MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 722         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 22 august 2018

 

SUMAR

 

DECRETE

 

754. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

755. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

756. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

757. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

758. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

759. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

760. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

761. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

762. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

763. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

764. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

765. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

766. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

767. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

768. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

769. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

770. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

771. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

772. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 231 din 19 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. (2) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 349 din 22 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

 

Decizia nr. 350 din 22 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. g) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 28 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 726/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 septembrie 2018, doamna Maria Munteanu, judecător la Tribunalul Bacău, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 august 2018.

Nr. 754.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 719/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 septembrie 2018, doamna Ioana Nonea, judecător la Curtea de Apel Ploieşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 august 2018.

Nr. 755.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 721/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 septembrie 2018, domnul Ionel Radu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 august 2018.

Nr. 756.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 722/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 septembrie 2018, doamna Doina Ungureanu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 august 2018.

Nr. 757.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 732/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 septembrie 2018, domnul Adrian Domniţeanu, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Macin, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 august 2018.

Nr. 758.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 fit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 734/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 3 septembrie 2018, doamna Elena-Gabriela Stegăroiu, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Târgu Jiu, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 august 2018.

Nr. 759.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 720/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 3 septembrie 2018, doamna judecător Petrosina Mădălina Graure, preşedintele Secţiei I civile a Curţii de Apel Ploieşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 august 2018.

Nr. 760.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1} lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 624/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 3 septembrie 2018, doamna Florentina Doina Săvulescu, judecător la Tribunalul Gorj, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 august 2018.

Nr. 761.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1} lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 629/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 3 septembrie 2018, doamna Maria Samoil, judecător la Tribunalul laşi, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 august 2018.

Nr. 762.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 619/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 3 septembrie 2018, doamna Adriana-Elena Băjan, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 august 2018.

Nr. 763.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 727/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Maria Oprea, judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Buzău, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 august 2018.

Nr. 764.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 738/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Liviu Dumitru Marinescu, judecător la Judecătoria Braşov, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 august 2018.

Nr. 765.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 728/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna judecător Luminiţa-Verginia-Mioara Drăghici, preşedintele Secţiei penale a Tribunalului Teleorman, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 august 2018.

Nr. 766.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit.  b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 724/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Manuela-Carmen Mladin-Golea, judecător la Tribunalul Bucureşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 august 2018.

Nr. 767.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 735/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Cristiana-Mihaela Crăciunescu, judecător cu grad de tribunal la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în prezent detaşată la Institutul Naţional al Magistraturii, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 august 2018.

Nr. 768.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), ari. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 737/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Adrian Cojocaru, judecător la Judecătoria Buftea, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 august 2018.

Nr. 769.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 616/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 septembrie 2018, domnul Nicolae Petroşel, procuror şef al Biroului teritorial Buzău din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 august 2018.

Nr. 770.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 787/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Viorica Costea, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 august 2018.

Nr. 771.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 829/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Gheorghe Constantinescu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, delegat în funcţia de procuror şef Secţie judiciară la această unitate de parchet, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 august 2018.

Nr. 772.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 231

din 19 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. (2) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Autovit - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 72.967/301/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.367D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă pentru partea Societatea Decebal Tower Imobiliare - S.A. din Bucureşti domnul avocat Ionuţ Dojana din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcă principiile şi drepturile constituţionale invocate. Prevederile art. 362 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt criticate din perspectiva faptului că o încheiere pregătitoare pronunţată în procedura de asigurare dovezi nu este supusă niciunei căi de atac. Însă, legiuitorul a prevăzut faptul că încheierea este supusă cenzurii judecătoreşti odată cu judecarea fondului pricinii pentru care se desfăşoară procedura asigurării de dovezi, astfel încât accesul la justiţie şi la folosirea căilor de atac împotriva respectivei încheieri sunt asigurate în mod deplin şi eficient.

