MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 709         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 14 august 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 278 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 364 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 289 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 şi art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în ansamblul său

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

603. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Uda, judeţul Argeş

 

604. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Vama Buzăului, judeţul Braşov

 

605. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Belcîugatele, judeţul Călăraşi

 

606. - Hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Dobrun, judeţul Olt

 

607. - Hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Rociu, judeţul Argeş

 

608. - Hotărâre privind aprobarea modelului steagului oraşului Victoria, judeţul Braşov

 

609. - Hotărâre privind aprobarea modelului steagului oraşului Însurăţei, judeţul Brăila

 

610. - Hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Comana, judeţul Braşov

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 278

din 26 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 364 din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 364 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Gospodarul din Ardeal - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3 058/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.279D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile legale criticate au un conţinut normativ asemănător cu cele din vechea reglementare procesual civilă, care au făcut, în numeroase rânduri, obiect al controlului de constituţionalitate, ocazie cu care s-a reţinut că procedura de asigurare a dovezilor este o procedura specială, de urgenţă, ce are un scop limitat, aceia de conservare a unor dovezi ce se află în primejdie să dispară sau să fie greu de administrat în viitor,

4. Accesul liber la justiţie este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale şi implică existenţa unor proceduri unice pentru situaţii deosebite, aşa cum este şi procedura asigurării dovezilor. De altfel, dovezile administrate prin această procedură pot fi folosite şi de partea care nu a solicitat conservarea lor, părţile nefiind lipsite de dreptul lor de a le combate, prin alte probe, în cursul derulării procesului de fond.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 4 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.058/211/2016, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 364 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Gospodarul din Ardeal - S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare formulate împotriva unui proces-verbal de constatare de urgenţă a unei stări de fapt întocmit de executorul judecătoresc în temeiul art. 364 din Codul de procedură civilă.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin dispoziţiile legale criticate legiuitorul a ales să înlăture controlul judecătoresc, atât prin atribuirea acestei competenţe direct în favoarea executorului judecătoresc, cât şi prin omisiunea reglementării unei căi de atac împotriva unui proces-verbal de constatare întocmit în aceste condiţii. Prin înlăturarea controlului judecătoresc s-a conferit executorului judecătoresc competenţa de a decide cu privire la legalitatea şi temeinicia unei astfel de cereri, activitate ce constituia atributul instanţei de judecată sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865. Doar în măsura în care nu există acordul părţii adverse executorul judecătoresc este obligat să se adreseze instanţei de judecată, însă practica execuţională relevă faptul că acesta constată de urgenţă o stare de fapt, apreciind că nu este necesar acordul părţii adverse; drept urmare, nu există nici obligaţia sesizării instanţei de judecată.

7. Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă, contrar prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere

asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 364 - Constatarea de urgenţă a unei stări de fapt din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

„(1) La cererea oricărei persoane care are interesul Să constate de urgenţă o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, executorul judecătoresc în circumscripţia căruia urmează să se facă constatarea va putea constata la faţa locului această stare de fapt.

(2) în cazul în care efectuarea constatării prevăzute la alin. (1) necesită concursul părţii adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi făcută decât cu acordul acesteia.

(3) în lipsa acordului prevăzut la alin. (2), partea interesată va putea cere instanţei să încuviinţeze efectuarea constatării. Instanţa poate încuviinţa efectuarea constatării fără citarea aceluia împotriva căruia se cere. Dispoziţiile art. 360-363 se aplică în mod corespunzător.

(4) Procesul-verbal de constatare va fi comunicat în copie celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de faţă, şi are puterea doveditoare a înscrisului autentic

13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 din Constituţie şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi art. 126 alin. (1) din Constituţie potrivit cărora „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege*

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 702 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 17 aprilie 2018, a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 364 din Codul de procedură civilă.

15. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că, prin cererea formulată, în temeiul art. 364 din Codul de procedură civilă, partea urmăreşte constatarea de urgenţă a unei stări de fapt, executorul judecătoresc fiind sesizat în baza procedurii speciale privind asigurarea de dovezi, Constatarea de urgenţă a unei stări de fapt, care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, poate fi realizată de executorul judecătoresc în circumscripţia căruia urmează a se face constatarea. Executorul judecătoresc procedează la exercitarea unei competenţe prevăzute de lege, atât de art. 364 din Codul de procedură civilă, cât şi de art. 7 lit. h) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011. Reglementarea legală criticată este integrată procedurii de asigurare a probelor prevăzute de art. 359-365 din Codul de procedură civilă, care este o procedură specială, de urgenţă, cu un scop limitat, respectiv de conservare a unor dovezi care se află în primejdie să dispară sau să fie greu de administrat în viitor, condiţia fundamentală a unui asemenea demers fiind existenţa unei primejdii în administrarea dovezii sau în constatarea unei anumite stări de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor,

16. În ipoteza art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoana care are interesul să constate de urgenţă o anumită stare de fapt se adresează direct executorului judecătoresc, care va putea constata la faţa locului această stare de fapt, doar în ipoteza alin. (2) al aceluiaşi articol fiind necesară încuviinţarea instanţei, respectiv numai în lipsa acordului părţii adverse sau al unei alte persoane împotriva căreia constatarea urmează a fi făcută. În lipsa acordului, instanţa de judecată va fi sesizată în vederea încuviinţării efectuării constatării de urgenţă a stării de fapt [art. 364 alin. (3) din Codul de procedură civilă], încuviinţare care poate fi dată şi fără citarea aceluia împotriva căruia se cere, iar procedura de soluţionare a unei astfel de cereri este cea reglementată de dispoziţiile art. 360-363 din Codul de procedură civilă, care se aplică în mod corespunzător, respectiv procedura asigurării probelor.

17. Prin urmare, Curtea a reţinut că, spre deosebire de vechea reglementare procesual civilă (art. 239 din Codul de procedură civilă din 1865), constatarea de urgenţă a unei stări de fapt se face de executorul judecătoresc, la cererea părţii interesate, fără a mai fi nevoie nici de autorizarea prealabilă a instanţei de judecată şi nici de desemnarea executorului judecătoresc de către  aceasta, intervenţia instanţei fiind necesară numai atunci când, fiind cerut concursul părţii adverse sau al altei persoane pentru efectuarea constatării, acest acord lipseşte, în această situaţie, instanţa va pronunţa o încheiere prin care va autoriza executorul judecătoresc să efectueze constatarea, fără a fi obligatorie citarea celui împotriva căruia se cere. În urma constatării unei stări de fapt, în condiţiile art. 364 din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc întocmeşte un proces-verbal care va fi comunicat celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de faţă, şi are puterea doveditoare a unui înscris autentic,

18. În acest context, Curtea a reţinut că nu se încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare, întrucât înlăturarea procesului-verbal de constatare a unei stări de fapt se face după regulile din materia probaţiunii, partea interesată putând contesta respectiva probă în cauza în care va fi folosită. De asemenea, având puterea doveditoare a înscrisului autentic, poate fi invocată nulitatea absolută a procesului-verbal potrivit art. 271 alin, (1) din Codul de procedură civilă, care prevede că: „înscrisul autentic întocmit fără respectarea formelor prevăzute pentru încheierea sa valabilă ori de o persoană incompatibilă, necompetentă sau cu depăşirea competenţei este lovit de nulitate absolută, dacă legea nu dispune altfel.”

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii, soluţia şi considerente cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Gospodarul din Ardeal - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.058/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 364 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 289

din 26 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 şi art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în ansamblul său

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 şi art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar În materie civilă, excepţie ridicată de Oltiţa Manafu în Dosarul nr. 23.828/ 233/2016/a1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.200D/2017.

2. La apelul nominal lipseşte autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.888D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Oltiţa Manafu în Dosarul nr. 23.821/ 233/2016/a1 Judecătoria Galaţi - Secţia civilă.

4. La apelul nominal lipseşte autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.888D/2017 la Dosarul nr. 1.200D/2017, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca o măsură prin care să se asigure accesul efectiv şi egal la justiţie prin înlăturarea piedicii ce o constituie costurile procedurilor judiciare pentru persoanele care nu pot face faţă unui proces fără a pune în pericol întreţinerea familiilor lor. Această formă de asistenţă acordată de către stat nu este, însă, una necondiţionată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 stabilind condiţiile în care acest ajutor poate fi acordat, condiţii care nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.

7. Referitor la art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă arată că acestea au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, aceasta constatând constituţionalitatea lor, spre exemplu, prin Decizia nr. 619 din 4 noiembrie 2014 sau Decizia nr. 59 din 24 februarie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierea nr. 105 din 24 februarie 2017, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 31 martie 2017, şi încheierea nr. 371 din 24 mai 2017 pronunţate în Dosarul nr. 23.828/233/2016/a1 şi Dosarul nr. 23.821 /233/2016/a1, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 şi art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Oltiţa Manafu în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de reexaminare a unor încheieri prin care s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata cauţiunii pentru suspendarea executării silite.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit acordarea de asistenţă juridică sub forma scutirii de la plata cauţiunii, fiind, astfel, încălcat accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. De asemenea apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate.

10. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că, deşi autoarea excepţiei este nemulţumită de modul de aplicarea legii de către instanţa de judecată, aceasta nu atrage încălcarea dispoziţiilor constituţionale. Interpretarea şi aplicarea diferită a dispoziţiilor legale de către instanţele de judecată nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie,

precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 90 şi art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, în ansamblul său. Dispoziţiile legale criticate punctual au următorul cuprins:

- Art. 90: „(1) Cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.

(2) Asistenţa judiciară cuprinde:

a) acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege;

b) apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat desemnat de barou;

c) orice alte modalităţi prevăzute de lege.

(3) Asistenţa judiciară poate fi acordată oricând în cursul procesului, în tot sau numai în parte.

(4) Persoanele juridice pot beneficia de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii speciale.

- Art. 719 alin. (2): „Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauţiune, calculată la valoarea obiectului contestaţiei, după cum urmează:

a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;

b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depăşeşte 10.000 lei;

c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depăşeşte 100.000 lei;

d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depăşeşte 1.000.000 lei.”

17. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 privind statul de drept, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 din Constituţie, şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a examinat constituţionalitatea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor invocate în prezenta cauză, şi, prin Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 18, a reţinut, referitor la critica de neconstituţionalitate privind absenţa reglementării cauţiunii dintre formele de ajutor public judiciar, că aceasta vizează, în realitate, o omisiune legislativă. Or, Curtea Constituţională nu poate analiza un text de lege din perspectiva a ceea ce el nu prevede in terminis, adică a lipsei de reglementare, şi nici printr-un examen comparativ al legislaţiei într-o anumită materie.

19. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 90 şi art. 719 alin. (2)

din Codul de procedură civilă, chiar dacă autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu arată în ce mod acestea încalcă drepturile fundamentale, se poate concluziona că aceasta este nemulţumită de absenţa reglementării cauţiunii dintre formele de asistenţă judiciară, ca şi în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, precum şi de faptul că nu beneficiază de asistenţă judiciară sub forma scutirii de plată a cauţiunii stabilite de instanţa de judecată.

20. Astfel formulate, susţinerile de neconstituţionalitate tind la completarea textelor legale criticate şi nu au natura unor veritabile critici de neconstituţionalitate. Curtea s-a pronunţat constant, de exemplu, prin Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999, în sensul că nu este competentă a soluţiona excepţii de neconstituţionalitate privind lacune legislative ori în cazul unor reglementări legale despre care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece ar presupune o intervenţie nemijlocită în activitatea de legiferare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 924 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, şi Decizia nr. 895 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 10 august 2010).

21, Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE.

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 şi art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în ansamblul Său, excepţie ridicată de Oltiţa Manafu în dosarele nr. 23.828/233/2016/a1 şi nr. 23.821/233/2016/a1 ale Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Uda, judeţul Argeş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Uda, judeţul Argeş, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Uda, judeţul Argeş, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 2 august 2018.

Nr. 603.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Uda, judeţul Argeş

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Uda, judeţul Argeş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Uda, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite. În câmpul albastru se află un cap de cerb de argint, flancat de două ramuri de stejar de aur încărcate cu şase (3:3) ghinde naturale care se întretaie în săritoare în partea de jos. Scutul are bordură de argint încărcată cu 16 prune albastre.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Capul de cerb reprezintă bogăţia cinegetică a zonei. Crenguţa de stejar cu ghinde semnifică bogăţia silvică a localităţii.

Prunele simbolizează că zona este bogată în pomi fructiferi, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Vama Buzăului, judeţul Braşov

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Vama Buzăului, judeţul Braşov, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Vama Buzăului, judeţul Braşov, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 2 august 2018.

