. 62 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2011, cu modificările ulterioare.

Art. III. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2011, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

p.

PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN TUTUIANU

 

Bucureşti, 1 august 2018.

Nr. 225.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 31 iulie 2018.

Nr. 636.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 529

din 17 iulie 2018

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, obiecţie formulată de 74 de deputaţi şi 6 senatori.

2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.934/25 iunie 2018 şi constituie obiectul Dosarului nr. 966A/2018.

3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se arată că reglementarea cazului de menţinere a calităţii de consilier local sau judeţean din poziţia de independent ca urmare a fuziunii partidelor politice pe listele cărora a fost ales duce la o lipsă de stabilitate în cadrul administraţiei publice locale şi la încălcarea configuraţiei politice. Astfel, convertirea mandatelor membrilor partidelor politice care fuzionează În mandate de independenţi duce la constatarea potrivit căreia mandatul astfel continuat nu mai corespunde voinţei iniţiale a electoratului, care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului şi a programului politic. O astfel de reglementare contravine jurisprudenţei Curţii Constituţionale, fiind, aşadar, contrară art. 147 alin. (4) din Constituţie.

4. Se mai arată că legea este lacunară, întrucât nu reglementează ipoteza reorganizării partidelor politice prin divizare, cea a fuziunii organizaţiilor minorităţilor naţionale, nu defineşte noţiunea de „independent” şi nu este corelată cu Legea partidelor politice nr. 14/2003.

5. Se mai susţine că, prin convertirea unui ales local, membru al unui partid politic, în „independent”, contrar voinţei acestuia de a activa în cadrul formaţiunii politice rezultate ca urmare a fuziunii, nu face altceva decât să înlăture voinţa cetăţenilor care şi-au exercitat dreptul de asociere, încălcându-se grav dreptul acestora de a-şi stabili condiţiile asocierii, condiţii ce pot fi controlate numai de instanţa judecătorească în baza Legii nr. 14/2003. În consecinţă, se apreciază că legea criticată încalcă art. 40 alin. (1) din Constituţie.

6. În susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt invocate şi observaţiile cuprinse cu privire la legea criticată în punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ. De asemenea, în sprijinul celor de mai sus, se fac largi referiri la Decizia Curţii Constituţionale nr. 761 din 17 decembrie 2014.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.

8. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că autorii acesteia invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, fără a ţine cont de noua ipoteză a normei juridice; astfel, deciziile invocate nu privesc situaţia în care partidul politic fuzionează. Se consideră că, în situaţia fuziunii, se schimbă configuraţia politică de la momentul alegerii, dar şi programul politic, nefiind vorba, în cazul dedus judecăţii, de migraţie politică, ci, din contră, de prevenirea acesteia prin faptul că în cazul în care partidul politic al cărui membru a fost consilierul local/judeţean este radiat din Registrul partidelor politice în ipotezele descrise de Legea nr. 14/2003 rămâne consilier local/judeţean independent.

9. Legea criticată respectă cerinţele privind claritatea, precizia şi previzibilitatea normelor juridice, atribute care să asigure sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, întrucât în conţinutul acesteia nu se regăsesc pasaje obscure sau soluţii normative contradictorii, este precis, fiind redactat într-un stil specific normativ dispozitiv, care prezintă norma instituită fără explicaţii sau justificări, prin folosirea cuvintelor în înţelesul lor curent din limba română. Conceptele şi noţiunile utilizate sunt configurate în concordanţă cu dreptul pozitiv, iar stabilirea soluţiilor normative este departe de a fi ambiguă, acestea fiind redate previzibil şi univoc, cu respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Prin urmare, neîncălcând niciuna dintre prevederile cadrului normativ referitor la tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispoziţiile legi criticate sunt constituţionale prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

10. Se mai indică faptul că, „prin aplicarea testului de proporţionalitate, având în vedere că prevederea dedusă controlului constituţional priveşte apărarea unei măsuri necesare într-o societate democratică, şi anume prevenirea imigraţiei politice, nu se aduce atingere prevederilor art. 40 din Constituţie”.

11. Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legai sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, art. 10, art. 15 şi art. 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, care cuprinde un articol unic, cu două puncte. Acesta are următorul cuprins:

- Articolul unic pct. 1 [cu referire la art. 9 alin. (2) lit. h1)]: „[(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:] h1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă de competitor electoral a fost ales. Prin excepţie, în cazul în care două sau mai multe partide fuzionează consilierul local sau judeţean ales pe lista unuia dintre aceste partide politice devine independent;

- Articolul unic pct. 2 [cu referire la art. 15 alin. (2) lit. g1)]: „[(2) Calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri:] g1) pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă de competitor electoral a fost ales. Prin excepţie, în cazul în care două sau mai multe partide fuzionează, primarul sau preşedintele consiliului judeţean ales pe lista unuia dintre aceste partide politice devine independent.