4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că instituţia administrării probelor asigurate nu vizează fondul cauzei, iar art. 363 din Codul de procedură civilă reglementează faptul că probele asigurate în condiţiile art. 362 din Cod vor fi cercetate de instanţă la judecarea procesului sub raportul admisibilităţii şi concludenţei lor. Aşadar, instanţa se pronunţă cu privire la cele consemnate în încheierea prevăzută de art. 362 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Mai mult, alin. (1) teza a două a art. 363 din Codul de procedură civilă prevede faptul că, în cazul în care găseşte necesar, instanţa poate, chiar din oficiu, să se pronunţe cu privire la o nouă administrare a probelor asigurate. Probele asigurate pot fi folosite şi de partea care nu a cerut administrarea lor. Prin urmare, sunt respectate şi cerinţele art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 20 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 72.967/301/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a Civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Autovit - S.A. din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva încheierii Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti prin care s-a administrat cererea de asigurare dovezi şi s-a constatat ca fiind administrată proba asigurată, expertiză în specialitatea construcţii civile.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece încheierea pronunţată de instanţa de judecată prin care s-a soluţionat cauza având ca obiect asigurarea de probe, fără a exista un dosar de fond, nu este supusă niciunei căi de atac. Partea pârâtă împotriva căreia s-a pronunţat o hotărâre de asigurare de probe este lipsit de o cale jurisdicţională de apărare, îi este încălcat dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. Prin urmare, în lipsa unei căi de atac, instanţele de judecată nu îşi mai exercită rolul activ în ceea ce priveşte administrarea tuturor probelor utile, pertinente şi concludente în cauză, lăsând la aprecierea discreţionară a expertului judiciar stabilirea unor situaţii, fapte sau împrejurări, pentru ca mai apoi să procedeze la a achiesa la părerea acestei persoane prin omologarea raportului de expertiză.

7. Se mai arată că există o discriminare, în privinţa încuviinţării, între drepturile procesuale ale reclamantului şi cele ale pârâtului în sensul că pârâtul nu are nicio cale de atac, în condiţiile în care şi dispoziţiile art. 361 alin, (1) din Codul de procedură civilă prevăd că încheierea interlocutorie prin care s-a admis în principiu procedura asigurării probelor nu are o cale de atac.

8. Mai precizează că în Codul de procedură civilă din 1865, prin art. 238 era prevăzută calea de atac a recursului ce putea fi formulată împotriva unor astfel de încheieri.

9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Apreciază că se încalcă dispoziţiile art. 124 alin. (2) din Constituţie şi principiul exercitării căilor de atac, principiu ce trebuie interpretat în sensul posibilităţii reale de a exercita o cale de atac, în condiţiile legii, iar nu în sensul suprimării acesteia. Prin faptul că încheierea interlocutorie prin care s-a admis în principiu procedura asigurării probelor nu are nicio cale de atac se încalcă principiul egalităţii armelor, în condiţiile în care reclamantul beneficiază de un remediu juridic în acest sens, iar partea împotriva căreia s-a pronunţat o astfel de hotărâre este lipsită de o cale de apărare. Astfel, se încalcă dreptul de acces liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, precum şi unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, întrucât instanţa de judecată absolutizează prezumţia de legalitate şi temeinicie a raportului de expertiză judiciară.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 362 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Administrarea probelor asigurate se constată printr-o încheiere, care nu este supusă niciunei căi de atac.

15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 din Constituţie, şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparţial şi egal al justiţiei şi art. 129 privind folosirea căilor de atac.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că sub aspectul căilor de atac în materia asigurării probelor faţă de art. 238 din Codul de procedură civilă din 1865, care prevedea că încheierea instanţei este executorie şi poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, respectiv de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor, noua reglementare a procedurii administrării probelor asigurate nu mai prevede nicio cale de atac ce ar putea fi formulată împotriva încheierii de admitere a cererii şi a încheierii de constatare a administrării probelor.

17. În continuare, Curtea reţine că procedura asigurării probelor este reglementată de art. 359-365 din Codul de procedură civilă în scopul conservării unei probe aflate în pericol de a dispărea ori de a fi greu de administrat pe viitor şi reprezintă o excepţie de la principiul nemijlocirii prevăzut de art. 16 din Cod, potrivit căruia „Probele se administrează de către instanţa care judecă procesul, cu excepţia cazurilor în care legea stabileşte altfel”. La această procedură se poate recurge atât înainte de începerea unui proces, pe cale principală, cât şi în cursul unui litigiu, pe cale incidentală, dacă există urgenţă în conservarea unei probe ori, prin excepţie, dacă nu există urgenţă, însă partea adversă îşi dă acordul.