Nr. 604.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Vama Buzăului, judeţul Braşov

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Vama Buzăului, judeţul Braşov

 

 

Descrierea stemei

Stema comunei Vama Buzăului, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu roşu unghiular (zimţat) cu bordura de argint de 3 mm.

În partea superioară, în câmp albastru, se află central, pe o terasă neagră, un brad de argint, însoţit dreapta-stânga de două cruci treflate de argint.

În partea inferioară, în câmp verde, se află un zimbru maro, boncănind trecând spre dreapta.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Brâul sugerează elemente de fortificare „Festungurile” din localitate, bradul argintiu pe fundalul albastru, alături de fundalul verde trimit la resursele naturale (munte, vegetaţie, ape), iar crucile amintesc despre viaţa religioasă a comunităţilor locale şi sacrificiile celor care au luptat în zonă în Primul Război Mondial.

Zimbrul reprezintă rezervaţia de zimbri de pe teritoriul localităţii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Belciugatele, judeţul Călăraşi

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Belciugatele, judeţul Călăraşi, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Belciugatele, judeţul Călăraşi, surit prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MI NISTRU

VASILICA-VIOR1CA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 2 august 2018.

Nr. 605.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Belciugatele, judeţul Călăraşi

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Belciugatele, judeţul Călăraşi

 

Descrierea stemei

Stema comunei Belciugatele, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat argintiu.

În partea superioară se află doi delfini adosaţi, stilizaţi, cu capetele spre flancurile scutului şi corpurile curbate în sus, cu cozile recurbate în jos, spre capete, fiecare delfin fiind ornat cu şase inele descrescătoare spre coadă, tangente la un vrej serpentiform; delfinii sunt uniţi printr-o traversă ornată central cu nor, iar pe flancuri cu două spirale, mărginită sus de trei capiteluri trapezoidale, cel din mijloc susţinând un stâlpişor, totul de argint, asuprit de o cruce treflată de aur.

În vârful scutului se află un mănunchi compus din trei spice de grâu, alternând cu doi ştiuleţi de porumb, dispuse în evantai, totul de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Ansamblul statuar cu delfini, traversă şi cruce reprezintă valori de patrimoniu, reproducând sculptura catapetesmei bisericii de la Cojeşti (datată în anul 1752), declarată monument istoric, unic în ţară; ornamentele inelate şi spiralate fac aluzie la toponimul „belciugatele”.

Brâul undat reprezintă bogăţia hidrografică a zonei, cu râuri şi bălţi abundând în peşte.

Mănunchiul de grâu şi porumb simbolizează agricultura zonei, iar numărul lor indică cele cinci sate componente ale comunei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea modelului steagului comunei Dobrun, judeţul Olt

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (4) din Legea nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă modelul steagului comunei Dobrun, judeţul Olt, prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale modelului steagului comunei Dobrun, judeţul Olt, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 2 august 2018.

Nr. 606.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

COMUNA DOBRUN

 

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale modelului steagului comunei Dobrun, judeţul Olt

 

Descrierea steagului

Steagul comunei Dobrun este format, potrivit anexei nr. 1, dintr-o pânză dreptunghiulară albastră cu proporţia între lăţimea şi lungimea steagului de 2/3, cu stema comunei Dobrun imprimată în centru.

În partea de sus este inscripţionat statutul localităţii „Comuna”, iar partea de jos denumirea „Dobrun”, ambele cuvinte cu litere de culoare galbenă.

Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lăţime.

Semnificaţiile elementelor şi ale culorilor steagului

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Dobrun se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, traversat de o fascie undată.

În partea superioară, în câmp roşu, se află trei flori de în de argint, butonate albastru.

În câmp albastru se află o plantă de floarea-soarelui în culori naturale.

În vârful scutului se află un zid de argint rostuit negru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Floarea-soarelui reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Florile de în semnifică cultivarea plantelor tehnice.

Fascia undată simbolizează râul Olteţ.

Zidul evocă istoria localităţii şi siturile arheologice denumite „La Viile Brătăşanu”.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că

localitatea are rangul de comună.