14. Textele constituţionale invocate în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere şi art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale. De asemenea, în critica de neconstituţionalitate formulată, se fac referiri la dispoziţiile:

- Art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010: „(4) Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoc.”;

- Art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000: „Actele normative trebuie redactate intr-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie”.

(1) Admisibilitatea obiecţiei de neconstituţionalitate

15. Curtea constată că sesizarea formulată îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată şî nepromulgată, cât şi sub cel al titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind formulată de un număr de 74 de deputaţi.

16. Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate a fost semnată şi de un număr de 6 senatori, însă semnăturile acestora nu pot fi luate în considerare, întrucât, pentru a fi validă o sesizare din partea senatorilor, ea ar fi trebuit să fie semnată, potrivit art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, de un număr de cel puţin 25 de senatori. De asemenea, Curtea reţine că nu se poate amalgama numărul de deputaţi cu cel al senatorilor, fiind vorba de titulari ai dreptului de sesizare diferiţi [a se vedea mutatis mutandis şi Decizia nr. 412 din 14 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 25 iulie 2017, paragraful 21].

17. Cu privire la termenul în care a fost sesizată Curtea Constituţională, Curtea constată că legea a fost adoptată, în procedură generală, de Camera decizională, Senatul, la data de 20 iunie 2018, dată la care a fost depusă pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituţionalităţii legii, iar obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată şi înregistrată la Curtea Constituţională în data de 22 iunie 2018. Aşadar, Curtea, sub acest aspect, a fost legal sesizată, şi anume în interiorul termenului de protecţie prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu referire la termenul de 5 zile.

(2) Parcursul legislativ al legii analizate

18. Legea pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali a fost iniţiată de 107 de deputaţi şi senatori şi înregistrată la Biroul permanent al Senatului la 12 februarie 2018. Plenul Senatului a hotărât că această iniţiativă legislativă este, însă, de competenţa sa decizională, drept pentru care a transmis-o Camerei Deputaţilor pentru ca aceasta să o adopte ca primă Cameră sesizată (16 aprilie 2018). Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat propunerea legislativă în şedinţa comună din 29 mai 2018 şi au adoptat un raport de admitere cu amendamente. La data de 30 mai 2018, legea a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor [pentru = 171, împotrivă = 96, abţineri = 3].

19. La data de 30 mai 2018, propunerea legislativă a fost transmisă Senatului. Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului au examinat propunerea legislativă în şedinţa comună din 20 iunie 2018 şi au adoptat un raport de admitere cu amendamente. La data de 20 iunie 2018, legea a fost adoptată de plenul Senatului [pentru = 77, împotrivă = 34, abţineri = 0].

20. La data de 22 iunie 2018, Curtea Constituţională a fost sesizată cu prezenta obiecţie de neconstituţionalitate.

(3) Analiza obiecţiei de neconstituţionalitate

21. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate care se referă la faptul că legea criticată încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că „păstrarea calităţii de consilier local sau judeţean în ipoteza în care acesta nu mai aparţine partidului pe lista căruia a fost iniţial ales ar echivala cu convertirea respectivului mandat într-un mandat de independent sau aparţinând, eventual, altui partid politic în care consilierul s-a înscris ulterior. Or, în condiţiile actualului sistem electoral ce prevede scrutinul de listă pentru alegerea consilierilor locali şi judeţeni, această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece mandatul în exerciţiu, astfel continuat, nu mai corespunde voinţei iniţiale a electoratului, care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, acesta îl reprezenta” (Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 20 ianuarie 2015, paragraful 39]. „Sancţiunea pierderii mandatului, indiferent de modalitatea în care se pierde calitatea de membru de partid (demisie sau excludere), vizează numai consilierii locali şi judeţeni, aceştia fiind aleşi în cadrul unui scrutin de listă. Aşadar, votul exprimat de către corpul electoral a privit partidul politic, mai exact lista prezentată de acesta, nu şi candidaţii individuali, ceea ce a şi determinat configuraţia politică a consiliului local/judeţean reflectată prin numărul de mandate obţinute de partidele politice. Astfel, soluţia legislativă cuprinsă în art. 9 alin, (2) lit. hi) din Legea nr. 393/2004 este o exigenţă ce rezultă direct din prevederile art. 8 alin. (2) din Constituţie, o soluţie legislativă contrară - care să nu condiţioneze încetarea mandatului de consilier local sau judeţean de pierderea calităţii de membru de partid sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă acesta a fost ales - putând fi acceptată doar în condiţiile modificării tipului de scrutin în cadrul căruia sunt aleşi consilierii locali sau judeţeni. În lipsa reglementării unui alt tip de scrutin, Curtea nu poate decât să constate, în cauza de faţă, încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie” [Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014, paragraful 41].