18. Prin urmare, procedura de asigurare a dovezilor este o procedură specială, de urgenţă, ce are un scop limitat, acela de conservare a unor dovezi care se află în primejdie să dispară sau să fie greu de administrat în viitor. De regulă, judecarea cererii de asigurare a probelor se face cu citarea părţilor şi doar în situaţia în care există pericol în întârziere instanţa va putea încuviinţa cererea şi fără citarea acestora. Astfel, oricine are interes să constate de urgenţă mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile, ori să obţină recunoaşterea unui înscris, a unui fapt ori a unui drept, va putea cere administrarea acestor dovezi dacă este primejdie ca ele să dispară sau să fie greu de administrat în viitor. Condiţia fundamentală a unui asemenea demers este existenţa unei primejdii în administrarea dovezii care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor.

19. De asemenea, Curtea reţine că procedura de asigurare a dovezilor are un caracter contencios, instanţa trebuind să adopte toate măsurile pentru a asigura garanţiile procesuale fundamentale. În cadrul acestei proceduri, când s-a solicitat consemnarea mărturiei unei persoane, efectuarea unei expertize, recunoaşterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept, administrarea acestor dovezi se va face potrivit regulilor privitoare la administrarea probei cu martori, a expertizei sau a mărturisirii. Prin urmare, în cazul solicitării unei expertize, ipoteza cauzei de faţă, oricare parte poate cere lămurirea sau completarea raportului de expertiză, poate formula obiecţiuni cu privire la acesta, poate cere motivat efectuarea unei contraexpertize sau poate recuza expertul Astfel, luând la cunoştinţa de propunerile expertului desemnat instanţa poate solicita lămuriri suplimentare, fie orale, citând expertul în faţa instanţei, fie în scris, dispunând să răspundă la obiecţiunile părţilor sau să efectueze un supliment de expertiză ori poate dispune o nouă expertiză, la cererea părţilor sau din oficiu.

20. Prin încheierea care constată administrarea probelor asigurate se închide procedura de asigurare a probelor fără a avea semnificaţia unei evaluări a dreptului care face obiectul litigiului principal. Această încheiere nu este susceptibilă de nicio cale de atac, ca şi încheierea prin care s-a admis cererea de asigurare a probelor, ambele beneficiind de acelaşi regim juridic.

21. Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în temeiul mandatului său constituţional conferit de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală. Accesul liber la justiţie este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, pentru situaţii deosebite, şi implică existenţa unor proceduri unice pentru situaţii deosebite, aşa cum este şi cea a asigurării dovezilor. Lipsa unei căi de atac împotriva încheierii de constatare a administrării probei asigurate se justifică şi prin faptul că soluţionarea cererii în procedura asigurării probelor nu reprezintă un litigiu de sine stătător în care să se analizeze raportul juridic dintre părţi, ci vizează doar conservarea şi pregătirea unei probe în cazul apariţiei unui proces ulterior, proba administrată pe calea asigurării de dovezi urmând a fi apreciată de instanţa ce judecă litigiul pe fond.

22. În aceste condiţii, susţinerile autoarei excepţiei potrivit cărora prevederile legale criticate aduc atingere art. 21 din Constituţie nu sunt întemeiate, dovezile administrate prin procedura reglementată în art. 359-365 din Codul de procedură civilă putând fi folosite şi de partea care nu a solicitat administrarea lor, conservarea dovezilor în aceste condiţii neprivând părţile interesate de dreptul de a le combate în cursul procesului de fond.

23. De altfel, Curtea observă că art. 363 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că probele asigurate vor fi cercetate de instanţa care judecă procesul sub raportul admisibilităţii şi concludenţei lor, iar dacă găseşte necesar şi dacă este cu putinţă, instanţa va proceda la o nouă administrare a probelor asigurate.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Autovit - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 72.967/301/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 362 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 349

din 22 mai 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Tiberiu Mihai Gabor în Dosarul nr. 2.751/120/2016 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 61D/2017.