Culoarea albastră (sau azur) reprezintă apa, dar şi aerul, cel mai nobil element după foc, şi simbolizează blândeţea, frumuseţea, nobleţea şi buna-credinţă.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea modelului steagului comunei Rociu, judeţul Argeş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (4) din Legea nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă modelul steagului comunei Rociu, judeţul Argeş, prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale modelului steagului comunei Rociu, judeţul Argeş, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 2 august 2018.

Nr. 607.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

 

 

COMUNA ROCIU

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale modelului steagului comunei Rociu, judeţul Argeş

 

Descrierea steagului

Potrivit anexei nr. 1, modelul steagului comunei Rociu este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporţia între lăţimea şi lungimea steagului de 2/3, având câmpul albastru cu un chenar roşu. În centru este imprimată stema comunei Rociu.

Pe steag este inscripţionat cu culoarea albă, în partea de sus, statutul localităţii „COMUNA”, iar în partea de jos denumirea „ROCIU”.

Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lăţime.

Semnificaţiile elementelor şi ale culorilor steagului

Descrierea stemei

Stema comunei Rociu se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată de argint şi având o bordură roşie încărcată cu 11 bezanţi de argint.

În partea superioară se află o cruce treflată de aur.

În partea inferioară se află 4 spice de grâu de aur, dispuse în evantai, ale căror tulpini se încrucişează în partea de jos, având o fundă de aur la punctul lor de intersecţie.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucea face referire atât la trecutul istoric al localităţii, când teritoriile acesteia făceau parte din domeniile schitului Berislăveşti, cât şi la edificiile de cult din localitate.

Brâul undat reprezintă râul Dâmbovnic, care traversează localitatea.

Spicele de grâu simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.

Bezanţii amintesc de cele 11 monede republicane romane, descoperite pe raza comunei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Culoarea albastră este simbol al fidelităţii şi perseverenţei, al cerului, al lumii spirituale.

Culoarea roşie reprezintă putere, acţiune, îndrăzneală, generozitate, dragoste, voinţă, agresivitate, dorinţa de a servi patria.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea modelului steagului oraşului Victoria, judeţul Braşov

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (4) din Legea nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă modelul steagului oraşului Victoria, judeţul Braşov, prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale modelului steagului oraşului Victoria, judeţul Braşov, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 2 august 2018.

Nr. 608.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

ORASUL VICTORIA

 

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale modelului steagului oraşului Victoria, judeţul Braşov

 

Descrierea steagului

Steagul oraşului Victoria este format, conform anexei nr. 1, dintr-o pânză albă dreptunghiulară cu proporţia între lăţimea şi lungimea steagului de 2/3, cu stema localităţii în mijloc. Stema este încadrată în partea inferioară de litera „V” stilizată albastră.

Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lăţime.

Semnificaţiile elementelor şi ale culorilor steagului

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema oraşului Victoria se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă, de argint.

În partea de jos, în câmp roşu, se află turnurile de evacuare a noxelor şi cisterna unui combinat chimic, totul de argint.

În partea de sus, în câmp albastru, se află o capră neagră în salt şi o floare de colţ, ambele de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Capra neagră şi floarea de colţ reprezintă bogăţia cinegetică şi faunistică a zonei.

Turnurile de evacuare şi cisterna simbolizează combinatul chimic, în jurul căruia s-a construit localitatea.

Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Culoarea albastră reprezintă apa, dar şi aerul, cel mai nobil element după foc, şi simbolizează blândeţea şi buna-credinţă. Culoarea albă transmite puritate, curăţenie şi neutralitate.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea modelului steagului oraşului însurăţei, judeţul Brăila

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (4) din Legea nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă modelul steagului oraşului însurăţei, judeţul Brăila, prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale modelului steagului oraşului însurăţei, judeţul Brăila, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 2 august 2018.

Nr. 609.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

ORAŞULUI ÎNSURĂŢEI

 

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale modelului steagului oraşului însurăţei, judeţul Brăila

 

Descrierea steagului

Potrivit anexei nr. 1, modelul steagului oraşului însurăţei este format este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporţia între lăţimea şi lungimea drapelului de 2/3, format din trei fâşii dispuse vertical în următoarea succesiune: albastru, alb, albastru.

În centru, pe fâşia de culoare albă este imprimată stema localităţii, deasupra stemei este scris rangul localităţii „ORAŞUL”, iar jos numele localităţii „ÎNSURĂŢEI”.