22. Decizia antereferită a fost pronunţată în condiţiile în care premisa raţionamentului viza existenţa în continuare a partidului politic, fără ca acesta să fi făcut obiectul reorganizării, prin fuziune sau divizare. De aceea, în lipsa unei promise identice, soluţia nu poate fi identică. Prin urmare, legea, reglementând situaţia fuziunii, a optat pentru o soluţie legislativă care impune consilierului local/judeţean calitatea de independent în ideea că, pe de o parte, partidul absorbit sau, pe de altă parte, partidul rezultat din contopire nu mai este acelaşi partid politic ca cel care a câştigat mandatele respective în urma alegerilor, prevenind, astfel, posibilitatea ca, în condiţiile noii situaţii create, consilierul local/judeţean să fie exclus din partidul politic absorbant/nou creat ca sancţiune politică şi, pe această cale, să îşi piardă mandatul. Este o reglementare care protejează mandatul alesului local şi evită situaţiile aleatorii care pot interveni în privinţa acestuia în urma fuziunii. Intruziunea legiuitorului în viaţa partidului politic absorbant/nou creat are un scop legitim, întrucât urmăreşte menţinerea unei stabilităţi în cadrul autorităţii publice din care consilierul local/judeţean face parte şi previne posibilitatea fragilizării regimului juridic al acesteia în cazul unor fuziuni frecvente. Este o măsură adecvată, aptă în sine să îndeplinească scopul legitim urmărit, necesară într-o societate democratică, din moment ce alte mijloace legale nu ar putea asigura această protecţie juridică alesului judeţean/local în faţa modificărilor politice, şi care păstrează un just echilibru între interesele statului şi cele ale partidului politic, respectiv între prevederile constituţionale ale art. 121 şi 122 cu referire la consiliile locale/judeţene şi art. 8 alin. (2) cu referire la rolul partidelor politice.

23. Aceleaşi consideraţii se impun în privinţa primarului şi preşedintelui consiliului judeţean, în condiţiile în care aceştia îşi dau demisia din partidul absorbant/noul partid politic creat prin fuziune.

24. Prin urmare, Curtea constată că legea criticată nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie.

25. Cu privire la criticile raportate la art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea constată că din modul de formulare a dispoziţiilor legale criticate se înţelege că devin independenţi atât consilierii locali/judeţeni/primarii partidului absorbant, cât şi cei ai partidului absorbit/nou creat. Or potrivit art. 38 alin. (1) teza a două din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, în cazul fuziunii prin absorbţie, „în protocolul de fuziune se va preciza care partid îşi păstrează personalitatea juridică, având drept consecinţă păstrarea denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent şi electoral, precum şi a programului politic”. În consecinţa, partidul absorbant îşi păstrează programul politic, astfel că măsura analizată, respectiv dobândirea calităţii de independent şi a consilierului local/judeţean din cadrul partidului absorbant nu se justifică. Este de observat că, iniţial, propunerea legislativă în forma iniţiatorului a vizat numai fuziunea prin absorbţie, iar calitatea de independent o dobândea consilierul local/judeţean din partidul politic absorbit (a se vedea şi expunerea de motive a legii); această optică a fost modificată la raportul dat de comisiile permanente, fără a fi motivată în vreun fel.

26. De aceea, prin modul inexact de redactare a textelor legale criticate se ajunge la situaţia în care toţi consilierii locali/judeţeni/primarii devin independenţi - în caz de fuziune. Însă, o atare redactare a textului constituie chiar o contradicţie în termeni cu scopul fuziunii prin absorbţie, întrucât, pe de o parte, nu se creează un partid nou, iar, pe de altă parte, partidul absorbant este cel ce rămâne cu personalitatea juridică şi care, de altfel, a participat în alegeri. Faptul că nu mai este acel partid în forma „pură” de la alegeri nu poate conduce la ideea că toţi consilierii locali/judeţeni/primarii săi urmează să devină independenţi în mod obligatoriu. S-ar ajunge în situaţia ca un partid politic absorbit, oricât de mic ar fi, să provoace pentru partidul absorbant pierderea tuturor consilierilor locali/judeţeni/ primarilor, aceştia urmând să devină independenţi. Potrivit modului de redactare a normei legale criticate, o asemenea ipoteză este plauzibilă şi posibilă, întrucât din formularea textului se înţelege că situaţia de excepţie reglementată expres prin modificarea legislativă operată vizează oricare dintre aceste partide (absorbit/absorbant). Acceptarea unei asemenea soluţii legislative ar echivala cu o bulversare a funcţionării/compoziţiei politice a consiliilor locale şi judeţene, autorităţi publice fundamentale ale statului.

27. Prin urmare, având în vedere modul general de formulare a textului, care nu se limitează la situaţia partidului absorbit şi/sau a celui rezultat din contopire, Curtea constată caracterul său imprecis, lipsit de claritate şi imprevizibil. Or, încălcarea acestor cerinţe de calitate a legii este contrară art. 1 alin. (5) din Constituţie.

28. De asemenea, aceleaşi probleme de calitate a legislaţiei sunt puse în discuţie prin faptul că, în prezent, preşedintele consiliului judeţean nu mai este ales prin scrutin uninominal, ci de către consilierii judeţeni, din cadrul consilierilor judeţeni, astfel că nu mai este clar dacă acesta îşi poate pierde calitatea de consilier judeţean în condiţiile art. 9 alin. (2) lit. hi) [demisie/excludere] sau numai în cele ale art. 15 alin, (2) lit. g1) [demisie] din Legea nr. 393/2004. Din logica Deciziei nr. 761 din 17 decembrie 2014 [a se vedea, îndeosebi, paragrafele 42 şi 43] rezultă că, nemaifiind ales în condiţiile unui scrutin uninominal, ci al unuia de listă, de către consilierii judeţeni din cadrul consilierilor judeţeni, preşedintele consiliului judeţean îşi pierde mandatul ca orice alt consilier judeţean. Dacă, anterior Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, acesta avea un regim juridic similar cu primarul în privinţa sancţiunii pierderii calităţii de membru al partidului politic, pentru că era ales prin scrutin uninominal, după acest moment, el este ales consilier judeţean prin scrutin de listă şi, de abia ulterior, ca preşedinte al consiliului judeţean, prin vot, dintre şi de către consilierii judeţeni [art. 1 alin. (5) din legea antereferită prevede că „Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale”], drept care, în privinţa sa trebuie să devină aplicabile prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 [a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 384 din 31 mai 2018, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, paragraful 72].

29. În logica textului, dacă preşedintele consiliului judeţean pierde calitatea de membru al partidului politic, prin excludere, în continuare îşi poate menţine funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, fără a îndeplini însă condiţia sine qua non cu privire la calitatea de consilier judeţean, calitate pe care, în mod primar, o deţine. Or într-o astfel de situaţie nu se poate accepta că funcţia de conducere poate fi exercitată cu neîndeplinirea condiţiilor necesare ocupării funcţiei de bază. Prin urmare, în lipsa corelării articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 15 alin. (2) lit. g1)] din legea criticată cu art. 1 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 se ajunge la o situaţie juridică neclară în privinţa preşedintelui consiliului judeţean, sub aspectul pierderii calităţii sale de membru al partidului pe listele căruia a fost ales consilier judeţean. Astfel, un consilier judeţean care a fost ales în considerarea acestei calităţi drept preşedinte al consiliului judeţean va continua să fie preşedinte al consiliului judeţean, fără să mai fie consilier judeţean. În mod corect, însă, o asemenea soluţie legislativă nu a fost reglementată în privinţa viceprimarului, care este, de asemenea, ales indirect dintre consilierii locali, iar dacă pierde calitatea de consilier local, pierde, în mod logic, şi calitatea de viceprimar.

30. Totodată, sintagma „preşedintele consiliului judeţean ales pe lista unuia dintre aceste partide politice” din cuprinsul articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 15 alin. (2) lit. g1)] din legea criticată este inexactă, din moment ce preşedintele consiliului judeţean nu este ales pe lista unui partid politic, ci consilierul judeţean este ales pe o astfel de listă.

31. Prin urmare, întrucât, pe de o parte, preşedintele consiliului judeţean nu mai este o autoritate distinctă, iar, pe de altă parte, nu este ales pe lista unui partid politic, rezultă că textul criticat conţine şi o lipsă de acurateţe evidentă care afectează claritatea, precizia şi previzibilitatea legii, fiind, astfel, contrară prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.

32. În privinţa criticilor punctuale şi exprese formulate în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitoare la faptul că legea nu reglementează ipoteza reorganizării partidelor politice prin divizare, cea a fuziunii organizaţiilor minorităţilor naţionale nu defineşte noţiunea de „independent” şi nu este corelată cu Legea partidelor politice nr. 14/2003, Curtea constată că aspectele învederate fie reprezintă o critică a unei opţiuni legislative, aceea de a reglementa ipoteza fuziunii, nu şi a divizării partidelor politice, fie o pretinsă omisiune legislativă (lipsa definiţiei noţiunii de „independent”), fie chestiuni de interpretare a textului în contextul necesarei coroborări cu Legea nr. 14/2003. Or soluţionarea acestor aspecte nu este de competenţa Curţii Constituţionale, nepunându-se în discuţie o problemă de constituţionalitate.

33. Cu privire la critica referitoare la faptul că, prin convertirea unui ales local, membru al unui partid politic, în „independent”, contrar voinţei acestuia de a activa în cadrul formaţiunii politice rezultate ca urmare a fuziunii, se înlătură voinţa cetăţenilor care şi-au exercitat dreptul de asociere, încălcându-se grav dreptul acestora de a-şi stabili condiţiile asocierii, în condiţiile art. 40 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că legiuitorul are competenţa constituţională de a stabili norme de ordine publică ce trebuie respectate atunci când se decide fuziunea unui partid politic cu altul.

34. De asemenea, Curtea reţine că nu se încalcă dreptul la asociere ale celor două partide politice care fuzionează, întrucât acestea sunt libere să se reorganizeze, iar faptul că consilierii locali/judeţeni/primarii partidului absorbit/nou rezultat devin independenţi nu este o piedică în calea fuziunii, ci un aspect care decurge din faptul că aceştia nu mai fac parte din partidul politic pe listele căruia au fost aleşi. Riscul pierderii unor mandate de consilier local/judeţean/primar prin fuziunea realizată şi a influenţei partidului politic absorbant/nou-creat asupra acestora decurge tocmai din faptul că nu mai reprezintă partidul politic absorbit/contopit pe listele căruia au fost aleşi. Fuziunea nu poate denatura actul alegerii, ci, din contră, trebuie să îl respecte. Nici dreptul alesului local de a face parte din partidul politic absorbant sau rezultat nu este încălcat, întrucât după fuziune şi dobândirea calităţii de independent se poate înscrie în partidul absorbant/rezultat, fără însă ca, ulterior, dacă pierde această calitate (prin excludere/demisie), să îi fie afectat mandatul de ales local.

35. De aceea, nimic nu împiedică legiuitorul să stabilească o reglementare distinctă în privinţa ipotezei date, faţă de cea comună, potrivit căreia protocolul de fuziune cuprinde „procedura de garantare a continuităţii vechimii în partid a membrilor partidelor politice care fuzionează” [a se vedea art. 37 alin. (2) teza a două din Legea partidelor politice nr. 14/2003]. De altfel, se observă că reglementarea comună lasă la aprecierea partidului politic această problemă, fără a conţine garanţii specifice în privinţa relaţiei partid politic - consilier local/judeţean/primar, ceea ce este de natură a fragiliza sistemul autorităţilor publice locale, situaţie în care legiuitorul are competenţa de a interveni. Prin urmare, nu se poate reţine încălcarea art. 40 alin. (1) din Constituţie cu privire la dreptul de asociere.

36. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 iulie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef, Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 532

din 18 iulie 2018

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 (cu referire la sintagma „regenerare urbană” cuprinsă în art. 1) şi pct. 19 [cu referire la art. 22 alin. (7)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local,

precum şi a legii în ansamblul său

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, obiecţie formulată de 51 de deputaţi.

2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.818 din 21 iunie 2018 şi constituie obiectul Dosarului nr. 960A/2018.

3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se arată că forma legii criticate adoptate în urma reexaminării acesteia la cererea Preşedintelui României diferă de forma şi scopul iniţiatorilor. Aceştia au avut în vedere înlăturarea piedicilor puse de legislaţia în vigoare marilor companii în privinţa finalizării programelor investiţionale pe care le derulează şi în care au, totodată, calitatea de expropriatori, în timp ce legea adoptată de către Camera Deputaţilor extinde sfera lucrărilor care pot fi declarate de utilitate publică, prin alterarea procedurii de expropriere, prin stabilirea de limite la cuantumul despăgubirilor, eliminându-se, totodată, constrângerile propuse de iniţiatorii propunerii legislative, Se concluzionează în sensul că, prin modificarea substanţială a propunerii legislative, legiuitorul s-a substituit iniţiatorului propunerii legislative, drept pentru care legea este neconstituţională în raport cu principiul bicameralismului.

4. Se susţine că art. I pct. 1 din lege cuprinde reglementări neclare, imprecis redactate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie, Astfel, dacă până la adoptarea legii criticate, sfera de reglementare a legii de bază viza lucrări care puteau fi declarate de utilitate publică, acestea conţinând justificarea interesului public în chiar normele legale â căror înfiinţare, organizare sau funcţionare, după caz, le reglementează. Cu titlu de exemplu sunt menţionate lucrările efectuate în vederea realizării serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate, colectare, canalizare şi evacuare a apelor pluviale, alimentare cu energie electrică în sistem centralizat, salubritate a localităţilor, iluminat public sau transport public local de călători sau lucrările efectuate în domeniile energiei electrice şi a gazelor naturale (a se vedea Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012). Or odată cu adoptarea legii criticate vor fi vizate lucrările pentru regenerare urbană, sintagmă care nu este definită şi nu poate fi aplicabilă la cazuri concrete; de aceea, efectele unei eventuale aplicări ale sale vor fi imprevizibile. Astfel, în condiţiile în care legea criticată va permite exproprierea de imobile, terenuri şi clădiri sub pretextul „regenerării urbane”, în lipsa unei justificări fundamentate în mod clar şi precis a utilităţii publice, se creează premisele încălcării şi a dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

