MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 720         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 21 august 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

994. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru modificarea şi completarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014

 

3.032/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 120/C/2011

 

3.501. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea programelor şcolare pentru cultura de specialitate, pregătirea practică şi stagiile de pregătire practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasele a XI-a şi a XII-a ciclul superior al liceului - filiera tehnologică; pentru pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasa a XI-a învăţământ profesional; pentru stagiile de pregătire practică de 720 ore (după clasa a X-a ciclul inferior al liceului - filiera tehnologică)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014

 

Văzând Referatul de aprobare nr. SP 9.056 din 3.08.2018 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 6 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. .- Normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 21 februarie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) zonă de protecţie sanitară - terenul din jurul obiectivului unde este interzisă orice folosinţă sau activitate care ar putea conduce la poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populaţiei rezidente din imediata vecinătate a obiectivului; pentru captările, construcţiile şi instalaţiile utilizate în alimentarea prin sistem public sau privat de aprovizionare cu apă potabilă/instalaţiile de apă minerală, terapeutică sau pentru îmbutelierea apei se aplică prevederile pentru «zona de protecţie sanitară cu regim sever”, «zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie» şi «perimetru de protecţie hidrogeologică» din Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 930/2005, denumite în continuare Norme speciale, şi din Instrucţiunile privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică, aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.278/2011;”.

2. La articolul 1, după litera h) se introduc şapte noi litere, literele i), j), k), l), m), n) şi o), cu următorul cuprins:

„i) biosecuritate - complex de măsuri organizatorice şi tehnice care sunt aplicate intr-o fermă pentru prevenirea introducerii, persistenţei şi răspândirii de agenţi patogeni, în scopul protejării sănătăţii animalelor şi a sănătăţii publice;

j) bazin de înot - cuvă artificială umplută cu apă care întruneşte cerinţele de dimensionare şi dotare ce permit exercitarea activităţilor de înot în conformitate cu tipul şi nivelul prestaţiilor pentru care este destinat;

k) piscină - construcţie complexă echipată pentru îmbăiere şi/sau înot, în care se regăsesc unul sau mai multe bazine artificiale, folosit/folosite pentru activităţi de agrement, formative şi/sau sportive, după caz, precum şi toate celelalte spaţii necesare desfăşurării corespunzătoare a acestor activităţi;

l) suprafaţa adiacentă bazinului - pardoseala din jurul bazinului utilizată pentru circulaţie şi activităţi sportive, didactice sau recreaţionale, după caz;

m) pediluviu - spaţiu de trecere către bazin, alcătuit dintr-o cuvă, dispusă astfel încât să nu poată fi sărită sau evitată, cu rol în dezinfecţia şi igienizarea picioarelor utilizatorilor;

n) apa de preaplin - cantitate de apă al cărei volum depăşeşte capacitatea nominală a bazinului;

o) responsabil de piscină - persoana care asigură realizarea condiţiilor de igienă, precum şi funcţionalitatea piscinei, instalaţiilor şi siguranţa utilizatorilor.”

3. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să se facă în zonele de locuit, pe terenuri sigure şi salubre care să asigure:

a) protecţia populaţiei faţă de producerea unor fenomene naturale ca alunecări de teren, inundaţii, avalanşe;

b) reducerea degajării sau infiltrării de substanţe toxice, inflamabile sau explozive, apărute ca urmare a poluării mediului;

c) sistem centralizat sau individual de alimentare cu apă potabilă în conformitate cu normele legale în vigoare;

d) sistem de canalizare care asigură preluarea, colectarea, evacuarea şi transportul apelor uzate, a apelor meteorice, precum şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate înainte de evacuare;

e) sistem de colectare selectivă a deşeurilor menajere;

f) sănătatea populaţiei faţă de poluarea antropică cu compuşi chimici, radiaţii şi/sau contaminanţi biologici.

(2) La zonificarea funcţională a localităţilor se va avea în vedere: separarea funcţiunilor, raportul interdependent al diferitelor zone funcţionale, evitarea incompatibilităţilor funcţionale în zonele destinate locuirii şi funcţiunilor complementare ale acestora.

(3) Zonele de protecţie sanitară vor fi stabilite, conform prevederilor prezentelor norme şi altor prevederi legale aplicabile, precum şi pe baza avizelor corespunzătoare dotărilor tehnico-edilitare ale zonelor de locuit eliberate de instituţiile abilitate.

(4) Zonele cu riscuri naturale sau antropice vor fi desemnate ca zone cu interdicţie de construire a clădirilor cu destinaţie de locuinţe sau socioculturale, pe baza studiilor elaborate de către instituţii abilitate, până la înlăturarea riscului.

(5) La stabilirea amplasamentului noilor clădiri trebuie să se ţină cont de obiectivele existente în zonă, precum ferme, adăposturi pentru animale, depozite de deşeuri sau alte surse potenţiale de disconfort, cu respectarea simultană atât a distanţelor legale faţă de limita proprietăţilor şi zonele de protecţie sanitară, cât şi a principiului celui mai vechi amplasament, cu respectarea prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 4 din Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploataţiilor agricole.”

4. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) în cazul învecinării cu clădiri cu faţade fără ferestre, respectiv calcan, prevederile alin. (1) se aplică doar pentru pereţii cu ferestre, cu respectarea dreptului la însorire a încăperilor de locuit ale celui mai vechi amplasament.”

5. La articolul 4, după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins:

„a1) acolo unde constrângerile de spaţiu nu permit amenajarea de platforme care să îndeplinească condiţiile de la lit. a), se pot amplasa pubele pentru colectarea selectivă a deşeurilor municipale în spaţii protejate şi asigurate, cu cale de acces pentru evacuare, la distanţă de minimum 5 metri de faţada neprevăzută cu ferestre a celei mai apropiate locuinţe/imobil, cu condiţia ca ritmul de evacuare a acestor deşeuri să fie zilnic;”.

6. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Unităţile cu capacitate mică de producţie, comerciale şi de prestări servicii, discoteci, cluburi de noapte, care prin natura activităţii acestora pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc., se amplasează numai în clădiri separate.

(2) Unităţile menţionate la alin. (1) se amplasează la o distanţă de minimum 15 m de ferestrele locuinţelor.

(3) Distanţa minimă specificată la alin. (2) se măsoară între faţada locuinţei şi perimetrul unităţii.

(4) Pentru unităţile menţionate la alin. (1) se asigură mijloacele adecvate de limitare a noxelor, astfel încât să se asigure încadrarea acestora în normele din standardele în vigoare, precum şi în normele specificate la art. 16 alin. (4)-(6).

(5) Se interzice schimbarea domeniului de activitate a unităţilor menţionate la alin. (1) dacă prin aceasta se creează premisa apariţiei de riscuri pentru sănătatea populaţiei din zona locuită sau dacă această schimbare conduce la nerespectarea valorilor-limită pentru poluanţii emişi, respectiv compuşi chimici, fizici şi/sau biologici.

(6) Se interzice schimbarea destinaţiei funcţionale a unor zone, dacă prin aceasta se creează premisa apariţiei de riscuri pentru sănătatea populaţiei din zona locuită.”

7. La articolul 6 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) se pot amplasa/amenaja unităţi comerciale, unităţi de prestări servicii, cabinete medicale ambulatorii fără paturi, laboratoare de analize medicale, puncte externe de recoltare probe biologice ale laboratoarelor de analize medicale, furnizori de servicii de îngrijiri la domiciliu, cabinete de practică pentru servicii publice conexe actului medical şi cabinete veterinare pentru animale de companie, cu excepţia celor menţionate la art. 5 alin. (1);”.

8. La articolul 6 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins:

„a1) Cabinetele medicale ambulatorii, laboratoarele de analize medicale şi punctele externe de recoltare a probelor biologice, cabinetele medicale veterinare se amplasează în clădiri de locuit sau în clădiri în care se desfăşoară şi alte activităţi cu respectarea următoarelor condiţii:

1. să asigure intrare şi circuite separate faţă de locatarii din imobilul respectiv;

2. să asigure gestionarea deşeurilor periculoase conform reglementărilor legale în vigoare;

3. să nu creeze disconfort şi riscuri pentru sănătate;

4. să respecte normele igienico-sanitare specifice activităţilor desfăşurate conform reglementărilor legale în vigoare;

5. să asigure schimbarea destinaţiei spaţiului, conform activităţii desfăşurate.”