Drapelul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lăţime.

Semnificaţiile elementelor şi ale culorilor steagului

Descrierea stemei

Stema oraşului însurăţei se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat:

- la dextra cu un bărbat tânăr, redat în întregime, văzut din faţă, purtând pe cap o căciulă cu ţuguiul spre dreapta, opinci în picioare, îmbrăcat cu o cămaşă lungă, închisă în partea de sus cu patru nasturi mici, încins cu un brâu confecţionat din bucăţi de piele dispuse orizontal şi oblic, un cojoc desfăcut, ornat, de sus în jos, cu motive geometrice liniare în zig-zag, peste care are, pe umeri, o tunică lungă până la genunchi, deschisă, ornată cu motive asemănătoare cu cele prezentate mai sus;

- la senestra cu o femeie tânără, redată în întregime, văzută din faţă, cu capul înclinat puţin spre dreapta, purtând pe cap o năframă şi opinci în picioare, îmbrăcată în costum popular, având o traistă cu cureaua trecută pe după gât, sprijinită pe şoldul drept, cu mâna stângă flexată din cot, cu palma deschisă şi părând că atinge cu vârfurile degetelor colţul superior stâng al acesteia.

În vârful scutului se află un brâu undat de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

În cazul de faţă, cele două personaje sunt arma vorbitoare, deoarece fac referire la denumirea localităţii, cu aluzie la „însurăţei”, împroprietăriţi cu pământ aici după „legea însurăţeilor” din anul 1878, în fostul sat Pârdăleni, pe locul căruia se află astăzi oraşul.

Brâul undat reprezintă râul Câlmăţui, oraşul fiind pe malul drept al acestuia.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Albastrul reprezintă simbolul fidelităţii şi perseverenţei, al cerului, al lumii spirituale.

Albul este culoarea purităţii şi semnifică: vindecare, purificare, nou, neatins, calm, sinceritate, are efecte de expansivitate, uşurinţă, suavitate, robusteţe, puritate, exprimă pace, împăcare, linişte, inocenţă, curăţenie.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea modelului steagului comunei Comana, judeţul Braşov

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (4) din Legea nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă modelul steagului comunei Comana, judeţul Braşov, prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale modelului steagului comunei Comana, judeţul Braşov, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 2 august 2018.

Nr. 610.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

COMUNA COMANA

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale modelului steagului comunei Comana, judeţul Braşov

 

Descrierea steagului

Potrivit anexei nr. 1, modelul steagului comunei Comana este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporţia între lăţimea şi lungimea steagului de 2/3, format din trei fâşii dispuse orizontal în următoarea succesiune a culorilor: albastru, roşu, albastru. Banda roşie este mărginită de o bandă galbenă îngustată.

În centru, pe fâşia de culoare roşie este imprimată stema comunei Comana, pe fâşia albastră de sus este inscripţionat statutul localităţii „COMUNA”, iar în partea de jos, pe fâşie albastră, este inscripţionată denumirea „COMANA”.

Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lăţime.

Semnificaţiile elementelor şi ale culorilor steagului

Descrierea stemei

Stema comunei Comana se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În partea dreaptă, în câmp roşu, se află o ramură de stejar cu trei frunze şi o ghindă, toate de aur.

În partea stângă, în câmp verde, se află un cerb de aur stând, privind spre dreapta.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află o biserică văzută din faţă cu contraforţi laterali, având intrarea flancată de două ferestre arcuite, respectiv un turn cu acoperiş ascuţit, străpuns de o fereastră arcuită, totul de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Ramura de stejar şi cerbul reprezintă bogăţia silvică şi cinegetică a zonei.

Biserica simbolizează credinţa locuitorilor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Culoarea albastră reprezintă apa, dar şi aerul, cel mai nobil element după foc, şi simbolizează blândeţea, frumuseţea, nobleţea şi buna-credinţă.

Culoarea roşie înseamnă putere, acţiune, îndrăzneală, generozitate, dragoste, voinţă, agresivitate, dorinţa de a servi patria.

Culoarea galbenă reprezintă pământul, este simbolul forţei şi bogăţiei. Reprezintă şi bogăţia şi holdele aurii de grâu din timpul verii.