2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Ministerul Apărării Naţionale - Casa Sectorială de Pensii Bucureşti. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că a lucrat în aviaţia militară şi, în timpul activităţii, i-au fost acordate prime de aterizare şi prime de reparaţii. Aceste prime au caracter tehnic, sunt permanente şi se calculează în funcţie de activitatea prestată la aeronavele militare. În Legea nr. 284/2010, anexa nr. 2, capitolul ii, secţiunea 4, art. 43 lit. a) şi lit. h), sunt precizate cele două tipuri de prime. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 le elimină însă din baza de caicul al pensiilor militare. Astfel, este nedreptăţită o categorie de personal care a avut o mare răspundere în desfăşurarea activităţii. În susţinerea celor arătate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate depune note scrise la dosar.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, în acest sens arată că nu este încălcat art. 16 din Constituţie, de vreme ce dispoziţiile legale referitoare la calculul pensiei se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. De asemenea, consideră că nu este încălcat nici dreptul la pensie, modalitatea de calcul al acestui drept fiind un atribut exclusiv al legiuitorului. Solicită să se aibă în vedere că pensia militară este o pensie de serviciu, care nu respectă principiul contributivităţii şi, prin urmare, la stabilirea acesteia nu se ţine cont de contribuţiile care s-au plătit la bugetul asigurărilor de stat. În ceea ce priveşte posibilitatea de a modifica printr-o ordonanţă de urgenţă o dispoziţie dintr-o lege organică, aminteşte că există jurisprudenţă a Curţii Constituţionale şi invocă deciziile nr. 1.221/2008 şi nr. 95/2004.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 15 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.751/120/2016, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Tiberiu Mihai Gabor cu prilejul soluţionării unei cauze civile având ca obiect drepturi de asigurări sociale.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că Legea nr. 223/2015 este o lege organică, astfel că nu putea fi modificată decât printr-un act normativ de aceeaşi natură şi forţă juridică, şi nu printr-o ordonanţă de urgenţă, aşa cum este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. De asemenea susţine că, prin excluderea din baza de calcul a pensiilor militare a primelor de aterizare şi de reparaţii, art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 aduce atingere dreptului la un nivel de trai decent, respectiv dreptul la pensie. Totodată arată că textul de lege creează o inechitate evidentă prin raportare la aceleaşi categorii de persoane care au obţinut dreptul la pensie în perioada anterioară modificării legislative. În sprijinul celor susţinute, autorul excepţiei arată şi că a achitat impozit şi contribuţie la sistemul asigurărilor sociale aferente primelor mai sus amintite. În concluzie, autorul excepţiei susţine că art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 încalcă prevederile art. 115 alin. (6), art. 47 şi art. 53 din Constituţie.

7. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.

8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, reţine că prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie interzic ca prin ordonanţele de urgenţă ale Guvernului să fie afectate drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. Or, în situaţia autorului excepţiei, dreptul la pensie nu a fost afectat. Faptul că legiuitorul a apreciat că anumite prime şi premii nu se includ în baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat nu reprezintă o încălcare a unui drept fundamental, deoarece patentului i-a fost respectat dreptul la pensie. Modalitatea de calcul al pensiei reprezintă un atribut al legiuitorului, în condiţii stabilite prin act cu putere de lege. Astfel, dreptul la pensie, garantat de prevederile art. 47 din Constituţie, nu este încălcat prin prevederile legale criticate, deoarece textul constituţional garantează existenţa acestui drept, iar nu modul de calcul sau luarea în considerare a unor premii şi prime la baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat. Chiar textul constituţional precizează că cetăţenii au „dreptul la pensie (...) prevăzut de lege.” De altfel, şi în cuprinsul art. 1 din Legea nr. 223/2015 se stabileşte că „dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari (...) este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi.” în ceea ce priveşte prevederile art. 53 din Constituţie, Guvernul consideră că acestea nu sunt incidente, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu restrâng exerciţiul dreptului la pensie.