9. La articolul 6 alineatul (1), litera b) se abrogă.

10. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi perimetrul unităţilor care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei sunt următoarele:

 

1. Ferme de cabaline, până la 20 de capete:

50 m

2. Ferme de cabaline, peste 20 de capete:

100 m

3. Ferme şi crescătorii de taurine, până la 50 de capete:        

50 m

4. Ferme şi crescătorii de taurine, între 51-200 de capete:

100 m

5. Ferme şi crescătorii de taurine, între 201-500 de capete:

200 m

6. Ferme şi crescătorii de taurine, peste 500 de capete:

500 m

7. Ferme de păsări, până la 1.000 de capete:

50 m

8. Ferme de păsări, între 1.001-5.000 de capete:

200 m

9. Ferme de păsări, între 5.001-10.000 de capete:

500 m

10. Ferme şi crescătorii de păsări cu peste 10.000 de capete şi complexuri avicole industriale:

1.000 m

11. Ferme de ovine, caprine între 300 şi 1500 de capete:

100 m

12. Ferme de ovine, caprine cu peste 1.500 de capete:

200 m

13. Ferme de porci, până la 50 de capete:

100 m

14. Ferme de porci, între 51-100 de capete:

200 m

15. Ferme de porci, între 101-1.000 de capete:

500 m

16. Complexuri de porci, între 1.000-10.000 de capete:

1.000 m

17. Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete:

1.500 m

18. Ferme şi crescătorii de iepuri între 100 şi 5.000 de capete:

100 m

19. Ferme şi crescătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete:

200 m

20. Ferme şi crescătorii de struţi:

500 m

21. Ferme şi crescătorii de melci:

50 m

22. Spitale veterinare:

30 m

23. Grajduri de izolare şi carantină pentru animale:

100 m

24. Adăposturi pentru animale, inclusiv comunitare:

100 m

25. Abatoare

500 m

26. Centre de sacrificare, târguri de animale vii şi baze de achiziţie a animalelor:

200 m

27. Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală:

50 m

28. Platforme pentru depozitarea dejecţiilor animale care deservesc mai multe exploataţii zootehnice, platforme comunale:

500 m

29. Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine:

1.000 m

30. Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine:

1.000 m

31. Depozite pentru produse de origine vegetală (silozuri de cereale, staţii de tratare a seminţelor) cu capacitate intre 5-100 tone

100 m

32. Depozite pentru produse de origine vegetală (silozuri de cereale, staţii de tratare a seminţelor) cu capacitate peste 100 tone

200 m

33. Staţii de epurare a apelor uzate menajere, cu bazine acoperite:

 150 m

34. Staţii de epurare de tip modular (containerizate):

 50 m

35. Staţii de epurare a apelor uzate industriale şi apelor uzate menajere cu bazine deschise:

 300 m

36. Paturi de uscare a nămolurilor:

 300 m

37. Bazine deschise pentru fermentarea nămolurilor:

 500 m

38. Depozite controlate de deşeuri periculoase şi nepericuloase:

 1.000 m

39. Incineratoare pentru deşeuri periculoase şi nepericuloase:

 500 m

40. Crematorii umane:

 1.000 m

41. Autobazele serviciilor de salubritate:

 200 m

42. Staţie de preparare mixturi asfaltice, betoane

 500 m

43. Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport:

 50 m

44. Depozitele de combustibil cu capacitate mai mare de 10.000 litri

 50 m

45. Depozite de fier vechi, cărbuni şi ateliere de tăiat lemne:

 100 m

46. Bocşe (tradiţionale) pentru producerea de cărbune (mangal)

 1.000 m

47. Parcuri eoliene:

 1.000 m

48. Cimitire şi incineratoare animale de companie:

 200 m

49. Rampe de transfer deşeuri

 200 m.

 

(2) Pentru exploataţiile agrozootehnice prevăzute la alin. (1) pct. 1-20, platformele de depozitare a gunoiului de grajd pot fi amplasate în interiorul fermei, în zona cea mai îndepărtată de locuinţele vecine şi sursele de apă, dar nu la o distanţă mai mică decât cea prevăzută la art. 15 alin. (21), şi exploatate astfel încât să nu polueze sursele de apă şi să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea populaţiei din proximitate.

(3) Pentru obiective care nu se regăsesc la alin. (1) şi activităţi care nu sunt supuse reglementărilor de evaluare a impactului asupra mediului, specialiştii direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti vor evalua dacă funcţionarea acestora implică riscuri asupra sănătăţii publice fie în stadiul de proiect, fie în faza de funcţionare şi, în caz afirmativ, vor recomanda operatorului economic efectuarea unui studiu de evaluare a impactului asupra sănătăţii.”

11. La articolul 13, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Zona industrială va fi stabilită astfel încât poluanţii să nu depăşească valorile-limită şi concentraţiile maxime admisibile în aerul ambiental din teritoriile protejate, astfel cum sunt ele prevăzute în legislaţia naţională din domeniul calităţii aerului.

(3) Obiectivele/Activităţile care, conform legislaţiei de protecţie a mediului, necesită parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului sunt considerate obiective potenţial poluatoare şi trebuie să se supună reglementărilor de la alin. (1).”

12. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) Pentru unităţile sanitare cu servicii de spitalizare continuă care, prin specificul activităţii lor, necesită condiţii optime de igienă şi confort pentru reducerea riscurilor specifice, se asigură o zonă de protecţie sanitară faţă de locuinţe, arterele de circulaţie cu trafic intens, zonele urbane aglomerate, stabilită prin studii de impact asupra stării de sănătate a populaţiei Fac excepţie unităţile cărora le este asigurată o zonă de protecţie de minimum 50 m faţă de locuinţe, artere de circulaţie cu trafic intens,

(2) Unităţilor sanitare cu servicii de spitalizare de zi, centrelor de sănătate, centrelor de diagnostic, centrelor multifuncţionale, ambulatoriilor de specialitate, creşelor, grădiniţelor, şcolilor li se asigură o zonă de protecţie sanitară faţă de clădirile de locuit din vecinătate de minimum 15 m.”

13. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 unităţi de vită mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci, calculate conform tabelului de conversie din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/669 al Comisiei din 28 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 în ceea ce priveşte modificarea şi conţinutul programelor de dezvoltare rurală, publicitatea pentru aceste programe şi ratele de conversie în unităţi vită mare se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate.

(2) în gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă, adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10 unităţi de vită mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci, calculate conform tabelului de conversie din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/669 al Comisiei din 28 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 în ceea ce priveşte modificarea şi conţinutul programelor de dezvoltare rurală, publicitatea pentru aceste programe şi ratele de conversie în unităţi vită mare se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate.

(3) în gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la alin. (1) şi (2), adăposturile pentru creşterea animalelor se amplasează la distanţă de 50 m de cea mai apropiată locuinţă vecină şi sursă de apă destinată consumului uman.

(4) în mediul urban, prin hotărâri ale consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra sănătăţii se pot stabili distanţe de protecţie sanitară mai mari decât cele specificate în prezentul ordin, în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.”

14. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16- - (1) Dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se face în aşa fel încât în teritoriile protejate să se asigure şi să se respecte valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după cum urmează:

a) în perioada zilei, între orele 7,00-23,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 55 dB;

b) în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 45 dB;

c) 50 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate la exteriorul locuinţei pe perioada nopţii în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. b).

(2) în cazul în care un obiectiv se amplasează într-o zonă aflată în vecinătatea unui teritoriu protejat în care zgomotul exterior de fond anterior amplasării obiectivului nu depăşeşte 50 dB (A) în perioada zilei şi 40 dB (A) în perioada nopţii, atunci dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se face în aşa fel încât în teritoriile protejate să se asigure şi să se respecte valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după cum urmează:

a) în perioada zilei, între orele 7,00-23,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 50 dB;

b) în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 40 dB;

c) 45 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate pe perioada nopţii la exteriorul locuinţei în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. b).

(3) Sunt interzise amplasarea şi funcţionarea unităţilor cu capacitate mică de producţie, comerciale şi de prestări servicii specificate la art. 5 alin. (1) în interiorul teritoriilor protejate, cu excepţia zonelor de locuit.

(4) Amplasarea şi funcţionarea unităţilor cu capacitate mică de producţie, comerciale şi de prestări servicii specificate la art. 5 alin. (1), în interiorul zonelor de locuit, se fac în aşa fel încât zgomotul provenit de la activitatea acestora să nu conducă la depăşirea următoarelor valori-limită:

a) 55 dB pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT), la exteriorul locuinţelor, în perioada zilei, între orele 7,00-23,00;

b) 45 dB pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT), la exteriorul locuinţelor, în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00;

c) 50 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate pe perioada nopţii la exteriorul locuinţei în vederea comparării acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. b).

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) sunt permise amplasarea şi funcţionarea unităţilor comerciale cu activitate de restaurant în parcuri, cu program de funcţionare în perioada zilei, între orele 7,00-23,00, dacă zgomotul provenit de la activitatea acestora nu conduce la depăşirea următoarelor valori-limită:

a) 55 dB (A) pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT), la distanţa de 15 metri de perimetrul unităţii;

b) 60 dB (A) pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate la distanţa de 15 metri de perimetrul unităţii, în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. a).

(6) În cazul diferitelor tipuri de unităţi cu capacitate mică de producţie şi de prestări servicii, precum şi al unităţilor comerciale, în special al acelora de tipul restaurantelor, barurilor, Cluburilor, discotecilor etc., care, la data intrării în vigoare a prezentelor norme, îşi desfăşoară activitatea la parterul/subsolul clădirilor cu destinaţie de locuit, funcţionarea acestor unităţi se face astfel încât zgomotul provenit de la activitatea acestora să nu conducă la depăşirea următoarelor valori-limită, pentru oricare dintre locuinţele aflate atât în clădirea la parterul/subsolul căreia funcţionează respectiva unitate, cât şi în clădirile de locuit învecinate:

a) 55 dB (A) pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT), la exteriorul locuinţei, în perioada zilei, între orele 7,00-23,00;

b) 45 dB (A) pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT). la exteriorul locuinţei, în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00;

c) 35 dB (A) pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT), în interiorul locuinţei, în perioada zilei, între orele 7,00-23,00;

d) 30 dB pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A(LAeqT), în interiorul locuinţei, în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00;

e) 35 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate pe perioada nopţii la interiorul locuinţei în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. d).

(7) Autorităţile publice care au în structurile proprii laboratoare de zgomot sau care au în atribuţii realizarea de măsurări acustice în exteriorul şi/sau în interiorul locuinţelor au obligaţia elaborării unor proceduri de măsurare a zgomotului care să respecte prevederile SR ISO 1996/1-08 şi SR ISO 1996/2-08.