5. Se susţine că art. I pct. 19 din lege încalcă dreptul la justă despăgubirea persoanelor expropriate pentru cauză de utilitate publică, creând, prin modul diferit de stabilire a despăgubirilor de către instanţa judecătorească, o discriminare între persoanele expropriate în baza legii criticate şi cele expropriate în baza legii generale, respectiv Legea nr. 33/1994. Prin aplicarea noilor prevederi referitoare la stabilirea despăgubirilor, rolul instanţei judecătoreşti pare că este redus la precizarea nivelului dintre cele două praguri (despăgubirea solicitată de expropriat/altă persoană interesată şi cea oferită de expropriator), indiferent de cuantumul stabilit de experţi şi de daunele aduse proprietarului. Prin urmare, se apreciază că sunt încălcate art. 1 alin. (5), art. 16 alin, (1) şi art. 44 alin. (3) şi (6) din Constituţie,

6. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.

7. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

8. Se arată că legea criticată are prezentul conţinut normativ ca urmare a procedurii reexaminării la cererea Preşedintelui României, potrivit prevederilor art. 77 alin. (2) din Constituţie. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a reluat procedura legislativă potrivit prevederilor sale regulamentare, a admis cererea de reexaminare a Preşedintelui şi a adoptat legea criticată, iar Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a reluat, de asemenea, procedura legislativă, a admis cererea de reexaminare a Preşedintelui şi a adoptat Legea în forma adoptată de prima Cameră sesizată în urma reexaminării la cererea Preşedintelui. Prin urmare, procedura legislativă fiind reluată în ambele Camere, ca urmare a reexaminării la cererea Preşedintelui, Camera decizională a adoptat Legea în forma adoptată de Senat, primă Cameră sesizată, cu respectarea întocmai a principiului bicameralismului, consacrat de Legea fundamentală.

9. Cu privire la sintagma „regenerare urbană”, cuprinsă în art. I pct. 1 al legii, se arată că, raportat la art. 25 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, şi având în vedere faptul că prin prezenta lege nu s-a intenţionat a se da sintagmei „regenerare urbană” un alt înţeles decât cel comun, rămâne ca ea să aibă acelaşi înţeles pe care l-a avut şi până în prezent, potrivit practicii curente şi literaturii urbanistice, respectiv acela de acţiune care conduce la soluţionarea problemelor urbane, pe baza unor principii general acceptate, în concordanţă cu obiectivele dezvoltării durabile. Potrivit Declaraţiei de la Toledo şi politicilor sectoriale şi regionale ale Uniunii Europene, regenerarea urbană sustenabilă reprezintă unul din obiectivele politicii de coeziune a Uniunii Europene şi se bazează pe programele naţionale ale statelor membre. Declaraţia de la Toledo din 22 iunie 2010, adoptată la finalul Reuniunii informale a miniştrilor din Uniunea Europeană responsabili cu dezvoltarea urbană, a subliniat necesitatea unei dezvoltări urbane inteligente, durabile şi incluzive din punct de vedere social, care poate fi realizată numai printr-o viziune globală şi comprehensivă asupra problemelor oraşului. De aceea, se susţine că noţiunile şi conceptele utilizate sunt configurate în concordanţă cu dreptul pozitiv, iar stabilirea soluţiilor normative este departe de a fi ambiguă, acestea fiind redate previzibil şi univoc. Prin urmare, întrucât răspunde cerinţelor de claritate şi previzibilitate, astfel cum acestea rezultă din Legea nr. 24/2000, se apreciază că art. I pct. 19 din lege cu referire la sintagma „regenerare urbană” este constituţional, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

10. Cu privire la susţinerea privind încălcarea art. 16 şi 44 din Constituţie se arată că instanţa constituţională, în jurisprudenţa sa, a statuat că principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin specificul lor, sunt diferite şi că principiul constituţional al egalităţii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. Or, prin conţinutul său, legea criticată este o lege specială, derogatorie în materia exproprierii, prin care se imprimă întregii proceduri privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, celeritatea necesară pentru realizarea unor investiţii de interes naţional, judeţean şi local. Întreaga procedură derogatorie reglementată de această lege se face cu respectarea întocmai atât a prevederilor art. 44 alin. (3), (5) şi (6) din Constituţie privind dreapta şi prealabila despăgubire de comun acord cu proprietarul, respectiv, prin justiţie, în caz de divergenţă, cât şi a prevederilor art. 15 alin. (3) din Legea nr. 24/2000. Totodată, textele de lege atacate se aplică în egală măsură tuturor celor vizaţi de ipoteza normei juridice, fără privilegii şi fără discriminări.

11. Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost sesizată, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul controlului de constituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Analizând motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta vizează, în realitate, art. I pct. 1 (cu referire la sintagma „regenerare urbană” Cuprinsă în art. 1) şi pct. 19 [cu referire la art. 22 alin. (7)] din lege, precum şi a legii în ansamblul său. Prin urmare, textele legale criticate în mod punctual au următorul cuprins:

- Art. I pct. 1 [cu referire la sintagma „regenerare urbană” cuprinsă în art. 1 ]: „Prezenta lege stabileşte cadrul juridic pentru luarea măsurilor necesare executării: (...) lucrări de regenerare urbană (...))

- Art. I pct. 19 [cu referire la art. 22 alin. (7)]: „Despăgubirea acordată de instanţă nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator şi nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată”.

14. Textele constituţionale invocate în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (3) şi (6) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi stabilirea despăgubirilor aferente acesteia şi art. 61 privind principiul bicameralismului.

(1) Parcursul legislativ al legii analizate

15. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local a fost iniţiată de 19 deputaţi şi înregistrată la Biroul permanent al Senatului la 21 octombrie 2015. La data de 19 aprilie 2016, legea a fost respinsă de plenul Senatului [pentru = 81, împotrivă = 1, abţineri = 9].

16. La data de 19 aprilie 2016, propunerea legislativă a fost transmisă Camerei Deputaţilor. La data de 7 noiembrie 2017, legea a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor [pentru = 219, împotrivă = 27, abţineri = 14, nu au votat = 1],

17. La data de 21 noiembrie 2017, legea a fost depusă pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituţionalităţii legii. La data de 14 decembrie 2017, Preşedintele României a formulat cererea de reexaminare, conform art. 77 alin. (2) din Constituţie.

18. La data de 27 martie 2018, Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului din Senat a adoptat un raport de admitere, cu amendamente, în conformitate cu obiecţiile Preşedintelui României. La data de 11 aprilie 2018, legea a fost adoptată de plenul Senatului [pentru = 97, împotrivă = 0, abţineri = 0].

19. La data de 11 aprilie 2018, propunerea legislativă a fost transmisă Camerei Deputaţilor. La data de 22 mai 2018, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au adoptat un raport comun de admitere a cererii de reexaminare şi au propus adoptarea legii în forma adoptată de Senat. La data de 13 iunie 2018, legea a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor [pentru = 221, împotrivă = 29, abţineri = 16, nu au votat = 1].

20. La data de 21 iunie 2018, Curtea Constituţională a fost sesizată cu prezenta obiecţie de neconstituţionalitate.

(2) Admisibilitatea obiecţiei de neconstituţionalitate

21. Curtea constată că sesizarea formulata îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată şi nepromulgată, cât şi sub cel al titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind formulată de un număr de 51 de deputaţi.

22. Cu privire ia termenul în care a fost sesizată, Curtea constată că legea a fost adoptată, în procedură generală, ca urmare a formulării unei cereri de reexaminare de către Preşedintele României, de Camera decizională, Camera Deputaţilor, ia data de 13 iunie 2018, iar la 18 iunie 2018 a fost depusă pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituţionalităţii legii. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată şi înregistrată la Curtea Constituţională în data de 21 iunie 2018. Aşadar, Curtea fost sesizată în interiorul termenului de protecţie prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu referire la termenul de 5 zile.

23. Curtea reţine, însă, că raportat la criticile de neconstituţionalitate formulate, obiecţia de neconstituţionalitate ar fi trebuit invocată în perioada 21-25 noiembrie 2017 (termenul de protecţie) sau în perioada 26 noiembrie-13 decembrie 2017, perioadă în care Preşedintele încă nu a formulat cererea de reexaminare.

24. Astfel, cu privire la critica de neconstituţionalitate extrinsecă referitoare la faptul că forma legii adoptată de Camera Deputaţilor anterior reexaminării a diferit esenţial faţă de forma legii respinsă de Senat, drept pentru care ar fi fost încălcat principiul bicameralismului, putea fi efectuată numai în perioadele antereferite de la paragraful precedent. La acest moment, respectiv după admiterea cererii de reexaminare, critica de neconstituţionalitate extrinsecă privind legea în ansamblu poate viza numai derularea procedurii legislative privind adoptarea legii ca urmare a formulării cererii de reexaminare.

25. De asemenea, criticile de neconstituţionalitate punctuale formulate în privinţa art. I pct. 1 (cu referire la sintagma „regenerare urbană” cuprinsă în art. 1) şi pct. 19 [cu referire la art. 22 alin. (7)] din lege vizează, de asemenea, forma legii adoptată anterior cererii de reexaminare. Deşi Senatul şi Camera Deputaţilor, mai exact comisiile sesizate în fond, arată că au admis cererea de reexaminare, în realitate admiterea este una parţială. Astfel, pe de o parte, cererea de reexaminare nu a privit expres art. I pct. 1 (cu referire la sintagma „regenerare urbană” cuprinsă în art. 1) din lege, ci o chestiune de corelare între art. I pct. 1, respectiv pct. 2 şi 3 din lege, iar, pe de altă parte, cererea de reexaminare, deşi a vizat art. I pct. 19 [cu referire la art. 22 alin. (7)] din lege, a fost respinsă cu privire la acest text legal, fiind menţinută soluţia legislativă adoptată anterior cererii de reexaminare. Or, cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea constată că autorii obiecţiei de neconstituţionalitate pot invoca numai diferenţa specifică dintre forma legii adoptate iniţial, respectiv la 7 noiembrie 2017, şi cea adoptată după cererea de reexaminare, respectiv la 13 iunie 2018, aspect neglijat însă în cazul de faţă de către aceştia [a se vedea în acest sens Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 31 mai 2018, paragrafele 30-34].

26. Prin urmare, având în vedere că autorii obiecţiei de neconstituţionalitate formulează critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă ce nu privesc nici adoptarea legii în procedura de reexaminare şi nici dispoziţiile legale introduse după reexaminare, Curtea, potrivit jurisprudenţei sale, urmează să respingă obiecţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.

27. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 (cu referire la sintagma „regenerare urbană”cuprinsă în art. 1) şi pct. 19 [cu referire la art. 22 alin. (7)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, precum şi a legii în ansamblul său.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

Pronunţată în şedinţa din data de 18 iulie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef, Benke Károly

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în unitatea administrativ-teritorială Şieuţ din judeţul Bistriţa-Năsăud

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin, (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor în sectoarele cadastrale nr. 7, 8, 13, 27, 33, 53, 54 şi 76 din unitatea administrativ-teritorială Şieuţ din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 6 februarie 2018.

Nr. 127.

 

ANEXĂ*)

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: BISTRIŢA-NĂSĂUD UAT: ŞIEUŢ

Sectoare: 7. 8, 13, 27. 33. 53, 54, 76


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind publicarea efectuării radierii din Registrul general şi Registrul special Instituţii Financiare Nebancare, precum şi din Registrul instituţiilor de plată a Societăţii CETELEM IFN - S.A.

 

Având în vedere procesul de fuziune transfrontalieră, comunicat de către Societatea CETELEM IFN - S.A. prin Scrisoarea înregistrată la Banca Naţională a României cu nr. 7.934/19.04.2018, în urma căruia societatea sus-menţionată a fost absorbită de către BNP Paribas Personal Finance - S.A. Paris - Sucursala Bucureşti (societate absorbantă), în baza art. 28 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a art. 27 alin. (6) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 35 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, ale art. 1 coroborat cu pct. 1 din anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 27/2014 pentru numirea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, precum şi ale Hotărârii Parlamentului României nr. 42/2017 privind numirea unui membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României,

guvernatorul Băncii Naţionale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune publicarea efectuării radierii din Registrul general şi Registrul special Instituţii Financiare Nebancare, precum şi din Registrul instituţiilor de plată, ţinute la Banca Naţională a României, a Societăţii CETELEM IFN - S.A., cu sediul în Str. Clucerului nr. 78-80, sectorul 1, Bucureşti, înscrisă din data de 18.06.2007 în Registrul general cu nr. RG-PJR-41-110134 şi în Registrul special cu nr. RS-PJR-41-110022 la secţiunea k) „Activităţi multiple de creditare”, respectiv din data de 28.04.2011 în Registrul instituţiilor de plată cu nr. IP-RO-0003, societate radiată din evidenţele Oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti la data de 18.04.2018.

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 6 iulie 2018.

Nr. 754.

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind publicarea efectuării radierii din Registrul general Instituţii Financiare Nebancare a Societăţii DIRECT FACTOR IFN - S.A.

 

Având în vedere solicitarea de radiere din Registrul general Instituţii Financiare Nebancare, formulată de către Societatea DIRECT FACTOR IFN - S.A. prin Adresa înregistrată la Banca Naţionala a României cu nr. 12.390/8.06,2018, precum şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 113 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, în baza art. 28 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 35 alin, (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, ale art. 1 coroborat cu pct. 1 din anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 27/2014 pentru numirea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, precum şi ale Hotărârii Parlamentului României nr. 42/2017 privind numirea unui membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României,

guvernatorul Băncii Naţionale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune publicarea efectuării radierii din Registrul general Instituţii Financiare Nebancare ţinut la Banca Naţională a României a Societăţii DIRECT FACTOR IFN - S.A., cu sediul în Bucureşti, str. Tudor Vianu nr. 25-27, ap. 2, sectorul 1, înregistrată la oficiul registrului comerţului cu nr. J40/17594/2006, având codul unic de înregistrare 19159075, înscrisă în Registrul general Instituţii Financiare Nebancare cu nr. RG-PJR-41-050074 din data de 31.01.2007, la secţiunea e) „Factoring”.

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 6 iulie 2018.

Nr. 755.