10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că dreptul la pensie este un drept fundamental, însă condiţiile, criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul, precum şi cuantumul valoric sunt stabilite de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. În ceea ce priveşte pretinsa discriminare între pensionarii care au obţinut dreptul la pensie în perioada anterioară, respectiv posterioară modificării Legii nr. 223/2015 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, menţionează că modificarea legii amintite „s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a legii, astfel încât intervenţia legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câştigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării Ca urmare, nu poate fi reţinută critica referitoare la restrângerea unor drepturi câştigate. De asemenea arată că pensia militară de serviciu nu se întemeiază pe principiul contributivităţii, astfel că susţinerile referitoare la plata unor contribuţii sau impozite sunt lipsite de relevanţă.

11. Faţă de nemulţumirea privind diminuarea cuantumului pensiei, Avocatul Poporului invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 549 din 15 octombrie 2014, potrivit cărora principiul păstrării în plată a cuantumului pensiei celui mai favorabil vizează numai pensiile întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câştigat. Prin urmare, persoanele care au beneficiat de pensii de serviciu şi titularii pensiilor publice nu se află în situaţii identice, astfel că tratamentul juridic diferenţiat nu are semnificaţia încălcării principiului constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

12. În sfârşit, cu privire la posibilitatea modificării printr-o ordonanţă de urgenţă a prevederilor unei legi organice, aminteşte deciziile Curţii Constituţionale nr. 34 din 17 februarie 1998 şi nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din

27 iulie 2015. Autorul excepţiei are în vedere dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din data de 11 decembrie 2015. Examinând criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea apreciază că acestea au în vedere, în mod distinct, şi dispoziţiile art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Prin urmare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015, precum şi dispoziţiile art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, având următoarea redactare:

- Art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015: „(1) Baza de caicul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: [...]

e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;”

- Art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează: [...]

4. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 28. - (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: [.. .]

e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;»“

16. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 47 privind nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 115 alin. (6) privind domeniile ce nu pot fi reglementate pe calea ordonanţelor de urgenţă.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că un prim aspect pus în discuţie de autorul acesteia vizează pretinsa neconstituţionalitate ce decurge din modificarea unor prevederi ale legii organice prin dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă emise de Guvern. Referitor la această critică, Curtea reţine că interdicţia extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului şi asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constituţie, în care se arată că „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.”Aceste prevederi constituţionale nu au în vedere însă şi ordonanţele de urgenţă, al căror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie.

18. În acelaşi context, Curtea aminteşte că, prin Decizia nr. 27 din 10 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, a statuat în sensul că „ordonanţa, fiind expresia unei delegări legislative, în mod necesar implică şi posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcţie de limitele abilitării legislative [...]”. De asemenea, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a reţinut că, prin ordonanţe, Guvernul poate „să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă”.

19. Prin decizii mai recente, aşa cum sunt Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 6 iulie 2009, Decizia nr. 984 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 4 august 2009, ori Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, Curtea a reţinut că adoptarea ordonanţelor de urgenţă numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă, adoptată de Parlament, încalcă art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) şi art. 115 alin. (4) din Constituţie, dar, prin Decizia nr. 278 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 23 iunie 2015, a precizat că această limitare a legiferării priveşte numai situaţia când sunt afectate drepturi fundamentale.

20. Autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi, în mod corelativ, cele ale art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015, aduc atingere dreptului la un nivel de trai decent şi dreptului la pensie. Toate aceste critici sunt circumscrise scăderii cuantumului pensiei militare de serviciu, prin excluderea din baza de calcul al acesteia a unor prime şi premii.

21. Examinând în continuare aceste critici, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, „Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor [...]. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.” (a se vedea în acest sens Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).

22. Având în vedere aceste repere jurisprudenţiale, Curtea apreciază că dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcţie de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exerciţiului drepturilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.

23. Cât priveşte pretinsul tratament discriminator generat de modificările legislative criticate de autorul excepţiei, Curtea reţine, în acord cu cele statuate şi prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că „situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări.”