(8) Ministerul Sănătăţii şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului vor prevedea în actele de reglementare pe care le vor emite măsurile tehnice şi/sau administrative necesare astfel încât amplasarea şi funcţionarea unităţilor cu capacitate mică de producţie, comerciale şi de prestări servicii, precum şi dimensionarea zonelor de protecţie sanitară să se realizeze cu respectarea alin. (1)-(6), după caz.”

15. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - (1) Parametrii sanitari care trebuie să fie respectaţi la proiectarea şi execuţia locuinţelor sunt:

- suprafaţa minimă a unei camere = 12 mp;

- suprafaţa minimă a bucătăriei = 5 mp;

- înălţimea sub plafon = 2,55 m.

(2) încăperile de locuit şi bucătăriile trebuie prevăzute cu deschideri directe către aer liber - uşi, ferestre, care să permită ventilaţia naturală.

(3) Iluminatul natural în camere şi bucătărie trebuie să permită desfăşurarea activităţilor zilnice fără a se recurge la lumina artificială.

(4) Ventilaţia naturală trebuie să prevină vicierea şi poluarea aerului interior prin asigurarea următorilor parametri:

- volumul minim de aer necesar unei persoane este de 30 mc;

- ventilaţia naturală în bucătărie, bale şi cămară trebuie asigurată prin prize de aer exterior, pentru evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural, şi prin păstrarea liberă a unui spaţiu de 1 cm sub uşile interioare;

- suprafaţa părţii mobile a ferestrei din încăperea de locuit trebuie să respecte proporţia minimă de 1/20 din suprafaţa podelei.

(5) Ghenele tehnice şi toboganul de deşeuri solide se izolează acustic şi se prevăd cu posibilităţi de acces pentru curăţare şi decontaminare periodică.

(6) Pereţii, planşeele şi puţul ascensorului trebuie izolate împotriva zgomotelor şi vibraţiilor.

(7) Sistemul de încălzire trebuie să asigure temperatura minimă de 20°C în camerele de locuit, cu diferenţe în funcţie de destinaţia încăperii:

a) bale şi W.C. - 22°C;

b) camera de zi - 22°C;

c) dormitoare - 20°C.”

16. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - (1) Distanţele prevăzute la art. 11 alin. (1) pot fi modificate doar pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii publice elaborate de persoane fizice şi juridice specializate, certificate conform metodologiei de efectuare a studiilor de impact asupra sănătăţii, aprobată de către ministrul sănătăţii.

(2) Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se realizează pentru proiectele supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pe baza memoriului de prezentare întocmit conform conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 5 la Metodologia de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1.284/2010, a certificatului de urbanism emis în condiţiile legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi a planurilor-anexă la acesta, a unui raport privind calitatea factorilor de mediu posibil afectaţi, precum şi a altor documente/studii relevante.

(3) Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se realizează pentru activităţile existente în cadrul procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu pe baza fişei de prezentare şi declaraţiei întocmite de titularul activităţii în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 2 la Procedura de emitere a autorizaţiei de mediu, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.798/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi a unui raport privind calitatea factorilor de mediu posibil afectaţi.

(4) Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se realizează pentru activităţile care intră sub incidenţa prevederilor legislaţiei privind emisiile industriale, în cadrul procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, pe baza documentaţiei întocmite în conformitate cu cerinţele art. 12 din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Concluziile evaluării impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se integrează corespunzător în raportul privind impactul asupra mediului/bilanţul de mediu/raportul de amplasament elaborat în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, procedura de emitere a autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu şi sunt menţionate în acordul de mediu şi autorizaţia de mediu, autorizaţia integrată de mediu, după caz.

(6) Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se realizează pentru unităţile prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 5 alin. (1)-(3) şi pentru orice situaţii specifice gospodăriilor neprevăzute la art. 15, precum şi pentru obiective şi/sau activităţi care nu sunt supuse prevederilor legislaţiei privind protecţia mediului, dacă se apreciază că produc riscuri asupra sănătăţii populaţiei.

(7) în căzui obiectivelor de interes naţional sau care pot determina poluare transfrontalieră, evaluarea impactului asupra sănătăţii populaţiei se face de către Institutul Naţional de Sănătate Publică prin structurile sale.”

17. La articolul 22, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 22. - (1) Sursele de apă de suprafaţă sau subterane, folosite ca sursă pentru sistemele de aprovizionare cu apă a localităţilor, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- calitate corespunzătoare categoriei de folosinţă într-un procentaj de 95% din numărul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;

- debitul necesar asigurării unei distribuţii continue, avându-se în vedere variabilităţile zilnice şi sezoniere ale cererilor de apă şi tendinţa de dezvoltare a localităţii: populaţie, edilitar, pentru următorii 5 ani.”

18. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Sursele de apă subterană, precum izvoare captate, drenuri sau foraje, trebuie să fie amplasate şi construite pe terenuri nepoluate agricol sau industrial, să fie protejate contra şiroirilor de ape şi împotriva inundaţiilor. Zona de extracţie trebuie să fie protejată sanitar, în conformitate cu normele speciale în vigoare, astfel încât să se prevină accesul public şi al animalelor. De asemenea, zona trebuie să fie prevăzută cu pantă de scurgere pentru prevenirea băltirii apei în sezoanele cu precipitaţii atmosferice.”

19. La articolul 25, alineatele (4) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(4) în sistemele de aprovizionare cu apă potabilă se folosesc numai echipamente, produse, materiale, substanţe chimice sau amestecuri utilizate în contact cu apa potabilă avizate sanitar, conform prevederilor legale în vigoare.

................................................................................................

(6) Proiectarea instalaţiilor de tratare a apei, a rezervoarelor de înmagazinare şi a reţelelor de distribuţie trebuie să prevadă zone de protecţie sanitară cu regim sever delimitate conform normelor speciale în vigoare, precum şi posibilitatea de evacuare a apelor de spălare şi accesul pentru recoltarea de probe, în vederea efectuării monitorizării de control şi a celei de audit al calităţii apei potabile. Spălarea, curăţarea şi dezinfecţia periodică şi ori de câte ori este necesar a instalaţiilor de tratare, a rezervoarelor de înmagazinare şi a reţelei de distribuţie sunt obligatorii. Produsele utilizate pentru dezinfecţie trebuie să aibă aviz/autorizaţie emis/emisă de Comisia Naţională pentru Produse Biocide sau autorizaţie unională potrivit dispoziţiilor Regulamentului nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide şi să se utilizeze conform instrucţiunilor.”

20. La articolul 25, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

„(7) Pentru construcţiile şi instalaţiile de distribuţie a apei potabile folosite pentru alimentarea cu apă a localităţilor se vor dimensiona şi institui zonele de protecţie sanitară conform normelor speciale.”

21. La articolul 27, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Fântâna trebuie amplasată şi construită astfel încât să fie protejată de orice sursă de poluare şi să asigure accesibilitatea consumatorilor. Amplasarea fântânilor publice şi a fântânilor individuale se face cu respectarea distanţei de cel puţin 10 m radial faţă de orice sursă posibilă de poluare: grajd, coteţe, platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd, fose septice vidanjabile, latrine şi trebuie să se facă astfel încât să nu afecteze sănătatea populaţiei şi mediul. Pentru depozitele de deşeuri municipale/industriale se vor respecta distanţele minime conform art. 11 alin (1). Adâncimea stratului de apă folosit nu trebuie să fie mai mică de 6 m. Pereţii fântânii trebuie astfel amenajaţi încât să prevină orice contaminare exterioară. Ei vor fi construiţi din material rezistent şi impermeabil: ciment, cărămidă sau piatră, tuburi din beton. Pereţii fântânii trebuie prevăzuţi cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o înălţime de 70-100 cm deasupra solului şi 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente şi impermeabile, iar articularea cu pereţii fântânii trebuie făcută în mod etanş. Fântâna trebuie să aibă capac, iar deasupra ei, un acoperiş care să o protejeze împotriva precipitaţiilor atmosferice. Scoaterea apei din fântână trebuie să se facă printr-un sistem care să împiedice poluarea ei: găleată proprie sau pompă. În jurul fântânii trebuie să existe o zonă de protecţie de 1,5 m, amenajată în pantă, cimentată sau pavată, impermeabilizată contra infiltraţiilor şi împrejmuită pentru prevenirea accesului animalelor.”

22. La articolul 28, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Apele uzate trebuie epurate în aşa fel încât să respecte prevederile legale specifice domeniului de gospodărire a apelor.

(3) La proiectarea staţiilor de epurare se va face şi studiul de impact asupra sănătăţii publice, în situaţia în care vor fi amplasate în intravilanul localităţii şi nu se respectă distanţa minimă de protecţie sanitară prevăzută la art. 11 alin. (1).”

23. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 29. - Îndepărtarea apelor uzate menajere industriale şi agrozootehnice se face numai prin reţeaua de canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilităţii de racordare la sisteme publice de canalizare, unităţile sunt obligate să îşi prevadă instalaţii proprii pentru colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata în aşa fel încât să nu constituie un pericol pentru sănătate.”

24. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 30. - Este interzisă răspândirea neorganizată direct pe sol (curţi, grădini, străzi, locuri riverane ş.a.) sau în resursele de apă a apelor uzate menajere, fecaloid-menajere şi industriale. Este interzisă deversarea apelor uzate în zona de protecţie sanitară a surselor şi a instalaţiilor centrale de alimentare cu apă.”

25. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 31. - Apele uzate provenite de la unităţile sanitare, precum şi de la orice unităţi care, prin specificul lor, contaminează apele reziduale cu agenţi patogeni sau poluează cu substanţe chimice şi/sau radioactive se vor trata în incinta unităţilor respective, asigurându-se dezinfecţia şi decontaminarea, după caz, înainte de evacuarea în colectorul stradal.”

26. Articolul 33 se abrogă.

27. Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 34. - Fosele septice vidanjabile prin care sunt îndepărtate apele uzate menajere şi fecaloid-menajere provenite de la locuinţele neracordate la un sistem de canalizare se amplasează la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinţă şi sursă de apă.”

28. La articolul 37, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Administraţia publică locală va asigura colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor menajere şi stradale. Este interzisă depozitarea deşeurilor după colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public sau privat.”

29. La articolul 38, partea introductivă şi literele c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 38. - Gestionarea deşeurilor municipale se realizează în conformitate cu prevederile specifice în vigoare. În contextul prezentelor norme, deşeurile se colectează astfel:

................................................................................................

c) Medicamentele expirate provenite de la populaţie vor fi depuse la farmacii, oficine locale de distribuţie sau drogherii apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare. Unităţile farmaceutice vor afişa la Ioc vizibil anunţul privind colectarea gratuită a medicamentelor expirate.

................................................................................................

e) Deşeurile zootehnice, rezultate din amenajări în gospodării particulare care nu se asimilează cu fermele zootehnice, se colectează pe platforme de colectare impermeabilizate, amplasate la minimum 10 metri de ferestrele locuinţelor şi sursele de apă în situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) şi (2) şi la 50 de metri în situaţia prevăzută la art. 15 alin. (3).

30. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 39. - (1) Evacuarea deşeurilor menajere biodegradabile şi reziduale de la locurile de producere şi colectare la locul de neutralizare se face de preferinţă zilnic, fără a se depăşi următoarele termene maxime:

a) în perioada 1 aprilie-1 octombrie:

- zilnic, din zonele rezidenţiale şi de la unităţile de alimentaţie publică, unităţile sanitare cu paturi, grădiniţe şi creşe;

- la cel mult două zile, din celelalte zone.

b) în perioada 1 octombrie-1 aprilie:

- la cel mult 3 zile, din toate zonele.

(2) Evacuarea deşeurilor menajere biodegradabile «din poartă în poartă» se realizează o dată pe săptămână.”

31. Articolul 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 40. - (1) Colectarea, transportul, stocarea temporară, tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase se realizează numai în condiţiile stabilite de legislaţia din domeniul protecţiei mediului în vigoare.

(2) Modul de colectare şi punctele autorizate pentru preluarea deşeurilor vor fi aduse la cunoştinţa populaţiei din fiecare unitate administrativ-teritorială.”

32. La articolul 41, partea Introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 41. - Depozitele controlate de deşeuri periculoase şi nepericuloase, instalaţiile de tratare a deşeurilor şi instalaţiile de incinerare trebuie proiectate, construite şi administrate cu respectarea prevederilor legislaţiei pentru protecţia mediului şi a sănătăţii umane în vigoare. În acest scop se vor îndeplini următoarele condiţii:”.

33. La articolul 43, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) funcţionarea instalaţiilor de incinerare este condiţionată de:

(i) monitorizarea emisiilor de gaze reziduale în atmosferă;

(ii) monitorizarea imisiilor celor mai importanţi poluanţi specifici generaţi în cursul activităţii de incinerare a deşeurilor, Ea limita celor mai apropiate clădiri din vecinătatea obiectivului, inclusiv locuinţe;”.

34. Articolele 58 şi 62-74 se abrogă.

35. După capitolul VIII se introduce un nou capitol, capitolul IX, cu următorul cuprins:

 

„CAPITOLUL IX

Norme igienico-sanitare în domeniul funcţionării şi exploatării piscinelor de uz public

 

Art. 98. - Protejarea sănătăţii utilizatorilor unei piscine se asigură prin:

a) filtrarea şi dezinfecţia apei din piscină, cu scopul îndepărtării particulelor, poluanţilor, microorganismelor şi altora;

b) utilizarea echipamentelor specifice pentru distribuţia eficientă a dezinfectatului în bazin şi îndepărtarea apei contaminate;

c) curăţarea bazinului pentru eliminarea biofilmului de pe suprafeţe, a sedimentelor depuse pe fundul bazinului, precum şi a particulelor absorbite de filtre;

d) ventilarea corespunzătoare a piscinelor acoperite, pentru îndepărtarea, în principal, a produşilor secundari volatili de dezinfecţie şi reducerea nivelului de radon

Art. 99. - În vederea asigurării condiţiilor igienico-sanitare, în piscine se vor respecta următoarele cerinţe:

a) circuitul utilizatorilor cu picioare desculţe sau în papuci de bale va fi delimitat de celelalte căi de circulaţie de tip «încălţat»;

b) pentru piscinele de uz public, accesul utilizatorilor către suprafaţa adiacentă bazinului se face obligatoriu prin trecerea prin pediluviu, duşuri pentru picioare sau orice alt sistem care asigură condiţii similare de dezinfecţie a picioarelor. Condiţiile minime care trebuie îndeplinite pentru această trecere sunt următoarele:

(i) să fie concepută astfel încât să nu poate fi evitată de utilizatori la intrarea acestora în suprafaţa adiacentă/sala bazinului;

(ii) să fie alimentată cu apă potrivit prevederilor legale în vigoare şi cu un nivel al clorului rezidual liber de 2 mg/1.

Art. 100.-în vederea asigurării condiţiilor funcţionale pentru siguranţa utilizatorilor în piscine este necesară îndeplinirea, cel puţin, a următoarelor cerinţe:

a) finisajul suprafeţei adiacente bazinului este tip pardoseală antiderapantă;

b) accesul sau ieşirea din bazinele cu adâncimea de peste 60 cm se efectuează prin intermediul unor trepte/scări din beton, zidărie sau metalice, antiderapante, fixe sau detaşabile, prevăzute cu balustradă/balustrade solidă/solide fixată/fixate în structura bazinului sau a suprafeţei adiacente acestuia; numărul treptelor/scărilor se stabileşte în funcţie de mărimea şi tipul bazinului. Scările vor avea profiluri rotunjite şi forma adaptată folosirii fără risc de accidentare;

c) marginea bazinului se prevede cu un sistem de care utilizatorii să se poată prinde, realizat în conformitate cu reglementările tehnice, în funcţie de tipul bazinului;

d) prevederea treptei de odihnă, realizată în conformitate cu reglementările tehnice în pereţii bazinului, şi care este în funcţie de adâncimea apei din bazin;

e) marcarea vizibilă a adâncimii bazinului, realizată pe marginile acestuia, cel puţin în următoarele puncte: la intrarea în bazin, în locurile corespunzătoare adâncimilor minime şi maxime, în zonele în care adâncimea creşte brusc peste 1,5 m şi la mijlocul bazinului, pentru bazinele cu fund plat sau pantă constantă;

f) realizarea de finisaje interioare care să asigure izolaţia termică, precum şi tratarea suprafeţelor cu substanţe antifungice în cazul piscinelor acoperite;

g) respectarea reglementărilor tehnice referitoare la condiţiile termohigrometrice, iluminat, acustice şi de ventilare, în vigoare la data realizării piscinelor.

Art. 101. - (1) în scopul asigurării condiţiilor de igienă şi funcţionalitate ale piscinei, proprietarul/administratorul acesteia numeşte un responsabil de piscină sau, în caz contrar, îndeplineşte atribuţiile şi responsabilităţile acestuia.

(2) Responsabilul de piscină are, în condiţiile prezentelor norme, cel puţin următoarele obligaţii:

a) asigură buna funcţionare a piscinei;

b) asigură respectarea cerinţelor igienice şi ambientale în interiorul piscinei, precum şi calitatea fizico-chimică şi microbiologică a apei din bazin;

c) întocmeşte planul de supraveghere şi control intern privind funcţionarea piscinei. În care se prevăd cel puţin următoarele:

(i) descrierea sistemului funcţional al piscinei cu includerea cerinţelor prevăzute la art. 98;

(ii) programul de monitorizare şi întreţinere a sistemului de la pct. (i);

(iii) procedurile de operare în condiţii normale de funcţionare, cu includerea cerinţelor prevăzute la art. 108-111;

(iv) procedurile de operare în caz de incidente specifice sau poluări accidentale care pot să modifice calitatea apei;

(v) planul general de urgenţă şi procedura de evacuare;

d) supraveghează respectarea de către utilizatori a măsurilor de igienă prevăzute la art. 114 şi 115;

e) urmăreşte, potrivit programului stabilit pentru supraveghere şi control intern, realizarea în toate spaţiile piscinei a activităţilor de curăţenie zilnică şi dezinfecţie, gestionarea deşeurilor şi altele asemenea, cu respectarea prevederilor art. 47-52;

f) asigură completarea zilnică a registrului prevăzut la art. 106.

Art. 102. - (1) Bazinele de înot/Piscinele pot fi umplute cu apă potabilă sau cu apă de mare. În cazul în care apa de umplere se obţine local din alte surse decât de la reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă, aceasta trebuie să fie conformă cu prevederile legale din domeniu.

(2) Piscinele acoperite sau descoperite, precum şi piscinele care folosesc apă de mare se dotează cu sisteme de filtrare şi dezinfecţie a apei, astfel încât calitatea apei să se încadreze în valorile maxime admise prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 546/2008 privind gestionarea calităţii apei de îmbăiere, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 103. - Parametrii fizico-chimici de evaluare a calităţii apei din bazinele de înot/piscine trebuie să îndeplinească cel puţin cerinţele prevăzute în standardele SR EN 15288-1, SR EN 15288-2 şi SR EN 13451-1, aprobate conform dispoziţiilor Legii nr. 163/2015 privind standardizarea naţională, după cum urmează:

a) limpezimea - testată cu un disc negru, de 15 cm pe fond alb, care trebuie să fie vizibil în punctul cel mai adânc al bazinului;

b) concentraţia clorului rezidual liber - care trebuie să fie cuprins între 0,5 mg/l şi 1 mg/l în cazul celor acoperite, respectiv între 0,5 mg/l şi 1,5 mg/l în cazul celor descoperite, pentru bazinele de înot şi piscinele la care dezinfecţia se face exclusiv prin clorinare. Orice altă metodă sau combinaţie de metode de tratare este permisă în măsura în care parametrii de dezinfecţie sunt măsurabili şi controlabili, iar apa respectă cerinţele din anexa nr. 1 la prezentele norme;

c) pH-ul apei - care trebuie să se situeze între 7,2 şi 7,8;

d) temperatura apei pentru îmbăiere - care trebuie să se situeze între 24°-32°C. În acest caz, piscinele vor fi prevăzute cu instalaţii de încălzire a apei, în vederea evitării utilizării apei cu o temperatură sub 24°C.

Art. 104. - Substanţele/Produsele chimice folosite ca dezinfectante pentru apa de îmbăiere din bazine, precum şi pentru operaţiunile de tratare, curăţenie şi dezinfecţie a suprafeţelor şi grupurilor sanitare trebuie să fie avizate/autorizate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide, conform Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 105. - (1) Pentru evaluarea calităţii apei din bazin, determinarea dezinfectantului rezidual se realizează astfel:

a) zilnic, înainte de utilizarea bazinului;

b) la un interval de 3 ore, în cazul în care dezinfecţia apei se realizează manual;

c) în mod continuu, în cazul în care dezinfecţia apei se realizează automat, caz în care se efectuează, pentru siguranţă, şi determinări manuale, cel puţin trei pe zi.

(2) Responsabilitatea efectuării determinărilor fizico-chimice revine responsabilului piscinei.

(3) Temperatura şi pH-ul apei din bazine se măsoară şi se înregistrează zilnic, cu următoarea frecvenţă:

a) cu o oră înainte de deschiderea piscinei; şi

b) la fiecare trei ore pe toată durata programului de funcţionare.

(4) Responsabilul de piscină este obligat să realizeze monitorizarea calităţii apei de îmbăiere cu frecvenţa prevăzută în anexa nr. 1 la prezentele norme.

Art. 106. - Responsabilul de piscină trebuie să deţină registre în care să înscrie rezultatele buletinelor de analiză a apei, concentraţiile dezinfectantului din apă, valorile pH-ului şi temperatura apei, periodicitatea de primenire a apei şi de dezinfecţie a bazinelor, precum şi modalitatea de dezinfecţie a bazinelor, inclusiv substanţele dezinfectante folosite.

Art. 107. - Pentru a permite curăţarea corespunzătoare şi dezinfecţia întregii suprafeţe a bazinului este necesară golirea completă, cel puţin o dată pe an şi, obligatoriu, înainte de fiecare început de sezon, în cazul funcţionării sezoniere, pentru bazinele cu sisteme de recirculare a apei.

Art. 108. - (1) Toate piscinele de uz public alimentate cu apă potabilă trebuie prevăzute cu sisteme de recirculare şi tratare a apei.

(2) Instalaţia de recirculare şi filtrare este dimensionată astfel încât să asigure câte o recirculare a întregului volum de apă în:

a) 30 min., în cazul bazinelor puţin adânci rezervate copiilor (sub 0,6 m);

b) 1 h şi 30 min., în cazul bazinelor sau părţilor de bazin cu adâncime până la 1,35 m;

c) 4 h, în cazul bazinelor sau părţilor de bazine cu adâncime mai mare sau egală cu 1,35 m;

d) 8 h în cazul bazinelor pentru sărituri sau scufundări.

(3) în cazul recirculării apei, 1/10-1/15 din volumul apei din bazin se înlocuieşte zilnic cu apă potabilă sau cu o cantitate corespunzătoare de 301 pentru fiecare utilizator al bazinului din ziua respectivă.

Art. 109. - Pentru bazinele fără recirculare, dar cu primenire continuă a apei, apa se va schimba zilnic cel puţin 1/3 din volumul apei din bazin şi se va asigura golirea, spălarea şi dezinfecţia acestuia la cel mult 3 zile.

Art. 110. - Pentru bazinele fără recircularea apei şi fără posibilităţi de primenire continuă a apei se vor asigura golirea, spălarea şi dezinfecţia zilnică a bazinului şi umplerea cu apă la calitatea prevăzută în tabelul din anexă nr. 1 la prezentele norme.

Art. 111. - Pentru situaţia prevăzută la art. 107, golirea completă, spălarea şi dezinfecţia pereţilor şi fundului bazinului se realizează o dată pe an, precum şi ori de câte ori apar poluări accidentale care modifică calitatea microbiologică a apei. Dezinfecţia bazinelor se realizează după spălare cu jet de apă şi curăţare mecanică, prin ştergerea pereţilor şi fundului bazinului cu bureţi îmbibaţi în soluţie dezinfectantă.

Art. 112. - Piscinele se dotează, obligatoriu, cu: vestiare, grupuri sanitare şi duşuri, separate pentru femei şi bărbaţi. Numărul minim de dotări sanitare este:

 

Numărul de WC*uri

Pisoare

Lavoare

 

Duşuri

 

1

1

1

1

1

1

1

75 (b)

50 (f)

75

100 (b)

100 (f)

50 (b)

50 (f)

 

Art. 113. - Regulamentul privind utilizarea piscinelor şi măsurile de igienă se afişează într-un loc vizibil şi accesibil utilizatorilor, la intrarea în piscină. În perioada de utilizare a piscinei nu se va depăşi numărul maxim de persoane aflate simultan în piscină/bazin, astfel cum este prevăzut prin proiect. Numărul maxim de utilizatori se menţionează în regulamentul de utilizare a piscinei.

Art. 114. - Accesul persoanelor în bazin este permis numai după ce, în prealabil, au făcut duş şi au trecut cu picioarele prin pediluviu/duşul pentru picioare.

Art. 115. - Accesul în piscine al persoanelor purtătoare de boli transmisibile, plăgi deschise, dermite sau dermatoze este interzis. Această cerinţă va fi menţionată în regulamentul prevăzut la art. 113.”

36. În tot cuprinsul normelor, sintagma „deşeuri menajere” se înlocuieşte cu sintagma „depozite de deşeuri municipale”, iar sintagma „deşeuri asimilabile celor menajere1 se înlocuieşte cu sintagma „deşeuri municipale asimilabile celor menajere1.

Art. II. - Autorizaţiile sanitare de funcţionare şi notificările privind certificarea conformităţii emise de către direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti

până la data intrării în vigoare a prevederilor prezentului ordin îşi menţin valabilitatea sub rezerva respectării condiţiilor de la data emiterii acestora.

Art. III, - Metodologia de elaborare a evaluării impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. IV. - Autorizaţiile eliberate pentru cabinetele medicale care îşi desfăşoară activitatea la data intrării în vigoare a prezentului ordin îşi menţin valabilitatea până la modificarea condiţiilor de autorizare, prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.338/2007 pentru aprobarea Normelor privind structura funcţională a cabinetelor medicale şi de medicină dentară, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. V. - În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, proprietarii/administratorii piscinelor existente aflate în exploatare vor lua toate măsurile pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 98, 100, 108 şi 112 din normele prevăzute la art. I,

Art. VI. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

 

Bucureşti, 9 august 2018.

Nr. 994.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 120/C/2011

 

Având în vedere Acordul dintre Regatul Norvegiei şi Uniunea Europeană privind Mecanismul financiar norvegian 2014-2021 prin caro Norvegia contribuie la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic European,

luând în considerare Memorandumul de înţelegere privind implementarea Mecanismului financiar norvegian 2014-2021 între Regatul Norvegiei şi Guvernul României, încheiat în data de 13 octombrie 2016, precum şi Regulamentul privind implementarea Mecanismului financiar norvegian 2014-2021, emis de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei în conformitate cu articolul 10.5 din acord,

ţinând seama de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2017 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar Spaţiul Economic European 2014-2021 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021, aprobată cu modificări prin Legea nr. 206/2017,

în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 173/2017 privind ratificarea Acordului de împrumut (Proiect de îmbunătăţire a serviciilor judiciare) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 17 februarie 2017 şi la 27 februarie 2017,

luând în considerare dispoziţiile art. 16 alin. (5) din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare,

văzând notele interne nr. 6/15.962/2017/2018, nr. 1/7.763/2018 şi 1/70.742/15.200/2017 privind modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei,

în temeiul dispoziţiilor art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 120/C/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 februarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 98, după litera n1) se introduce o nouă literă, litera n2), cu următorul cuprins:

„n2) acordă asistenţă juridică de specialitate prin reprezentant desemnat, în operaţiunile necesare funcţionării Operatorului de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2014-2021, conform cadrului normativ aferent acestei finanţări nerambursabile, în cooperare cu Direcţia programe europene, Direcţia financiar-contabilă şi Direcţia investiţii;”.

2. După articolul 108 se introduce un nou articol, articolul 1081, cu următorul cuprins:

- Art. 1081. - În vederea ducerii la îndeplinire a dispoziţiilor prevăzute la art. 16 din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului se organizează şi funcţionează Punctul de contact responsabil cu implementarea Convenţiei la nivelul Ministerului Justiţiei.”

3. La articolul 120, alineatele (4) şi (5) se abrogă.

4. La articolul 122, după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

„c1) coordonarea, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 75/2000 privind organizarea activităţii de expertiză criminalistică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 488/2002, cu modificările şi completările ulterioare, activităţii de autorizare şi evidenţă a experţilor criminalişti autorizaţi.”

5. După articolul 125 se introduce un nou articol, articolul 1251, cu următorul cuprins:

„Art. 1251. - În vederea ducerii la îndeplinire a dispoziţiilor prevăzute la art. 122 lit. c1), Serviciul profesii juridice conexe îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) elaborează proiectul de regulament privind modalităţile de dobândire a calităţii de expert criminalist autorizat, precum şi procedura de retragere a acestei calităţi şi proiectul de ordin al ministrului justiţiei pentru aprobarea acestui regulament;

b) organizează, în condiţiile legii, examenul pentru dobândirea calităţii de expert criminalist autorizat;

c) ţine evidenţa experţilor criminalişti autorizaţi;

d) întocmeşte şi revizuieşte periodic tabelul nominal cuprinzând experţii criminalişti autorizaţi;

e) eliberează şi vizează legitimaţiile de expert criminalist;

f) eliberează adeverinţa de exercitare, cu caracter temporar sau ocazional, pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege, a profesiei de expert criminalist;

g) constată pierderea calităţii de expert criminalist autorizat;

h) întocmeşte lucrările necesare îndeplinirii procedurii de retragere a calităţii de expert criminalist;

i) realizează verificările documentelor depuse în vederea autorizării prin Sistemul de informare în cadrul pieţei interne, în condiţiile legii;

j) îndeplineşte atribuţiile specifice asumate de minister prin Protocolul de colaborare încheiat cu Centrul Naţional «România Digitală» pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare, prin utilizarea platformei PCU electronic;

k) îndeplineşte atribuţiile specifice direcţiei referitoare la recunoaşterea profesiei de expert criminalist în cadrul Reţelei autorităţilor competente cu atribuţii în recunoaşterea calificărilor profesionale - prin intermediul platformei electronice online IMI PQ NET România.”

6. La articolul 129, după litera j) se introduce o nouă literă, litera j1), cu următorul cuprins:

j1) dosarele de autorizare ale experţilor criminalişti autorizaţi;”.

7. La articolul 133, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) La nivelul Direcţiei investiţii se derulează, în cooperare cu Direcţia financiar-contabilă şi Direcţia programe europene şi Direcţia contencios prin reprezentant desemnat, operaţiuni necesare funcţionării Operatorului de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2009-2014 şi Operatorului de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2014-2021, conform cadrului normativ aferent acestei finanţări nerambursabile.”

8. La articolul 136, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Serviciul de gestiune a investiţiilor acordă asistenţă de specialitate în operaţiunile necesare funcţionării Operatorului de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2014-2021, care vizează investiţii în imobile, conform cadrului normativ aferent acestei finanţări nerambursabile.”

9. La articolul 1381, partea introductivă şi literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 1381, - La nivelul Serviciului achiziţii publice se derulează următoarele operaţiuni necesare funcţionării Operatorului de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2009-2014 şi Operatorului de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2014-2021, conform cadrului normativ aferent acestei finanţări nerambursabile, cu asigurarea autonomiei acestora faţă de acţiunile care privesc activitatea ministerului ca beneficiar al proiectelor finanţate prin acest mecanism, în baza procedurilor operaţionale privind gestionarea programelor pentru care ministerul are calitatea de Operator de program, aprobate la nivelul instituţiei:

a) organizează şi efectuează toate operaţiunile necesare desfăşurării procedurilor de achiziţii publice ale Operatorului de program;

b) se asigură că legislaţia aplicabilă locală, naţională şi a Uniunii Europene inclusiv, dar nu limitat la legislaţia privind mediul, achiziţiile publice şi ajutorul de stat, este respectată în ceea ce priveşte achiziţiile derulate de promotorii de proiecte din afara ministerului, chiar dacă pentru activitatea de verificare a acestor achiziţii se apelează la expertiză contractată, specializată în acest domeniu;”.

10. La articolul 1381, după litera b) se introduc două noi litere, literele b1) şi b2), cu următorul cuprins:

„b1) asigură transparenţa şi disponibilitatea operaţiunilor şi documentelor a căror obligaţie de prezentare este menţionată în cuprinsul regulamentelor de implementare aferente Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021;

b2) asigură existenţa şi evidenţa tuturor documentelor pe care le are în gestiune şi care constituie pistă de audit aferentă implementării mecanismelor financiare norvegiene;”.

11. La articolul 1381, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) îndeplineşte orice alte atribuţii necesare derulării operaţiunilor impuse Operatorului de program, conform competenţelor specifice şi cu respectarea cadrului normativ aferent Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021

12. La articolul 143, litera k) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„k) la nivelul Direcţiei financiar-contabile se derulează, în cooperare cu Direcţia investiţii şi Direcţia programe europene şi Direcţia contencios prin reprezentant desemnat, operaţiuni necesare funcţionării Operatorului de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2009-2014 şi Operatorului de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2014-2021, conform cadrului normativ aferent acestor finanţări nerambursabile.”

13. La articolul 145, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„f) realizează controlul financiar preventiv pentru toate tranzacţiile efectuate în cadrul Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021 pentru care ministerul este desemnat Operator de program.”

14. La articolul 1481, partea introductivă şi literele a)-k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 1481. - La nivelul Serviciului financiar contabilitate se derulează următoarele operaţiuni necesare funcţionării Operatorului de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2009-2014 şi Operatorului de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2014-2021, conform cadrului normativ aferent acestei finanţări nerambursabile, cu asigurarea autonomiei acestora faţă de acţiunile care privesc activitatea ministerului ca beneficiar al proiectelor finanţate prin acest mecanism, în baza procedurilor operaţionale privind gestionarea programelor pentru care ministerul are calitatea de Operator de program, aprobate la nivelul instituţiei:

a) asigură existenţa unui sistem informatic pentru înregistrarea şi stocarea înregistrărilor contabile pentru fiecare proiect din cadrul programelor şi colectarea informaţiilor aferente implementării necesare pentru managementul financiar, raportări, monitorizări, verificări, audituri şi evaluări;

b) se asigură că promotorii de proiecte menţin fie un sistem contabil separat, fie o evidenţă contabilă adecvată pentru toate tranzacţiile aferente proiectelor, fără a aduce atingere reglementărilor contabile naţionale;

c) sub rezerva dispoziţiilor contrare ale legislaţiei naţionale, deschide şi menţine conturi bancare, inclusiv purtătoare de dobândă, dedicate derulării de către Operatorul de program a operaţiunilor în cadrul Mecanismului financiar norvegian 2009- 2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021 şi întocmeşte documentele de încasări şi de plăţi aferente operaţiunilor derulate prin aceste conturi;

d) întocmeşte documentele privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea cheltuielilor, în baza propunerilor compartimentului de specialitate, în limita şi pe structura bugetului repartizat, CU aprobarea ordonatorului de credite şi numai pentru efectuarea acelor cheltuieli permise de actele normative în vigoare;

e) realizează plăţile aferente programelor în limita şi pe structura bugetului aprobat după ce au fost angajate, lichidate şi ordonanţate de ordonatorul de credite al Operatorului de program;

f) asigură transparenţa şi disponibilitatea operaţiunilor şi documentelor a căror obligaţie de prezentare este menţionată în cuprinsul regulamentelor de implementare aferente Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021;

g) pune la dispoziţia Direcţiei programe europene informaţiile necesare în vederea întocmirii şi transmiterii rapoartelor financiare intermediare, a rapoartelor anuale ale programelor, a rapoartelor finale ale programelor şi a rapoartelor privind dobânzile acumulate în conformitate cu prevederile Regulamentului de implementare aferent Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 şi Regulamentului de implementare aferent Mecanismului financiar norvegian 2014-2021;

h) transferă Autorităţii de certificare, în euro, dobânda bonificată în conturile gestionate aferente Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021;

i) transferă Autorităţii de certificare, în euro, din conturile aferente Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021, eventualele sume recuperate de la promotorii de proiecte, reprezentând grantul şi dobânda generată de acesta;

j) întocmeşte şi transmite spre aprobare Serviciului buget din cadrul Direcţiei financiar-contabile solicitările Direcţiei programe europene privind deschiderile de credite pentru sumele aferente cofinanţării publice naţionale la nivel de program de la bugetul de stat;

k) asigură, conform prevederilor legale, programarea la Trezoreria Statului a plăţilor efectuate de minister în calitate de Operator de program şi de Promotor de proiect;”.

15. La articolul 1481, după litera k) se introduc patru noi litere, literele k1), k2), k3) şi k4), cu următorul cuprins:

„k1) verifică dacă cheltuielile declarate de promotorii de proiecte au fost cu adevărat efectuate şi sunt în concordanţă cu regulamentele de implementare a mecanismelor financiare norvegiene, acordurile de program, acordurile de implementare a programelor şi cu legislaţia naţională şi comunitară aplicabilă;

k2) se asigură de faptul că toată contribuţia financiară este utilizată exclusiv pentru scopul programelor şi proiectelor subsecvente, că respectă prevederile stipulate în acordurile de program şi în acordurile de implementare a programelor şi că toate activele aferente programelor sunt folosite numai pentru scopurile prevăzute în acordurile de program;

k3) asigură efectuarea plăţilor către proiecte în timp util;

k4) asigură existenţa şi evidenţa tuturor documentelor pe care le are în gestiune şi care constituie pistă de audit aferentă implementării mecanismelor financiare norvegiene.”

16. La articolul 1481, litera l) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„l) îndeplineşte orice alte atribuţii necesare derulării operaţiunilor impuse Operatorului de program, conform competenţelor specifice şi cu respectarea cadrului normativ aferent Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021.”

17. La articolul 157, alineatele (2), (3), (4), (5), (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Direcţia de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe asigură atât suportul tehnic pentru elaborarea, negocierea şi încheierea documentaţiei de finanţare a proiectelor, cât şi implementarea efectivă a proiectelor finanţate din împrumuturi externe conform prevederilor acordurilor de finanţare. Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, şi protocoalelor semnate de Ministerul Justiţiei cu instituţiile beneficiare, precum şi conform regulilor şi procedurilor din regulamentele privind achiziţii ale instituţiilor finanţatoare, Manualului de implementare a proiectelor şi legislaţiei române în vigoare.

(3) Direcţia de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe răspunde de implementarea activităţilor proiectelor, asigură managementul tehnic şi financiar, activitatea de achiziţii, de decontare şi de elaborare a rapoartelor de progres şi anuale cu privire la proiecte.

(4) Activităţile derulate în cadrul Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe sunt coordonate de persoana din conducerea ministerului desemnată în acest sens de către ministrul justiţiei, denumită în continuare coordonatorul de proiect.

(5) Pentru asigurarea derulării activităţilor specifice, conducerea Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe se exercită de către managerul de proiect şi managerul adjunct al Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe, sub coordonarea coordonatorului de proiect.

(6) Competenţa de a exercita atribuţiile de ordonator principal de credite pentru angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor pentru activităţile de derulare a proiectelor implementate prin Direcţia de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe, precum şi dreptul de a semna contractele şi documentele create şi emise de Direcţia de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe, care angajează raporturi juridice cu terţii, sunt delegate persoanei din conducerea ministerului desemnate în acest sens de către ministrul justiţiei. Pe perioadele determinate ale absenţei acesteia, competenţa se deleagă, prin ordin al ministrului justiţiei, către alt ordonator principal de credite de la nivelul conducerii ministerului.

(7) Până la suma stabilită prin ordin al ministrului justiţiei, competenţa de a exercita atribuţiile de ordonator principal de credite pentru angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor pentru activităţile de derulare a proiectelor implementate prin Direcţia de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe, precum şi dreptul de a semna contractele şi documentele create şi emise de Direcţia de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe, care angajează raporturi juridice cu terţii, poate fi delegată managerului de proiect al Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe sau managerului de proiect adjunct, pe perioadele determinate ale absenţei managerului de proiect. Pe perioadele determinate ale absenţei atât a managerului de proiect, cât şi a managerului de proiect adjunct, aceste atribuţii pot fi încredinţate de către ordonatorul principal de credite unuia dintre ceilalţi manageri din cadrul Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe, pe bază de împuternicire.”

18. Articolul 158 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 158. - Direcţia de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe are următoarele responsabilităţi:

I. Etapa premergătoare încheierii acordurilor de finanţare

a) identifică, împreună cu direcţiile de specialitate din minister şi potenţialii beneficiari finali, domeniile de intervenţie în care este necesară acordarea de asistenţă tehnică/financiară;

b) elaborează în colaborare cu direcţiile de specialitate din minister şi potenţialii beneficiari finali conceptele proiectelor, în vederea transmiterii acestora către Ministerul Finanţelor Publice;

c) participă la misiunile de supervizare a derulării proceselor de negociere organizate de instituţiile finanţatoare;

d) asigură suportul tehnic pentru redactarea documentaţiei necesare încheierii acordurilor de finanţare, precum şi pentru intrarea în vigoare a acestora.

II. Etapa implementării efective a proiectelor

1. planificarea:

a) asigură managementul integrat în vederea implementării proiectelor, prin coordonarea, organizarea, controlul, monitorizarea şi planificarea activităţilor proiectelor;

b) participă, alături de beneficiarii direcţii, la identificarea, modificarea sau schimbarea activităţilor cuprinse în proiecte;

c) coordonează elaborarea termenilor de referinţă de către beneficiarii direcţi ai activităţilor cuprinse în proiecte pentru încadrarea în termenele prevăzute în planul de achiziţii;

d) asigură planificarea şi derularea procedurilor de achiziţii, în conformitate cu termenele prevăzute în planul de achiziţii;

e) participă alături de compartimentele ministerului la elaborarea şi fundamentarea bugetului necesar implementării proiectelor;

f) asigură relaţii funcţionale cu instituţiile finanţatoare, cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu alte instituţii publice, în vederea îndeplinirii scopurilor proiectelor;

2. contractarea:

a) iniţiază şi organizează procedurile privind atribuirea contractelor de servicii, lucrări şi bunuri achiziţionate pentru componentele şi subcomponentele proiectelor;

b) asigură şi coordonează întreaga activitate de achiziţii, în conformitate cu procedurile şi regulamentele privind achiziţiile ale Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi cu prevederile acordurilor de împrumut, precum şi cu legislaţia română în vigoare;

c) întreprinde măsuri în vederea constituirii comisiilor de evaluare a expresiilor de interes, ofertelor tehnice şi financiare depuse, în vederea contractării lucrărilor, bunurilor sau serviciilor ce fac obiectul procedurii de achiziţie; asigură prin compartimentul de achiziţii elaborarea documentaţiilor de licitaţie în conformitate cu solicitările beneficiarilor direcţi şi cu prevederile regulamentelor privind achiziţiile ale Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;

d) asigură suport tehnic în cadrul secretariatului comisiilor de evaluare în ceea ce priveşte procedurile şi regulamentele privind achiziţiile ale Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi realizarea rapoartelor de evaluare;

e) asigură corespondenţa cu instituţia finanţatoare pentru obţinerea avizelor necesare în cursul derulării procedurilor de achiziţii;

f) participă la procesul de negociere şi semnare a contractelor alături de persoanele autorizate în acest sens;

3. implementarea:

a) supervizează. monitorizează şi coordonează implementarea activităţilor derulate în cadrul contractelor încheiate în cadrul proiectelor, asigurându-se de atingerea de către contractori şi beneficiarii finali a obiectivelor şi a rezultatelor preconizate şi de efectuarea în bune condiţii a tuturor acţiunilor şi activităţilor;

b) asigură, prin compartimentul tehnic propriu, analiza documentelor tehnice şi coordonarea fluxului de informaţii între părţile interesate - beneficiari direcţi, contractor, consultanţi etc.;

c) fundamentează şi propune iniţierea de hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea investiţiilor, conform prevederilor legale în vigoare;

d) întocmeşte rapoarte de progres;

e) identifică potenţialele riscuri şi întreprinde acţiuni de minimizare/anihilare a efectelor acestora;

4. managementul financiar;

a) întocmeşte balanţa de verificare lunară, pe care o înaintează Direcţiei financiar-contabile pentru a fi integrată în situaţiile financiare încheiate la nivelul aparatului propriu al ministerului;

b) elaborează bugetul de cheltuieli după procedura stabilită de Ministerul Finanţelor Publice şi ordonatorul principal de credite, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

c) elaborează bugetul de cheltuieli f nai, după comunicarea sumelor aprobate şi a trimestrializării acestora, aprobate de ordonatorul principal de credite, administrează şi gestionează acest buget;

d) asigură păstrarea evidenţei financiare, în conformitate cu practicile financiare internaţionale acceptate şi legislaţia română în vigoare;

e) întocmeşte şi transmite compartimentului de specialitate din cadrul ministerului solicitările pentru deschiderile de credite aferente fondurilor din contribuţia Guvernului României; întocmeşte şi transmite Ministerului Finanţelor Publice sumarul de cheltuieli şi documentele justificative, în vederea efectuării de către aceste a tragerilor din contul de împrumut;

f) gestionează conturile contabile şi ţine evidenţa financiar-contabilă;

g) întocmeşte documentaţia necesară premergătoare plăţilor şi ordinele de plată; efectuează plăţile din contul de trezorerie;

h) întocmeşte documentele necesare pentru salarizarea personalului propriu şi plate contribuţiilor aferente; întocmeşte şi depune lunar declaraţiile privind contribuţiile datorate de angajaţi şi angajator la bugetul de stat;

i) realizează monitorizarea cheltuielilor şi efectuează raportările, contabilizarea şi asigură auditarea proiectelor.”

19. La articolul 159, literele a), b), c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) întocmeşte şi transmite instituţiei finanţatoare situaţia cheltuielilor şi rapoartele de management financiar;

b) întocmeşte şi transmite rapoarte financiare, periodic, către Ministerul Finanţelor Publice şi către instituţia financiară;

c) asigură păstrarea evidenţei impuse de procedurile instituţiilor finanţatoare şi transmiterea periodică, conform prevederilor documentelor încheiate, a rapoartelor de progres către Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, către instituţia finanţatoare, la intervalele şi în formatele precizate în documentele acordului de împrumut;

d) asigură controlul tuturor operaţiunilor financiar-contabile şi auditul, în conformitate cu prevederile documentelor de împrumut şi ale legislaţiei române în vigoare;”.

20. Articolul 160 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 160. - (1) Implementarea proiectelor la nivelul Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe se face cu respectarea manualului de implementare, elaborat la nivelul Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe, aprobat de instituţia finanţatoare şi avizat de conducerea ministerului.

(2) Manualul de implementare a proiectului se revizuieşte cu ocazia schimbărilor cu efect major asupra derulării şi implementării proiectului, la propunerea managerului de proiect/managerului adjunct al Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe, cu acordul coordonatorului de proiect. Modificările vor face subiectul aprobării instituţiei finanţatoare în conformitate cu prevederile acordurilor de împrumut.”

21. La articolul 162, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) programele de finanţare aferente domeniilor de intervenţie «Violenţa domestică şi violenţa bazată pe deosebirea de sex», «Cooperarea şi întărirea capacităţii judiciare» şi «Servicii corecţionale, inclusiv sancţiuni non-privative de libertate» din cadrul Mecanismului financiar norvegian 2009- 2014 şi programul Justiţie din cadrul Mecanismului financiar norvegian 2014-2021, în calitate de Operator de program;”.

22. La articolul 164, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 164. - (1) La nivelul Direcţiei programe europene funcţionează Operatorul de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2009-2014 şi Operatorul de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2014-2021. Operatorul de program este responsabil pentru pregătirea şi implementarea programelor de finanţare, în conformitate cu principiile economiei, eficienţei şi eficacităţii. Activitatea Operatorului de program se desfăşoară în baza procedurilor operaţionale privind gestionarea programelor pentru care ministerul are calitatea de Operator de program, aprobate la nivelul instituţiei.”

23. La articolul 164 alineatul (2), literele a), d), e), g), h), i), k), l), n), u), v) şi w) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) se asigură că proiectele contribuie la obiectivele globale ale Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 şi ale Mecanismului financiar norvegian 2014-2021, la rezultatele şi obiectivele specifice ale programelor şi că respectă regulamentele de implementare aferente mecanismelor financiare norvegiene, acordurile de program, acordurile de implementare a programelor şi legislaţia aplicabilă la nivel naţional, precum şi cea a Uniunii Europene aplicabilă, pe toată durata de implementare;

................................................................................................

d) verifică atingerea rezultatelor pentru fiecare proiect în parte şi dacă cheltuielile declarate de către promotorii de proiecte au fost efectiv efectuate şi realizate în conformitate cu regulamentele pentru implementarea mecanismelor financiare norvegiene, cu acordurile de program, cu acordurile de implementare a programelor, cu legislaţia aplicabilă la nivel naţional şi cea a Uniunii Europene aplicabilă;

e) ia toate măsurile de care este responsabilă în vederea asigurării calităţii implementării programelor pe care le are în gestiune şi verifică progresul proiectelor raportat la rezultatele aşteptate, efectuând, printre altele, controale şi/sau verificări la faţa locului ale proiectelor în baza unui eşantion reprezentativ sau prin verificarea tuturor proiectelor, după caz, potrivit prevederilor acordurilor de implementare;

................................................................................................

g) se asigură de faptul că toată contribuţia financiară este utilizată exclusiv pentru scopul programelor şi proiectelor subsecvente, că respectă prevederile stipulate în acordurile de program şi în acordurile de implementare a programelor şi că toate activele aferente programelor sunt folosite numai pentru scopurile prevăzute în acordurile de program;

h) se asigură că promotorii de proiecte menţin fie un sistem contabil separat, fie o evidenţă contabilă adecvată pentru toate tranzacţiile aferente proiectelor, fără a aduce atingere reglementărilor contabile naţionale;

i) asigură transparenţa şi disponibilitatea documentelor a căror obligaţie de prezentare este menţionată în cuprinsul regulamentelor de implementare aferente mecanismelor financiare norvegiene;

................................................................................................

k) întocmeşte şi transmite Autorităţii de certificare rapoartele financiare intermediare, rapoartele anuale ale programelor, rapoartele finale ale programelor şi rapoartele privind dobânzile acumulate, în conformitate cu prevederile regulamentelor de implementare aferente mecanismelor financiare norvegiene, cu sprijinul Direcţiei financiar-contabile;

l) transmite către Autoritatea de certificare estimările aplicaţiilor de plată, pe baza informaţiilor provenite de la promotorii de proiecte, necesare îndeplinirii de către Autoritatea de certificare a obligaţiilor prevăzute în regulamentele de implementare aferente mecanismelor financiare norvegiene;

................................................................................................

n) răspunde la solicitările Ministerului Afacerilor Externe norvegian şi ale punctului naţional de contact în termenele fixate sau, în cazul în care acestea nu au fost fixate, într-un termen rezonabil de natură a nu prejudicia programele sau proiectele din cadrul programelor, furnizând toate documentele şi informaţiile aferente implementării programelor şi a proiectelor acestora;

................................................................................................

u) asigură existenţa şi evidenţa tuturor documentelor pe care le are în gestiune şi care constituie pistă de audit aferentă implementării mecanismelor financiare norvegiene;

v) asigură accesul autorităţilor naţionale şi internaţionale cu atribuţii de verificare, control şi audit, serviciilor Oficiului Mecanismului Financiar, serviciilor Consiliului de Auditori al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, Biroului Auditorului General al Norvegiei, în limitele competenţelor care le revin, la toate înregistrările contabile aferente operaţiunilor şi datelor privind implementarea Mecanismului financiar norvegian 2009- 2014 şi a Mecanismului financiar norvegian 2014-2021;

w) îndeplineşte orice alte atribuţii necesare derulării operaţiunilor impuse Operatorului de program, conform competenţelor specifice şi cu respectarea cadrului normativ aferent Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2014--2021;”.

24. La articolul 164 alineatul (2), literele q) şi t) se abrogă.

25. La articolul 164 alineatul (2), după litera q) se introduce o nouă literă, litera q1), cu următorul cuprins:

„q1) ia măsurile necesare pentru organizarea comitetelor de cooperare stabilite la nivelul programelor de finanţare;”.

26. La articolul 164 alineatul (2), după litera t) se introduc două noi litere, literele t1) şi t2), cu următorul cuprins:

„t1) analizează riscurile implicate de implementarea programului şi atingerea rezultatelor planificate şi ia măsuri în consecinţă;

t2) efectuează monitorizări anuale utilizând un eşantion reprezentativ de proiecte, stabilit pe baza analizei de risc şi a metodei de selecţie aleatorii, sau monitorizări anuale ale tuturor proiectelor, după caz, potrivit prevederilor acordului de program şi celor de implementare;”.

27. La articolul 164 alineatul (2), după litera v) se introduce o nouă literă, litera v1), cu următorul cuprins:

,,v1) facilitează cooperarea bilaterală la nivelul programelor şi finanţează prin fondurile bilaterale aferente programelor iniţiative în acest scop.”

28. La articolul 164, alineatele (3), (4) şi (6) se modificaşi vor avea următorul cuprins:

„(3) Operatorul de program se conformează cerinţelor privind informarea şi publicitatea programului de care este responsabil, aşa cum aceste activităţi sunt stipulate în regulamentele de implementare ale mecanismelor financiare norvegiene şi în celelalte documente care reglementează implementarea acestui tip de finanţare nerambursabilă.

(4) Operatorul de program se asigură că promotorii de proiecte îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin referitoare la informare şi publicitate, în conformitate cu prevederile regulamentelor de implementare aferente mecanismelor financiare norvegiene.

(6) în vederea derulării tuturor operaţiunilor impuse Operatorului de program, conform cadrului normativ aferent Mecanismului financiar norvegian 2009-2014 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021, Direcţia programe europene colaborează cu Direcţia financiar-contabilă, Direcţia investiţii, Direcţia contencios prin reprezentant desemnat, precum şi cu alte compartimente ale ministerului, după caz, care îndeplinesc funcţii necesare funcţionării Operatorului de program, conform competenţelor specifice acestora şi în baza procedurilor operaţionale privind gestionarea programelor pentru care ministerul are calitatea de Operator de program, aprobate la nivelul instituţiei.”

Art. II. - Compartimentele din cadrul Ministerului Justiţiei duc la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justiţiei,

Tudoral Toader

 

Bucureşti, 31 iulie 2018.

Nr. 3.032/C.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea programelor şcolare pentru cultura de specialitate, pregătirea practică şi stagiile de pregătire practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasele a XI-a şi a XII-a ciclul superior al liceului - filiera tehnologică; pentru pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasa a XI-a învăţământ profesional; pentru stagiile de pregătire practică de 720 ore (după clasa a X-a ciclul inferior al liceului - filiera tehnologică)

 

În temeiul prevederilor:

- art. 33 alin. (2) şi art. 65 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.152/2014 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani, clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a;

- Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 3.412/2009 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru clasa a X-a, şcoala de arte şi meserii, pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, ruta directă de calificare, pentru clasa a XI-a, anul de completare, precum şi pentru clasele a XI-a - a XII-a şi a XII-a/a XIII-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, cursuri de zi şi seral;

- Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă programele şcolare pentru cultura de specialitate, pregătirea practică şi stagiile de pregătire practică din aria curriculară Tehnologii, pentru clasa a XI-a ciclul superior al liceului - filiera tehnologică, prevăzute în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă programele şcolare pentru cultura de specialitate, pregătirea practică şi stagiile de pregătire practică din aria curriculară Tehnologii, pentru clasa a XII-a ciclul superior al liceului - filiera tehnologică, prevăzute în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Se aprobă programele şcolare pentru pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii, pentru clasa a XI-a învăţământ profesional, prevăzute în anexa nr. 3*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Se aprobă programele şcolare pentru stagiile de pregătire practică de 720 ore (după clasa a X-a ciclul inferior al liceului - filiera tehnologică), prevăzute în anexa nr. 4*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Programele şcolare menţionate la art. 1, 3 şi 4 se aplică începând cu anul şcolar 2018-2019.

Art. 6. - Programele şcolare menţionate la art. 2 se aplică începând cu anul şcolar 2019-2020.

Art. 7. - Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia minorităţi, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ profesional şi tehnic duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

 

Bucureşti, 29 martie 2018.

Nr. 3.501.


*) Anexele nr. 1-4 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.