24. De altfel, Curtea observă că Legea nr. 223/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 din această lege, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Modificările operate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au intervenit anterior datei de 1 ianuarie 2016, astfel că nu se poate susţine că, în temeiul aceleiaşi legi, anumite de categorii de pensionari au beneficiat de un tratament juridic mai favorabil.

25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Tiberiu Mihai Gabor în Dosarul nr. 2.751/120/2016 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 350

din 22 mai 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. g) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 28 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) Ist. g) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ale art. 28 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, precum şi ale art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Constantin Bâjbâiac şi alţii în Dosarul nr. 3.834/86/2016 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 61D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că dispoziţiile de lege criticate nu sunt contrare art. 16 din Constituţie, întrucât tratamentul juridic diferit invocat de autorii excepţiei este justificat de situaţia diferită a categoriilor sociale comparate. Diferenţa constă, în primul rând, în faptul că pensia de serviciu acordată magistraţilor se acordă având în vedere statutul constituţional al acestora.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 9 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.834/86/2016, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. g) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ale art. 28 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, precum şi ale art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice 1h anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Constantin Bâjbâiac şi alţii cu prilejul soluţionării unei cauze privind recalcularea pensiilor.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că dispoziţiile de lege criticate, care prevăd că nu sunt considerate venituri de natură salarială sau asimilate salariilor plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie, astfel că acestea nu se includ în baza de calcul pentru stabilirea pensiilor acordate cadrelor militare, sunt discriminatorii. În acest sens arată că se creează o situaţie inechitabilă în raport cu beneficiarii altor tipuri de pensii speciale, cărora aceleaşi drepturi le sunt incluse în baza de calcul al pensiei.

6. Tribunalul Suceava - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt în acord cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât se aplică tuturor persoanelor care au calitatea de pensionari militari, în mod egal, neavând relevanţă faptul că, pentru alte categorii de pensionari, drepturile de pensie sunt stabilite după alte modalităţi de calcul.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a statuat, în esenţă, că situaţia cadrelor militare este diferită de cea a altor categorii de persoane care beneficiază de pensii speciale. Astfel, sunt amintite Decizia nr. 475 din 23 septembrie 2014 şi Decizia nr. 192 din 2 aprilie 2013.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, arată că prevederea altor condiţii de înscriere la pensie şi a altor criterii de calculare a pensiilor, în alte legi speciale, pentru anumite categorii de cetăţeni, aflate în situaţii distincte ce sunt determinate de natura profesiei şi a funcţiilor lor, nu dau caracter discriminator textelor de lege supuse analizei de constituţionalitate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legai sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. g) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011, cele ale art. 28 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, precum şi cele ale art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Curtea apreciază că, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. g) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi pe cele ale art. 28 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările aduse prin art. 40 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 8 alin. (2) lit. g) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011: „(2) Nu sunt considerate venituri de natură salarială sau asimilate salariilor următoarele sume: [...]

g) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;”;

- Art. 28 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 223/2015: „(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: [...]

h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;”.

13. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste texte de lege contravin prevederilor art. 16 din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate se referă la unele venituri care nu sunt incluse în baza de calcul în funcţie de care se stabileşte pensia acordată beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

15. Referitor la această reglementare, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, „Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. /.../”Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudenţa sa în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor [...]. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.” (a se vedea în acest sens Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).

16. Desigur, reglementând condiţiile de acordare a pensiilor şi modul de calcul al acestora, legiuitorul este ţinut să respecte prevederile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi care impun un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situaţii identice. Cu toate acestea, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa, aşa cum este Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, că „împrejurări diferite, care plasează diferitele categorii de persoane în situaţii obiectiv diferite, justifică însă, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalităţii în drepturi”.

17. Or, Curtea apreciază că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reprezintă o categorie distinctă de cea a altor categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiţii mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înţeles să instituie reglementări diferite, diferenţe care au ca fundament particularităţile acestor profesii. În acest sens pot fi amintite, cu titlu de exemplu, cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, în care a arătat că „militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor”.

18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Bâjbâiac şi alţii în Dosarul nr. 3.834/86/2016 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. g) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi cele ale art. 28 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Suceava - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea